Deciziile politice și strategice adoptate la nivelul NATO și al Uniunii Europene marchează începutul unui nou ciclu economic pentru industria de apărare, relevă o analiză realizată de compania EY România.
Potrivit sursei, creșterea accelerată a bugetelor militare, asumarea unor ținte investiționale fără precedent și presiunea asupra capacităților de producție existente transformă apărarea dintr-o prioritate exclusiv militară într-un vector major de dezvoltare economică și industrială.
Astfel, aceste angajamente se traduc direct în programe multianuale de înzestrare și investiții publice, care generează un nivel susținut de cerere pentru industrie.
În cadrul summitului NATO de la Haga, în 2025, liderii NATO au convenit o majorare a cheltuielilor pentru apărare stabilind o țintă de 5% din PIB: 3,5% din PIB pentru capabilități militare și 1,5% din PIB pentru investiții conexe securității statelor, arată specialiștii.
Conform analizei din raportul EY-Parthenon / DekaBank, The Path to European Sovereignty: Defense, pentru ca să poată atinge acest obiectiv, statele europene membre NATO sunt nevoite să crească cheltuielile de apărare până la aproximativ 320 de miliarde de euro anual pentru cheltuieli de apărare, la care se adaugă investiții suplimentare de 330 de miliarde euro pe an pentru investiții conexe securității.
Analiza arată că investițiile militare necesare la nivelul țărilor membre NATO sunt concentrate în special în capabilități aeriene (35%), apărarea antiaeriană (23%), forțe terestre (22%), forțe navale (21%). Majoritatea investițiilor se concentrează pe zona de forțe aeriene și apărarea antiaeriană.
La nivel național, aceste angajamente se materializează în programe concrete de înzestrare și investiții, iar raportul EY România la intersecția dintre securitate și economie arată că România se înscrie în acest trend prin programe majore de înzestrare în zona apărării aeriene și antiaeriene. În ultimii ani, România a comandat 67 de avioane F-16, sisteme Patriot în valoare de aproximativ 4 miliarde USD și sisteme Mistral prin proiectul MANPAD, în valoare de peste 600 milioane euro. În plus, România a selectat deja un câștigător pentru programul Shorad - Vshorad, destinat apărării antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă, cu o valoare de peste două miliarde euro. Această orientare este în linie cu prioritățile NATO privind consolidarea capabilităților de apărare aeriană.
În paralel, România își consolidează investițiile în apărarea antiaeriană și în stocurile de muniții aferente prin intermediul programului SAFE.
Pentru România, susține EY, acest context geopolitic și dinamica investițională creează un dublu efect. Pe termen scurt, creșterea cheltuielilor de apărare pune presiune asupra priorităților bugetare, în timp ce pe termen mediu și lung programele de înzestrare creează premisele pentru dezvoltarea unei industrii de apărare mai competitive și mai tehnologizate, cu efecte de multiplicare la nivel economic.
De asemenea, pentru guverne, aceste investiții consolidează capacitatea de descurajare, reduc vulnerabilitățile de securitate și conduc la dezvoltarea industriei atât pe verticală, cât și pe orizontală prin cooptarea diferitelor companii ce pot face parte din lanțul de aprovizionare, fie ele din sectorul public sau privat. Aceste companii pot varia de la companii din metalurgie, siderurgie, industria auto, companii software și nu numai.
Rezultatul este formarea unui ecosistem industrial complex, caracterizat prin integrare tehnologică și standarde ridicate de calitate, care generează lanțuri de aprovizionare integrate și standarde stricte de calitate. Astfel, se generează locuri de muncă stabile și bine plătite, cu un grad înalt de calificare, de la ingineri, programatori până la tehnicieni specializați, care contribuie la dezvoltarea capitalului uman și la creșterea competitivității industriale. În plus, transferul de tehnologie și efectele de spillover către sectoarele civile amplifică impactul economic, consolidând reziliența și capacitatea de inovare la nivel național.
Datele SIPRI analizate în raportul EY România la intersecția dintre securitate și economie evidențiază că industria națională de apărare se confruntă cu un decalaj semnificativ, rezultat dintr-o perioadă prelungită de subfinanțare și lipsă de investiții relevante. România nu are în prezent nicio companie inclusă în TOP 100 global al companiilor după venituri din industria de apărare. În același timp, Polonia, prin compania PGZ și Cehia, prin Czechoslovak Group, au câte o companie inclusă în acest clasament, ambele raportând creșteri semnificative ale veniturilor, de 48% în cazul PGZ și 186% pentru Czechoslovak Group. Aceste date oferă speranță pentru industria de apărare din România, prin prisma faptului că țări de pe flancul estic al NATO pot produce actori industriali relevanți, atunci când există continuitate industrială, capacitate de producție și colaborări în programe majore de apărare.
Pentru România, beneficiile economice și tehnologice nu se vor materializa în mod automat, consideră analiștii. Beneficiile depind de politici publice stabile și coerente, de parteneriate strategice cu sectorul privat și de capacitatea de a transforma cererea militară într-un catalizator pentru dezvoltare, retehnologizare și crearea de competențe relevante la nivel local.
'În următorii ani, industria de apărare va fi un test al capacității statelor europene de a conecta securitatea cu dezvoltarea industrială. România este în situația în care poate transforma presiunea contextului geopolitic într-un avantaj economic, cu condiția să valorifice această fereastră de oportunitate printr-o viziune industrială clară, predictibilitate și colaborare reală între sectorul public și cel privat', se mai spune în analiză.
EY este o companie de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 53,2 miliarde dolari americani în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Industria de apărare din Europa și România intră într-un nou ciclu economic (analiză)

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Trenul internațional IRN 461 este oprit pe podul Giurgiu-Ruse din cauza unei probleme la locomotivă
Trenul internațional IRN 461 'România', operat de CFR Călători pe teritoriul României, este oprit temporar pe podul feroviar Giurgiu - Ruse, în zona aflată pe teritoriul Bulgariei, ca urmare a unei probleme tehnice apărute la locomotivă, a anunțat duminică Compania Națională de Căi Ferate CFR SA. Potrivit administratorului de infrastr
Bursa de la București a pierdut în această săptămână 8,89 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 8,89 miliarde de lei la capitalizare (-1,29%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a crescut cu peste 354,03 milioane de lei (+93,16%), potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 680,98 miliarde de lei, în
DEER alocă 7,7 milioane de lei pentru securizarea și modernizarea infrastructurii de rețea din centrele de date
Distribuție Energie Electrică România (DEER) intenționează să achiziționeze un sistem pentru securizarea și modernizarea infrastructurii de rețea din centrele sale de date, valoarea estimată a contractului fiind de 7,7 milioane de lei, fără TVA, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Prin ace
ANM: Cod galben de vânt pe raza a 13 județe, luni, vremea se răcește și plouă până joi
Meteorologii au emis, duminică, o atenționare Cod Galben de intensificări ale vântului, ce vizează, luni, un număr de 13 județe. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), luni, 21 septembrie, între orele 12:00 - 21:00, vântul va avea intensificări în Oltenia, centrul și sudul Moldovei, Munții Banatului, jumătatea de vest
Nazare: Consolidarea fiscală nu este destinația. Este fundația de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare
România nu poate alege între consolidare și creștere, are nevoie de amândouă, trebuie să reducă cheltuielile ineficiente și să organizeze mai bine marile servicii publice, dar trebuie în același timp să protejeze investițiile, infrastructura, apărarea, energia și conectarea economică a țării, a declarat, sâmbătă, ministrul interimar al Finanțelo
Patru companii din zece nu au politici de restricționare a utilizării aplicațiilor AI din afara platformelor aprobate (raport)
Aproape trei sferturi dintre companiile globale (73%) integrează tehnologii AI, însă 40% nu au politici care să restricționeze utilizarea aplicațiilor de acest tip din afara proceselor sau platformelor aprobate, potrivit cercetării Eset SMB Cyber Readiness Index 2026, publicată recent într-un articol de pe blogul din România al producătorului de soluții ant
Romsilva alocă aproape 2,4 milioane de lei pentru servicii de amenajare a pădurilor din Hunedoara
Direcția Silvică Hunedoara, sucursală a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, intenționează să achiziționeze servicii de amenajare a pădurilor pentru Ocolul Silvic Brad, pe o suprafață de 18.486,87 hectare, valoarea estimată a contractului fiind de 2,38 milioane de lei, fără TVA, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții
Ministerul Finanțelor a suplimentat cu peste 1 miliard de lei limita de cheltuieli pentru plata compensărilor la energie
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avizat suplimentarea limitei de cheltuieli a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale cu 1,058 miliarde de lei, pentru asigurarea plăților care trebuie efectuate în luna septembrie 2026, a anunțat sâmbătă Ministerul Finanțelor. Potrivit sursei citate, cea mai mare parte a sumei, r









