Viață parlamentară
266 articole
Budăi: Nu voi vota niciun Guvern condus de Mureșan; nu pot vota acum pentru o continuare
Deputatul PSD Marius Budăi declară că nu va vota un Cabinet condus de liberalul Siegfried Mureșan, pentru că nu poate susține continuarea unei guvernări care 'a distrus' economia și puterea de cumpărare a românilo
Purtătorul de cuvânt al PNL declară că unii parlamentari neafiliați doresc să se alăture grupului liberal
Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a susținut marți că unii parlamentari neafiliați doresc să se alăture grupului liberal. El a fost întrebat de jurnaliști, la Parlament, dacă foști parlamentari de la S.O.S. s-ar putea alătura, săptămâna viitoare, grupului PNL. 'Vă mărturisesc că nu cunosc despre ce parlamentari este vorba, cu nume și prenume, însă înțeleg că sunt dintre parlamentarii neafiliați care doresc să se afilieze grupului parlamentar al Partidului Național Liberal', a spus el, în cadrul unei conferințe de presă. Ionel Bogdan a adăugat că sunt 'bine veniți' parlamentarii care respectă principiile PNL. Totodată, a subliniat că PNL nu oferă funcții și nu cumpără voturi. 'Dacă vorbim de majorități parlamentare, de oameni care își schimbă la un moment dat opțiunea, și-o schimbă din propriile lor convingeri. Partidul Național Liberal nu a făcut niciun fel de oferte privind funcții, privind așa-zise 'cumpărări de voturi', cum fac alte partide prin Parlament, ci dimpotrivă, atunci când au existat discuții pe marginea unor astfel de lucruri, s-a delimitat cât se poate de clar. Dacă sunt parlamentari care consideră că PNL reprezintă alegătorii, reprezintă cetățenii acestei țări, atunci îi așteptăm alături de noi, dar cu amendamentul că în PNL se vor respecta principiile acestui partid și, sigur, obiectivele pe care acest partid le are', a spus el. în altă ordine de idei, Ionel Bogdan a reiterat că în PNL nu există discuții privind suspendarea președintelui Nicușor Dan. 'Cred că am demonstrat în această perioadă că suntem un partid suficient de omogen, suficient de unit și că luăm deciziile la nivelul partidului cu care mergem, spun eu, suficient de corect în fața cetățenilor și în fața celor cu care discutăm. Nu avem niciun fel de alte discuții și nu există tabere în Partidul Național Liberal. A, că sunt colegi care discută diverse chestiuni la o bere, spre exemplu, asta este problema acelor colegi. Ceea ce eu spun, spun în calitate de purtător de cuvânt al Partidului Național Liberal: în interiorul PNL nu există discuții privind suspendarea președintelui și nici nu au existat astfel de discuții. Ar fi o lipsă de responsabilitate din partea noastră (...) Nu ne dorim să destabilizăm și mai tare România', a subliniat el. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
Bogdan (PNL): Nu cred că e cazul să facem altă propunere de premier; președintele are pe masă două opțiuni
PNL, USR, UDMR nu trebuie să facă alte propuneri de premier, în contextul în care președintele Nicușor Dan are deja 'pe masă' două opțiuni din partea partidelor politice, a declarat, marți, purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionel Bogdan. El a reiterat că PNL nu va susține un Guvern din care face parte PSD. 'Nu cred că este cazul ca PNL sau USR sau UDMR să facă alte propuneri. Noi deja am făcut o propunere de premier, însă președintele are pe masă două opțiuni din partea partidelor politice. Poate, conform Constituției, să vină cu o a treia propunere, iar aceasta poate fi inclusiv o variantă tehnocrată. Dar nu discutăm de nume acum. Discutăm de niște principii care ar putea fi sau nu agreate de către partidele politice. Noi ne dorim ca această situație, această criză politică să fie deblocată', a afirmat deputatul, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament. Potrivit acestuia, liberalii au dat dovadă de flexibilitate în momentul în care au propus o alternanță la guvernare. Ionel Bogdan și-a exprimat speranța ca în cursul acestei săptămâni să existe consultări între partide și președintele Nicușor Dan privind nominalizarea unui premier. 'Președintele PNL, Ilie Bolojan, a concluzionat că, într-o oarecare măsură, PNL ar putea susține un Guvern tehnocrat pentru o perioadă de timp cu obiective foarte clare, în cazul în care președintele României nu nominalizează varianta pe care noi am propus-o împreună cu USR și UDMR. Noi avem un mandat din partea PNL, la fel cum au și celelalte două partide cu care suntem în această colaborare, un mandat cu care am fost la consultări, un mandat pe care l-am pus pe masa președintelui României și așteptăm să vedem la aceste noi consultări care vor fi discuțiile', a explicat el. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a respins la rândul său ideea conform căreia PNL și USR ar bloca negocierile, subliniind că propunerea privind alternanța la guvernare reprezintă o dovadă de flexibilitate. 'Țara are nevoie din Guvern plin, dar flexibilitatea aceasta nu trebuie înțeleasă greșit și anume că putem să facem ce-și dorește PSD. Noi suntem în această situație din vina exclusiv a PSD și AUR. Le-am pus pe masă varianta cu o rotativă. Văd că o refuză. Au zis inițial că vor Guvern tehnocrat. în momentul în care au venit colegii de la PNL cu ideea asta, brusc au zis că nu se mai poate. Deci, nu suntem de acord să se arunce orice anatemă peste USR, respectiv peste PNL, în legătură cu faptul că noi blocăm. Nu blocăm nimic. Nu ne ținem de scaune absolut deloc, pentru că nu avem de ce scaune să ne ținem. Este un Guvern demis', a menționat el, în cadrul aceleiași conferințe de presă. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Senat/Comisia de învățământ - raport favorabil pentru proiectul PSD privind introducerea obligativității uniformelor în școală
Comisia pentru învățământ a Senatului a dat raport favorabil marți proiectului PSD care prevede introducerea obligativității uniformelor școlare în învățământul preuniversitar. 'Am dorit să introducem obligativitatea uniformelor școlare în învățământul preuniversitar, pentru că am constatat că școala nu trebuie să fie despre modă și nici despre modalități de bullying împotriva celor care nu-și permit o ținută în concordanță cu ce este astăzi în rândul tinerilor. Școala trebuie să fie despre ce poate elevul, despre valoarea lui în școală, nu despre posibilitățile materiale de părinților', a declarat senatorul social-democrat Daniel Zamfir, după ședința comisiei. Potrivit acestuia, uniforma școlară trebuie să reprezinte 'o mândrie, o apartenență, în niciun caz o constrângere'. Zamfir a precizat că proiectul ar urma să intre în vigoare de anul școlar viitor. 'Se va lăsa la latitudinea unităților de învățământ cum să arate tipul de uniformă pe care să și-l aleagă, asta în colaborare cu părinții, cu elevii, cu Consiliul profesoral de acolo. Nu va fi o uniformă identică pentru toate unitățile de învățământ, dar, da, trebuie să existe acest mijloc prin care elevii să înțeleagă că aparțin unei unități de învățământ care, până la urmă, este și un sentiment de mândrie', a adăugat social-democratul. Conform senatorului USR Ștefan Pălărie, proiectul este 'mai degrabă un gest politic'. Majoritatea politică a forțat adoptarea acestui proiect indiferent de aspectele ridicate și 'cu sacrificarea vocii sau opiniei elevilor, a părinților și a profesorilor', a susținut el. Pălărie a ridicat problema impactului financiar al proiectului, menționând că există dilema dacă banii din Educație trebuie dați pe uniforme sau pe Programul masă caldă sau masă sănătoasă. 'Dacă astăzi am avea 100 lei, bani pe care să-i investim în Educație, nu mai mult, nu mai puțin, unde ar fi cel mai bine să investim această sută de lei? Să hotărâm dacă acei 100 lei fac mai bine cumpărând o uniformă sau mai bine, de exemplu, ajutându-i pe cei mai vulnerabili care astăzi se culcă flămânzi seara? Asta este realitatea dată de statistici', a explicat senatorul USR. Proiectul inițiat de PSD urmează să intre în dezbaterea plenului Senatului, în calitate de prim for legislativ sesizat. Camera Deputaților este decizională. AGERPRES/(A - redactor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Ionel Bogdan (PNL): Alianța PSD-AUR produce deja efecte asupra direcției politice a României
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, i-a criticat marți pe senatorii PSD și AUR pentru faptul că au votat împotriva declarării anului 2027 drept 'Anul României Europene'. PSD și AUR nu au doar o 'înțelegere conjuncturală' pentru voturi, ci este vorba despre o alianță care produce deja efecte asupra direcției politice a României, a afirmat deputatul, într-o conferință de presă susținută alături de deputatul USR Alexandru Dimitriu. 'PSD și AUR au demonstrat din nou că pot forma și că formează o majoritate atunci când miza este blocarea unui proiect cu miza europeană. Senatul a respins ieri propunerea privind 'Anul României europene' și 'Deceniul consolidării europene'. Proiectul nu înseamnă doar manifestări simbolice, prevedea raportarea anuală privind convergența României cu Uniunea Europeană, calendarul aderării la zona euro, valorificarea oportunităților financiare europene, competitivitatea, securitatea și combaterea dezinformării', a precizat deputatul PNL, în cadrul conferinței de presă susținute la Parlament. Potrivit acestuia, votul celor de la PSD și AUR demonstrează o 'ruptură' între discursul pro-european al PSD și acțiunea parlamentară a acestui partid. 'Când are ocazia să susțină concret consolidarea parcursului european, PSD alege să respingă. România are nevoie de mai multă Europă, nu de mai mult populism, de convergență economică, disciplină fiscală, competitivitate, adoptarea euro și consolidarea rezilienței democratice. PSD să ne explice nouă, și mai ales electoratului, de ce votează alături de AUR împotriva unui proiect care urmărea tocmai accelerarea convergenței României cu Europa. Acesta este un nou exemplu că alianța PSD-AUR nu este doar o înțelegere conjuncturală pentru voturi, ci produce deja efecte asupra direcției politice a României', a declarat Ionel Bogdan. AGERPRES/(A - redactor: Irinela Vișan, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
Dimitriu: Comisia 'Mykonos-Nordis' de la Camera Deputaților ar urma să verifice traseul banilor; zborul pare o încercare de lobby
USR și PNL au solicitat conducerii Camerei Deputaților înființarea comisiei parlamentare 'Mykonos-Nordis', care să ancheteze zborurile Nordis și zborurile recente către Mykonos, a anunțat marți parlamentarul USR Alexandru Dimitriu. El a explicat că înființarea unei astfel de comisii este necesară și la nivelul Camerei Deputaților, deoarece în cazul comisiei din Senat competența este limitată exclusiv în ceea ce privește zborul către Mykonos efectuat de judecătorul CCR Cristian Deliorga. 'Vrem să știm exact traseul banilor. Vrem să știm exact care sunt beneficiile totale și care este rațiunea pentru care a existat acest zbor, pentru că avem o problemă serioasă de credibilitate când vine vorba despre astfel de situații. Ce căutau parlamentari, ce căutau oameni politici alături de persoane care, culmea, sunt și condamnate penal definitiv - și mă refer la Groia Stoica - într-un zbor care nu face altceva decât să ne lase impresia că era vorba acolo despre o încercare de lobby', a susținut Dimitriu, într-o conferință de presă susținută la Parlament, alături de purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan. Comisia de anchetă ar trebui să lămurească prezența politicienilor și a oamenilor din sistemul de justiție. 'Trebuia oare să fie o astfel de echipă, astfel încât cineva să fie sigur că în momentul în care își dorește să facă ceva în România are protecția necesară? Pentru că dacă așa stau lucrurile, este extrem de grav. Deci trebuie să știm: s-a întors de acolo PSD cu cutii de pantofi? Erau pantofi în acele cutii? Dacă erau pantofi, erau Loro Piana pantofii? Sunt întrebări foarte importante, pentru că de rezultatele acestei anchete vom putea beneficia toți', a transmis deputatul USR. El a adăugat că, în cazul în care vor exista indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, vor fi sesizate organele de anchetă. De asemenea, comisia ar urma să analizeze dacă este necesară modificarea cadrului legal, astfel încât să se declare atunci când un reprezentant al statului dorește să zboare 'pe banii altcuiva'. 'îi chemăm pe colegii de la PSD, întreaga alianță PSD-AUR, să vină și să arate că nu le este frică de transparență, pentru că, de fiecare dată când îi auziți, spun că 'românii au sărăcit, români au dreptul să...'. De acord, așa este. Dar românii au sărăcit în timp ce ei s-au îmbogățit și atunci vrem să vedem dacă PSD, dacă AUR sunt de acord cu astfel de comisii astfel încât să scoatem la lumină toate lucrurile sulfuroase care s-au întâmplat în această plecare în concediu', a precizat deputatul. AGERPRES/(AS - redactor: Irinela Vișan, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Senat/Ancheta privind zborul privat către Mykonos: Judecătorul Deliorga - invitat marțea viitoare la audieri
Comisia de constituționalitate a Senatului a decis, marți, să-l invite la audieri pe judecătorul CCR Cristian Deliorga în cadrul anchetei privind împrejurările în care acesta a călătorit spre Mykonos, cu un zbor privat, împreună cu mai mulți politicieni. 'Astăzi s-a aprobat în comisie să demarăm procedurile de anchetă. Pentru termenul viitor (22 septembrie - n.r.) va fi invitat, la propunerea membrilor comisiei, domnul judecător Deliorga, la ora 11:00, și se vor emite câteva adrese către Aeroportul Băneasa. (...) Având în vedere că hotărârea plenului Senatului nu e foarte clară cu privire la obiectul anchetei, vom face noi niște verificări. O să solicităm Aeroportului Băneasa să ne comunice numele companiei care a operat acest zbor privat și, mai departe, vedem persoanele care au luat parte la acel zbor și, în funcție de acest lucru, rămâne să stabilim, săptămâna viitoare, ce persoane invităm la audieri', a declarat președintele comisiei, Nadia Cerva. întrebată în legătură cu solicitarea USR și PNL de anchetă pe aceeași temă și la Camera Deputaților, Cerva a spus că ea consideră că 'nici această extindere de la Senat a anchetei nu este pe competență'. 'Dar, pentru că majoritatea membrilor comisiei au votat și au zis că demarăm procedurile, trebuie s-o facem. La Cameră, pentru că este vorba de deputați, este dreptul lor să ancheteze partea de colegi deputați, dacă în acel avion au fost deputați. Hotărârea Senatului nu conține decât un singur nume: judecătorul CCR Deliorga, atât, niciun nume de senator, niciun nume de deputat, niciun nume de alt oficial. Atunci, pe cercetarea judecătorilor Curții Constituționale competența revine Curții, nu revine Senatului. De asta, eu am spus că Senatul ar trebui să-și extindă puțin obiectul în hotărâre. Dar, facem anchetă pe ce avem. Nu avem cum să facem comisie comună de anchetă cu Camera Deputaților. (...) Nu e normal să fac eu o anchetă pentru colegii deputați la Senat', a explicat Nadia Cerva. Plenul Senatului a decis pe 8 septembrie extinderea obiectului de activitate al comisiei de anchetă privind întâlnirea premierului interimar Ilie Bolojan cu președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și cu zborul cu un avion privat în Mykonos efectuat de judecătorul CCR Cristian Deliorga, alături de mai mulți politicieni. USR și PNL au solicitat, luni, conducerii Camerei Deputaților înființarea comisiei parlamentare de anchetă 'Mykonos-Nordis', care să cerceteze zborurile Nordis și zborurile recente către Mykonos și Nisa ale unor politicieni, oameni din justiție și din mediul de afaceri. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Senat/Ancheta privind întâlnirea Bolojan-Tănăsescu: Mircea Abrudean, Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan - reinvitați marțea viitoare
Premierul interimar Ilie Bolojan, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și președintele Senatului, Mircea Abrudean, nu s-au prezentat, marți, la audieri în Comisia de constituționalitate a Senatului care anchetează întâlnirea din 14 august dintre Bolojan și Tănăsescu. Președinta comisiei, Nadia Cerva, a precizat că aceștia vor fi reinvitați marțea viitoare, 22 septembrie. Cei trei au lipsit de la audieri și săptămâna trecută. Potrivit Nadiei Cerva, Ilie Bolojan nu s-a prezentat și nu a oferit vreo explicație pentru absența sa. Simina Tănăsescu a transmis săptămâna trecută că nu poate veni, însă pentru această ședință nu a mai trimis nicio informare. Mircea Abrudean a trimis documente medicale care atestă că este bolnav și nu se poate prezenta la audiere din cauza stării de sănătate, a precizat Cerva. Ea a adăugat că vor fi trimise din nou mai multe adrese la Curtea Constituțională. 'Comisia a emis două adrese către plenul administrativ al Curții Constituționale la care până acest moment nu a primit răspuns, motiv pentru care adresele vor fi trimise din nou', a explicat Nadia Cerva. Comisia de constituționalitate a Senatului solicită de la plenul administrativ al CCR documente referitoare la sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate la Legea ANI, la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și înalta Curte de Casație și Justiție, precum și documente dacă mai există pe rol alte cauze, dosare cu părți Guvern, prim-ministru Ilie Bolojan, Partidul Național Liberal. Conform Nadiei Cerva, s-au mai cerut documentele privind solicitarea unor spații adiționale pentru activitatea CCR la prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, hotărârea prin care Simina Elena Tănăsescu a fost împuternicită să discute problema spațiilor. 'Solicităm explicații de ce până la această dată deciziile Curții Constituționale privind excepțiile de neconstituționalitate admise pe spețele privind Consiliile de administrație de la societățile române de radio și televiziune nu au fost publicate în Monitorul Oficial', a completat ea. Singura persoană audiată de comisie a fost consilierul de la cabinetul președintelui Senatului Cristian Surugiu, care a spus că nu a fost informat înainte de întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu. Surugiu a explicat că, atunci când cei doi au intrat în Secretariatul președintelui Senatului, el s-a retras în alt birou pentru a asigura confidențialitatea. El a precizat că la discuția dintre cei doi nu a participat altă persoană. 'Este o sfidare din partea domnului Bolojan, cel puțin, că nu se prezintă la această comisie. Este o comisie parlamentară din cadrul Senatului României unde dânsul a fost președinte, este senator al României. Dacă înțelege să nu se prezinte până la final, concluziile raportului pe regulament vor conține inclusiv propuneri de sancționare', a declarat Nadia Cerva, după ședința comisiei. întrebată ce se întâmplă cu ancheta dacă cei invitați nu se vor prezenta, Cerva a spus: 'Concluziile raportului nu țin foarte mult de audieri, concluziile raportului se vor putea face și în baza documentelor pe care le primim de la instituții'. 'Noi am solicitat plenului administrativ al Curții Constituționale foarte multe documente și răspunsuri la întrebări să vedem dacă cele spuse de doamna președintă în spațiul public în sensul că întâlnirea a avut ca scop (...) discutarea despre acele spații auxiliare ce trebuie puse la dispoziția Curții Constituționale se confirmă sau nu. în cazul în care nu se confirmă din documentele și din informațiile primite de la plenul CCR aceste informații, normal concluziile raportului vor fi acelea că doamna Tănăsescu, din păcate, nu a spus adevărul și atunci raportul va merge la Curtea Constituțională. Pe sancțiune, competența revine plenului Curții care va stabili dacă aplică o sancțiune sau nu doamnei Tănăsescu', a indicat Nadia Cerva. Plenul Senatului a aprobat pe 24 august desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate cu privire la întâlnirea din 14 august dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Senat: Proiect inițiat de AUR privind reducerea numărului de parlamentari - respins
Senatul a respins, luni, propunerea legislativă inițiată de AUR privind reducerea numărului de parlamentari. S-au înregistrat 43 voturi 'pentru', 40 'împotrivă' și 21 abțineri. Propunerea legislativă modifica și completa în acest sens Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Astfel, inițiativa prevedea reducerea numărului de parlamentari la 299, respectiv 201 deputați și 98 de senatori. Proiectul mai prevedea majorarea normei de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților la 100.000 de locuitori, respectiv la 200.000 de locuitori pentru Senat. Senatorul AUR Corneliu Negru a arătat că au trecut peste 16 ani de la referendumul inițiat de fostul președinte Traian Băsescu privind reducerea numărului de parlamentari de la 465 la maxim 300, menționând că voința poporului exprimată la referendum nu poate fi ignorată. 'Voința populară nu poate și nu trebuie ignorată de Parlament, ignorarea acestei voințe populare înseamnă subminarea principiului suveranității naționale consfințite în construcția României', a declarat el. Senatorul USR Narcis Mircescu a anunțat că și formațiunea sa votează proiectul de lege. 'USR va fi consecvent și va vota pentru 300 de parlamentari. în ultimii ani am votat toate proiectele care au avut ca scop reducerea numărului de parlamentari la 300 și le vom vota în continuare indiferent cine le va depune', a spus acesta. Liderul grupului Pace întâi România, Nadia Cerva, a afirmat că proiectul este 'populistic' și în această formă nu va putea fi pus în aplicare. 'Dacă tot venim cu astfel de proiecte, măcar haideți să le scriem frumos și corect legal', a spus Cerva, menționând că inițiatorul nu a vrut să repare proiectul la observațiile Consiliului Legislativ. Liderul senatorilor UDMR, Lorand Turos, a apreciat că este o 'propunere scrisă pe genunchi, fără o dezbatere publică'. 'Atrag atenția colegilor de la USR, vă rog să-i transmiteți și domnului Drulă, care peste noapte a învățat limba maghiară și ne-a criticat: votați propunerea AUR', a spus acesta. Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților este decizională. AGERPRES/(A - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Senat: Calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate, verificată electronic
Senatul a adoptat, luni, în plen, o propunere legislativă prin care asiguratul în sistemul public de sănătate nu mai este obligat să facă dovada calității sale prin adeverință fizică, aceasta realizându-se printr-o verificare electronică. Au fost înregistrate 111 voturi 'pentru', unul 'împotrivă' și o abținere.
Senat: Casa teritorială de pensii - obligată să răspundă în 45 de zile contestațiilor la dosarele de pensii
Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege potrivit căruia, în cazul contestării deciziilor de pensionare, casa teritorială de pensie are obligația de a reanaliza dosarul și de a răspunde motivat în termen de 45 de zile. Propunerea legislativă aduce modificări art. 127 din Legea nr.360/2023 privind sistemul public de pensii. 'Dec
Deputații PNL anunță că votează eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali
Deputații PNL au anunțat luni că votează eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali. 'în contextul împlinirii termenului de adoptare tacită a proiectului de lege referitor la abrogarea dispoziției privind pensiile speciale ale aleșilor locali, Grupul parlamentar al deputaților PNL va vota în favoarea inițiativei legislative privind
USR și PNL solicită conducerii Camerei Deputaților înființarea Comisiei 'Mykonos-Nordis'
USR și PNL solicită conducerii Camerei Deputaților înființarea Comisiei parlamentare de anchetă 'Mykonos-Nordis', care să ancheteze zborurile Nordis și zborurile recente către Mykonos și Nisa ale unor politicieni, oameni din justiție și din mediul de afaceri. Comisia parlamentară trebuie să stabilească împrejurările în care au
Kelemen Hunor: Ilie Bolojan ar putea rămâne premier interimar 'mult și bine' și nu poate să facă nimic
Premierul Ilie Bolojan ar putea rămâne interimar 'mult și bine', afirmă președintele UDMR, Kelemen Hunor, care susține totodată că varianta alegerilor anticipate 'trebuie luată în calcul foarte serios'. 'într-adevăr, dacă ar pica un guvern, atunci sigur că ne-am îndrepta spre alegeri anticipate. Trebuie luată î
Avrămescu (AUR) spune că s-au strâns 119 semnături de parlamentari pentru suspendarea președintelui pe o platformă online
Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, i-a îndemnat pe cei care doresc să susțină suspendarea președintelui României să se exprime pe platforma suspenND.ro, el precizând că până în prezent 119 parlamentari s-au pronunțat pentru acest demers al AUR. întrebat luni, într-o conferință de presă, d
Camera Deputaților/ Biroul permanent a aprobat trecerea la votul cu prezență fizică în ședințele de plen
Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat, luni, mai multe măsuri cu privire la exercitarea votului în plen, una dintre acestea fiind deconectarea sistemelor de transmisie care fac legătura cu sistemul hibrid de vot la distanță. 'Vă aducem la cunoștință că începând cu data de 14 septembrie 2026 a fost implementat următorul set de măsuri: 1) Deconectarea logică și fizică a sistemelor de transmisie din cadrul sălii de plen care fac legătura cu sistemul hibrid de vot la distanță administrat de către Serviciul de Telecomunicații Speciale, urmare a informării transmise de către Centrul de Dezvoltare Tehnologică al Camerei Deputaților; 2) Reconfigurarea sistemului de vot electronic administrat de Camera Deputaților în sensul operării modificărilor hardware și software necesare pentru sistarea folosirii sistemului hibrid de vot la distanță. 3) Reconfigurarea sistemului de agregare a voturilor pentru colectarea exclusiv a voturilor exercitate în format electronic din cadrul sălii de Plen a Camerei Deputaților', potrivit documentului. O altă măsură se referă la configurarea aplicațiilor de audio conferință și sistem de vot la distanță. 'Ambele aplicații vor fi oprite, iar aplicația de vot electronic hibrid la distanță va avea afișat textul informativ: 'Participarea și votul în cadrul ședințelor de Plen ale Camerei Deputaților se fac prin prezență fizică în Sala de Plen'', se menționează în document. Cu referire la Regulamentul Camerei Deputaților, ținând cont de prevederile incidente ale art. 132 și 133 din cadrul Secțiunii 6 ,'Procedura de vot', toate echipamentele și sistemele aferente sistemului de vot electronic la distanță vor fi păstrate în deținerea beneficiarilor de folosință. Astfel kit-urile mobile vor rămâne în deținerea deputaților iar server-ul și elementele conexe necesare conexiunilor vor rămâne în deținerea compartimentelor de specialitate din cadrul Camerei Deputaților, mentenanța periodică fiind asigurată de deținător. Sistemele de electro alimentare și sistemele hardware și software rămân pe poziție. Bazele de date din server-ul aferent sistemului de vot electronic la distanță vor beneficia de actualizare periodică. Urmare a acestor reconfigurări, începând cu data de 14 septembrie 2026, modalitățile de exercitare a votului din sala de plen a Camerei Deputaților vor fi exclusiv: vot deschis prin mijloace electronice (votul va fi exprimat exclusiv din sala de plen a Camerei Deputaților, având durata de 10 secunde/vot), votul prin ridicarea mâinii, prin apel nominal sau votul secret (prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice). 'în situația în care, potrivit prevederilor incidente din cadrul Regulamentului Camerei Deputaților, se decide folosirea sistemului hibrid de vot la distanță pentru ședințele Camerei Deputaților, perioada de mobilizare și operaționalizare a sistemelor este de 72 de ore, din momentul informării compartimentelor de specialitate ale Camerei Deputaților. în cazul ședințelor de Plen reunit al Camerei Deputaților și Senatului ce se desfășoară în cadrul sălii de plen a Camerei Deputaților, perioada de mobilizare și operaționalizare a sistemelor este de 72 de ore din momentul informării compartimentelor de specialitate ale Camerei Deputaților', potrivit memorandumului aprobat de Biroul permanent. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
AUR își completează proiectul legislativ de limitare a mandatelor șefilor unor instituții cu ASF, ANR, ANCOM
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își completează proiectul legislativ prin care propune limitarea duratei și a numărului de mandate pentru conducătorii unor instituții publice, pentru a reduce 'riscul concentrării excesive a puterii', printre instituțiile adăugate numărându-se ANRE, ASF, ANCOM și Consiliul Concurenței. în forma inițială proiectul prevede că directorii Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Direcției Generale de Protecție Internă, Direcției Generale de Informații a Apărării și Serviciului de Telecomunicații Speciale să poată exercita mandate de câte 5 ani, cu maximum două mandate de persoană. Inițiativa vizează, de asemenea, limitarea mandatelor pentru conducerea unor instituții precum Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. Senatorul AUR Nicolae Vlahu, unul dintre inițiatorii proiectului de lege, susține că limitarea la două mandate a perioadei în care aceeași persoană poate conduce o instituție este necesară pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii și formarea unor cercuri de influență, mai ales în cazul structurilor care au acces la informații sensibile și exercită atribuții importante pentru securitatea statului. 'în urma discuțiilor din spațiul public, vom extinde proiectul și la autoritățile de reglementare, respectiv ANRE, ASF, ANCOM și Consiliul Concurenței. Adică vom include aceste instituții în demersul nostru privind limitarea numărului de mandate a conducătorilor acestor instituții, urmărind același obiectiv: limitarea concentrării puterii și schimbarea periodică a conducerii. Susținem această modificare pentru că menținerea aceleiași persoane într-o funcție de conducere pentru o perioadă foarte mare de de timp poate favoriza formarea unor cercuri de influență. Riscul crește cu atât mai mult atunci când vorbim despre niște instituții sau persoane care au acces la informații sensibile sau exercită atribuții importante de reglementare, supraveghere și control și considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în practică o viziune proprie', a afirmat Vlahu, luni, la Parlament, într-o conferință de presă. Potrivit proiectului, mandatele exercitate parțial sunt considerate mandate întregi și intră în calculul limitei stabilite, iar pentru funcțiile pentru care nu exista anterior o durată maximă, noua perioadă începe să curgă de la intrarea în vigoare a legii. AGERPRES/(A - redactor: Livia Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Adrian Dădârlat)
Ștefan Pălărie (USR) cere comisie parlamentară de anchetă cu foștii miniștri ai Educației, în cazul testelor PISA
Parlamentarii USR solicită comisie de anchetă pentru toți responsabilii din Educație, respectiv foștii miniștri, în urma rezultatelor testelor PISA publicate săptămâna trecută, a anunțat, luni, senatorul Ștefan Pălărie. 'Am văzut scăderi consistente la toți cei trei indicatori - citire, matematică, științe. Am văzut trecerea unei bariere psihol
Camera Deputaților: Raisa Enachi a demisionat din grupul 'Uniți pentru România'
Deputatul Raisa Enachi a informat luni Biroul permanent al Camerei Deputaților că, începând cu data de 1 septembrie 2026, și-a depus demisia din calitatea de membru al Grupului parlamentar 'Uniți pentru România'. De la aceeași dată, Raisa Enachi a precizat că își va desfășura activitatea parlamentară în calitate de deputat neafiliat. Grupul 'Uniți pentru România', din care face parte fostul premier Victor Ponta, a apărut prin schimbarea denumirii oficiale a grupului Partidului Oamenilor Tineri (POT) din Camera Deputaților, în mai 2026, în urma unor reconfigurări politice și a plecărilor din formațiune. Anterior, Raisa Enachi a făcut parte din Alianța pentru Unirea Românilor, pe listele acestui partid obținând primul mandat de deputat, la Vaslui, în urma alegerilor din 2020. A părăsit formațiunea în februarie 2024, când s-a înscris în S.O.S. România, fiind realeasă pentru un nou mandat de parlamentar în decembrie 2024. A demisionat din partid în august 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Grindeanu: Dintr-o dată Ilie Bolojan a realizat că vrea un guvern tehnocrat, PSD nu susține acest scenariu
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri, la Constanța, că speră ca în zilele următoare să se găsească o soluție astfel încât țara să aibă un guvern cu puteri depline și a subliniat că PSD nu susține un guvern tehnocrat. 'Am văzut aseară și am spus și în intervenția mea de aici, de mai devreme, că, dintr-o dată Ilie Bolojan a realizat că vrea un guvern tehnocrat. Dar ce a avut guvernul din mai, Tomac? Poate nu era bună persoana, dar putea să spună: 'domnule, mie nu îmi place Eugen Tomac, puneți pe alt tehnocrat, că-l votez'. Acum, dintr-o dată, după patru luni revenim la acea... care sunt argumentele? Ce s-a schimbat? Adică sunt lucruri și întrebări la care trebuie să se răspundă. Și nu de noi', a spus Grindeanu. Liderul social democrat a subliniat că PSD nu susține un guvern tehnocrat. 'PSD-ul nu susține, și vă spun direct, că PSD nu susține acest scenariu de guvern tehnocrat', a menționat Sorin Grindeanu. El a spus că, dacă va fi nominalizat premier, va prezenta majoritatea pe care se bazează, în mod transparent. 'Pentru că nu pot să fac majorități ascunse și n-aș accepta să fac un lucru de acest tip. Deci eu înțeleg, să spunem, reținerea UDMR-ului din această perspectivă, fiindcă dorește o majoritate transparentă. Și dacă voi fi nominalizarea de prim-ministru, evident că voi prezenta această majoritate în mod transparent, pe care mă bazez', a afirmat Grindeanu. Președintele PSD a adăugat că 'e nevoie ca toată lumea să lase un pic tonul mai jos' și să încerce formarea unui guvern. 'Eu cred că e nevoie ca toată lumea să lase un pic tonul mai jos, să lăsăm chestiuni populiste, pentru că în această perioadă se întâmplă lucruri și de acest tip, și să încercăm să facem un guvern (...). Avem nevoie de un guvern cu puteri depline', a declarat Grindeanu. Legat de varianta prim ministru Luca Niculescu, liderul social democrat spune că nu a văzut nici o declarație a acestuia că și-ar dori funcția. 'Și așa, l-a întrebat cineva pe Luca, dacă vrea? Am văzut-o pe surse. Eu îl cunosc foarte bine pe Luca Niculescu. îl cunosc din 2017, de când eram prim-ministru și el era ambasador la Paris (...). E un om cu o expertiză foarte bună pe politică externă. îmi cereți să îmi dau cu părerea despre ceva ce nu știu dacă e valabil. Adică, nu știu, n-am văzut vreo declarație că și-ar dori, n-am văzut că președintele și-l dorește. Speculăm', a specificat Grindeanu. Liderul social democrat a mai făcut un apel pentru găsirea unei soluții privind formarea noului guvern, pentru că, în opinia sa, în cazul în care se va ajunge la anticipate, nu se vor putea organiza mai devreme de luna februarie 2027. 'E nevoie de un guvern cu puteri depline. Dacă intrăm în scenariu de alegeri anticipate, păi să știți că mai repede de februarie, pe un calendar pe care l-am făcut cu colegii mei din Parlament, nu se pot organiza. Până în februarie atunci ar rămâne un guvern interimar. Iar lucrurile se vor adânci. De aceea apelul meu este acela de a găsi o soluție', a mai afirmat președintele PSD. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, că PNL vede fezabilă formarea unui guvern de tranziție care să se bazeze pe tehnocrați și să aibă ca misiune principală adoptarea politicilor publice necesare pentru pregătirea anului viitor. AGERPRES / (A - redactor: Cornelia Dumitru, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)
Comisarul european pentru egalitate, la Comisiile pentru afaceri europene ale Parlamentului
Consolidarea capacității UE de a preveni și gestiona situațiile de criză, creșterea rezilienței la nivel european și dezvoltarea unei culturi comune a pregătirii, în contextul actualelor provocări de securitate s-au numărat, joi, printre temele întrevederii membrilor Comisiilor pentru afaceri europene ale Parlamentului cu comisarul european pentru egalitate, preg
AUR propune limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete, BNR, CNA, CNSAS
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune, într-un proiect legislativ depus în Parlament, limitarea duratei și a numărului de mandate pentru conducătorii unor instituții publice pentru a reduce 'riscul concentrării excesive a puterii'. Potrivit unui comunicat al AUR, proiectul prevede că directorii Serviciului Român de Infor
Parlament/ Audieri în Comisiile IT: Centrul Național Cyberint a trimis 1.300 de informări cu vulnerabilitățile unor instituții
Centrul Național Cyberint a trimis, din 2021 și până în acest an, 1.304 informări către diverse instituții publice privind vulnerabilitățile informatice de ordin tehnic, procedural sau uman pe care le au aceștia în interior, a precizat șeful CNC, Anton Rog, la dezbaterile din ședința Comisiilor parlamentare pentru tehnologia informației. Comi
Camera Deputaților/ Grup de lucru pentru analiza proiectelor privind reducerea numărului de parlamentari
Biroul permanent al Camerei Deputaților a luat act, miercuri, de o solicitare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind constituirea unui grup de lucru care să analizeze proiectele legislative referitoare la reducerea numărului de parlamentari. Acesta va fi alcătuit din 15 deputați, conform ponderii partidelor, iar grupurile parlamentare trebuie să transmită până săptămâna viitoare propunerile, astfel încât să poată fi votate într-o ședință ulterioară a Biroului permanent. Solicitarea a venit în contextul în care, în ședința de plen de marți, deputații au aprobat, la solicitarea AUR și a USR, ca două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300 să intre în dezbaterea comisiilor de specialitate. întrunită în ședință tot marți, Comisia juridică a decis, cu majoritate de voturi, formularea unei solicitări către Biroul permanent în vederea constituirii unui grup de lucru comun, cu reprezentarea tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv a deputaților neafiliați, pentru analiza proiectelor PL-x 296/2023 și PL-x 454/2025, care vizează reducerea numărului de parlamentari. 'Având în vedere că cele două proiecte sunt repartizate pentru examinare mai multor comisii parlamentare, considerăm utilă constituirea unui cadru comun de analiză, care să permită stabilirea unor principii și criterii unitare, fără a afecta competențele și parcursul legislativ al comisiilor sesizate. Necesitatea unei asemenea abordări rezultă și din faptul că reducerea numărului de mandate nu reprezintă o simplă chestiune numerică. Art. 62 alin. (3) din Constituție impune stabilirea numărului de deputați și senatori în raport cu populația țării, ceea ce reclamă o analiză fundamentată a variantelor de repartizare și a efectelor acestora asupra fiecărei circumscripții. Totodată, potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, norma de reprezentare și pragul de 5% pentru alegerea unui deputat sunt raportate la numărul total de mandate prevăzut pentru Camera Deputaților. Reducerea acestui număr produce, în consecință, efecte asupra normei de reprezentare și asupra pragului exprimat în voturi, ceea ce impune evaluarea consecințelor asupra întregului mecanism electoral, inclusiv din perspectiva reprezentării minorităților naționale', se arată în solicitarea Comisiei juridice. Potrivit documentului, lucrările grupului de lucru ar trebui să pornească de la următoarele principii: respectarea Constituției și a principiilor reprezentării democratice, inclusiv a egalității votului; proporționalitatea dintre populație și numărul de mandate, prin raportare la date demografice actualizate și, în primul rând, la rezultatele celui mai recent recensământ; asigurarea unei reprezentări teritoriale adecvate, inclusiv pentru județele cu populație redusă; protejarea reprezentării minorităților naționale, potrivit Constituției și legislației aplicabile; evaluarea distinctă a efectelor asupra Camerei Deputaților și Senatului, în raport cu caracterul bicameral al Parlamentului; analizarea mai multor variante de repartizare a impactului concret al acestora asupra circumscripțiilor electorale. 'De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția tratează sistemul electoral și delimitarea circumscripțiilor ca elemente fundamentale ale procesului electoral, a căror modificare presupune o analiză aprofundată și un proces de dezbatere și consens. (...) Un asemenea demers este cu atât mai necesar cu cât rezultatele referendumului din 2009 privind Parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300 trebuie analizate în contextul actualei structuri bicamerale. Opțiunea exprimată atunci de electorat pentru un anumit plafon numeric a fost formulată într-un context instituțional diferit, iar aplicarea unui asemenea plafon în actuala structură a Parlamentului, în care mandatele sunt distribuite între două Camere cu atribuții constituționale distincte, reclamă o fundamentare juridică și electorală corespunzătoare', adaugă comisia. Potrivit Comisiei juridice, constituirea grupului de lucru ar permite, astfel, o analiză comună a acestor implicații și stabilirea unor repere unitare pentru dezbaterea proiectelor în comisiile sesizate, contribuind la identificarea unei soluții legislative fundamentate, proporționale și conforme cu exigențele constituționale privind reprezentarea cetățenilor. Două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300 au intrat marți în dezbaterea comisiilor de specialitate, după ce plenul Camerei Deputaților a dat un vot în acest sens. înainte de a fi începută dezbaterea ordinii de zi, liderul deputaților AUR, Mihai Adrian Enache, a făcut o solicitare de suplimentare a acesteia cu un proiect legislativ privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. 'Am o solicitare de suplimentare a ordinii de zi. Fac mențiunea că nu există un acord al liderilor, așa că va fi nevoie de un vot. Este o solicitare pe care o tot facem de ani de zile, dar am văzut ieri două partide care s-au arătat dispuse să punem în aplicare referendumul românilor, care au spus că Parlamentul trebuie să fie condus de maxim 300 de parlamentari. Există un proiect pe ordinea de zi în circuitul legislativ, PLx 296/2023, care implementează, practic, ceea ce au decis românii prin referendum - scăderea numărului de parlamentari la maxim 300. Este momentul, stimați colegi, să arătați că nu facem declarații politice, vreți să faceți reforma Parlamentului. O aveți pe masă. (...) Dacă vreți într-adevăr să reformăm Parlamentul, haideți să lucrăm acest proiect, care este exact ceea ce ați comunicat împreună ieri - USR și PNL', a declarat Enache. Deputata USR Cristina Prună, inițiatoarea unui proiect similar (PLx 454/2025), a propus ca soluție dezbaterea în paralel a celor două proiecte de către comisiile de specialitate. 'Ar trebui cele două proiecte de lege să fie discutate la comun în comisiile raportoare. (...) Deci putem supune la vot ca aceste comisii să se întrunească, să lucreze în paralel cu plenul și să avem un raport pe care să îl putem discuta aici, în plenul Camerei Deputaților', a spus ea. AGERPRES/(A, AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Senat: George Ștefanache și-a anunțat în plen demisia din USR
George Ștefanache și-a anunțat, marți, în plenul Senatului, dezafilierea de la grupul USR și a precizat că va activa ca senator independent. 'îmi anunț astăzi încetarea activității în cadrul grupului USR. Voi acționa ca senator independent', a spus Ștefanache. El a transmis, într-o postare pe pagina sa de Facebook, pe 3 septembrie, că decizia reprezintă 'o formă de fidelitate' față de valorile personale, dar și față de gălățenii cărora le-a promis că va contribui la schimbarea în bine a vieții lor și cărora le este dator să rămână 'pe baricadele luptei cu psd-ismul' la Galați. 'Chiar dacă la nivelul central al USR există o preocupare intensă de păstrare a unor valori 'asumate', aceasta se diluează în teritoriu, până la estompare, așa cum este cazul la Galați. Oricât de atașat aș fi de activitatea partidului la nivel central și parlamentar, nu pot accepta inactivitatea 'asumată' a structurii politice locale din care deja am făcut parte. Cei care poartă stindardul luptei cu sistemul - mă refer aici în principal la Dominic Fritz, nu vor candida niciodată la Primăria Galați. Iar Diana Buzoianu, Oana Țoiu, Irineu Darău și Radu Miruță nu vor fi prezenți niciodată pe listele pentru Consiliul Local și Consiliul Județean Galați. La Galați, din partea USR Galați vor trebui să candideze useriști gălățeni, dar nu doar pentru a încărca listele electorale', a scris senatorul. Ștefanache a menționat că decizia de a pleca din partid nu a fost luată 'din orgoliu' sau 'din supărare', ci din dorința de a nu deveni 'spectatorul' propriei sale tăceri și de a nu valida 'prin prezență' lucruri pe care nu le mai poate susține 'prin conștiință'. El a subliniat că drumul său politic nu se închide și că va continua acolo unde poate rămâne 'autentic, lucid și util' pentru Galați. 'Trăiesc de ceva vreme într-o dilemă - să rămân, sperând că voi putea schimba ceva din interior, sau să plec, pentru a nu deveni complice la stagnare sau la contaminarea cu ceea ce nu doar declarativ mi-am asumat să combat?... Pentru mine, răspunsul începe cu o întrebare simplă: 'Mai pot să-mi păstrez integritatea dacă rămân?' Dacă răspunsul devine neclar, dacă vocea interioară începe să se stingă, dacă valorile care m-au adus aici nu mai găsesc loc să respire, atunci plecarea nu mai este o ruptură, ci o necesitate. Demisia mea este o formă de fidelitate față de valorile mele și ale familiei mele, dar mai ales față de gălățenii cărora le-am promis că le voi schimba viața în bine dacă mă vor investi cu votul lor și cărora le sunt dator să rămân pe baricadele luptei cu psd-ismul la Galați', a adăugat Ștefanache. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Senat: Examenul suplimentar de admitere la liceu - eliminat
Senatul a adoptat, marți, proiectul de lege care prevede eliminarea organizării examenului de admitere la liceu, suplimentar față de Evaluarea Națională. S-au înregistrat 104 voturi 'pentru' și trei abțineri. Proiectul modifică în acest sens Legea învățământului preuniversitar 198/2023. în prezent, Legea 198/2023 prevede la articolul 101 că liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a pentru maximum 50% din numărul de locuri, după susținerea de către elevi a Evaluării Naționale. Această prevedere a intrat în vigoare pe 1 septembrie 2026, când a început noul an școlar. Plenul Senatului a decis abrogarea acestui articol, începând cu acest an școlar, 2026-2027. Ministerul Educației urmează să emită un nou ordin cu metodologia de examen. Prin derogare, prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Senatul este for decizional și actul normativ va merge la promulgare. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Plenul Senatului/ Comisia de constituționalitate va ancheta și zborul privat la Mykonos al unui judecător de la CCR alături de politicieni
Plenul Senatului a aprobat, marți, extinderea obiectului anchetei realizate de Comisia de constituționalitate și asupra condițiilor și împrejurărilor în care un judecător al Curții Constituționale, Cristian Deliorga, s-a aflat într-un zbor privat cu destinația Mykonos împreună cu mai mulți politicieni. Aceeași comisie are în vedere și întâlnirea premierului interimar Ilie Bolojan cu președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. Solicitarea de extindere a anchetei a fost făcută de grupurile parlamentare ale PNL și USR. Plenul a mai aprobat ca termenul de depunere la Biroul permanent a raportului comisiei să fie prelungit cu 30 de zile, începând de marți. Atât pentru extinderea obiectului de activitate al Comisiei, cât și pentru prelungirea termenului pentru raport au fost înregistrate 107 voturi 'pentru', unul 'împotrivă' și o abținere. Marți, Comisia de constituționalitate a Senatului a început audierile în cadrul anchetei privind întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august în cabinetul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și care a durat 30-35 de minute. în ședința de marți, condusă de președintele Comisiei de constituționalitate, Nadia Cerva (PACE - întâi România), au fost prezentate înregistrări video cu sosirea și plecarea celor doi de la întâlnire. Luni, PNL a cerut PSD să explice public 'deplasarea de lux' la Mykonos a fostului ministru al Muncii Petre-Florin Manole, alături de judecătorul CCR Cristian Deliorga, fostul premier Victor Ponta, alți foști miniștri și oameni de afaceri. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
Camera Deputaților/Reducerea numărului de parlamentari la 300 - pe agenda comisiilor de specialitate
Două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300 au intrat în dezbaterea comisiilor de specialitate, după ce plenul Camerei Deputaților a votat marți în acest sens. înainte de a fi începută dezbaterea ordinii de zi, liderul deputaților AUR, Mihai Adrian Enache, a făcut o solicitare de suplimentare a acesteia cu un proiect legislativ privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. 'Am o solicitare de suplimentare a ordinii de zi. Fac mențiunea că nu există un acord al liderilor, așa că va fi nevoie de un vot. Este o solicitare pe care o tot facem de ani de zile, dar am văzut ieri două partide care s-au arătat dispuse să punem în aplicare referendumul românilor care au spus că Parlamentul trebuie să fie condus de maxim 300 de parlamentari. Există un proiect pe ordinea de zi în circuitul legislativ, Plx 296 /2023, care implementează, practic, ceea ce au decis românii prin referendum - scăderea numărului de parlamentari la maxim 300. Este momentul, stimați colegi, să arătați că nu facem declarații politice, vreți să faceți reforma Parlamentului. O aveți pe masă. (...) Dacă vreți într-adevăr să reformăm Parlamentul, haideți să lucrăm acest proiect, care este exact ceea ce ați comunicat împreună ieri - USR și PNL', a declarat Enache. Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, a susținut propunerea: 'Credem și noi că trebuie dat un semnal în sensul acesta. în mod evident, e bine să figureze acest proiect pe ordinea de zi, urmând ca în comisii să discutăm asupra formei'. 'Și grupul USR este de acord cu introducerea pe ordinea de zi a acestui proiect', a completat deputatul Uniunii Alexandru Dimitriu. Deputata USR Cristina Prună, inițiatoarea unui proiect similar (PLx 454/2025), a propus ca soluție dezbaterea în paralel a celor două proiecte de către comisiile de specialitate. 'Ar trebui cele două proiecte de lege să fie discutate la comun în comisiile raportoare. (...) Deci putem supune la vot ca aceste comisii să se întrunească, să lucreze în paralel cu plenul și să avem un raport pe care să îl putem discuta aici, în plenul Camerei Deputaților', a spus ea. Propunerea a fost votată de plen cu 233 de voturi pentru, 15 împotrivă și patru deputați s-au abținut. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Parlament/Activitatea Comisiei 'România fără violență domestică' - prelungită până în 2028
Activitatea Comisiei parlamentare speciale 'România fără violență domestică' a fost prelungită până în 2028, au decis marți Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului. 'Termenul prevăzut la art. 2 alin (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 31/2025 pentru înființarea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice - 'România fără violență domestică' se prelungește până la încheierea legislaturii 2024-2028', se arată în solicitarea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice - 'România fără violență domestică', aprobată de Birourile permanente reunite. Potrivit documentului, de la data înființării și până în prezent, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice - 'România fără violență domestică' a desfășurat activități de analiză, monitorizare și evaluare a fenomenului violenței domestice, a cadrului legislativ incident și a mecanismelor instituționale destinate prevenirii și combaterii acestui fenomen, prin organizarea de dezbateri, consultări și audieri cu reprezentanți ai autorităților publice, ai societății civile, ai mediului academic și ai altor entități relevante. De asemenea, s-au examinat propunerile legislative și proiectele de lege aflate în procedură legislativă, a fost elaborată și adoptată Legea nr. 53/2026 privind femicidul, introducând pedepse mai aspre și un mecanism național de prevenire a violenței, adaugă sursa citată. 'Având în vedere caracterul complex și dinamic al fenomenului violenței domestice, precum și necesitatea continuării activităților și demersurile aflate în curs, inclusiv formularea de propuneri legislative care au ca obiect de reglementare prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice și evaluarea măsurilor adoptate de autoritățile competente, este necesară continuarea activității comisiei până la finalul actualei legislaturii', argumentează solicitarea care va fi supusă aprobării plenului reunit al Parlamentului. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)
Camera Deputaților/Peiu spune că a fost o înțelegere cu PSD pe subiectul șefilor de la SRR și SRTv
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a recunoscut că a existat o înțelegere cu parlamentarii social-democrați pe tema șefilor de la Societățile Române de Radio și Televiziune, votați marți de Birourile permanente reunite ale celor două Camere. 'Nu am ales-o eu (pe Sorina Matei - n.r.), știți că nu mă pricep la asta. Nu știu, mie așa mi s-a dat, chiar nu mă bag în subiectul ăsta, nu sunt specialist. (...) Da, mie mi-a spus președintele partidului. Acum, nu știu cine a propus-o, cum a fost', a declarat Peiu la Parlament. întrebat dacă știa că propunerea AUR pentru SRTv va trece cu voturile PSD, senatorul a răspuns: 'Știam. Păi și noi le-am votat omul de la Radio'. Atenționat în continuare că a fost o înțelegere între PSD și AUR, Peiu a răspuns afirmativ: 'Pe subiect ăsta da, normal. Păi altfel cum să...'. în ceea ce privește deschiderea unei negocieri cu social-democrații și pentru un viitor guvern, Petrișor Peiu a afirmat că așteaptă o invitație de la PSD. 'Păi nu au zis că nu vor să negocieze cu noi pentru un nou guvern? Așa a spus domnul Grindeanu. Să anunțe public: Uite, îi invit pe cei de la AUR să discutăm', a spus el. Birourile permanente reunite ale Parlamentului au aprobat, marți, noile conduceri interimare la Societățile Române de Radio și Televiziune. La SRR a fost desemnat pentru postul de președinte-director general Răzvan Dincă și la SRTv - jurnalista Sorina Matei, director general și președinte al Consiliului de Administrație. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)