Economic
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Debitul Dunării la intrarea în țară, în scădere până la 2.700 mc/s pe parcursul săptămânii viitoare
Debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi în scădere în următoarele zile până la valoarea de 2.700 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii iunie (5.900 mc/s), potrivit prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 21 - 28 iulie 2026. în ultimele 24 de ore, debitul Dunării la intrarea în țară a fost staționar, la 3.600 mc/s. în aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în prima parte a intervalului în scădere pe sectorul Gruia - Tr. Măgurele și în creștere pe sectorul Zimnicea - Tulcea, iar în partea a doua a intervalului vor fi în scădere pe sectorul Gruia - Galați și relativ staționare pe sectorul Isaccea - Tulcea. Hidrologii au estimat pentru luna iunie un debit maxim al Dunării de 5.000 mc/s și unul minim de 2.500 mc/s. în ceea ce privește debitele medii zilnice ale râurilor interioare, debitele medii zilnice vor fi în general staționare pe parcursul săptămânii viitoare, exceptând râurile din estul țării, unde vor fi în scădere în prima parte a intervalului. în prima parte a intervalului de prognoză sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe unele râuri din zonele de deal și munte, ca urmare a precipitațiilor prevăzute sub formă de aversă, izolat mai însemnate cantitativ. Potrivit prognozei trimestriale emise de INHGA, în luna iunie 2026, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Ialomița, Jiu (exceptând afluenții din bazinul mijlociu și inferior), bazinul superior și mijlociu al Bistriței, bazinul mijlociu al Oltului și cursul mijlociu și inferior al acestuia. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Alexandru Cojocaru)
Darău: Turismul românesc are nevoie disperată de modernizare, digitalizare și predictibilitate
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a anunțat semnarea unui nou ordin privind clasificarea structurilor turistice, care introduce reguli de digitalizare, accesibilitate și măsuri de protecție a turiștilor împotriva 'țepelor'. 'Am semnat noul Ordin pentru modificarea Normelor metodologice de clasificare a structurilor de primire turistice, a licențelor și brevetelor de turism. Pentru că regulile vechi nu mai corespundeau realității din teren, iar turismul românesc are nevoie disperată de modernizare, digitalizare și predictibilitate', a scris Irineu Darău, într-o postare publicată sâmbătă seara pe Facebook. Noile reglementări prevăd, printre altele, introducerea unor criterii clare de clasificare, informații transparente și acces digital la servicii, dar și măsuri de debirocratizare pentru operatori. 'Ce înseamnă această reformă direct pentru cetățeni, pentru fiecare român care își planifică o vacanță sau care călătorește în țară: standarde moderne de confort, adaptate anului 2026. Am eliminat din criteriile de clasificare cerințele complet perimate moral, echipamente care nu mai au utilitate. în schimb, acolo unde dotarea presupune televizor, acesta trebuie să fie de tehnologie modernă (minim LCD), corelat cu mărimea camerei și cu acces la internet sau semnal TV; Turism accesibil pentru toți. Respect pentru persoanele cu dizabilități. Nu putem vorbi despre un turism european dacă îi excludem pe unii dintre noi. Noul regulament impune obligativitatea asigurării de camere adaptate persoanelor cu handicap pentru hoteluri și moteluri, dar și accesibilizarea spațiilor la unitățile de alimentație publică, conform normativelor în vigoare. Este o măsură de normalitate și demnitate', a explicat el. De asemenea, toate structurile de primire turistice vor fi obligate să dețină o pagină web proprie și o adresă de e-mail, unde vor fi afișate datele de identificare, adresa și numărul certificatului de clasificare. 'Gata cu pliantele prăfuite! Toate structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare sunt obligate să dețină o pagină web personalizată și o adresă de e-mail unde să își afișeze clar datele de identificare, adresa și numărul certificatului. Mai mult, materialele informative din camere (meniuri, tarife servicii, facilități) vor putea fi accesate digital, direct prin coduri QR sau aplicații mobile. Mergem înainte cu digitalizarea și punerea regulilor în acord cu bunul-simț', a subliniat ministrul interimar al Economiei. Potrivit acestuia, ordinul prevede și măsuri pentru protecția reală a turiștilor împotriva 'țepelor'. 'O mare vulnerabilitate pentru turiști era riscul ca o agenție de turism sau o structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare să-și radieze activitatea, lăsând oamenii cu banii luați și vacanțele distruse. Am introdus o regulă fermă: nimeni nu mai poate radia o licență de turism sau un certificat de clasificare fără o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu există rezervări achitate și neprestate sau că acestea au fost preluate de un alt operator, în aceleași condiții de confort! Siguranța planurilor/banilor dumneavoastră este pe primul loc', afirmă Darău. Noul ordin introduce și criterii clare pentru recunoașterea oficială a conceptului de resort turistic, un demers necesar pentru dezvoltarea coerentă a destinațiilor turistice, stimularea investițiilor și creșterea competitivității României pe piața turismului. De asemenea, va fi încurajată 'trecerea spre viitor'. 'Pentru structurile de top (hoteluri), am introdus noi criterii opționale care aduc plusvaloare turiștilor: stații pentru încărcarea mașinilor electrice, acces la plaje Blue Flag, sisteme moderne de management al riscurilor pentru siguranța la incendiu sau catastrofe, dar și sisteme de gestionare a emisiilor de carbon. Rezultatul? Vacanțe mai sigure și mai prietenoase cu mediul', susține Irineu Darău. Ordinul prevede și debirocratizarea pentru operatori, prin eliminarea obligativității prezentării certificatului constatator ONRC, o măsură care reduce sarcinile administrative pentru antreprenorii din turism. 'Prin eliminarea solicitării certificatului constatator ONRC, luăm o povară uriașă de pe umerii proprietarilor. Un antreprenor care nu mai pierde săptămâni în șir la cozi la ghișee este un antreprenor care are timp și resurse să se ocupe de ceea ce contează cu adevărat: calitatea serviciilor oferite oaspeților săi. Turismul românesc se transformă pas cu pas!', a mai scris Irineu Darău pe rețeaua de socializare. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Bursa de la București a câștigat în această săptămână peste 21 de miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat în această săptămână peste 21,47 miliarde de lei la capitalizare, în creștere cu 3,45% față de săptămâna anterioară, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu aproape 25,9 milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 642,19 miliarde de lei în perioada 15 - 19 iunie 2026, în creștere de la 620,72 miliarde de lei în săptămâna precedentă. Tranzacțiile cu acțiuni au generat în această săptămână un rulaj de 401,27 milioane de lei, mai mic decât cel înregistrat în perioada 8 - 12 iunie 2026, respectiv de 427,17 milioane de lei. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB în această săptămână a fost marți, 16 iunie, când s-au consemnat schimburi de 125,12 milioane de lei, iar cea mai slabă zi a fost joi, 18 iunie, cu tranzacții de 49,91 milioane de lei. Indicele principal BET a închis săptămâna la 30.693,83 puncte, după ce în prima parte a zilei de vineri depășise pragul de 31.000 de puncte, atingând un nou maxim istoric. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 101,19 milioane de lei, însă prețul acestora a scăzut cu 4,52%, urmate de titlurile Hidroelectrica, cu schimburi de 49,50 milioane de lei (+0,57%), și cele ale OMV Petrom, cu 38,68 milioane de lei (-1,33%). Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Altur (+14,75%), Compania Energopetrol (+12,57%) și Digi Communications (+10,68%). La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile Green Tech International (-11,76%), Sinteza (-8,01%) și Artego (-7,41%). AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
INS: Transportul aeroportuar de mărfuri a crescut cu 13,4% în primul trimestru din 2026
Transportul aeroportuar de mărfuri (inclusiv poștă) a crescut, în primul trimestru din 2026, cu 13,4%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, de la 12.794 tone la 14.510 tone, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de mărfuri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă-București cu 4.100 tone mărfuri încărcate și 7.000 tone mărfuri descărcate, Avram Iancu Cluj-Napoca, 700 tone mărfuri încărcate și 1.000 tone descărcate, și Traian Vuia Timișoara, cu 400 tone mărfuri încărcate și 700 tone mărfuri descărcate. Ponderile cele mai semnificative în transportul intern au fost înregistrate pentru aeroporturile Henri Coandă București, care a realizat 35,2% din totalul tonelor de mărfuri încărcate, Avram Iancu Cluj-Napoca, cu 38,1%, și Traian Vuia Timișoara, cu 26,7%. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Peste 6,40 milioane de euro, report la Loto 6/49
Un report de peste 33,51 milioane de lei (6,40 milioane de euro) se înregistrează la categoria I a jocului Loto 6/49 pentru tragerea de duminică, informează Loteria Română. La Noroc este în joc un report cumulat de peste șapte milioane de lei, respectiv 1,35 milioane de euro. La Joker, categoria I, se înregistrează un report de peste 457.600 de lei (peste 87.400 de euro), iar la categoria a II-a un report de peste 90.400 de lei (peste 17.200 de euro). La Noroc Plus este în joc, la categoria I, un report de peste 298.400 de lei (peste 57.000 de euro). La Loto 5/40, la categoria I, reportul depășește 1,35 milioane de lei (peste 259.100 de euro). La Super Noroc este în joc la categoria I un report de peste 264.400 de lei (peste 50.500 de euro). Duminică, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Producția de gaze a scăzut cu 1% în primele patru luni din 2026; importurile s-au majorat cu 46,8% (INS)
Producția de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele patru luni din 2026, de 2,508 milioane tone echivalent petrol, cu 24.500 tep sub cea din perioada similară a anului anterior (minus 1%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-aprilie 2026, importurile de gaze naturale au crescut cu 46,8% (plus 397.500 tep) față de aceeași perioadă din 2025, depășind 1,246 milioane tep. Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2026 este estimată o producție de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%). în ceea ce privește importurile, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027 (de minus 6%), în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în considerare și o menținere a tranzitului către piețe externe. CNSP estimează pentru 2026 importuri de gaze naturale de 2,150 milioane tep (-2,7%) și pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mihaela Dicu, editor online: Simona Aruştei)
CNPP: 11.970 de beneficiari de pensii de serviciu, în mai 2026
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în mai 2026, de 11.970 de persoane, cu 13 persoane mai multe comparativ cu luna anterioară, din care 7.922 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.850, din care 2.541 cu pensie din BASS. în cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.586 lei, din care 7.575 din BASS și 22.461 de la bugetul de stat. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României au beneficiat 780 de persoane (687 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 7.007 de lei, din care 3.034 lei pensie din bugetul de stat. în ceea ce privește beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea și completarea Legii 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora era de 861 de persoane (650 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.274 de lei (3.550 de lei de la bugetul de stat). Conform CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România beneficiau 1.322 de pensionari (toți cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 13.093 de lei, din care 8.056 lei suportați din bugetul de stat. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 700 de persoane (toți cu pensie din BASS), media fiind de 10.685 de lei, din care 2.682 de lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 2.457 de pensionari (2.022 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 7.320 de lei, din care 4.489 de lei suportați din bugetul de stat. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Mihaela Dicu, editor online: Simona Aruştei)
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,4 milioane lei, la nivel național, în perioada 15 - 19 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 15 - 19 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,4 milioane de lei. 'în perioada 15 - 19 iunie 2026, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat ample acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, în vederea verificării conformității produselor comercializate, a respectării legislației specifice domeniului alimentar și a condițiilor de prestare a serviciilor', se arată într-un comunicat al ANPC. în urma verificărilor efectuate, comisarii ANPC au constatat multiple neconformități, pentru care au fost aplicate următoarele sancțiuni și măsuri: 990 de amenzi contravenționale, în valoare de peste 4,4 milioane de lei, 749 de avertismente, valoarea totală a produselor verificate a depășit 7,7 milioane de lei, oprirea definitivă de la comercializare a produselor neconforme, în valoare de peste 230.000 de lei, oprirea temporară de la comercializare a unor produse în valoare de peste 1,2 milioane de lei și oprirea prestării serviciilor până la remedierea deficiențelor pentru 21 de operatori economici. Principalele neconformități constatate au fost: comercializarea unor produse alimentare cu data limită de consum depășită, nerespectarea condițiilor/temperaturilor de depozitare recomandate de producător, pentru produsele cu grad de perisabilitate ridicat (pește, derivate din pește, sosuri și prăjituri), pește proaspăt prezentând modificări organoleptice (culoare și textură), comercializarea unor produse din pește fără elemente de identificare și caracterizare, prcum prezența acumulărilor de gheață în ambalaje, cu apariția arsurilor de congelare și degradarea calitativă a produsului. Comisarii ANPC au mai identificat produse de brutărie cu depuneri de mucegai, produse de origine vegetală depreciate calitativ, cu depuneri de mucegai, întreținerea necorespunzătoare a blocului alimentar, comercializarea produselor alimentare fără elemente de identificare și caracterizare, utilizarea echipamentelor și ustensilelor cu grad ridicat de uzură, cu depuneri grosiere de gheață, rugină și impurități, paviment cu depuneri grosiere de impurități, reziduuri alimentare și lichide și utilizarea uleiului alimentar cu grad avansat de degradare termică. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Simona Aruştei)
AEI: 70% din consumul orar de energie electrică acoperit de energia solară, vineri la prânz
Din punct de vedere tehnic și al tranziției energetice, faptul că energia solară a acoperit aproximativ 70% din consumul de energie electrică al României la prânzul zilei de 19 iunie 2026 pare o performanță remarcabilă. însă întrebarea relevantă pentru consumatori este alta: s-a tradus această performanță în energie mai ieftină? Datele pieței arată că răspunsul nu este atât de simplu, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată sâmbătă. Acesta explică că la orele de maximă producție fotovoltaică, prețurile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au scăzut puternic. La ora 11, prețul energiei electrice a fost de aproximativ 47,8 lei/MWh, iar la ora 12 de circa 59,8 lei/MWh. Dar această energie ieftină este exportată în mare parte, astfel nu scade prețul energiei electrice în România. în schimb, la vârful de consum din intervalul de seară, când producția solară este practic inexistentă, prețul a urcat la aproximativ 1.360 lei/MWh (ora 21). Diferența dintre cele două momente este de aproape 23 de ori. 'Această volatilitate extremă evidențiază una dintre principalele provocări ale sistemului energetic actual: energia solară produce masiv atunci când cererea și valoarea economică a energiei sunt mai reduse, dar nu este disponibilă în intervalele cu consum ridicat, când energia este cea mai valoroasă', susține autorul analizei. Acesta adaugă că pentru a înțelege mai bine situația, merită comparată cu iunie 2019, ultimul an în care piața energiei electrice nu era influențată de crize energetice, intervenții administrative sau dezechilibre majore. în iunie 2019, prețul mediu al energiei pe PZU România se situa în intervalul 45-55 euro/MWh. în schimb, pe 19 iunie 2026, prețul mediu zilnic a fost de aproximativ 106 euro/MWh. Rezultă că prețul mediu al energiei electrice din 19 iunie 2026 a fost de aproximativ două ori mai mare decât nivelul caracteristic lunii iunie 2019, energia solară a redus semnificativ prețurile în orele de prânz, însă costurile ridicate din intervalul de seară au compensat și chiar au depășit beneficiile generate de energia ieftină din timpul zilei. Mai mult, diferența foarte mare dintre prețurile de la prânz și cele din timpul serii obligă sistemul energetic să se bazeze pe surse flexibile - hidrocentrale, centrale pe gaze, importuri sau capacități de stocare - pentru a acoperi consumul atunci când fotovoltaicul nu mai produce. Costul acestor resurse se reflectă inevitabil în prețurile ridicate din orele de vârf. Pentru 19 iunie 2026, prețurile au variat între aproximativ 47,8 lei/MWh și 1.360 lei/MWh, iar prețul mediu zilnic s-a situat a fost de 554 lei/MWh. Prin comparație, în 2019, prețul mediu pe PZU era de 246 lei/MWh. Dacă presupunem că nivelul consumului național și profilul de consum au fost comparabile între cele două perioade, rezultă că energia consumată în România pe 19 iunie 2026 a avut un cost total estimat de 2,1-2,4 ori mai mare decât într-o zi similară din iunie 2019. 'Cu alte cuvinte fotovoltaicul a redus dramatic prețurile în timpul zilei, însă nu a eliminat necesitatea unor surse costisitoare de energie în intervalul 19:00-22:00, iar sistemul a continuat să plătească foarte scump energia necesară exact în perioada cu cel mai ridicat consum', apreciază autorul analizei. La 19 iunie 2019, fotovoltaicul acoperea aproximativ 8% din consum la prânz, nu existau excedente semnificative de producție solară, prețurile erau relativ uniforme pe parcursul zilei și diferența dintre prețul minim și cel maxim era redusă. La 19 iunie 2026, fotovoltaicul a acoperit aproximativ 70% din consum la prânz, energia produsă în acel interval a avut o valoare economică foarte scăzută, după apus, producția solară a trebuit înlocuită rapid cu energie hidro, gaze, importuri sau stocare, iar costul energiei la vârf de consum a fost de 23 de ori mai mare decât la prânz. 'De aici rezultă ceea ce poate fi numit paradoxul fotovoltaic: cu cât producția solară este mai mare în absența unor capacități suficiente de stocare și flexibilizare, cu atât valoarea economică a energiei produse la prânz scade, în timp ce energia necesară seara rămâne foarte scumpă', susține autorul analizei. La întrebarea 'Este o realizare faptul că fotovoltaicul a acoperit 70% din consum?' există două răspunsuri corecte. Din punct de vedere tehnic: da. Este o performanță remarcabilă pentru integrarea energiilor regenerabile și pentru reducerea emisiilor de carbon. Dar din punct de vedere economic: nu neapărat. în lipsa unor capacități semnificative de stocare, a managementului inteligent al consumului și a unei flexibilități sporite a sistemului, excedentul solar din timpul zilei reduce prețurile doar temporar, fără a diminua suficient costurile din orele critice de seară. Ziua de 19 iunie 2026 demonstrează că succesul tehnic al energiei fotovoltaice nu se traduce în energie mai ieftină pentru consumatori, din contră ea este mai scumpă, se arată în analiză. 'Fotovoltaicul a produs masiv exact în intervalul în care valoarea economică a energiei era cea mai redusă, iar după apus sistemul a fost nevoit să înlocuiască această producție cu surse mult mai costisitoare. Fără investiții consistente în stocare, flexibilizarea consumului și mecanisme de valorificare a surplusului de energie din timpul zilei, România riscă să se confrunte tot mai frecvent cu acest paradox, abundență de energie ieftină la prânz și deficit de energie foarte scumpă seara, diferența dintre cele două ajungând, în cazul zilei de 19 iunie 2026, la un raport de aproximativ 23 la 1', concluzionează președintele AEI. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Simona Aruştei)
Pîslaru: Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR
Negocierile cu Comisia Europeană privind ultima modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență au fost finalizate pozitiv, iar România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și menține integral componenta de bani europeni nerambursabili, a anunțat, vineri seara, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și menține integral componenta de bani europeni nerambursabili, cea mai valoroasă parte a acestei finanțări', a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. El a subliniat că, prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiții și prin reformularea unor jaloane și reforme, au fost eliminate riscuri majore de penalizare, fiind evitate unele corecții financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduți. Totodată, a adăugat Pîslaru, au fost păstrate obiectivele esențiale ale reformelor și investițiilor asumate. 'Am obținut soluții concrete pentru proiecte importante din infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Am convenit mecanisme care permit recunoașterea progresului deja realizat în teren, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate, și am adaptat anumite jaloane astfel încât ele să poată fi implementate integral până la termenul-limită. (...) Detaliile vor fi comunicate public la începutul săptămânii viitoare. România nu renunță la reforme și nu renunță la investiții. Din contră, am făcut tot ceea ce era necesar pentru a le face realizabile și pentru a ne asigura că fiecare euro disponibil este investit pentru beneficiul românilor', a transmis Dragoș Pîslaru. Potrivit acestuia, urmează etapa cea mai importantă, respectiv implementarea până la 31 august. 'Mai avem puțin timp la dispoziție, iar fiecare zi contează. Prioritatea mea a fost și va rămâne aceeași: să aducem în țară cât mai multe fonduri europene și să ducem la bun sfârșit proiectele care modernizează României', a punctat minist, editor online: Anda Badearul Investițiilor și Proiectelor Europene. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Ministerul Energiei: Valoarea plăților efectuate din PNRR a depășit 107 milioane euro, în 2026
Valoarea plăților efectuate către beneficiarii proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2026 a depășit 107 milioane euro (inclusiv plăți TVA), totalul plăților cumulate de la începutul programului fiind de aproximativ 319 milioane euro, informează Ministerul Energiei printr-un comunicat. Potrivit sursei citate, în intervalul 12-19 iunie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru 10 cereri de transfer aferente proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), valoarea totală a sumelor achitate fiind de 4,68 milioane euro. De asemenea, au fost reziliate contracte în sumă de 67,04 milioane euro. Cererile de transfer în curs de procesare sunt în valoare de aproximativ 141,78 milioane euro, din care cereri depuse 2025 - 80.99 milioane euro (40 de dosare) și cereri depuse în 2026 - aproximativ 60,79 milioane euro (41 dosare). 'Valoarea pentru care se mai pot depune cereri de plată este de aproximativ 302 milioane euro. Suma poate fi ajustată în funcție de dinamica implementării contractelor de finanțare ce pot suferi încetări, precum și de procesul de negociere al PNRR desfășurat în prezent de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu Comisia Europeană', se menționează în comunicat. Ministerul Energiei precizează că implementarea proiectelor finanțate prin PNRR înregistrează o evoluție concretă, la nivel instituțional fiind asumate ținte clare, cu accent pe deblocarea și eficientizarea fluxurilor de plată, astfel încât fondurile disponibile să fie valorificate în termen și cu impact real asupra proiectelor aflate în implementare. 'Ministerul Energiei reafirmă angajamentul de a procesa cu celeritate cererile de plată și de a sprijini beneficiarii în implementarea proiectelor finanțate prin PNRR. Evoluția constantă a plăților efectuate și numărul ridicat al proiectelor aflate în implementare reflectă dinamica investițiilor din sectorul energetic și contribuie la accelerarea procesului de modernizare și tranziție energetică a României', subliniază sursa citată. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Curtea de Apel București a hotărât suspendarea deciziei privind retragerea licenței Grenerg; ANRE va depune recurs
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a luat act de suspendarea de către Curtea de Apel a deciziei privind retragerea licenței de furnizare energie electrică pentru Grenerg SRL și anunță că va depune recurs la această decizie.
Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR
Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că poziția Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a României, conform unei scrisori deschise a Asociației Române a Băncilor și a Federației Patronale a Serviciilor Financiare din România. 'Am luat act, cu indignare profundă față de un abuz inexplicabil, de comunicările Consiliului Concurenței privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusă manipulare a ROBOR de către participanții la piață. Transmitem pe această cale faptul că sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață - cu atât mai mult cu cât lipsește orice argumentare a faptelor săvârșite sau a normelor legale încălcate - riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a României. Evoluția ROBOR trebuie înțeleasă în contextul presiunilor macroeconomice reale din ultimii ani - inflație, incertitudine, dezechilibre fiscale și creșterea costului finanțării - și nu transformată într-o culpă atribuită sectorului bancar', se arată în document. Totodată, organizațiile fac apel la prudență instituțională, rigoare juridică, predictibilitate și dialog responsabil, astfel încât funcționarea unei piețe reglementate și rolul esențial al băncilor în economie să nu fie compromise prin concluzii premature sau printr-o comunicare publică de natură să alimenteze neîncrederea. 'Principii transmise de prezenta scrisoare deschisă: Concluziile și comunicările Consiliului Concurenței privind ROBOR reprezintă un abuz inexplicabil. Problemele economice ale României cer soluții, nu vinovați de conjunctură. Statul român își lovește propriul mecanism de finanțare. Aceeași speță, aceeași instituție, verdict opus după zece ani afectează credibilitatea și predictibilitatea. Sancționarea unei piețe reglementate și transparente este o eroare strategică cu efect sistemic. Concluziile și comunicările Consiliului Concurenței privind ROBOR afectează credibilitatea investițională a României. Angajați cinstiți sunt puși nedrept sub suspiciune publică. Transformarea problemelor macroeconomice în vinovăție sectorială este o gravă eroare de politică publică. România nu poate funcționa ca economie europeană cu instituții transformate în instrumente de agresiune. îmbunătățirile se fac prin reguli, tranziție și instituții, nu prin presiune publică', se menționează în scrisoarea deschisă. Organizațiile precizează că respectarea normelor bancare a devenit neregulă de concurență, transparența a devenit vulnerabilitate, un sector corect este blamat public pentru că îndrăznește să se apere. 'Afirmăm răspicat că, spre deosebire de vocile publice care acuză băncile zilele acestea, instituțiile bancare vizate au respectat legea, principiile de conformitate și obligațiile față de clienți, fără a-și compromite reputația pentru vreun fel de beneficii oportuniste, de moment. Vrem să fie foarte clar: Nu băncile au produs inflația. Nu băncile au produs pandemia, războiul, criza energetică, tensiunile geopolitice, deficitele publice sau presiunea pe finanțarea statului. în toate aceste crize, băncile au rămas un factor de sprijin pentru economie, companii și populație. Un partener esențial pentru stabilitatea economică a țării a fost transformat în țintă publică pentru probleme macroeconomice pe care nu sistemul bancar le-a cauzat. Rezoluția Consiliului Concurenței este, în opinia noastră, o eroare instituțională majoră. Transferarea presiunilor macroeconomice, fiscale și sociale asupra unui sector solvabil, vizibil și supra reglementat, în locul găsirii unor soluții sustenabile pentru cauzele reale ale dezechilibrelor economice nu va rezolva problema, ci o va adânci. A pune sub semnul întrebării cele 10 bănci de importanță sistemică din România, a sugera că băncile funcționează împotriva oamenilor, a alimenta suspiciunea generalizată că instituțiile financiare sunt un adversar al societății reprezintă o formă foarte periculoasă de populism financiar, exact când România nu își permite niciun alt fel de nou derapaj economic', susțin organizațiile. Potrivit acestora, autoritățile statului au obligația de a acționa cu prudență, echilibru instituțional și rigoare juridică, mai ales atunci când sunt abordate teme cu impact direct asupra încrederii publice, stabilității financiare și dezvoltării economice a României, iar comunicarea publică ar trebui să nu alimenteze percepții de incertitudine, suspiciune generalizată sau adversitate față de un sector esențial pentru funcționarea economiei. 'Nu servește interesului public și nici interesului clienților ca, înainte de clarificarea definitivă a situației de fapt și de drept de către instanțele competente, să fie create sau întreținute așteptări nerealiste cu privire la existența unor eventuale prejudicii ori la posibilitatea recuperării acestora. O abordare responsabilă presupune prudență, rigoare și respect pentru procesul judiciar, astfel încât dezbaterea publică să nu fie deturnată către concluzii premature, de natură să genereze confuzie, presiuni nejustificate sau dezamăgiri ulterioare în rândul clienților. Populismul financiar lasă note de plată grele în economie. Clienții și statul nu câștigă nimic dacă autoritățile statului își subminează partenerii financiari de care depind pentru funcționarea economiei. Cine nu crede asta poate să tragă concluziile de la țările din regiune care au pornit războaie contra mediului privat. Astăzi aceste state se află într-o stare economică fragilă. în fața acestei situații, adresăm decidenților dar și societății următoarele zece puncte de atenție și reflecție', se arată în scrisoarea deschisă. Potrivit reprezentanților organizațiilor, problemele economice ale României au nevoie de soluții, nu de vinovați de conjunctură. 'ROBOR a crescut într-un context marcat de inflație ridicată, incertitudine globală, presiune pe lichiditate, creșterea costului banilor, dezechilibre fiscale și deteriorarea condițiilor macroeconomice din România. Nivelul ROBOR a reflectat inflația, incertitudinea, dezechilibrele și crizele din ultimii ani. A prezenta ROBOR drept un indicator al unei presupuse vinovății, nu drept un indicator al crizei, înseamnă a nega și a inversa realitatea economică, a găsi în bănci un țap ispășitor și a vinde oamenilor iluzia unor bani ușor de obținut, în timp ce problema reală derivă din inflație și politicile inflaționiste care au scumpit costul vieții', susțin aceștia. De asemenea, potrivit reprezentanților din sectorul financiar-bancar, este inexplicabil cum statul român își lovește propriul mecanism de finanțare. 'Statul român se finanțează într-o piață în care băncile joacă un rol central. Băncile cumpără titluri de stat, susțin lichiditatea pieței, finanțează economia și oferă stabilitate financiară într-un sistem care depinde fundamental de încredere. Când statul - reprezentat de Consiliul Concurenței - delegitimează public și pe nedrept sistemul bancar, lovește în propriul canal de finanțare, în credibilitatea României și în costurile suportate de întreaga economie. Stabilitatea bancară reprezintă o infrastructură critică pentru stat, economie, companii și populație, nu un privilegiu al băncilor. România nu poate cere încredere de la piețele internaționale, în timp ce atacă public, fără dovezi clare, una dintre principalele sale surse de credibilitate financiară', se menționează în document. Potrivit sursei citate, există problemă majoră de credibilitate și predictibilitate: aceeași speță, aceeași instituție, verdict opus după zece ani. 'La distanță de peste 10 ani, două investigații ale aceleași autorități publice, respectiv Consiliul Concurenței, având același obiect, s-au finalizat cu rezultate diametral opuse deși conduita băncilor a rămas aceeași. Dacă o conduită, desfășurată într-un cadru reglementat și confirmat ca atare de același Consiliu al Concurenței în 2013, poate fi azi reinterpretată radical, devenind baza unei sancțiuni istorice și a unei campanii intense de defăimare și condamnare, atunci orice cetățean sau companie trebuie să se întrebe nu doar dacă respectă legea astăzi, ci și dacă nu cumva aceeași lege va fi reinterpretată mâine în defavoarea lor. România are nevoie de autorități coerente și responsabile, de reguli stabile și de un parteneriat social și economic previzibil', se afirmă în scrisoarea deschisă. Cele două organizații consideră că a sancționa funcționarea transparentă a unei piețe supra reglementate este o eroare strategică cu efect sistemic. 'Piața ROBOR a funcționat și funcționează într-un cadru cunoscut, reglementat și transparent. Nu poți cere transparență și apoi transforma transparența în vulnerabilitate, generând neîncredere inclusiv cu privire la activitatea unei alte instituții publice și declanșând astfel un conflict instituțional. Nu poți cere conformare și apoi sancționa conduita desfășurată în cadrul respectiv, cu atât mai mult cu cât nici nu se indică motivele sau normele încălcate. Nu poți cere stabilitate financiară și apoi produce incertitudine în exact zona care susține stabilitatea. O instituție cheie a statului nu poate acționa drept unealtă de retorsiune populistă. Se legitimează ideea ca orice instituție e armă de atac, presiune, anulare a realităților inconvenabile', se precizează în document. Acesta mai subliniază că rezoluția Consiliului Concurenței produce o lovitură majoră asupra credibilității investiționale a României. 'România transmite că orice sector reglementat, supravegheat, esențial pentru funcționarea economiei poate fi pus public sub semnul suspiciunii doar pentru că este asociat unui context macroeconomic inconvenabil. Problema nu este doar impactul asupra băncilor. Problema este semnalul transmis către investitori, parteneri financiari, agenții de rating, companii și piețe', arată organizațiile. Scrisoarea deschisă atrage atenția că angajați cinstiți sunt nedrept puși sub suspiciune publică. 'în bănci lucrează zeci de mii de oameni care administrează zilnic economiile, creditele, plățile și planurile financiare ale românilor. Acești oameni au fost prezenți în pandemie, în crize, în restructurări, în finanțarea companiilor, în consilierea clienților și în menținerea continuității financiare. Este profund nedrept ca munca lor să fie asociată, prin comunicare publică imprudentă, cu ideea de conduită necinstită sau abuzivă. Nu poți pretinde că protejezi oamenii discreditând de fapt tocmai acei oameni care lucrează pentru siguranța financiară a fiecărui cetățean', se spune în scrisoarea deschisă. Organizațiile menționează că transformarea problemelor macroeconomice pe care România le are într-o vinovăție sectorială este o gravă eroare de politică publică. 'România are probleme reale: inflație, deficite, presiune bugetară, costuri de finanțare, nevoia de reforme și nevoia de credibilitate fiscală. Aceste probleme nu dispar dacă sunt transferate simbolic asupra băncilor. Dimpotrivă, se agravează. Pentru că se legitimează, astfel, ideea lipsei de responsabilitate economică și fiscală care poate fi oricând compensată de ordine administrative și amenzi arbitrare și exorbitante aplicate mediului privat. Nu poți vindeca economia atacând indicatorii care arată problemele', se afirmă în document. Acesta mai semnalează că economia va plăti prețul incoerenței, deoarece o parte a statului cere stabilitate financiară, alta produce instabilitate reputațională, o parte cere finanțarea economiei, alta slăbește încrederea în finanțatori, o parte cere investiții și capital, alta transmite semnalul că regulile pot fi reinterpretate iar deciziile revizuite oricând, după nevoi sau interese punctuale. 'Această incoerență este costisitoare - se va vedea foarte curând în percepția investitorilor, în costul capitalului, în apetitul de finanțare și în încrederea generală în economia României. Când statul își încalcă propriile reguli, nota de plată ajunge inevitabil la economie', se precizează în scrisoarea deschisă. Totodată, cele două organizații susțin că România nu poate funcționa ca economie europeană dacă instituțiile se transforma în unealtă de agresiune. 'O economie europeană se bazează pe reguli clare, contracte ferme, predictibilitate, respectarea proprietății private și respect pentru cadrul instituțional. Dacă actorii economici ajung să fie sancționați când funcționează într-un cadru reglementat, mesajul transmis este devastator: nimic nu este definitiv, nimic nu este predictibil, nimic nu este protejat de o ulterioară reinterpretare. Aceasta nu este doar o problemă bancară. Capitalul și investitorii fug de arbitrar și de ostilitate administrativă motivată de miraje populiste', subliniază sursa citată. Potrivit documentului, în lumea financiară matură, îmbunătățirile se fac prin reguli, tranziție și instituții. 'în lumea financiară matură, mecanismele se reglează prin reguli, tranziție și instituții. Nu prin linșaj public sau prin declarații publice ale conducerii Consiliului Concurenței prin care s-a antepronunțat cu privire la concluzii, înainte chiar ca echipa de control să fi primit și analizat observațiile entităților vizate de raport sau ale celorlalte instituții publice implicate în procesul de determinare a ROBOR. Nu prin încălcarea Constituției și a principiilor de drept privind prezumția de nevinovăție. Nu prin concluzii impuse și prin negarea realității. ROBOR nu este un buton care se apasă sau se stinge. De el sunt încă legate contracte aflate în derulare, unele pe perioade foarte lungi. Trecerea către alți indici de referință, ori colaborarea pentru obiective sociale și economice adaptate unui nou context de țară se face printr-un proces predictibil, solid și atent calibrat. Acest tip de luciditate este necesară în România', se mai spune în scrisoarea deschisă. Reprezentanții sectorului financiar-bancar transmit că aceia care contribuie la dezinformare, incitare sau subminarea încrederii trebuie să își asume consecințele generate. 'Ce este de făcut? Ne veți găsi în continuare lângă clienții noștri, lângă companiile pe care le finanțăm, lângă oamenii ale căror economii le protejăm și ale căror planuri financiare le susținem. Ne veți găsi apărând, până la capăt și prin toate mijloacele legale, un principiu esențial: într-un stat european, respectarea regulilor nu poate deveni motiv de condamnare publică. Stabilitatea financiară și reputația sectorului bancar nu pot fi sacrificate ad-hoc pentru o narațiune convenabilă. în acest context, lansăm un apel la responsabilitate individuală și instituțională în comunicarea publică pe teme cu impact asupra stabilității financiare și credibilității României. Orice afirmație sau interpretare publică trebuie să se întemeieze pe fapte, rigoare juridică și respect pentru procesul legal, iar cei care contribuie la dezinformare, incitare sau subminarea încrederii trebuie să își asume consecințele generate.Vom analiza și vom comunica daunele produse. Ele sunt reale', se mai arată în document. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Băncii Transilvania SA pentru fapta realizată de OTP Bank România SA. Urmează Banca Comercială Română SA, cu o amendă de 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA, cu o amendă 442,49 milioane lei; UniCredit Bank SA, cu o amendă de 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Societe Generale SA, cu o amendă de 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București, cu o amendă de 405,91 milioane lei; CEC Bank SA, cu o amendă de 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească SA, cu o amendă de 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank SA, cu o amendă de 45,86 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA, cu o amendă de 28,1 milioane leiAGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
CCIR: Extinderea capacității de depozitare a cerealelor consolidează rolul strategic al Portului Constanța
Extinderea capacității de depozitare a cerealelor din Terminalul Comvex confirmă și consolidează rolul strategic al Portului Constanța pentru fluxurile de marfă din regiune, inclusiv din Ucraina, potrivit unui comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR). 'Camera de Comerț și Industrie a României salută inaugurarea, la Constanța, a proiectului de extindere a capacității de depozitare a Terminalului de cereale Comvex, prin realizarea a cinci noi celule de depozitare în capătul de Est al Danei 80', se menționează în comunicat. Conform sursei citate, proiectul adaugă 28.000 de tone metrice de capacitate temporară de stocare a cerealelor. 'Viteza de operare pe care Comvex a demonstrat-o prin acest proiect este un atu esențial pentru atractivitatea Portului Constanța, într-un moment în care avem foarte puține pârghii reale la dispoziție pentru a crește competitivitatea acestui hub. Capacitatea de stocaj a portului a crescut de zece ori în ultimii 30 de ani - de la 200.000 de tone, la peste 2 milioane de tone astăzi. Este o evoluție remarcabilă, dar trebuie continuată. De aceea cred că a venit momentul ca România să deschidă, printr-o discuție bilaterală cu Egiptul, tema unui discount la tarifele Canalului Suez pentru navele care operează în Portul Constanța. Un discount de 10-20% la tariful Canalului ar fi, pentru competitivitatea Constanței, extrem de important, în condițiile în care un singur drum dus-întors al unei nave de tip panamax costă astăzi 500.000 de dolari. Investiții precum cea a Comvex demonstrează că sectorul privat își face datoria; este momentul ca statul român să își facă și el partea, printr-o diplomație economică activă în sprijinul fluxurilor comerciale care trec prin Constanța.', a afirmat președintele CCIR, Mihai Daraban, citat în comunicat. CCIR va continua să susțină demersurile pentru consolidarea Portului Constanța ca hub logistic strategic la Marea Neagră și va promova, în cadrul dialogului bilateral cu partenerii din regiune, soluții care să reducă costurile de operare pentru navele care tranzitează către și de la Constanța, se mai precizează în document. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Miruță, despre o legătură între cazurile Fritz și Ciucu: Eu am fost olimpic la fizică, nu aș putea să vă răspund fără să am o dovadă
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, s-a declarat ''un pic surprins'' de ''preocuparea Tribunalului din Ilfov de a clarifica lucrurile într-un timp atât de scurt'', raportat la alte solicitări de ordonanță președințială, însă a evitat să comenteze această decizie, la fel ca și în cazul primarului Capitalei, Ciprian Ciucu. întrebat dacă, în opinia sa, există vreo legătură între dosarul primarului Ciprian Ciucu, sentința dată președintelui USR, Dominic Fritz, primar al Timișoarei, și contextul actual politic actual, Miruță a răspuns: 'Eu am fost olimpic la fizică, n-aș putea să vă dau un răspuns fără să am vreo dovadă'. 'Se discută mult în spațiul public. Unii spun că este, unii spun că nu este. Dincolo de aprecierile astea, pentru o astfel de gravitate ar trebui să existe ceva indubitabil', a adăugat el. De asemenea, Radu Miruță a evitat să spună dacă Ciprian Ciucu ar trebui să demisioneze din funcția de primar, după ce a fost pus sub control judiciar. 'Eu n-o să comentez niciodată decizia justiției din România, n-o să comentez așa ceva. Nu știu, în afară de ce se scrie în presă, care e situația de acolo. Eu sunt un om politic care nu pot să fac judecată pe ce face Parchetul, pe ce aud doar din presă. Nu știu care este conținutul acelei situații. Asta e ce pot să comentez', a transmis acesta. Cât privește decizia Tribunalului Ilfov privind suspendarea deciziilor din PNL, șeful interimar de la Transporturi și-a păstrat aceeași abordare, de a nu comenta deciziile instanței. 'Mă surprinde un pic preocuparea fantastică de a clarifica lucrurile într-un timp atât de scurt, raportat la alte solicitări de ordonanță președințială care au durat un pic mai mult. Dar decizia în sine nu pot s-o comentez', a susținut Radu Miruță. Răspunsurile lui Radu Miruță vin pe de o parte după decizia de joi a îCCJ care a confirmat, printr-o sentință definitivă, un raport al ANI prin care edilul USR al Timișoarei, Dominic Fritz, era găsit în conflict de interese administrativ. Tot joi, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. El este acuzat de DNA că, în timpul campaniei electorale din noiembrie - decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. De asemenea, joi, Tribunalul Ilfov a decis suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Național al PNL din 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor partidului, care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. 'Admite cererea având ca obiect ordonanță președințială. Suspendă provizoriu executarea și efectele Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 22 din 15.06.2026 și ale Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluționarea în mod definitiv a litigiului înregistrat la Tribunalul Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ilfov, în situația exercitării căii de atac. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 18.06.2026', este decizia comunicată de Tribunalul Ilfov. Decizia a fost luată la solicitarea unor membri PNL care fac parte din tabăra anti-Bolojan: Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
ANSVSA anunță retragerea unei lingurițe pentru hrănire vândute în magazinele DM, din motive de siguranță
Sursa foto: Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor/Facebook.com
CFR SA: Linia Drobeta Turnu Severin - Caransebeș va fi închisă pentru modernizare
Circulația feroviară pe ruta Drobeta Turnu Severin - Caransebeș va fi închisă în perioada februarie 2027 - februarie 2032 pentru lucrări de modernizare a infrastructurii, a anunțat CFR SA. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, măsura vizează linia curentă Drobeta Turnu Severin - Caransebeș, linie simplă electrificată, și are caracter tehnic, planificat. 'închiderea totală a acestei secțiuni este necesară pentru executarea lucrărilor în condiții de siguranță, pe un traseu cu o complexitate ridicată din punct de vedere feroviar, tehnic și geografic', se menționează în comunicat. Obiectivul de investiții este declarat lucrare de utilitate publică și de interes național, precizează sursa citată. 'Proiectul are relevanță strategică pentru infrastructura feroviară din România și pentru conectivitatea europeană, fiind inclus în rețeaua TEN-T și parte a culoarului european de marfă RFC Rhine - Danube. Prin implementarea acestuia, linia feroviară va fi adusă la standarde europene de siguranță, interoperabilitate și performanță', se mai arată în document. Pe distanța Drobeta Turnu Severin - Caransebeș sunt prevăzute lucrări aferente Loturilor 4, 5 și 6 ale proiectului, pe o lungime totală de 111,415 km, potrivit companiei. 'Acestea includ modernizarea liniei de cale ferată, a instalațiilor de electrificare, semnalizare și telecomunicații, introducerea sistemului ERTMS nivel 2, modernizarea stațiilor, lucrări la sisteme de drenaj, terasamente, pasaje, viaducte și adaptarea infrastructurii la cerințele europene de interoperabilitate', notează CFR SA. Proiectul prevede lucrări la 62 de poduri și 259 de podețe, precum și intervenții importante la tuneluri. 'Pe Lotul 4 vor fi reabilitate 7 tuneluri existente: Moșu, Baba, Vir, Vârciorova, Bahna, Alion și Tufari. Pe Lotul 5 este prevăzută reabilitarea tunelului Rachitoberg, cu lungimea de 496 m, și construirea tunelului Poarta I, galerie pentru linie dublă, cu lungimea de 1.279 m. Pe Lotul 6 vor fi reabilitate tunelurile Feneș și Tâmpa și vor fi construite tunelurile Poarta II și Poarta III, ambele galerii pentru linie dublă', potrivit sursei citate. CFR SA, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare publice, îndeplinește procedurile de alocare a capacităților de infrastructură într-o manieră echitabilă, transparentă și nediscriminatorie, în limitele capacității disponibile și potrivit solicitărilor transmise de operatorii de transport feroviar, se mai arată în document. în acest sens, operatorii de transport feroviar de călători și de marfă au fost notificați cu privire la închiderea planificată a liniei, pentru organizarea activității și adaptarea solicitărilor de alocare. 'Procedura are la bază legislația națională aplicabilă, respectiv Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european și Hotărârea Guvernului nr. 1.696/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru alocarea capacităților de infrastructură feroviară', notează sursa citată. Totodată, informarea operatorilor a fost realizată cu respectarea cadrului european privind restricțiile temporare de capacitate, respectiv Decizia delegată (UE) 2017/2075 a Comisiei, prin care a fost înlocuită Anexa VII la Directiva 2012/34/UE. Acest cadru stabilește principiile de informare, consultare și coordonare aplicabile în situațiile în care lucrările de infrastructură pot afecta capacitatea de circulație. 'Pentru planul de mers 2026/2027, potrivit calendarului de alocare și termenelor aplicabile, nu au fost alocate trase pe ruta Drobeta Turnu Severin - Caransebeș. De asemenea, în cadrul conferinței FTE B desfășurate la Ljubljana, Slovenia, în perioada 24 - 27 martie 2026, participanții au fost informați cu privire la această închidere, iar trasele internaționale solicitate prin FTE au fost protocolate pe ruta Simeria - Livezeni - Filiași', se mai precizează în document. Rutele alternative se stabilesc în condițiile cadrului legal și procedural aplicabil, respectiv numai pentru trasele deja alocate. Scopul notificării este de a permite operatorilor să își adapteze din timp planificarea, să formuleze solicitările de alocare pentru capacitatea de infrastructură rămasă disponibilă și să asigure circulația trenurilor de călători și de marfă în condiții predictibile. CFR SA subliniază că închiderea nu produce efecte imediate asupra circulației trenurilor, ci face parte din procesul normal de pregătire a unei lucrări majore de infrastructură. Perioada avută în vedere pentru închiderea completă a circulației este februarie 2027 - februarie 2032, interval necesar pentru execuția lucrărilor. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Miruță, despre drona din Portul Constanța: Am primit de la ucraineni un răspuns la adresă că răspunsul final va veni pe 23 iunie
Explicațiile Ucrainei cu privire la drona din Portul Constanța vor veni pe 23 iunie, adică peste câteva zile, a declarat, vineri, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, care este și ministru al Apărării. întrebat dacă România a primit vreo explicație de la Ucraina cu privire la drona care a explodat în Portul Constanța, Miruță a răspuns: 'Le aștept sigur mai mult decât dumneavoastră'. 'Discut constant. Am primit doar un răspuns la adresă cum că răspunsul final va veni pe 23 iunie, adică peste câteva zile. E o țară aflată în război, probabil că interacționează instituțional pentru a răspunde la cele 14 întrebări pe care eu le-am trimis', a adăugat Miruță. Ministrul Radu Miruță a susținut vineri o conferință de presă la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. O dronă maritimă care a fost descoperită în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat în data de 5 iunie, fără a produce victime, a informat, la data respectivă, Ministerul Apărării Naționale. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Miruță: La Portul Constanța, situația de securitate este gravă; am cerut un plan care să fie implementat de urgență
Situația de securitate la Portul Constanța este gravă, astfel că am dat o dispoziție Consiliului de Administrație și conducerii portului ca în 15 zile să vină cu un plan care să fie implementat de urgență, măcar pentru cele trei puncte critice care se află la intrarea dinspre mare, a declarat, vineri, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță. 'La Portul Constanța, situația de securitate, din punctul meu de vedere, este gravă. Am dat o dispoziție Consiliului de Administrație și conducerii portului ca în 15 zile să vină cu un plan care să fie implementat de urgență în trei luni, măcar pentru cele trei puncte critice care sunt la intrarea dinspre mare în port. Sper, totuși, având în vedere importanța atât de mare a acestui port, să reușească și să înțeleagă toate instituțiile responsabile că nu este de joacă și că acest plan ar trebui implementat într-o formă parțială, cât mai repede cu putință', a afirmat Miruță, într-o conferință de presă. în plus, ministrul interimar a cerut ca la sistemul de monitorizare din Portul Constanța să aibă acces atât Serviciul Român de Informații (SRI), cât și Ministerul Apărării, pentru că astfel 'scad șansele ca cei care vor să închidă ochii să o și facă'. 'La sistemul de monitorizare din Portul Constanța, care acum este deficitar și pentru care am cerut măcar pentru punctele critice un plan în 15 zile și implementarea lui în trei luni, la acest sistem care va fi implementat de urgență să existe acces nu doar din partea celor de la Portul Constanța, ci și accesul oficial al celor de la Serviciul Român de Informații și de la Ministerul Apărării. Când se uită mai mulți ochi într-un sistem unde unii ar vrea să nu existe niște informații, principial scad șansele ca cei care vor să închidă ochii să o și facă', a susținut el. în altă ordine de idei, Radu Miruță a dorit să vadă și care este situația 'cu trecerea peste limita admisă pe autostrada care pleacă de la port pe autostrada A2', într-o lună identificând 15.000 de cazuri doar pe un sens. 'Am verificat care este situația, că e un lanț, portul este poarta de intrare, de acolo se pleacă cu camioane, de acolo se pleacă de multe ori pe sub radarul ANAF. Am verificat personal, cerând date de acces în sistem, care este situația cu trecerea peste limita admisă pe autostrada care pleacă de la port pe autostrada A2, că în port este primul popas, după care al doilea popas este în București și din București se duce lanțul spre diverse puncte din țară. Deci, segmentul de la Portul Constanța până în București, rutier fiind autostrada A2, am avut curiozitatea să verific măcar la greutate cum stau lucrurile și într-o lună de zile au fost 15.000 de treceri peste limita legală doar pe un sens. Și atunci am cerut să existe un protocol între CNAIR, ISCTR și ANAF, astfel încât toate aceste instituții să aibă acces la acest sistem electronic care măsoară în timp real depășirea greutății', a adăugat șeful de la Transporturi. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Raffel: Aderarea la OECD presupune o funcționare mai bună a autorităților, o eficientizare în ceea ce privește plățile
România a făcut progrese și ar fi foarte bine să le continue, iar aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) presupune o funcționare mai bună a autorităților, o eficientizare în ceea ce privește plățile către sectorul public și privat, a declarat Volker Raffel, președintele AHK România, la un eveniment al organizației.
Procesul de vânzare a Combinatului Siderurgic Galați continuă; prețul la licitația de vineri a fost de 463 milioane de euro (consorțiu)
Runda de licitație pentru Combinatul Siderurgic Galați și secția Tubular s-a finalizat, vineri, fără vreun rezultat, iar prețul de pornire a fost de 463 de milioane de euro, informează administratorii concordatari, consorțiul Euro Insol și CITR, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Miruță: Am decis anularea creșterii biletului la metrou de la 5 la 7 lei; nu va crește prețul la metrou
Tariful la titlurile de călătorie la metrou nu va crește de la 1 iulie și nici în perioada următoare, întrucât am decis anularea ordinului care prevedea majorarea biletului de la 5 lei la 7 lei, a declarat, vineri, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță. 'Am suspendat două luni această creștere a tarifului. Cele două luni se apropie să fie trecute și de la 1 iulie, adică peste câteva zile, dacă nu se ia nicio măsură, fără a se face vreo acțiune, tariful la metrou ar fi 7 lei. Am trimis Corpul de control. Din raportul preliminar care mi-a fost adus, lucrurile stau foarte prost în ceea ce privește cheltuirea banilor publici la metrou. Am dat o dispoziție Consiliului de Administrație de a recupera banii care sunt la prima mână și anume penalitățile de întârziere pe care diverse companii le au de plătit Metrorex. Sunt de zeci de milioane de euro. Se desfășoară aceste acțiuni, însă nu merge să tot amânăm din lună în lună ceva ce este evident nejustificat, motiv pentru care am decis anularea creșterii biletului la metrou de la 5 la 7 lei, care ar fi trebuit să se întâmple peste câteva zile', a afirmat Miruță, într-o conferință de presă. El a subliniat că în cazul în care alt ministru care va veni la MTI va dori să majoreze acest tarif, 'va avea un drum mult mai lung de făcut'. 'Nu se mai pune problema amânării încă o lună, încă o lună și am închis definitiv acest subiect. Nu va crește prețul la metrou nici acum, nici probabil în perioada imediat următoare. Dacă va veni un nou ministru care va vrea să decidă prost pentru oameni și să crească prețul la metroul fără să recupereze banii de care Metrorex are nevoie din alte părți, va avea un drum mult mai lung de făcut. Drumul până acum era decizia CA luată și schimbat doar ordinul de ministru. S-a schimbat și decizia CA și ordinul de ministru. Am pus în siguranță bătaia de joc cu creșterea biletului la metrou', a transmis șeful interimar de la Transporturi. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Arbitrajul în contractele de achiziții publice este o alternativă modernă și eficientă de soluționare a litigiilor (director CCIB)
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București consideră că arbitrajul trebuie să rămână pe agenda publică a decidenților ca o alternativă modernă și eficientă de soluționare a litigiilor, a declarat Gabriela Iftene, director executiv al CCIB, la un eveniment de profil. Potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES, CCIB a găzduit, joi, a treia ediție a conferinței cu tema 'Necesitatea clauzei de arbitraj în contractele de achiziții publice', organizată de Curtea de Arbitraj București (CAB), alături de Revista Club Antreprenor. 'Succesul investițiilor publice depinde nu doar de finanțare, ci și de existența unor mecanisme eficiente de gestionare și soluționare a disputelor care pot apărea pe parcurs. Din perspectiva mediului de afaceri, timpul este una dintre cele mai valoroase resurse. Litigiile care se prelungesc ani de zile generează costuri suplimentare, afectează fluxurile financiare, întârzie implementarea proiectelor și creează incertitudine. Tocmai de aceea, Camera București consideră că arbitrajul trebuie să rămână pe agenda publică a decidenților ca o alternativă modernă și eficientă de soluționare a litigiilor', a declarat, în deschiderea conferinței, Gabriela Iftene. Evenimentul, moderat de av. Cosmin Marina, președinte CAB, și de conf. univ. dr. Carmen Todică, a avut loc în contextul în care, în ultimii ani, la nivelul celor mai multe autorități publice locale și centrale volumul de achiziții publice de lucrări, produse și servicii s-a menținut la un nivel ridicat. La conferință au luat parte: consilieri și directori juridici din instituții și din companii de stat și private; membri ai conducerii aparatului administrativ al primăriilor; economiști și directori financiari; avocați; arbitri; reprezentanți ai mediului de afaceri și ai unor organizații neguvernamentale interesați să apeleze la arbitraj, dar și aplicanți ai arbitrajului, ca alternativă la soluționarea în instanță a litigiilor în contractele de achiziții publice. 'înainte de contracția economiei, anual, pe rolul instanțelor de judecată se înregistrau circa 3,5 milioane litigii noi, conform rapoartelor oficiale ale Consiliului Superior al Magistraturii. Acum, în aceste condiții dificile din punct de vedere economic, numărul de litigii este în creștere. în acest context, includerea clauzei compromisorii în contractele de achiziție publică degrevează semnificativ instanțele statale. în plus, datorită celerității soluționării cauzei, contribuie la înscrierea în parametri bugetați a execuției contractului de achiziție publică. Astfel, se pot duce la bun-sfârșit proiecte de importanță publică, evitându-se pierderea finanțării, plata penalităților de întârziere, precum și deteriorarea imaginii părților implicate', a subliniat Marina. în prima parte a evenimentului, Geanina Atănasoaiei, director general adjunct, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Liviu Bostan, vicepreședinte Institutul Național de Administrație, Oana Zaharia, manager, Institutul Național al Patrimoniului și avocat dr. Ștefan Naubauer, reprezentantul Baroului București, au oferit participanților perspective interesante cu privire la arbitraj, ca alternativă la soluționarea litigiilor la instanța statală. în panelul tehnic, participanții au avut ocazia de a intra în dialog cu Mădălina Elena Grecu, fost judecător la înalta Curte de Casație și Justiție, Cristina Breden, director al Direcției Control Achiziții Publice din cadrul Curții de Conturi a României, Horațiu Pătrașcu, fost judecător la înalta Curte de Casație și Justiție, actualmente arbitru în cadrul CAB, și cu Andrei Tinu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe subiecte utile, precum: considerații de drept comparat pe tema clauzei compromisorii în contractele de achiziție publică - abordarea Italiei, cadrul legal actual, remediile și căile de atac în contractele de achiziții publice, celeritatea procedurilor arbitrale, aspectele care ar trebui luate în considerare atunci când se optează pentru arbitraj în soluționarea unui litigiu într-un contract de achiziție publică. Horațiu Pătrașcu, fost judecător la înalta Curte de Casație și Justiție, a subliniat necesitatea unei reglementări speciale în materia achizițiilor publice și în ceea ce privește convenția arbitrală/clauza compromisorie în materia achizițiilor publice. în context a vorbit pe larg despre prevederile HG nr.1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, exemplu de reglementare infralegală, cu depășirea competenței de reglementare și necorelare legislativă. Complementar, au fost discutate pe larg: avantajele soluționării litigiilor prin arbitraj; aspecte procedurale privind constituirea tribunalului arbitral; termenele procedurale; particularități în administrarea probelor; costurile arbitrajului, comparativ cu cele din instanța de drept comun. Specialiștii prezenți au atras atenția că la companii și instituții mari, apelarea la arbitraj este o practică curentă, însă la nivelul autorităților publice locale există încă reticență în a introduce clauza compromisorie. în acest context, a fost subliniată importanța creșterii gradului de conștientizare cu privire la avantajele arbitrajului, ca modalitate alternativă de soluționare a litigiilor. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Bozankaya a livrat înainte de termen 18 tramvaie pentru municipiul Iași
Bozankaya, companie specializată în dezvoltarea și producția de vehicule electrice pentru transport public, a anunțat livrarea celor 18 tramvaie de 20 de metri, cu trei module, destinate Municipiului Iași, în conformitate cu obligațiile contractuale și înainte de termenul stabilit. Potrivit unui comunicat, contractul de furnizare a fost implementat în cadrul proiectului 'Achiziție de mijloace de transport public - tramvaie de 22 m la nivelul Municipiului Iași' (Cod proiect C10-I1.1-657), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Finalizarea proiectului a fost marcată printr-o conferință de presă organizată la Palatul Roznovanu din Iași, în cadrul Iași Urban Mobility Summit 2026, în contextul proiectelor de mobilitate urbană implementate la nivel local cu finanțare prin PNRR. Iași Urban Mobility Summit 2026 este un eveniment dedicat mobilității urbane și metropolitane, transportului public modern, infrastructurii digitale și finanțării investițiilor în mobilitate. Summitul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, operatori de transport, experți din industrie și companii pentru a discuta provocările și oportunitățile care modelează viitorul mobilității urbane. în cadrul evenimentului, primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica, alături de partenerii implicați în proiect, a prezentat rezultatele investițiilor realizate prin PNRR și impactul acestora asupra dezvoltării orașului. Odată cu livrarea celor 18 tramvaie de 20 de metri, fiecare având o capacitate de transport de până la 200 de pasageri, numărul vehiculelor Bozankaya aflate în exploatare în Iași a ajuns la 34. 'Finalizarea cu succes a livrării celor 18 tramvaie pentru Municipiul Iași reprezintă un moment important pentru Bozankaya și confirmă capacitatea noastră de a implementa proiecte complexe de mobilitate urbană la cele mai înalte standarde de calitate și performanță. Suntem mândri că am finalizat acest contract înainte de termen și că am contribuit la modernizarea transportului public din Iași prin vehicule moderne, eficiente și sustenabile. Le mulțumim autorităților locale pentru colaborarea excelentă și pentru încrederea acordată pe parcursul întregului proiect', a declarat Aytunc Gunay, președintele Consiliului de Administrație al Bozankaya, citat în comunicat. în ultimii ani, Bozankaya a devenit unul dintre partenerii importanți ai administrațiilor locale din România în procesul de modernizare a transportului public. Compania dezvoltă și produce vehicule electrice pentru mobilitate urbană și contribuie la implementarea unor soluții de transport care răspund atât nevoilor actuale ale comunităților, cât și obiectivelor de sustenabilitate asumate la nivel european. 'România este o piață strategică pentru Bozankaya și una dintre țările în care observăm un angajament tot mai puternic pentru dezvoltarea unor sisteme moderne și sustenabile de transport public. Proiectele implementate la Iași demonstrează că investițiile în mobilitate urbană generează beneficii reale pentru comunități și contribuie la construirea unor orașe mai eficiente și mai prietenoase cu mediul. Ne propunem să rămânem un partener de încredere pentru autoritățile locale și să contribuim activ la transformarea transportului public din România prin tehnologii inovatoare și soluții de mobilitate cu emisii reduse', a mai declarat Aytunc Gunay. Bozankaya este prezentă oficial în Iași din 11 noiembrie 2019, odată cu semnarea contractului inițial de achiziție, iar primele vehicule produse de companie au fost livrate începând cu septembrie 2021. Până în prezent, Bozankaya a livrat 34 de tramvaie Municipiului Iași, contribuind semnificativ la modernizarea transportului public local. Flota a fost dezvoltată în două etape importante: 16 tramvaie cu 5 module, livrate în perioada 2019-2023, și 18 tramvaie de 20 de metri, cu 3 module, finanțate prin PNRR, ale căror livrări au fost finalizate în aprilie 2026. Bozankaya își propune să își extindă prezența locală și participă în prezent la proceduri de achiziție pentru noi proiecte de mobilitate urbană în orașe precum București, Ploiești și Timișoara. Fondată în urmă cu 37 de ani și cu investiții de peste 50 de milioane de euro în cercetare și dezvoltare, Bozankaya a devenit în 2018 prima companie din Turcia care a exportat trenuri de metrou, furnizând vehicule pentru proiectul Green Line din Bangkok. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
ELCEN a inițiat un program de măsuri privind refacerea instalațiilor electrice de la CET București Vest
Electrocentrale București (ELCEN) anunță derularea unui program de măsuri tehnice și investiționale pentru refacerea instalațiilor electrice afectate în urma incidentelor succesive produse în perioada aprilie, respectiv mai 2026, la CET București Vest. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, transmis vineri AGERPRES, incidentele respective au determinat indisponibilizarea a două transformatoare și afectarea unor echipamente electrice auxiliare, iar obiectivul prioritar este readucerea centralei la schema normală de funcționare în intervalul 15 octombrie - 15 noiembrie 2026. 'Imediat după producerea incidentelor, ELCEN a mobilizat resursele tehnice și administrative necesare pentru evaluarea pagubelor, identificarea soluțiilor de remediere și lansarea procedurilor de achiziție în regim de urgență pentru refacerea instalațiilor afectate. în ceea ce privește lucrarea de refacere a instalațiilor electrice din stațiile de 6 kV și 0,4 kV, precum și a echipamentelor electrice învecinate afectate de avariile produse la CTE București Vest, ELCEN a inițiat o procedură de achiziție de urgență, la care au fost invitate să participe opt companii specializate. Două firme au depus oferte, iar una dintre acestea și-a asumat realizarea lucrărilor necesare pentru punerea în funcțiune a centralei până la data de 15 noiembrie 2026, cu livrarea echipamentelor în amplasament până la 15 octombrie 2026. Contractul aferent este în curs de semnare', se arată în comunicat. Reprezentanții companiei precizează că au fost demarate măsurile necesare pentru înlocuirea celor două transformatoare de 25 MVA indisponibilizate în urma avariilor. Astfel, unul dintre transformatoare se află deja în proces de reparație, iar compania se află într-un stadiu avansat al procedurii de achiziție de urgență pentru un transformator nou. 'Obiectivul este ca ambele transformatoare să fie puse în funcțiune în intervalul 15 octombrie - 15 noiembrie 2026, astfel încât centrala să poată opera în condiții normale pe durata sezonului de iarnă. Pentru creșterea nivelului de siguranță și verificarea integrității infrastructurii electrice, au fost contractate și sunt în curs de execuție lucrări de verificare a cablurilor electrice de medie și joasă tensiune din centrală. De asemenea, pentru asigurarea alimentării unor consumatori importanți în perioada de tranziție, ELCEN va achiziționa în regim de urgență trei grupuri electrogene, contractul fiind în curs de semnare. Termenul estimat pentru livrarea acestora este 20 iulie 2026', notează sursa citată. în paralel, compania elaborează documentația tehnică necesară pentru contractarea, în regim de urgență, a unor lucrări suplimentare de mentenanță, verificare și evaluare a tuturor instalațiilor electrice din centrală, astfel încât toate echipamentele să îndeplinească cerințele de siguranță și exploatare înainte de repunerea în funcțiune. ELCEN reamintește faptul că, imediat după producerea incidentelor de la CET București Vest, au fost implementate măsurile necesare pentru asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică. în acest sens, sarcina termică aferentă consumatorilor deserviți de CET București Vest a fost preluată de CET Grozăvești, fiind asigurată, fără întrerupere, livrarea agentului termic către sistemul de termoficare al Municipiului București. Mai mult, această soluție este menținută și în prezent, astfel încât consumatorii finali beneficiază în continuare de apă caldă menajeră în condiții normale de furnizare. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
INS: Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 2,9%, în primele patru luni ale anului
Comenzile noi din industria prelucrătoare pe total (piața internă și piața externă) au scăzut în termeni nominali cu 2,9% în primele patru luni ale anului în curs, raportat la perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit statisticii oficiale, comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în termeni nominali, pe ansamblu, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut din cauza scăderilor înregistrate în: industria bunurilor de uz curent (-8,3%), industria bunurilor intermediare (-2,6%), industria bunurilor de capital (-2,5%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-1,3%). în luna aprilie, comenzile noi din industria prelucrătoare pe total (piața internă și piața externă) au scăzut, în termeni nominali, atât față de luna martie 2026 cu 14,3%, cât și față de luna aprilie 2025 cu 3,4%. De asemenea, comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în termeni nominali, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna precedentă, pe ansamblu, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria bunurilor intermediare (-18,4%), industria bunurilor de capital (-12,8%), industria bunurilor de uz curent (-10,3%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (-7,7%). Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în termeni nominali, în luna aprilie 2026, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria bunurilor de uz curent (-13,8%), industria bunurilor de capital (-5,7%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (-1,5%). Industria bunurilor intermediare a crescut cu 3,4%. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Afacerile din industrie au scăzut cu 1,8%, în primele patru luni (statistică)
Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în primele patru luni ale anului, cu 1,8% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie, au fost consemnate scăderi ale afacerilor în industria prelucrătoare (-1,8%) și în industria extractivă (-1,7%). Pe marile grupe industriale, rezultate negative au raportat: industria bunurilor de folosință îndelungată (-5,2%), industria bunurilor de capital (-4,1%), industria bunurilor de uz curent (-1,1%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Singurul segment în care s-a înregistrat o creștere a activității a fost în industria energetică, respectiv un plus de 4% de la un an la altul. Datele INS relevă faptul că,la nivelul lunii aprilie 2026 vs aprilie 2025, cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, cu 1,1%, ca urmare a activităților derulate în industria prelucrătoare (-1,4%). La polul opus s-a situat industria extractivă, cu o creștere de 6,4%. în funcție de marile grupe industriale au fost rezultate negative în industria bunurilor de capital (-10,2%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-5,0%) și industria bunurilor de uz curent (-3,4%). în schimb, creșteri au înregistrat: industria energetică (+35,6%) și industria bunurilor intermediare (+3,5%). De la o lună la alta (aprilie - martie 2026), afacerile din industrie s-au diminuat cu 7,2%, pe fondul scăderilor din industria extractivă (-7,8%) și din industria prelucrătoare (-7,1%). Potrivit sursei citate, pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-13,6%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-10,8%), industria bunurilor intermediare (-7,7%) și industria bunurilor de uz curent (-4,6%). în același timp, industria energetică a crescut cu 24,6%. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Pîslaru: Peste 1 miliard de lei pentru modernizarea și extinderea serviciilor de apă și canalizare în județul Tulcea
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a semnat joi un contract de peste un miliard de lei pentru un proiect de infrastructură de apă și apă uzată din Tulcea. 'Am semnat astăzi contractul de finanțare pentru unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură de apă și apă uzată din România: peste 1 miliard de lei pentru modernizarea și extinderea serviciilor de apă și canalizare în județul Tulcea. Este o investiție care va schimba viața oamenilor din 11 localități, de la Tulcea și Isaccea până la Sulina, Crișan și Chilia Veche. Peste 92.000 de persoane vor beneficia de servicii îmbunătățite de alimentare cu apă, iar gradul de acces la apă potabilă de calitate va ajunge la 100% în zonele vizate de proiect', a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia, vor fi investiți peste 205 milioane de euro în 133 km de rețele de apă noi sau modernizate, 112 km de rețele de canalizare, stații de tratare și epurare modernizate și soluții de eficiență energetică și reducerea emisiilor. 'Acest proiect are și o poveste importantă. în urmă cu doar câțiva ani, Comisia Europeană considera că documentația nu era suficient de matură pentru finanțare. Proiectul a fost retras, revizuit, îmbunătățit și pregătit din nou, cu sprijinul experților europeni și al tuturor instituțiilor implicate. Astăzi, după ani de muncă, semnăm contractul de finanțare. Este o dovadă că fondurile europene nu înseamnă doar bani. înseamnă perseverență, profesionalism și capacitatea de a transforma proiecte complexe în investiții reale pentru comunități. (...) Continuăm să investim în infrastructura esențială a României. Pentru că dezvoltarea durabilă începe cu lucrurile fundamentale: apă curată, servicii publice moderne și condiții mai bune de viață pentru oameni', a transmis Dragoș Pîslaru. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
Bursa de la București a închis în creștere pe toți indicii ședința de tranzacționare de joi
Bursa de Valori București a închis în creștere pe toți indicii ședința de tranzacționare de joi, iar rulajul total s-a cifrat la 69,8 milioane de lei (13,3 milioane de euro). Principalul indice al Bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,09%, până la 30.887,29 puncte, în timp ce BET-Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni de la Bursă, s-a majorat cu 1,06%. Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, a crescut cu 0,87%, iar BET-NG, care măsoară evoluția celor zece companii energetice și de utilități, a înregistrat un avans de 1,32%. Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 1,10%, în timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a închis în creștere cu 0,63%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piața AeRO s-a apreciat cu 0,73%. Titlurile cele mai lichide au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacții de 9,787 milioane de lei, urmate de acțiunile Premier Energy - 78,014 milioane lei, și de cele ale OMV Petrom - 6,75 milioane de lei. Cele mai bune evoluții au fost înregistrate de acțiunile Companiei Energopetrol (+12%), ale Transilvania Broker de Asigurare (+4%) și Digi Communications (+3,17%). Cele mai importante scăderi au fost consemnate de acțiunile Bermas (-8,11%), ROCA Industry HoldingRock1 (-4,19) și Condmag (-3,64%). AGERPRES/(AS - editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
ANSVSA contestă restricțiile Comisiei Europene și propune măsuri pentru salvarea exporturilor de ovine
Președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Alexandru Bociu, consideră 'disproporționată' decizia Comisiei Europene de a prelungi până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exporturile de ovine și caprine din România către țările terțe și afirmă că măsura adoptată de Bruxelles nu reflectă realitatea epidemiologică din teren.