Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Penuria de memorii pentru AI ar putea scumpi smartphone-urile, PC-urile și consolele (analiză)
Cererea tot mai mare de memorii de mare viteză pentru centrele de date dedicate inteligenței artificiale pune presiune asupra lanțurilor de aprovizionare și ar putea determina scumpirea smartphone-urilor, computerelor personale și consolelor de jocuri, relevă o analiză eToro, publicată joi.
Valoarea activelor din distress în România depășeste 1,5 miliarde euro în primele cinci luni (analiză)
Valoarea bunurilor scoase la vânzare în industria de distress din România a atins 1,766 miliarde euro la finalul lunii mai 2026, aproape dublu față de perioada ianuarie - aprilie 2026, indică o analiză consolidată a ofertei totale de active în dificultate din piața locală.
CFR Călători extinde vânzarea biletelor electronice și pentru deplasările dintre România și Germania
CFR Călători continuă dezvoltarea serviciilor digitale dedicate călătorilor și extinde vânzarea biletelor electronice pentru traficul internațional. Potrivit unui comunicat al companiei, din această lună, prin intermediul butonului ''Cumpără bilete de tren online'' din secțiunea trafic internațional, disponibil pe www.cfrcalatori.ro, călătorii pot cumpăra bilete electronice pentru deplasările dintre România și Germania. Biletul poate fi utilizat direct de pe telefonul mobil, fără a mai fi necesară tipărirea acestuia sau ridicarea lui din stațiile de cale ferată.
Pistol: A fost emis astăzi Acordul de Mediu pentru Autostrada Brașov - Făgăraș
Acordul de Mediu pentru Autostrada Brașov - Făgăraș a fost emis joi, iar documentația aferentă Studiului de Fezabilitate va fi înaintată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru analizare și avizare în cadrul Consiliului Tehnico-Economic, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook.
Piața media din România a atins o valoare netă de 838 milioane de euro, în 2025 (raport)
Piața media din România a ajuns, în 2025, la valoarea netă de 838 milioane de euro, în creștere cu 5,4% față de anul anterior, conform raportului anual Media Fact Book 2026, publicat joi. Pentru 2026, estimările indică o evoluție stabilă a pieței generale, într-un context economic și politic care continuă să genereze prudență în rândul clienților de publicitate, se menționează în concluziile documentului. Raportul citat arată că pe zona de televiziune, în 2025, veniturile s-au situat la 415 milioane de euro, cu o creștere marginală față de anul anterior, în ciuda fragmentării audiențelor și a presiunii exercitate de platformele digitale. Prognoza pentru acest an mizează pe venituri similare, într-un context marcat de inflația costurilor media, de erodarea audienței și de competiția pentru inventarul premium. Pe zona de Digital, anul trecut, s-au consemnat venituri de 327 milioane de euro (+10%), canalul cu cea mai puternică dinamică de creștere, susținut de investițiile în video, social media și noile ecosisteme bazate pe AI și e-commerce. Pentru 2026, segmentul de Digital este estimat să ajungă la aproximativ 334 milioane de euro (+2%), cu o creștere estimată de 2%. Potrivit sursei citate, în publicitate outdoor (OOH), creșterea raportată în 2025 vs 2024 a fost de 8%, până la 50 de milioane de euro, peste estimările inițiale, datorită dezvoltării accelerate a formatelor digitale și cererii constante din partea advertiserilor. în privința datelor pentru 2026, piața este estimată în scădere la 48 milioane de euro, un accent pozitiv fiind pus pe formate premium și publicitate digitală (DOOH). Totodată, pe zona de radio, anul trecut s-au înregistrat venituri de 40 milioane de euro (+5%), în timp ce pentru anul în curs piața este estimată să rămână relativ constantă, pe fondul extinderii prezenței operatorilor radio în ecosistemele digitale și de conținut. Informațiile sunt extrase din Media Fact Book, raport publicat anual de Initiative începând din anul 1997 și una dintre principalele surse de referință pentru industria media și de publicitate din România. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
AMOFM București: 150 de persoane au beneficiat, în 2026, de programe de formare profesională finanțate din fonduri europene
Un număr de 150 de persoane au fost cuprinse, în primele cinci luni ale anului, în programe de formare profesională organizate prin proiecte finanțate din Fondul Social European (FSE) de către Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM) București.
ANCOM: Utilizatorii trebuie să fie atenți la roamingul involuntar, care poate apărea în zonele de graniță
Conectarea automată la rețeaua unui operator dintr-o țară din afara Spațiului Economic European (SEE) poate genera costuri suplimentare, chiar dacă utilizatorii nu se află propriu-zis pe teritoriul acelui stat, iar pentru a preveni aceste situații se poate opta pentru selectarea manuală a rețelei din setările telefonului sau la dezactivarea serviciului de roaming, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Potrivit unui comunicat de presă al arbitrului pieței locale de telecomunicații, transmis joi AGERPRES, principiul 'Roam like at home' permite clienților să utilizeze resursele naționale de voce, SMS și date atunci când călătoresc în statele SEE (inclusiv Norvegia, Islanda și Liechtenstein) fără costuri suplimentare, ca și cum ar fi în România, în limitele unei utilizări rezonabile. 'Dacă limitele politicii de utilizare rezonabilă (PUR) sunt depășite, operatorii pot aplica suprataxe care sunt însă plafonate de reglementările europene', precizează instituția. începând cu data de 1 ianuarie 2026, zona de aplicare 'Roam Like at Home' s-a extins și include Republica Moldova și Ucraina. Pe de altă parte, în Marea Britanie, Monaco, Andorra și Elveția nu se aplică acest principiu. ANCOM atenționează asupra faptului că atunci când utilizatorii se conectează la rețeaua unui furnizor de comunicații electronice dintr-un alt stat, furnizorii din România au obligația de a transmite, de regulă prin SMS, informații cu privire la tarifele de roaming (inclusiv TVA). Excepție fac situațiile în care utilizatorul a informat furnizorul că nu dorește să primească aceste notificări. 'în zonele de graniță există riscul conectării automate la rețeaua unui operator dintr-un stat vecin. Acest fenomen poate genera costuri suplimentare dacă utilizatorii se conectează la o rețea dintr-un stat care nu este din SEE, chiar dacă utilizatorii nu se află propriu-zis pe teritoriul acelui stat. Pentru a preveni aceste situații, utilizatorii pot opta pentru selectarea manuală a rețelei din setările telefonului sau, dacă se află pe teritoriul României, pot dezactiva serviciul de roaming. Dacă au fost informați cu privire la tarifele aplicabile, utilizarea telefonului în roaming involuntar nu îi scutește pe cei care s-au aflat în această situație de plata facturii aferente! Pentru că tarifele în state non-SEE (precum Marea Britanie, Serbia, Turcia, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Maroc sau Israel) nu sunt reglementate, este esențial să le verificați înainte de a călători. Tarifele standard pot atinge, de exemplu, valori de 2,61 euro/min pentru apeluri efectuate și 4,76 euro/MB pentru internet', se arată în comunicat. Reprezentanții reglementatorului menționează că mulți operatori folosesc tarife standard sub formă de pachete care se vor activa automat la prima utilizare a serviciilor în roaming, chiar dacă utilizatorii nu au solicitat explicit acest lucru, în măsura în care sunt prevăzute în contractele încheiate cu utilizatorii (de exemplu: 2 euro/10 minute pentru apeluri sau 18 euro/4000 MB de internet). 'în cazul tarifării la pachet, utilizarea unui singur minut de apel sau a unui singur MB atrage taxarea întregului preț al pachetului. Restul resurselor pot fi utilizate ulterior până la epuizare, înainte de a fi taxat din nou. Utilizatorii pot solicita din timp activarea unei (extra)opțiuni dedicate pentru a beneficia de tarife mai reduse. Furnizorii pot oferi și planuri tarifare (abonamente sau cartele preplătite) care sunt exclusiv naționale, fără roaming. Astfel, în cazul călătoriilor în afara României, este recomandat ca utilizatorii să verifice dacă planul tarifar achiziționat include sau nu acces la roaming', subliniază ANCOM. Utilizatorii care au o nemulțumire în legătură cu serviciul de roaming (sau cu politica de utilizare rezonabilă) trebuie să se adreseze în primul rând furnizorului lor. în cazul în care furnizorul nu a rezolvat problema sesizată, aceștia se pot adresa cu o reclamație către Autoritate. La ora actuală, InfoCentru ANCOM pune la dispozitia utilizatorilor informatii utile despre serviciile de comunicatii electronice (telefonie, internet si televiziune), serviciile poștale și serviciile digitale, pentru a-i sprijini in alegerea și folosirea acestor servicii. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
UPDATE Nazare: Am adoptat primul program major de relansare a producției locale; 5,313 miliarde lei pentru mari investiții
Guvernul a aprobat un program de ajutor de stat cu un buget de 5,313 miliarde de lei destinat investițiilor în industria prelucrătoare, care urmărește dezvoltarea capacităților de producție și stimularea investițiilor în economia reală, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. 'Am adoptat primul program major de relansare a producției locale: 5,313 miliarde lei pentru mari investiții în producția din România. Primul instrument de finanțare din programul de relansare economică elaborat de Ministerul Finanțelor, dedicat industriei prelucrătoare, a fost adoptat în ședința de Guvern de azi. Este un pas major pentru susținerea și dezvoltarea unor noi capacități de producție în România și înseamnă, concret, o susținere financiară importantă pentru investiții de minimum 50 milioane lei; sprijin pentru fabrici, linii de producție, echipamente tehnologice și active necorporale noi; grant direct sau credit fiscal, în funcție de nevoile companiei; finanțare orientată către sectoare unde România importă mult, dar poate produce local și proiecte evaluate după impactul economic: producție internă, lanțuri valorice locale, automatizare și locuri de muncă. România are nevoie să producă mai mult aici, în țară', a menționat Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, România are nevoie de investiții care creează valoare adăugată, locuri de muncă și capacitate industrială. 'Avem nevoie de capital pus la lucru în economia reală. Și avem nevoie de instrumente concrete, nu doar de obiective declarate. Programul oferă, totodată, predictibilitate investitorilor: acordurile de finanțare vor putea fi emise în perioada 2026-2032, iar plățile vor fi făcute între 2027 și 2036. în fiecare an vor exista sesiuni de depunere, deschise timp de 30 de zile lucrătoare și anunțate cu cel puțin 30 de zile înainte', a adăugat ministrul Finanțelor. Acest instrument a fost construit de Ministerul Finanțelor pentru companiile care vor să dezvolte producție în România și pentru sectoarele în care putem reduce dependența de importuri pe termen lung, a adăugat el. 'Este o direcție necesară pentru o economie mai solidă: mai multă producție locală, mai multe investiții productive, mai multă valoare adăugată în România. Consolidarea fiscală trebuie dublată de investiții solide. Nu putem avea o economie mai competitivă fără capacități moderne de producție, fără tehnologie și fără companii care cresc în țară. România trebuie să treacă mai hotărât de la consum la producție. De la vulnerabilitate la competitivitate. De la dependență de importuri la capacitate industrială construită aici, acasă', a mai scris Nazare. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, transmis joi AGERPRES, acesta este 'primul mecanism de finanțare din programul de relansare economică elaborat de Ministerul Finanțelor, aprobat prin OUG nr. 8/2026'. Conform sursei citate, programul vizează 'investiții în proiecte de producție în industria prelucrătoare, în sectoare economice care înregistrau un volum ridicat de importuri, cu scopul de a stimula producția internă și de a crea noi locuri de muncă'. 'Ministerul Finanțelor a elaborat și promovat instrumentul de finanțare pentru investiții adoptat astăzi de Guvern, prin care companiile pot primi sprijin pentru investiții inițiale de minimum 50 milioane lei. Banii pot fi folosiți pentru construcții, echipamente tehnologice și active necorporale noi. Miza schemei este creșterea producției interne, dezvoltarea unor lanțuri valorice locale, reducerea dependenței de importuri și crearea de noi locuri de muncă', se menționează în document. Programul are un calendar multianual, conceput pentru a oferi predictibilitate investitorilor: acordurile de finanțare vor putea fi emise în perioada 2026-2032, iar plățile vor fi efectuate în perioada 2027-2036. Ministerul Finanțelor va organiza anual sesiuni de depunere a cererilor, deschise timp de 30 de zile lucrătoare și anunțate cu cel puțin 30 de zile înainte de lansare. Un element de noutate al instrumentului îl reprezintă flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitățile de capital și de modelul de dezvoltare, notează ministerul. Conform sursei citate, finanțarea este condiționată de realizarea unei investiții inițiale cu cheltuieli eligibile de minimum 50 milioane lei. Schema este accesibilă atât companiilor cu istoric, cât și start-up-urilor, sub rezerva îndeplinirii unor cerințe financiare și operaționale stricte. Pentru companiile aflate în activitate, accesul la fonduri este condiționat de deținerea unor capitaluri proprii pozitive și de înregistrarea unei rentabilități a cifrei de afaceri peste zero în unul din ultimele trei exerciții financiare, se mai arată în document. în cazul întreprinderilor nou-înființate, este obligatoriu un capital social minim de 100.000 lei, fiind excluse entitățile ai căror acționari dețin sau au deținut în ultimii doi ani companii care au desfășurat activitatea pentru care se solicită sprijinul. De asemenea, entitățile solicitante nu trebuie să fie în dificultate financiară, insolvență sau sub incidența unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat. Cererile de acord pentru finanțare vor fi ierarhizate printr-un sistem de punctaj conceput să direcționeze fondurile către proiectele cu impact maxim în economia reală. Acordurile de finanțare vor putea fi emise până în anul 2032, iar plata ajutoarelor de stat se va realiza până în anul 2036, oferind investitorilor un cadru predictibil și stabil pentru implementarea proiectelor. 'Proiectele vor fi ierarhizate pe baza unui sistem de punctaj care urmărește maximizarea impactului economic, cu accent pe reducerea importurilor, dezvoltarea lanțurilor valorice locale, creșterea gradului de automatizare și a capacităților de producție în sectoarele strategice, urmând a fi evaluate pe baza criteriilor de eligibilitate', se mai arată în document. Prin această măsură, Guvernul României reafirmă angajamentul de a susține investițiile productive, de a întări baza industrială națională și de a crea premisele unei creșteri economice sustenabile pe termen lung. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Tot mai multe companii mari, în colaps; semnalele din piață nu sunt liniștitoare pentru următoarele luni (analiză)
Economia României traversează o perioadă de reașezare structurală profundă, iar datele oficiale centralizate după primul trimestru al anului 2026 indică o volatilitate crescută în sectorul antreprenorial, cel mai grav fiind faptul că presiunea economică a ajuns la companii mari - firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori, relevă o analiză realizată de Sierra Quadrant, dată joi publicității. Potrivit experților, această evoluție vine pe fondul unei corecții macroeconomice care a început să își arate efectele încă din a doua jumătate a anului trecut, iar trimestrul al II-lea din acest an va da dimensiunea reală a crizei din România. 'Numărul de companii care au intrat în incapacitate de plată în primele trei luni ale acestui an reflectă o presiune acumulată din cauza costurilor ridicate cu finanțarea și a contracției consumului pe anumite segmente cheie. Domenii tradițional vulnerabile, precum construcțiile, comerțul cu amănuntul și transporturile, continuă să domine topul procedurilor deschise la tribunalele comerciale. Cel mai grav este faptul că presiunea economică a ajuns la companii mari - firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori', se arată în analiză. Privind pe ansamblu, datele de la Registrul Comerțului și Institutul Național de Statistică arată că 66 de companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, au intrat în insolvență în T1 2026, față de 25 în T1 2025. 'Asistăm la o adâncire a problemelor economice pe lanțurile de business, cu impact puternic în zone precum comerțul, energie, industrie și servicii. Sunt tot mai multe firme cu sute de angajați care, pe fondul problemelor economice, ajung să apeleze la soluțiile de salvare oferite de mecanismele insolvenței'', afirmă Ovidiu Neacșu, practician în insolvență cu aproape 30 de ani de experiență și partener coordonator Sierra Quadrant. Conform analizei, fenomenul s-a amplificat începând din luna martie, dovadă că din totalul celor 1.829 de insolvențe înregistrate în primul trimestru 738 (40%) au fost deschise în a treia lună din an. 'Dincolo de situația din comerț, din industrie și servicii, o amplă deteriorare a climatului investițional se remarcă în agricultură, unde rata insolvențelor aproape s-a dublat într-un singur an. Explicația este o suprapunere dureroasă de factori: efectele climatice severe din 2024, costurile ridicate de finanțare și perturbările persistente din lanțurile globale de aprovizionare'', spun specialiștii. Ovidiu Neacșu explică faptul că fermele și companiile agricole românești s-au confruntat simultan cu recolte compromise, credite scumpite și contracte de export instabile. Multe dintre ele au supraviețuit unui an dezastruos, așteptând ca 2026 să fie mai bun. 'Din păcate, nu se anunță vremuri prea bune'', atenționează acesta. Pe lista insolvențelor din 2026 se află foarte multe companii industriale. De la sectorul agroalimentar la construcții metalice și prelucrarea lemnului, sunt tot mai multe companii care se confruntă cu costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare. în paralel, încetinirea economiei germane - principalul partener comercial al României - afectează direct companiile locale integrate în lanțurile industriale europene. Analiștii de la Sierra Quadrant susțin că există o cauză profundă ce leagă toate aceste insolvențe și face situația din 2026 diferită de valurile anterioare, nefiind vorba doar de companii cu probleme structurale, ci de un blocaj de plată care s-a rostogolit ani la rând prin economie și a ajuns acum la nivelul actorilor care susțineau funcționarea ei. 'Blocajul financiar devine cea mai mare problemă pe lanțurile economice. Plățile se fac din ce în ce mai greu, iar întârzierile de plată se transferă din mediul de business până în cel de finanțare. Efectele sunt inerente. Proiectele de tip credit furnizor sunt tot mai limitate, iar infuziile de lichiditate din piețe devin tot mai reduse'', afirmă Neacșu. Situația este cu atât mai gravă cu cât creditul comercial, principala metodă de finanțare în economia românească, este de peste trei ori mai mare decât creditul bancar. 'Efectele blocajelor din acest sistem se răspândesc rapid către tot lanțul economic', adaugă expertul. Semnalele din piață nu sunt liniștitoare pentru lunile următoare. Concentrarea insolvențelor în luna martie sugerează o accelerare a presiunii care se va resimți și în T2 2026. Prognozele din piață indică o posibilă revenire abia de anul viitor. Până atunci, testul real pentru sistemul bancar se mută în trimestrul al doilea: câte dintre companiile aflate acum în dificultate primesc aprobarea pentru concordat preventiv și câte intră în faliment operațional. Răspunsul va depinde, în parte semnificativă, de modul în care băncile - cel mai adesea principalii creditori - aleg să gestioneze expunerea. 'Adevărata maturitate a creditorului financiar nu se vede în viteza cu care închide o expunere, ci în luciditatea cu care recunoaște momentul în care graba de a recupera riscă să reducă tocmai șansa recuperării. Este o lecție veche. Datele din 2026 o fac din nou urgentă'', indică analiza. Sistemul bancar românesc se confruntă cu o dilemă strategică majoră în gestionarea creditelor corporative aflate în dificultate. O analiză profundă a comportamentului instituțiilor de credit arată că apetitul crescut pentru executări silite imediate blochează șansele de redresare ale companiilor. Această abordare rigidă tinde să diminueze considerabil valoarea activelor care pot fi efectiv recuperate, atrag atenția specialiștii. Presiunea exercitată de reglementările europene privind provizioanele forțează adesea băncile să aleagă calea celei mai rapide lichidări. Totuși, realitatea economică din teren demonstrează că o restructurare preventivă oferă randamente financiare net superioare pe termen lung. La nivel național, în prezent sunt în derulare 354 de proceduri de concordat preventiv, conform datelor ONRC. Problema rămâne, totuși, una de timing, arată analiza Sierra Quadrant. 'Eficiența concordatului este limitată de accesarea lui tardivă. Multe companii ajung la concordat prea târziu, când activele s-au erodat deja, când cheia valorii - oamenii, contractele, licențele - au început să se evapore. Iar unul dintre factorii care amână această decizie este tocmai presiunea bancară timpurie, care reduce spațiul de manevră al debitorului și îl împinge spre soluții reactive, nu proactive'', susține Neacșu. Expertul trasează o distincție esențială pe care practica bancară o ignoră adesea. Există companii care nu mai au nici piață, nici model de business viabil. Ele trebuie lichidate. Prelungirea artificială a procedurii nu ajută pe nimeni. însă, există o altă categorie - companii care păstrează produse vandabile, contracte, oameni, know-how și capacitate de funcționare, dar se sufocă într-o criză de lichiditate sau sub datorii acumulate cu scadențe prost structurate. Graba spre lichidare poate transforma o valoare funcțională într-una fragmentată, fiindcă o companie care funcționează valorează adesea mai mult decât suma activelor sale vândute bucată cu bucată. 'Raționamentul este simplu: o creanță are o valoare contabilă, o garanție are o valoare estimată, dar valoarea efectiv recuperabilă este cu totul altceva. Ea depinde de piață, de cumpărători, de momentul vânzării, de starea juridică a activului, de costurile de conservare și de funcționalitatea economică a companiei. Activele unei companii aflate în dificultate nu rămân neutre. Utilajele nefolosite se depreciază, stocurile devin greu vandabile, autorizațiile expiră, contractele comerciale se pierd. Oamenii-cheie pleacă, clienții își caută furnizori mai stabili, litigiile blochează tranzacții, iar costurile de pază, conservare, întreținere sau mediu curg mai departe, indiferent de ce se întâmplă în dosar. Concluzia este una incomodă: creditorul poate câștiga procedural și pierde economic în același timp. Poate bloca un plan de reorganizare, poate forța vânzarea unor active - și totuși, la final, suma recuperată să fie mai mică decât ar fi fost într-un scenariu controlat'', a precizat Neacșu, într-o analiză pe blogul său. Analiza Sierra Quadrant face diferența între o companie moartă și una sufocată, iar datele din T1 2026 sugerează că, dintre cele 19 companii mari intrate în insolvență, cel puțin o parte se încadrează în această a doua categorie. Opt dintre ele activează în industrie alimentară, prelucrare a lemnului și construcții metalice - sectoare cu active tangibile, piețe funcționale și personal calificat, nu sunt schelete corporative. în acest context, se impune reformularea întrebării fundamentale. Banca nu ar trebui să se întrebe dacă debitorul mai merită o șansă, ci dacă recuperează mai mult prin lichidare sau printr-o restructurare controlată. 'Această schimbare de perspectivă contează enorm, pentru că în insolvență răbdarea nu este o virtute morală. Este o decizie economică rațională. Duritatea nu este întotdeauna un semn de profesionalism. Uneori este doar un reflex care simplifică excesiv o realitate complicată'', spune Neacșu. La o privire retrospectivă asupra ultimilor zece ani, piața insolvențelor din România a parcurs un ciclu economic complet. Perioada 2016 - 2019 a fost marcată de o stabilizare și o scădere treptată a numărului de dosare noi. Acest trend a fost rezultatul direct al maturizării cadrului legislativ și al unei lichidități crescute în piață. Ulterior, anii de criză pandemică și post-pandemică au fost caracterizați prin măsuri de sprijin guvernamental care au amânat artificial declanșarea stărilor de default. Efectele acelei perioade de stimulare monetară și fiscală se resimt din plin acum. Practic, după primul trimestru din 2026, asistăm la o revenire la realitatea economică brută, unde companiile decapitalizate nu mai pot supraviețui fără restructurări operaționale severe, atrag atenția analiștii Sierra Quadrant. Compania este una dintre cele mai importante firme specializate în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Csaba Balint (BNR): Evoluția ROBOR pare coerentă cu cea a ratelor interbancare comparabile din regiune
Evoluția ROBOR este în concordanță cu cadrul politicii monetare și cu inflația, principalele repere economice care influențează dobânzile de pe piața monetară, susține Csaba Balint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol publicat joi pe blogul Opinii BNR. 'ROBOR poate părea simpatic sau antipatic, prea mare sau prea mic, în funcție de poziția din care este privit. Dar, dacă este analizat prin cele două repere fundamentale discutate aici - cadrul politicii monetare și inflația -, evoluția pare coerentă cu cea a ratelor interbancare comparabile din regiune', a menționat Csaba Balint, în articolul intitulat 'ROBOR între dezbatere publică și repere economice'. Potrivit acestuia, 'dobânzile de pe piața monetară - iar ROBOR, în mod special - pot fi privite din mai multe perspective'. 'Debitorii le privesc mai ales prin rata lunară. Băncile, prin costul finanțării. Juriștii, prin cadrul de reguli. Factorii de decizie publică, prin impactul social. Sunt doar câteva perspective posibile, dar fiecare este legitimă și importantă', a adăugat Csaba Balint. într-o dezbatere publică intensă, perspectivele diferite pot genera ușor impresii, emoții și etichete, consideră oficialul BNR. 'ROBOR ajunge astfel să fie perceput ca prea mare sau prea mic, uneori chiar ca simpatic ori antipatic. Dar aceste etichete spun mai mult despre felul în care ROBOR este resimțit decât despre factorii economici pe care ar trebui să îi reflecte. ROBOR rămâne, înainte de toate, un indicator al pieței monetare. întrebarea economică de pornire este una de coerență: în ce măsură reflectă reperele economice de bază? Dacă facem un pas înapoi și revenim la logica de bază din manualele și cursurile de economie, întrebarea devine mai clară', a mai scris Csaba Balint. în opinia sa, o dobândă de pe piața monetară nu poate fi citită în izolare, în condițiile în care 'ea reflectă, în bună măsură, costul banilor'. 'Acest cost depinde de multe principii economice, mecanisme de piață și condiții concrete - de la așteptări, lichiditate și riscuri până la contextul financiar mai larg. Dar, la nivelul celor mai simple repere economice, două elemente par esențiale: cadrul politicii monetare și evoluția inflației. Primul reper este cadrul politicii monetare. într-o economie de piață, dobânzile interbancare trebuie să reacționeze la orientarea politicii monetare', susține Csaba Balint. Altfel, politica monetară nu se mai transmite corespunzător în economie. în termeni simpli, dobânzile interbancare ar trebui să se afle, de regulă, în apropierea dobânzilor stabilite de banca centrală, a adăugat oficialul BNR. 'Dacă ne uităm la nivelurile medii din perioada T4 2018 - T4 2025 (pentru care este disponibil și IRCC), prima observație importantă este că toate ratele ROBOR și ROBID s-au aflat în interiorul coridorului de politică monetară. Interesant este că media simplă a acestor rate indică un nivel aproape identic cu cel al ratei de politică monetară (4,22% vs. 4,26%). Se observă și o ușoară pantă ascendentă a dobânzilor pe măsură ce scadența crește. O astfel de pantă are mai multe explicații posibile. Cea mai simplă este prima de termen: o scadență mai lungă poate include o primă, la fel cum și un depozit pe termen mai lung este, de regulă, remunerat cu o dobândă mai ridicată', a mai spus Csaba Balint. Potrivit acestuia, IRCC se află, la rândul său, 'în linie cu dobânzile de pe segmentul scurt al pieței'. 'Această poziționare este coerentă cu modul în care este calculat indicatorul: pe baza tranzacțiilor efective, concentrate în principal pe scadențe scurte. Al doilea reper este inflația. Lichiditatea, stresul financiar sau alți factori pot conta, mai ales pe termen scurt. Dar, dacă ne uităm la niveluri medii pe o perioadă mai lungă, inflația este probabil prima variabilă macroeconomică de la care ar trebui să pornim', consideră el. Din această perspectivă, ROBOR a avut un comportament similar cu ratele interbancare din regiune. Pe scurt, datele sunt în linie cu logica economică de bază: acolo unde inflația este mai ridicată, dobânzile tind să fie și ele mai ridicate, se mai precizează în document. în opinia oficialului BNR, un detaliu interesant al graficului este că, în acest eșantion, 'relația estimată este aproape unu-la-unu'. Cu alte cuvinte, în datele analizate, o inflație medie mai ridicată cu un punct procentual este asociată cu o dobândă medie mai ridicată cu aproximativ un punct procentual, a subliniat el. 'O altă observație este că, în medie, dobânzile au fost sub rata inflației. Acest lucru poate fi înțeles în contextul naturii șocurilor inflaționiste din acea perioadă. Nu doar în România, ci în întreaga regiune, inflația a fost alimentată în mare măsură de șocuri de ofertă: pandemia, blocajele din lanțurile de producție, criza energetică și tensiunile geopolitice majore, inclusiv războiul din Ucraina și episoadele de tensiune din Orientul Mijlociu din perioada analizată. în concluzie, ROBOR poate părea simpatic sau antipatic, prea mare sau prea mic, în funcție de poziția din care este privit. Dar, dacă este analizat prin cele două repere fundamentale discutate aici - cadrul politicii monetare și inflația -, evoluția pare coerentă cu cea a ratelor interbancare comparabile din regiune', a adăugat oficialul BNR. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Parc fotovoltaic de 54 MW inaugurat la Titu, în județul Dâmbovița
Enery a inaugurat Parcul Fotovoltaic Titu, o centrală fotovoltaică cu o capacitate de 54 MW situată în județul Dâmbovița, a informat, joi, compania. Proiectul reprezintă prima centrală fotovoltaică din România dezvoltată, construită și operată integral de Enery și constituie un pas important în strategia de creștere pe termen lung a companiei pe piața locală. Cu o producție anuală estimată de aproximativ 80 GWh de energie electrică din surse regenerabile, Parcul Fotovoltaic Titu va contribui la consolidarea capacității de producție de energie curată a României, la creșterea securității energetice și la accelerarea tranziției țării către un sistem energetic mai sustenabil. Proiectul evidențiază, de asemenea, rolul tot mai important al energiei regenerabile în sprijinirea decarbonizării industriei. Prin parteneriatul pe termen lung dintre Enery și Nokian Tyres, o parte din energia electrică produsă de proiectele regenerabile din portofoliul Enery din România contribuie la alimentarea primei fabrici de anvelope din lume, la scară industrială, cu emisii nete zero de CO2, situată în Oradea. Dincolo de producția de energie, Enery a investit și în inițiative dedicate comunităților locale din zona Titu-Potlogi, inclusiv prin instalarea de sisteme fotovoltaice pentru instituții de învățământ și sociale, implementarea de programe educaționale și desfășurarea unor activități de monitorizare a biodiversității. Parcul Fotovoltaic Titu are o capacitate instalată de 54,28 MWp în curent continuu (DC) și 42,60 MWac în curent alternativ (AC). Facilitatea include peste 88.000 de module fotovoltaice echipate cu sisteme de urmărire pe un singur ax (single-axis tracking), concepute pentru a maximiza producția de energie și eficiența operațională. Enery este un producător independent de energie, dedicat furnizării către clienții săi de soluții de energie verde fiabile, accesibile și sustenabile pe termen lung. Compania operează un portofoliu diversificat de proiecte aflate în construcție și în exploatare, cu o capacitate totală de 2 GW. Cu un portofoliu de proiecte aflat în dezvoltare de aproape 10 GW în zece țări din Europa Centrală și de Est, Enery joacă un rol important în accelerarea tranziției energetice în regiune. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
România a fost lider în UE la creșterea lucrărilor de construcții în luna aprilie
Lucrările de construcții au înregistrat o creștere modestă în Uniunea Europeană, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna martie 2026, însă România a fost țara cu cel mai puternic avans la acest capitol, cu o creștere de două cifre de la o lună la alta, arată datele publicate, joi, de Eurostat. Conform acestor date, lucrările de construcții au crescut cu 0,6% în zona euro și cu 0,8% în UE în luna aprilie 2026, comparativ cu luna martie 2026. în rândul statelor membre UE, cele mai importante creșteri au fost înregistrate în România (10,3%) și Ungaria (6,9%). în cazul României, creșterea de 10,3% din luna aprilie vine după o scădere de 0,6% în luna martie. în ritm anual, luna aprilie 2026, comparativ cu luna aprilie 2025, lucrările de construcții au crescut cu 0,9% în zona euro și cu 1,5% în Uniunea Europeană. în rândul statelor membre, cele mai mari creșteri ale lucrărilor de construcții în ritm anual au fost înregistrate în Slovenia (31,6%) și România (23,8%). în cazul României, creșterea de 23,8% din luna aprilie vine după un avans de 8,3% în luna martie. Conform datelor prezentate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), în România, în aprilie 2026 comparativ cu luna martie a acestui an, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 14%, creștere evidențiată la lucrările de reparații capitale (+17,3%), lucrările de întreținere și reparații curente (+17,1%) și la lucrările de construcții noi (+12,6%). Pe obiecte de construcții, au avut loc creșteri astfel: clădirile rezidențiale (+15,8%), lucrările de construcții inginerești (+13,9%) și la clădirile nerezidențiale (+12,9%). Volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 10,2%, creșterea fiind evidențiată la lucrările de construcții noi (+13,4%), lucrările de reparații capitale (+12,9%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (+6,3%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la clădirile nerezidențiale (+12,8%), construcțiile inginerești (+12,2%) și la clădirile rezidențiale (+8,6%). în aprilie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 20,7%. Pe elemente de structură, creșteri s-au înregistrat la lucrările de construcții noi (+24,4%), lucrările de întreținere și reparații curente (+21,2%) și la lucrările de reparații capitale (+3,9%). Pe obiecte de construcții, creșteri s-au înregistrat la construcțiile inginerești (+27,5%), clădirile nerezidențiale (+17%) și la clădirile rezidențiale (+8,8%). Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a crescut, pe total, cu 20,3%. Pe elemente de structură, creșteri s-au înregistrat astfel: lucrările de construcții noi (+28%), lucrările de întreținere și reparații curente (+19,8%) și la lucrările de reparații capitale (+5,9%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la construcțiile inginerești (+26,0%), clădirile nerezidențiale (+21,1%) și la clădirile rezidențiale (+10,8%).AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Set de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare', lansat de BNR
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt...
Tanczos: CE a extins interdicția la exportul de ovine și caprine din România către țările terțe, până la 31 decembrie 2026
Comisia Europeană (CE) a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026 și a menținut, totodată, interdicția deja existentă pentru livrările către statele-membre ale Uniunii Europene (UE), a anunțat joi ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna. 'Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele-membre ale UE. Decizia a fost motivată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de aprecierea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii. Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe', a scris oficialul într-o postare publicată pe Facebook. Potrivit ministrului, România a devenit cel mai mare exportator de ovine din UE, cu contracte și exporturi-record în 2026 către piețele din afara Uniunii. 'Sectorul ovin are o contribuție esențială la economia rurală. Măsurile de control al bolii trebuie să fie eficiente, dar și proporționale, astfel încât să protejeze sănătatea animalelor fără a afecta inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale', a menționat Barna. în context, demnitarul a subliniat că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) trebuie să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune 'eficient, riguros și credibil', care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și stopa răspândirea bolii, în așa fel încât restricțiile să fie limitate la zonele afectate, iar exporturile să poată fi reluate în cel mai scurt timp posibil. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Industria de apărare din Europa și România intră într-un nou ciclu economic (analiză)
Deciziile politice și strategice adoptate la nivelul NATO și al Uniunii Europene marchează începutul unui nou ciclu economic pentru industria de apărare, relevă o analiză realizată de compania EY România. Potrivit sursei, creșterea accelerată a bugetelor militare, asumarea unor ținte investiționale fără precedent și presiunea asupra capacităților de producție existente transformă apărarea dintr-o prioritate exclusiv militară într-un vector major de dezvoltare economică și industrială. Astfel, aceste angajamente se traduc direct în programe multianuale de înzestrare și investiții publice, care generează un nivel susținut de cerere pentru industrie. în cadrul summitului NATO de la Haga, în 2025, liderii NATO au convenit o majorare a cheltuielilor pentru apărare stabilind o țintă de 5% din PIB: 3,5% din PIB pentru capabilități militare și 1,5% din PIB pentru investiții conexe securității statelor, arată specialiștii. Conform analizei din raportul EY-Parthenon / DekaBank, The Path to European Sovereignty: Defense, pentru ca să poată atinge acest obiectiv, statele europene membre NATO sunt nevoite să crească cheltuielile de apărare până la aproximativ 320 de miliarde de euro anual pentru cheltuieli de apărare, la care se adaugă investiții suplimentare de 330 de miliarde euro pe an pentru investiții conexe securității. Analiza arată că investițiile militare necesare la nivelul țărilor membre NATO sunt concentrate în special în capabilități aeriene (35%), apărarea antiaeriană (23%), forțe terestre (22%), forțe navale (21%). Majoritatea investițiilor se concentrează pe zona de forțe aeriene și apărarea antiaeriană. La nivel național, aceste angajamente se materializează în programe concrete de înzestrare și investiții, iar raportul EY România la intersecția dintre securitate și economie arată că România se înscrie în acest trend prin programe majore de înzestrare în zona apărării aeriene și antiaeriene. în ultimii ani, România a comandat 67 de avioane F-16, sisteme Patriot în valoare de aproximativ 4 miliarde USD și sisteme Mistral prin proiectul MANPAD, în valoare de peste 600 milioane euro. în plus, România a selectat deja un câștigător pentru programul Shorad - Vshorad, destinat apărării antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă, cu o valoare de peste două miliarde euro. Această orientare este în linie cu prioritățile NATO privind consolidarea capabilităților de apărare aeriană. în paralel, România își consolidează investițiile în apărarea antiaeriană și în stocurile de muniții aferente prin intermediul programului SAFE. Pentru România, susține EY, acest context geopolitic și dinamica investițională creează un dublu efect. Pe termen scurt, creșterea cheltuielilor de apărare pune presiune asupra priorităților bugetare, în timp ce pe termen mediu și lung programele de înzestrare creează premisele pentru dezvoltarea unei industrii de apărare mai competitive și mai tehnologizate, cu efecte de multiplicare la nivel economic. De asemenea, pentru guverne, aceste investiții consolidează capacitatea de descurajare, reduc vulnerabilitățile de securitate și conduc la dezvoltarea industriei atât pe verticală, cât și pe orizontală prin cooptarea diferitelor companii ce pot face parte din lanțul de aprovizionare, fie ele din sectorul public sau privat. Aceste companii pot varia de la companii din metalurgie, siderurgie, industria auto, companii software și nu numai. Rezultatul este formarea unui ecosistem industrial complex, caracterizat prin integrare tehnologică și standarde ridicate de calitate, care generează lanțuri de aprovizionare integrate și standarde stricte de calitate. Astfel, se generează locuri de muncă stabile și bine plătite, cu un grad înalt de calificare, de la ingineri, programatori până la tehnicieni specializați, care contribuie la dezvoltarea capitalului uman și la creșterea competitivității industriale. în plus, transferul de tehnologie și efectele de spillover către sectoarele civile amplifică impactul economic, consolidând reziliența și capacitatea de inovare la nivel național. Datele SIPRI analizate în raportul EY România la intersecția dintre securitate și economie evidențiază că industria națională de apărare se confruntă cu un decalaj semnificativ, rezultat dintr-o perioadă prelungită de subfinanțare și lipsă de investiții relevante. România nu are în prezent nicio companie inclusă în TOP 100 global al companiilor după venituri din industria de apărare. în același timp, Polonia, prin compania PGZ și Cehia, prin Czechoslovak Group, au câte o companie inclusă în acest clasament, ambele raportând creșteri semnificative ale veniturilor, de 48% în cazul PGZ și 186% pentru Czechoslovak Group. Aceste date oferă speranță pentru industria de apărare din România, prin prisma faptului că țări de pe flancul estic al NATO pot produce actori industriali relevanți, atunci când există continuitate industrială, capacitate de producție și colaborări în programe majore de apărare. Pentru România, beneficiile economice și tehnologice nu se vor materializa în mod automat, consideră analiștii. Beneficiile depind de politici publice stabile și coerente, de parteneriate strategice cu sectorul privat și de capacitatea de a transforma cererea militară într-un catalizator pentru dezvoltare, retehnologizare și crearea de competențe relevante la nivel local. 'în următorii ani, industria de apărare va fi un test al capacității statelor europene de a conecta securitatea cu dezvoltarea industrială. România este în situația în care poate transforma presiunea contextului geopolitic într-un avantaj economic, cu condiția să valorifice această fereastră de oportunitate printr-o viziune industrială clară, predictibilitate și colaborare reală între sectorul public și cel privat', se mai spune în analiză. EY este o companie de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 53,2 miliarde dolari americani în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Raffel (ACUE): Prețul energiei în România este cel mai mare din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Prețul energiei în Europa e prea mare, iar în România este și mai mare, raportat la puterea cumpărare, a declarat, joi, la un eveniment de specialitate, Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON. 'Prețul energiei în Europa e prea mare, asta știm pe toți. Prețul în România e și mai mare. Am văzut recent statistici că în Germania producția industrială a scăzut cu 10%, în ultimii ani, dar producția energo-intensivă a scăzut și mai mult, cu 20%. Atunci vă puteți imagina ce înseamnă asta pentru mediul european. Producția industrială în România a scăzut și mai tare. Atunci, un preț al energiei prea mare este un risc uriaș pentru noi toți, pentru venitul bugetar, pentru bunăstarea economiei. Prețul energiei, în comparație cu puterea de cumpărare, este cel mai mare în România. în Germania, eu plătesc aproape 40 de cenți pe kWh, aici oferim prețul la sub 30 de cenți. Deci, în termen absolut, prețul aici e substanțial mai mic, dar în comparație cu puterea de cumpărare, media în România e cam cea mai mare din Europa, la consumatorii casnici. La industrie e similar. Dacă nu facem ceva, asta va continua cu tot ce am descris pentru industrie, energie intensivă, dar și restul. Nu suntem noi care creștem costurile facturilor', a menționat Raffel. Reprezentantul ACUE a subliniat, totodată, că România are un tarif de distribuție extrem de mic în comparație cu alte țări din Europa. 'Am zis acum trei ani că trebuie să investim în afara crizei. Și am propus să facem investiții în regenerabile, pentru să vedem că asta este ce putem să facem cel mai repede. Reactoarele nucleare sunt frumoase, dar nu se fac repede. Un panou fotovoltaic e montat foarte repede. Vă puteți imagina unde am fi fost azi dacă nu aveam investiții în regenerabile... Fără regenerabile ar fi fost un dezastru complet. Asta nu e tot: vedem că seara mai ales avem aceste vârfuri de preț, pentru că nu mai știm de unde să luăm energie. Soluția? Stocarea, dar asta înseamnă că nu mai continuăm să conectăm mii de consumatori în fiecare lună. Anul trecut am conectat 2.000 de consumatori pe lună, în rețeaua noastră. Acum conectăm 3.000 în fiecare lună. Asta înseamna costuri si avem nevoie acum s[ conectăm toate stocările de la prosumatori, care sunt cele mai mari. Dacă nu facem asta, vom continua cu vârfuri de preț incredibile, seara. Dacă avem șansa să avem tarife dinamice, contoare inteligente și, în sfârșit, baterii, putem să reducem 'price spikes', aceste vârfuri, și pe perioada serilor', a spus șeful E.ON. Acesta a susținut, pe de altă parte, că soluția cea mai scumpă 'este să nu continuăm să investim mai mult în rețele'. 'Soluția a doua cea mai scumpă este dacă doar conectăm regenerabile, dar nu mai avem bani să conectăm bateriile, prosumatori noi, consumatori noi, centre de date și riscăm asta. Am vorbit despre problemă, dar vin și cu o soluție pe care o propun. Dacă ajungem cu autoritățile la un pachet pentru a îmbunătăți situația, noi, ca sector privat, putem să mobilizăm și bani privați pentru a investi în afară crizei și în rețele. Foarte des aud: 'Dacă investiți mai mulți, astea sunt costuri. Nu vrem să avem costuri'. Ca și rețeaua de termoficare din București, nu vrea să aibă costuri, dar după aceea ajunge cu o rețea care pierde 40% din energia transportată. Propunerea este că dacă facem toate aceste conectări de stocare, de consumatori noi, lângă Autostradă în Moldova, care este în zona noastră, asta înseamnă un tarif de distribuție ținut sub control. în același timp, dacă evităm vârful de preț seara, putem să reducem prețul de piața angro de energie electrică în România cu mai mult de 42%, în 2035', a explicat specialistul. Reprezentanți ai autorităților centrale, companiilor din energie și asociațiilor de profil participă, joi, la o nouă ediție a evenimentului 'Energy road - Energie la tine acasă'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
România pierde 12 poziții în clasamentul celor mai competitive economii din lume
România a coborât 12 poziții, până pe locul 61, în clasamentul celor mai competitive 70 de economii din lume, potrivit celei mai recente ediții a raportului anual al Institutului pentru Management și Dezvoltare /IMD/ din Lausanne /Elveția/, publicat joi. România este devansată de țări precum Polonia (locul 41), Ungaria (51) și Bulgaria (56), dar este în fața unor țări precum Mexic (locul 62) și Slovacia (locul 63). Rezultatele Anuarului Competitivității Mondiale 2026 arată că România trebuie să ia măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul bugetar; să accelereze investițiile în domenii precum cercetare, dezvoltare și inovare; să furnizeze sprijin companiilor pentru a implementa transformarea digitală însoțită de modernizarea competențelor digitale; să îmbunătățească sistemele de sănătate și educație și să modernizeze industria națională de apărare. La nivel global, Elveția și-a pierdut poziția de cea mai competitivă economie din lume în favoarea Singapore, alunecând pe locul trei în clasament, deoarece tarifele comerciale ale SUA și un franc elvețian puternic au afectat fluxurile de investiții. Deși Elveția a rămas țara europeană cu cel mai bun scor, ea a fost depășită și de Hong Kong în Clasamentul Competitivității Mondiale IMD 2026, publicat joi. Eficiența afacerilor a fost esențială pentru revenirea Singapore pe primul loc, o poziție pe care a deținut-o ultima dată în 2024. Studiul World Competitiveness Yearbook (WCY) este realizat anual, începând cu 1989, și analizează competitivitatea economiilor pe baza a aproape 350 de criterii. în studiul din 2026 sunt cuprinse 70 de țări. Indicatorii sunt grupați în patru categorii, respectiv performanțe economice, eficiența guvernului, eficiența afacerilor și infrastructura. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Bitdefender se alătură DNSC în calitate de Presenting Partner la Bucharest Cybersecurity Conference 2026
Organizatorii Bucharest Cybersecurity Conference 2026 (BCC2026) anunță participarea companiei Bitdefender în calitate de Presenting Partner, alături de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), la evenimentul ce va avea loc în perioada 20-22 octombrie 2026, la HALO Conference Centre, în București. BCC2026 este unul dintre cele mai importante evenimente europene dedicate securității cibernetice, reunind reprezentanți ai autorităților publice, organismelor de reglementare, lideri din industrie și parteneri din ecosistemul de securitate cibernetică. Agenda conferinței va aborda teme de actualitate precum securitatea cibernetică, guvernanța și securitatea inteligenței artificiale, arhitecturile Zero Trust și managementul identității, securitatea lanțurilor de aprovizionare și a mediilor cloud, precum și cadrul legislativ european, de la NIS2 până la inițiativa Digital Omnibus. în calitate de Presenting Partner, Bitdefender, lider global în domeniul securității cibernetice, fondat și cu sediul central în România, își va aduce expertiza pentru a susține misiunea BCC2026 de a sprijini organizațiile în adoptarea și dezvoltarea transformării digitale într-un mod sigur și rezilient. Găzduit de HALO Conference Centre, BCC2026 este conceput ca un format diferit de conferință: un spațiu de dialog la nivel înalt, într-un mediu imersiv 360 grade, orientat către conținut relevant și schimb de expertiză pentru comunitatea de securitate cibernetică. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Set de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare', lansat de BNR
Banca Națională a României (BNR) lansează, de luni, în circuitul numismatic un set de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare'. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, setul de monetărie conține monedele românești aflate în circulație, cu valoare nominală de: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani - calitate proof like și o medalie din argint - calitate proof. Caracteristicile tehnice ale medaliei din argint sunt: titlu - 800 la mie; diametru de 28 mm; greutate de 15,5 g; formă rotundă, cantul neted. Aversul prezintă o imagine de ansamblu a Expoziției Generale Române, inscripțiile 'Expoziția Generală Română', '120 DE ANI' și anul '2026'. Reversul redă portretul și numele regelui Carol I, pavilionul Casei Regale din cadrul Expoziției și inscripțiile '40 de ani de domnie', '25 de ani de la proclamarea Regatului României' și anul '1906'. Setul de monetărie este prezentat sub formă de pliant introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locașuri speciale. Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 1.000 seturi. Prețul de vânzare, inclusiv TVA, pentru setul de monetărie este de 630 lei. Lansarea în circuitul numismatic a setului de monetărie cu tema 'Expoziția Generală Română din 1906 - 120 de ani de la inaugurare' se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Bursa de la București a deschis pe 'verde' ședința de tranzacționare de joi
Bursa de Valori București (BVB) a deschis în creștere pe toți indicii ședința de joi, cu un rulaj total în valoare de 8,10 milioane de lei (1,55 milioane de euro) după jumătate de oră de la debutul tranzacțiilor. Indicele principal BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii listate, a avansat cu 0,78%, până la 30.792,31 puncte, în timp ce indicele BET-Plus, care urmărește evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la BVB, a urcat cu 0,75%. Totodată, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a câștigat 0,76%, iar indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, a crescut cu 0,65%. Indicele BET-FI al SIF-urilor a consemnat un avans de 0,36%, în timp ce BET-NG, indicele celor zece companii din sectorul energetic și al utilităților, a urcat cu 0,94%. Conform datelor BVB, cele mai mari creșteri ale valorii acțiunilor au fost înregistrate de Compania Energopetrol (+12,00%), Altur (+6,30%) și Romgaz (+2,92%). Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost consemnate de Aages (-1,71%), Socep (-1,16%) și Purcari Wineries (-1,01%). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
ANSVSA: Educația alimentară contribuie la formarea unor obiceiuri de consum responsabile
Educația alimentară contribuie la formarea unor obiceiuri de consum responsabile și la dezvoltarea unui sistem alimentar sigur și sustenabil, a transmis Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANVSA), pe pagina sa de Facebook. Conform postării, reprezentanții ANSVSA au participat în 17 iunie la Conferința 'Gastronomie Sustenabilă', eveniment dedicat promovării unui sistem alimentar responsabil, bazat pe produse locale, de sezon și pe bune practici în domeniul producției și consumului alimentar. Instituția a reafirmat, cu ocazia evenimentului dedicat gastronomiei sustenabile și educației alimentare, importanța formării unei generații care înțelege valoarea hranei, respectă munca producătorilor și face alegeri responsabile pentru sănătate și mediu. La conferință au participat și reprezentanți ai unor instituții partenere implicate în promovarea educației alimentare și a dezvoltării durabile, între care Ministerul Educației și Cercetării și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, care au evidențiat importanța colaborării interinstituționale pentru formarea unor obiceiuri sănătoase încă din primii ani de viață. De asemenea, ANSVSA subliniază că, prin parteneriatul cu Asociația Sărbătoarea Gustului, se implică activ în educarea copiilor și tinerilor cu privire la siguranța alimentelor, combaterea risipei alimentare și consumul responsabil. 'Credem că un copil care înțelege astăzi de unde vine hrana și câtă muncă se află în spatele fiecărui produs alimentar va deveni mâine un adult responsabil, capabil să contribuie la construirea unui sistem alimentar sigur și sustenabil', se arată în mesajul instituției. Potrivit sursei citate, educația alimentară nu înseamnă doar alegerea unor alimente sigure și sănătoase, ci și dezvoltarea unor obiceiuri care contribuie la bunăstarea comunității, prin respectarea resurselor naturale și susținerea producătorilor locali. ANSVSA precizează că va continua să susțină proiecte care promovează siguranța alimentelor, respectul pentru producătorii români, reducerea risipei alimentare și educația pentru sănătate și sustenabilitate. 'Investind astăzi în educația alimentară a copiilor, investim în sănătatea și viitorul României', se mai menționează în mesajul publicat de instituție. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Contractul pentru servicii cadastrale necesare exproprierilor pe A8 Târgu Mureș-Târgu Neamț, atribuit; oferta câștigătoare - 6,9 milioane de lei
Contractul pentru servicii cadastrale necesare exproprierilor pe Autostrada Unirii (A8) Târgu Mureș - Târgu Neamț, secțiunea Miercurea Nirajului - Leghin, a fost atribuit Asocierii Stereogis Proiect (lider) - Spânu Ionuț Costin - Cabinet de Avocat, oferta câștigătoare fiind în valoare de 6,9 milioane de lei, fără TVA, a anunțat Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), pe pagina sa de Facebook. 'Prin atribuirea acestui contract, CNIR face un alt pas important în pregătirea implementării unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din regiunea Moldovei, contribuind la accelerarea etapelor necesare pentru realizarea Autostrăzii Târgu Mureș - Târgu Neamț. Ne dorim ca procedurile de expropriere să fie derulate într-un ritm cât mai rapid, astfel încât oamenii să își poată primi despăgubirile într-un termen cât mai scurt', a declarat directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere, Gabriel Budescu, pe pagina de socializare. Contractul pentru întocmirea documentațiilor cadastrale, elaborarea rapoartelor de evaluare și asigurarea serviciilor juridice de asistență și reprezentare necesare exproprierii sau transferului imobilelor aferente proiectării și execuției obiectivului de investiții 'Autostrada Târgu Mureș - Târgu Neamț, Secțiunea II: Miercurea Nirajului - Leghin (km 22+000 - km 181+195)' va putea fi semnat după expirarea termenului legal de 10 zile pentru depunerea eventualelor contestații. Pentru realizarea celor patru loturi de autostradă, cu o lungime totală de aproximativ 116 kilometri, este necesară exproprierea/transferul unui număr de 2.593 de imobile, situate pe raza unităților administrativ-teritoriale Sărățeni (județul Mureș), Praid, Joseni, Lăzarea, Ditrău, Tulgheș (județul Harghita), respectiv Grințieș, Ceahlău, Poiana Teiului și Pipirig (județul Neamț). Obiectivul general al contractului constă în prestarea următoarelor servicii: realizarea documentațiilor cadastrale aferente imobilelor vizate; elaborarea rapoartelor de evaluare pentru imobilele proprietate privată supuse exproprierii; asigurarea serviciilor necesare transmiterii dreptului de administrare; furnizarea serviciilor juridice aferente procedurilor de despăgubire prin plată sau consemnare; reprezentarea beneficiarului în fața instanțelor de judecată. Ghidul privind etapele procedurii de expropriere după publicarea Hotărârii în Monitorul Oficial poate fi consultat pe site-ul companiei. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Bușoi: Ne uităm cum să păstrăm mecanisme de control ca prețurile la combustibili să fie suportabile pentru populație și industrie
Autoritățile caută soluții pentru a găsi un echilibru între securitatea aprovizionării cu combustibili și menținerea unor mecanisme de control care să păstreze prețurile la un nivel suportabil pentru populație și industrie, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. 'Evaluăm și efectele Ordonanței în ceea ce privește plafonarea, dar nu aș spune plafonarea prețului la combustibili, pentru că nu este tehnic corect, ci de adaosurile comerciale la nivelul anului 2025. Vedem un efect, pentru că prețurile în România la combustibili au rămas mai scăzute, chiar crescând în anumite perioade, în funcție și de situația internațională (...), față de alte țări din jur, față de alte țări europene. Există însă o situație dificilă pentru cei care importă produse finite, atât firme românești, cât și firme internaționale. Noi facem o analiză pe efect. Am avut o discuție cu Ministerul de Finanțe și ne uităm la cum am putea să găsim echilibrul între a ne asigura aprovizionarea cu combustibili, dar și a păstra niște mecanisme de control pentru ca prețurile să fie cât de cât suportabile pentru populație și pentru industrie, mai ales. Sigur, pentru agricultură și transporturi avem o schemă de sprijin legată de acciză', a menționat oficialul. Acesta a adăugat că, în perioada de interimat a Guvernului, se încearcă accelerarea 'cât de mult posibil' a implementării proiectelor cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 'Suntem într-adevăr într-o situație de interimat, cu un Guvern care are prerogative, conform Constituției, reduse, în comparație cu o situație a unui Guvern cu puteri de pline. (...) Am încercat să accelerăm cât de mult posibil implementarea proiectelor cu finanțare PNRR. Avem borna de 31 august (2026, n.r.) și pentru partea de reforme și pentru investițiile pe care le derulăm cu sprijinul PNRR. S-au văzut câteva progrese semnificative pe partea de plăți și pe partea de maturizare a unor proiecte. în paralel cu sprijinul Ministerului Fondurilor Europene, negociem cu Comisia Europeană. Chiar ieri (miercuri, 17 iunie 2026, n.r.), am fost la Bruxelles pentru a clarifica niște lucruri și pentru a accepta anumite etape care să nu fie chiar cele finale cu terminarea testelor pentru un anumit tip de proiecte. înaintăm mai puțin accelerat, pentru că majoritatea resurselor umane sunt devotate și dedicate încheierii cu succes a PNRR și cu Fondul de modernizare. Aici, sigur, sunt pe partea de plăți unele întârzierii semnificative. S-au mai îndreptat o parte din situații, mai ales în relația cu distribuitorii, dar și cu firmele private', a spus Bușoi. Potrivit sursei citate, pe agenda de discuții a Consiliului de miniștri ai Energiei, ce va avea loc săptămâna viitoare se află inițiativa Greeds Package - infrastructura energetică a Uniunii Europene. 'Suntem cumva în coordonare cu Comisia Europeană și săptămâna viitoare este Consiliul de miniștri ai Energiei la Luxemburg. Pe agenda este o inițiativă esențială pentru România - Greeds Package, infrastructura energetică a Uniunii Europene. Cea mai strategică situație în ceea ce privește infrastructura energetică este aceea de a crește capacitatea de interconectare între Vestul și Nordul Europei și partea Central și Est-europeană. Asta ne-ar permite pentru lunile și perioada imediat următoare, până finalizăm investițiile în gaz, până avem instalate un număr suficient de mare de baterii, de capacități de stocare, pentru a ne rezolva problema consumului în orele de vârf și a importurilor foarte scumpe, mai ales de pe prețurile spot, să putem să importăm electricitate în anumite momente când există exces. (...) La un moment dat ne așteptăm, sperăm ca valul să vină și către România și o parte din investițiile pe care le facem astăzi aici să se regăsească într-un consum al lumii digitalizate și al Inteligenței Artificiale de mâine', a punctat Cristian Bușoi. Reprezentanți ai autorităților centrale, companiilor din energie și asociațiilor de profil participă, joi, la o nouă ediție a evenimentului 'Energy road - Energie la tine acasă'. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
CNAIR: Întrerupere temporară, vineri seara, a aplicației e-Tarifare, pentru mentenanță
Funcționarea aplicației e-Tarifare va fi întreruptă pentru maximum două ore, vineri seara, pentru efectuarea de lucrări de mentenanță, a anunțat, joi, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Potrivit sursei citate, vineri, începând cu ora 22:00, pentru un interval de timp estimat între 1 - 2 ore, vor fi efectuate lucrări de mentenanță la aplicația e-Tarifare. Acestea vor afecta activitatea desfășurată în Agențiile de Control și încasare (ACI) din PTF situate la frontiera externă a UE (Serbia, Republica Moldova și Ucraina) și activitatea de emitere a Autorizațiilor Speciale de Transport (AST), la cerere, desfășurată în ACI situate în zona de frontieră internă a UE (Ungaria și Bulgaria). 'Echipele tehnice vor depune toate eforturile pentru reducerea timpilor necesari efectuării lucrărilor de mentenanță', dă asigurări compania de drumuri. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Darău: Am deblocat situația de la Romarm după o muncă intensă alături de secretarii de stat și echipele din minister
C.N. Romarm S.A. și-a refăcut situațiile financiare conform standardelor și după luni de muncă intensă alături de secretarii de stat și echipele din minister, s-a reușit deblocarea situației inacceptabile găsită la preluarea mandatului de ministru, a declarat, joi, Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, într-o postare pe Facebook. 'Facem ordine și reclădim pas cu pas încrederea în industria românească de apărare! La preluarea mandatului de ministru, la finalul lunii decembrie, am găsit o situație inacceptabilă la C.N. Romarm S.A.: situațiile financiare pe anul 2024 erau complet blocate și neaprobate, din cauza unor rezerve serioase semnalate în raportul auditorului. O companie strategică națională nu poate funcționa și nu poate fi eficientă 'în aer', fără un istoric financiar clar și transparent. După luni de muncă intensă alături de secretarii de stat și echipele din minister, am reușit să deblocăm această situație. Romarm și-a refăcut situațiile financiare conform standardelor și am semnat ieri mandatul pentru ședința Adunării Generale Ordinare a Acționarilor de azi/mâine, în vederea aprobării rezultatelor pentru anii 2024 și 2025 - deci recuperăm întârzierile și ajungem la zi', a scris Darău. Potrivit ministrului, aceasta înseamnă concret: transparență și respect - Romarm redevine o companie credibilă și 'bancabilă'; sprijin real - o companie curățată de probleme contabile poate accesa programe de finanțare solide și poate susține direct fabricile din subordine, în care este acționar; pregătire pentru viitor - o structură financiară sănătoasă este esențială pentru ca Romarm să fie un pilon de bază în Programul SAFE, cât și în celelalte programe de finanțare internaționale și naționale pentru industria de apărare. 'Dar ordinea nu se oprește doar la hârtii. MEDAT a început plățile pe programul de menținere a capacităților de producție în industria de apărare - așa numitul program 'Nucleu'! Capitalul începe să circule acolo unde este cea mai mare nevoie de el, în fabrici, pentru oameni și competențe care trebuie păstrate și dezvoltate. Privind Romarm, tocmai le-am mai trimis o adresă pentru a se asigura că nu mai există întârzieri suplimentare în alocarea sumelor din Nucleu, fiindcă oamenii sunt foarte importanți și chiar au nevoie să își primească salariile, după atâta timp', a adăugat ministrul Darău. El spune că așteptarea sa de la Programul SAFE și din alte prezente și viitoare programe de înzestrare este una extrem de ridicată. 'Nu ne dorim doar finanțare și liste de cumpărături, ci o transformare profundă și reală a industriei de apărare. Urmărim cu consecvență reindustrializarea, modernizarea, retehnologizarea și creșterea competitivității României la nivel internațional. în perioada următoare, vom face alți pași concreți în vederea eficientizării activității și structurii Romarm, dar și pentru a accelera întreg procesul de reindustrializare a industriei de apărare din România. Mergem înainte, cu reguli clare și toleranță zero față de managementul defectuos. Industria de apărare a României merită să fie respectată, iar acest obiectiv va fi atins doar prin eficiență, transparență și viziune', și-a încheiat Darău postarea. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
AEI: România exporta mai multă energie electrică, dar își majorează dependența de importurile de combustibili
România și-a consolidat poziția de exportator de energie electrică în primele patru luni din 2026, pe fondul creșterii producției din surse regenerabile, însă a înregistrat majorări semnificative ale importurilor de gaze naturale, produse petroliere și cărbune, ceea ce indică o accentuare a dependenței de resurse energetice din exterior, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată joi. Datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 'conturează una dintre cele mai interesante evoluții ale sectorului energetic românesc din ultimii ani'. 'La prima vedere, cifrele par contradictorii, resursele de energie primară scad cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%, însă producția de energie electrică crește cu 7%, iar exporturile de energie ating niveluri record, crescând cu aproape 16%', susține autorul analizei. Conform sursei citate, resursele de energie primară au totalizat 10,48 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 3,3% față de perioada similară din 2025. în același timp, producția internă de energie primară s-a redus cu 1,5%, până la 5,5 milioane tep, iar importurile totale au coborât cu 5,2%, la 4,98 milioane tep. Cu toate acestea, structura importurilor relevă o creștere a dependenței de anumite resurse energetice din exterior. Astfel, importurile de produse petroliere au urcat cu 36,7%, cele de gaze naturale utilizabile cu 46,8%, iar importurile nete de cărbune cu 24%, în timp ce importurile de țiței s-au redus cu aproximativ 30%. 'în loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile. Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește', susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Analiza evidențiază faptul că energia electrică a fost singurul segment energetic care a înregistrat o evoluție pozitivă în primele patru luni ale anului. Producția de energie electrică a crescut cu aproximativ 7%, pe fondul investițiilor în capacități regenerabile și al condițiilor hidrologice favorabile. Potrivit documentului, principalul contributor la această evoluție a fost sectorul hidroenergetic. Producția hidrocentralelor a avansat cu 31,5%, respectiv cu peste 1,2 TWh, contribuind aproape integral la creșterea producției naționale de energie electrică. Conform analizei, majorarea producției hidro a compensat integral scăderile înregistrate de termocentrale și centralele nuclearo-electrice și a redus presiunea asupra importurilor de energie electrică. 'Rezultatul confirmă încă o dată rolul strategic al hidroenergiei în România. Nicio altă tehnologie nu poate furniza într-un interval atât de scurt un volum suplimentar de peste 1 TWh', afirmă Dumitru Chisăliță. Totodată, autorul atrage atenția că dependența de condițiile hidrologice rămâne ridicată, iar contribuția pozitivă a hidroenergiei ar putea fi afectată într-un an cu debite reduse. Analiza mai arată că sursele regenerabile și-au continuat expansiunea în primele patru luni ale anului. Astfel, producția de energie eoliană a crescut cu 12,5%, iar cea solară cu 26,4%, ritmul de creștere al energiei fotovoltaice fiind cel mai ridicat dintre principalele tehnologii energetice. Potrivit autorului analizei, energia fotovoltaică a adăugat aproape 300 milioane kWh într-un singur an, ceea ce indică intrarea în exploatare a unui număr semnificativ de noi capacități de producție. 'Datele confirmă că România traversează o etapă de accelerare a producției de energie regenerabilă', susține președintele AEI, care atrage însă atenția că reducerea consumului de energie evidențiază lipsa unor transformări economice și sociale capabile să valorifice această producție suplimentară. în contrast cu evoluția regenerabilelor, producția convențională a înregistrat scăderi. Astfel, termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin față de perioada similară a anului trecut, iar producția centralelor nuclearo-electrice s-a redus cu 2,9%. Potrivit analizei, reducerea producției din termocentrale este explicată de creșterea producției hidro și regenerabile, care beneficiază de costuri marginale mai reduse și de prioritate economică în piață. Un alt element evidențiat în document este diminuarea consumului final de energie electrică cu 2,7% în primele patru luni ale anului. Consumul industrial și comercial s-a redus cu doar 0,4%, ceea ce indică o relativă stabilitate a activității economice, însă consumul populației a scăzut cu 10,1%. Conform analizei, această evoluție poate fi explicată prin temperaturile mai ridicate comparativ cu perioada similară din 2025, măsurile de eficiență energetică, autoconsumul din instalații fotovoltaice rezidențiale și comportamentul de economisire determinat de costurile energiei. 'Dacă tendința se va menține pe întregul an, România ar putea înregistra una dintre cele mai puternice reduceri ale consumului rezidențial din ultimul deceniu', apreciază autorul analizei. în același timp, exporturile de energie electrică au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate, exporturile au ajuns la 5,15 TWh, cu aproape 709 milioane kWh peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025, ritmul de creștere fiind superior celui al producției totale de energie electrică. Potrivit autorului analizei, această evoluție demonstrează că excedentul de producție generat în principal de hidroenergie și sursele regenerabile a fost direcționat către piețele externe. Pe de altă parte, importurile de energie electrică s-au redus cu 15%, evoluție care reflectă creșterea producției interne și îmbunătățirea gradului de autosuficiență în sectorul electric. Analiza semnalează însă și o majorare cu aproape 18% a consumului propriu tehnologic, respectiv cu 325 milioane kWh. Potrivit autorului, această evoluție poate indica volume mai mari tranzitate prin rețele, fluxuri sporite de export, congestii și limitări operaționale, precum și necesitatea accelerării investițiilor în infrastructura de transport și distribuție. în concluziile analizei, președintele AEI apreciază că datele aferente primelor patru luni din 2026 conturează o imagine mai complexă decât cea prezentată frecvent în discursul public privind sectorul energetic. 'Deși România produce mai multă energie electrică și își consolidează poziția de exportator regional, fundamentele sistemului energetic nu indică o creștere a securității energetice, ci dimpotrivă, o accentuare a unor vulnerabilități structurale', afirmă Dumitru Chisăliță. Acesta susține că majorarea importurilor de gaze naturale, produse petroliere și cărbune, concomitent cu scăderea producției interne de resurse energetice, ridică semne de întrebare cu privire la consolidarea independenței energetice a României. Totodată, autorul consideră că reducerea consumului de energie electrică, în condițiile creșterii producției din surse regenerabile, arată că tranziția energetică nu s-a transformat încă într-un avantaj economic și industrial semnificativ. 'România exportă mai multă energie electrică, însă importă tot mai multe resurse energetice esențiale pentru funcționarea economiei. Produce mai multă electricitate, dar consumă mai puțin. Dezvoltă capacități regenerabile, însă nu reușește încă să transforme această evoluție într-un avantaj economic și strategic major', concluzionează președintele AEI. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
INS: Volumul lucrărilor de construcții, în creștere cu 11,7% în primele patru luni din 2026
Volumul lucrărilor de construcții a crescut, în primele patru luni, ca serie brută, cu 11,7%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 10,3%, față de perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), transmise joi AGERPRES. Astfel, în perioada menționată, avansul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a fost generat de lucrările de construcții noi (+13,8%), lucrările de întreținere și reparații curente (+12,2%) și la lucrările de reparații capitale (+1,9%). Pe obiecte de construcții, s-au înregistrat creșteri la construcțiile inginerești (+14,4%), clădirile rezidențiale (+12,7%) și la clădirile nerezidențiale (+5,7%). Volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie ajustată, astfel: lucrările de construcții noi (+12,9%), lucrările de întreținere și reparații curente (+10,2%) și lucrările de reparații capitale (+1,5%). Pe obiecte de construcții, creșteri s-au înregistrat la clădirile rezidențiale (+12,8%), construcțiile inginerești (+10,2%) și la clădirile nerezidențiale (+5,7%). în aprilie 2026 comparativ cu luna martie a acestui an, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 14%, creștere evidențiată la lucrările de reparații capitale (+17,3%), lucrările de întreținere și reparații curente (+17,1%) și la lucrările de construcții noi (+12,6%). Pe obiecte de construcții, au avut loc creșteri astfel: clădirile rezidențiale (+15,8%), lucrările de construcții inginerești (+13,9%) și la clădirile nerezidențiale (+12,9%). Volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 10,2%, creșterea fiind evidențiată la lucrările de construcții noi (+13,4%), lucrările de reparații capitale (+12,9%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (+6,3%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la clădirile nerezidențiale (+12,8%), construcțiile inginerești (+12,2%) și la clădirile rezidențiale (+8,6%). în aprilie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a crescut, pe total, cu 20,7%. Pe elemente de structură, creșteri s-au înregistrat la lucrările de construcții noi (+24,4%), lucrările de întreținere și reparații curente (+21,2%) și la lucrările de reparații capitale (+3,9%). Pe obiecte de construcții, creșteri s-au înregistrat la construcțiile inginerești (+27,5%), clădirile nerezidențiale (+17%) și la clădirile rezidențiale (+8,8%). Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a crescut, pe total, cu 20,3%. Pe elemente de structură, creșteri s-au înregistrat astfel: lucrările de construcții noi (+28%), lucrările de întreținere și reparații curente (+19,8%) și la lucrările de reparații capitale (+5,9%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a crescut la construcțiile inginerești (+26,0%), clădirile nerezidențiale (+21,1%) și la clădirile rezidențiale (+10,8%). AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Peste 60.000 de persoane angajate prin intermediul ANOFM, în primele cinci luni ale anului
Un număr de 60.034 de persoane au fost încadrate în muncă, în primele cinci luni ale anului, ca urmare a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării prevăzute de legislația în vigoare de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, aproape jumătate dintre acestea având peste 45 de ani. Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), transmis joi AGERPRES, din totalul persoanelor ocupate până la 31 mai, 29.294 au peste 45 de ani, din care 10.934 au peste 55 ani, 12.546 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 5.079 au între 30 și 35 de ani, 4.888 au între 25 și 30 de ani, iar 8.227 sunt tineri sub 25 de ani. Din totalul persoanelor ocupate, 10.187 sunt tineri NEET. Numărul femeilor încadrate este de 28.957, iar al bărbaților de 31.077, ponderea din totalul persoanelor încadrate fiind de 48,23 %, respectiv de 51,77 %. Din cele 60.034 persoane încadrate la nivel național, 31.429 persoane provin din mediul urban (52,35 % din totalul persoanelor încadrate), iar 28.605 persoane din mediul rural (47,65 % din totalul persoanelor încadrate). Nivelul de pregătire arată că cele mai multe persoane încadrate au studii liceale (20.495), profesionale (13.424), gimnaziale (13.271), primare și fără studii (3.425), postliceale (1.543) 7.876 fiind cu studii universitare. Din totalul persoanelor încadrate, 14.719 fac parte din categoria celor greu și foarte greu ocupabile. Un clasament al județelor cu cele mai multe persoane angajate arată că București ocupă primul loc (5.755), urmat de Iași (2.516) și Constanța (220). în perioada de referință, numărul persoanelor care au beneficiat de asistență pentru înregistrarea în evidență ca persoane în căutare de loc de muncă, în vederea asigurării protecției sociale privind acordarea indemnizației de șomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 143.865 persoane. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
MF : Cele 11 programe, în valoare de peste 1,2 miliarde lei, finanțate prin Contribuția Elvețiană, se află în implementare
Cele 11 programe finanțate prin cea de-a doua Contribuție Elvețiană, în valoare totală de aproximativ 221,5 milioane franci elvețieni (peste 1,2 miliarde lei), sunt în implementare, primele cereri de rambursare, însumând 805.269,17 CHF (peste 4.5 milioane lei), fiind depuse, iar alte cereri se află în proces de certificare, informează Ministerul Finanțelor, printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, cele mai mari decontări sunt estimate pentru perioada 2027-2028. Miercuri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a participat la reuniunea anuală a Programului de cooperare elvețiano-român, găzduită de Ministerul Finanțelor. Discuțiile au vizat stadiul celor 11 programe finanțate prin contribuția elvețiană, primele plăți, economiile care pot fi refolosite și direcțiile viitoare ale parteneriatului dintre România și Elveția. Programele finanțate acoperă domenii cu impact direct: sănătate, educație duală, cercetare, siguranță publică, justiție, eficiență energetică, dezvoltare regională, incluziune socială și sprijin pentru IMM-uri. în prezent, toate programele se află în implementare, acestea vizând atât beneficiari de la nivel central (instituții din domeniul justiției și siguranței publice, educației duale, sănătății, institute de cercetare, Metrorex S.A), cât și beneficiari de la nivel local (UAT-ri, centre de sănătate mintală pediatrice, școli), IMM-uri, ONG-uri. 'România are astăzi o dublă responsabilitate: să continue corecția fiscală și, în același timp, să accelereze investițiile care produc dezvoltare. De aceea, parteneriatele stabile, precum cel cu Elveția, sunt foarte importante. Parteneriatul cu Elveția înseamnă proiecte care trebuie să se vadă concret: competențe mai bune prin educație duală, sprijin pentru IMM-uri, servicii publice mai bune, investiții în eficiență energetică și soluții pentru comunități vulnerabile. Toate cele 11 programe sunt acum în implementare, iar prioritatea noastră este să folosim fiecare resursă disponibilă cu seriozitate, transparență și impact real pentru beneficiari. într-o perioadă în care România trebuie să își consolideze credibilitatea economică și să avanseze în procesul de aderare la OCDE, astfel de programe contează nu doar prin prisma finanțării, ci și prin standardele de lucru, predictibilitate și responsabilitate financiară pe care le aduc', a declarat ministrul Finanțelor, citat în comunicat. Primele rambursări depuse acoperă, în această etapă, în principal costuri de management. Cererile consistente pentru activitățile de fond sunt așteptate din a doua parte a anului 2026, iar vârful plăților este estimat pentru 2027 și 2028. în cadrul reuniunii de miercuri au fost discutate și dificultățile apărute în implementare, inclusiv întârzieri generate de proceduri de achiziții sau contestații. 'Ministerul Finanțelor susține o abordare pragmatică: proiectele care au blocaje temporare trebuie sprijinite să avanseze, nu penalizate automat prin tăieri sau modificări majore de buget', se subliniază în comunicat. Cele două părți au discutat și despre viitorul cooperării bilaterale, în contextul dezbaterilor din Elveția privind un mecanism mai stabil de sprijin pentru coeziunea europeană. 'Partea română susține un cadru predictibil, care să permită planificarea proiectelor pe termen lung și extinderea apelurilor competitive pentru selectarea beneficiarilor și partenerilor', precizează sursa citată. Potrivit reprezentanților ministerului, o direcție importantă pentru următoarea etapă este deschiderea unor competiții mai largi de proiecte. Aceasta ar permite atragerea unui număr mai mare de beneficiari, mai multă inovație și parteneriate mai diverse între instituții românești, organizații elvețiene și actori internaționali. Programul are și o dimensiune economică importantă. Elveția este un investitor relevant în România, în sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum industria farmaceutică, construcțiile, sectorul bancar, iar cooperarea poate susține această prezență prin educație duală, finanțare pentru IMM-uri, tehnologii curate și standarde corporative solide. 'Parteneriatul este relevant și pentru obiectivul strategic al României de aderare la OCDE. Programele finanțate de Elveția sprijină valori și standarde asociate economiilor avansate: stabilitate, reformă, transparență, coeziune și responsabilitate financiară', transmite MF. La reuniune au participat reprezentanți ai Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, ai Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice, ai Biroului Contribuției Elvețiene, precum și reprezentanți ai instituțiilor române implicate în coordonarea, plata și auditarea programului. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Prima etapă a operațiunii de ridicare la suprafață a remorcherului scufundat la Midia, încheiată; a fost găsit trupul unui marinar
ARAS Salvage a încheiat miercuri, în jurul orei 14:35, prima etapă a operațiunii de ridicare a remorcherului scufundat lângă portul Midia de la o adâncime de 26 de metri, la aproximativ 8 kilometri în largul Mării Negre, informează Midia Marine Terminal. Potrivit unui comunicat al companiei, intervenția continuă cu evacuarea apei din interiorul navei, proces estimat să dureze până la 12 ore. Evacuarea apei din interiorul remorcherului este realizată cu pompe specializate, introduse fără accesarea interiorului navei, aceasta rămânând securizată. 'în cursul dimineții, scafandrii ARAS Salvage au identificat, în timpul operațiunilor de pregătire a remorcherului pentru ridicare, trupul unuia dintre colegii dispăruți, care a fost ulterior recuperat și transferat către Portul Midia, cu respectarea procedurilor de siguranță, dar și a dispozițiilor organelor de anchetă. Aceleași proceduri rămân aplicabile pe parcursul operațiunii de ranfluare și în cazul celorlalți doi colegi rămași dispăruți, până la această oră', se arată în comunicat. Remorcherul va fi adus la cheu la finalul săptămânii, cu mențiunea că estimările contractorului au caracter orientativ și pot suferi modificări în funcție de evoluția operațiunilor, condițiile meteorologice și cerințele de siguranță aplicabile. Remorcherul Astana al companiei Midia Marine Terminal s-a scufundat, în luna martie, în timpul manevrelor de asistență la descărcare efectuate pentru un tanc petrolier aflat la terminalul off-shore din Portul Midia. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)