Viață parlamentară
266 articole
VIDEO Senatul și-a ales noul Birou permanent
Senatul și-a ales, marți, vicepreședinții, secretarii și chestorii din Biroul permanent, pentru cea de-a doua sesiune ordinară din acest an. Pentru lista propusă s-au înregistrat 110 voturi ''pentru'' și un vot ''împotrivă''. Procedura de vot a fost votul secret electronic. Vicepreședinți ai Senatului au fost aleși: Liviu Mazilu (PSD), Paul Stănescu (PSD), Laurențiu Plăeșu (AUR) și Mihai Coteț (PNL). Funcțiile de secretari vor fi ocupate de: Doina Federovici (PSD), Niculina Stelea (AUR), Vasile Blaga (PNL) și Ana-Cynthia Păun (USR). Chestorii Senatului sunt: Marian Vasile (AUR), Narcis Mircescu (USR), Novak Levente (UDMR) și Ninel Peia (Pace întâi România). Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a fost ales, după constituirea Parlamentului, pentru un mandat de patru ani. Potrivit Regulamentului Senatului, repartizarea funcțiilor în Biroul permanent se stabilește la începutul fiecărei sesiuni ordinare, prin negocieri între reprezentanții grupurilor parlamentare, în funcție de ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup. Conform anunțurilor făcute de grupurile parlamentare, liderii acestora pentru actuala sesiune sunt: PSD - Daniel Zamfir, AUR - Petrișor Peiu, PNL - Daniel Fenechiu, USR - Sorin Șipoș, Pace întâi România - Nadia - Cosmina Cerva și UDMR - Lorand Turos. Miercuri, Senatul are programată pentru ora 10,00 prima ședință a noului Birou permanent. AGERPRES/(A - redactor: Livia Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea) >>> Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO Citeşte şi: * Senat: A început a doua sesiune ordinară din 2026
Seidler (USR): Nu vom vota un guvern din care face parte PSD sau surogat de PSD
Uniunea Salvați România nu va vota un guvern din care face parte PSD sau ''surogat'' de PSD pentru orice funcție - de premier, de ministru, de secretar de stat, de prefect, a declarat marți purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler. ''Fiind o criză politică, noi am spus de la bun început că răspunsul nu poate fi decât o soluție politică. Tot așa, noi am spus de la bun început că nu vom vota un guvern din care face parte PSD sau surogat de PSD pentru orice funcție - de premier, de ministru, de secretar de stat, de prefect, de ce o fi. Poziția noastră rămâne aceeași, neschimbată, consecventă, dinainte chiar de votarea moțiunii de cenzură am spus aceste lucruri'', a precizat Seidler, la Palatul Parlamentului. El a subliniat că USR, PNL și UDMR susțin nominalizarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. AGERPRES/(A - redactor: Dana Piciu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)
VIDEO Senat: A început a doua sesiune ordinară din 2026
A doua sesiune ordinară a Senatului din acest an și a patra a legislaturii 2024 - 2028 a început, marți, în deschiderea ședinței fiind intonat Imnul Național. Ședința este condusă de președintele Senatului, Mircea Abrudean, la ea fiind prezenți 118 senatori. Ca la fiecare început de sesiune ordinară, urmează să fie aleasă noua componență a Biroului permanent. Propunerile nominale pentru funcțiile de vicepreședinte, secretar și chestor se anunță în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare, lista candidaților propuși fiind supusă în întregime votului. Noul Birou permanent se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți. Biroul permanent este format din președintele Senatului, ales pentru întreaga legislatură la începutul acesteia sau când decide majoritatea parlamentară schimbarea lui, și câte patru vicepreședinți, secretari și chestori, care se aleg în debutul fiecărei sesiuni ordinare. De asemenea, în plen se anunță conducerea fiecărui grup parlamentar. Miercuri, Senatul are programată pentru ora 10,00 prima ședință a noului Birou permanent. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea) >>> Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO Citeşte şi: * Senatul și-a ales noul Birou permanent
Sighiartău: Liberalii care au votat alături de PSD - înlocuiți din funcțiile deținute în Parlament
Parlamentarii PNL care au votat alături de PSD și de Guvernul Veștea își vor pierde funcțiile din Camera Deputaților și Senat, au decis, marți, grupurile parlamentare ale PNL, în ședințe separate. La ședințe, care au avut loc consecutiv, a participat și liderul PNL, premierul interimar Ilie Bolojan. ''Aproape în unanimitate s-a luat decizia ca toți membrii PNL care au votat alături de PSD și de Guvernul Veștea să-și piardă susținerea și pozițiile și funcțiile pe care le aveau în cadrul Camerei Deputaților. S-a luat această decizie în unanimitate, iar cei care au votat alături de PSD își vor pierde funcțiile din cadrul Camerei Deputaților'', a anunțat secretarul general al PNL, deputatul Robert Sighiartău, la o conferință de presă. El a spus că o altă decizie luată a fost de colaborare a liberalilor în plan parlamentar cu USR și UDMR. ''Noi am avut o colaborare foarte bună cu USR, după cum vedeți și în guvernare. S-au făcut câteva reforme relevante pentru România și ne dorim ca această colaborare să funcționeze și în perioada următoare, în această sesiune, extrem de importantă și la Camera Deputaților, și în Senat'', a precizat Sighiartău. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a menționat că deputatul Lucian Bode va fi înlocuit din funcția de președinte al Comisiei de transporturi cu Dragoș Ciubotaru, iar senatoarea Nicoleta Pauliuc va fi înlocuită de la conducerea Comisiei pentru apărare cu Silviu Coșa. AGERPRES/(A - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Andronache: Vor fi luate măsuri administrative în cazul liberalilor care votează contra voinței grupului PNL
Csoma Botond (UDMR): Siegfried Mureșan nu a făcut nimic să contureze o majoritate; a dispărut din viața publică
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, purtător de cuvânt al formațiunii, a declarat luni că Siegfried Mureșan, după ce a fost susținut de trei partide pentru funcția de premier, a dispărut din viața publică, în loc să facă o majoritate. ''De săptămâni bune, nu a apărut în spațiul public. (...) După ce a fost desemnat domnul Siegfried Mureșan, a dispărut din viața publică, nici n-a încercat, n-a avut o tentativă, să spun așa, să contureze, să formeze o majoritate în Parlamentul României. Totuși, o propunere, trei partide care au mai multe mandate decât Partidul Social Democrat, de exemplu, împreună aceste trei partide, eu cred că domnul Siegfried Mureșan ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să realizeze o majoritate în Parlamentul României'', a afirmat Csoma Botond la Parlament, după ședința grupurilor parlamentare ale UDMR. întrebat de ce l-ar mai susține UDMR, Csoma Botond a arătat că ''de atunci nu s-a luat o altă decizie de către PNL, USR și UDMR''. ''Am formulat o critică la adresa domnului Siegfried Mureșan. Ca și candidat pentru funcția de prim-ministru, eu cred că e o persoană potrivită, de altfel. Dar n-a făcut nimic, n-a făcut nimic în acest sens, de a încerca să facă o majoritate'', a completat deputatul. El a precizat că președintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a transmis premierului interimar Ilie Bolojan că ''Siegfried Mureșan nu a făcut nimic în sensul realizării unei majorități''. ''Nu vreau să intru în speculații. (...) Poate că domnul Siegfried Mureșan n-a vrut să fie premier, nu știu, eu nu-mi explic. Poate n-a vrut să renunțe la mandatul de europarlamentar, nu-mi explic acest lucru. N-a fost o propunere de 'bluf'. Dacă făceam o propunere de 'bluf', totuși, poate propuneam o altă persoană. Domnul Siegfried Mureșan, în continuare, cred că este o persoana adecvată pentru a deveni premierul României. Critica pe care am formulat-o se referă la faptul că n-a făcut nimic, reiterez, în sensul formării unei majorități în Parlamentul României. (...) Noi ne menținem această poziție, îl susținem în continuare pe domnul Siegfried Mureșan, dar, dacă domnul Nicușor Dan va face o altă desemnare, sigur trebuie să ne raportăm, dar nu înseamnă că vom vota pe oricine. Trebuie să vedem persoana primului ministru, trebuie să vedem ce majoritate se conturează și trebuie să vedem programul de guvernare și cam ce dorește să facă acel guvern. Și, în funcție de aceste elemente, vom lua o decizie'', a transmis deputatul UDMR. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Csoma Botond (UDMR): Nu am luat nicio decizie, pentru că nu avem o desemnare de la Cotroceni
Csoma Botond (UDMR): Nu am luat nicio decizie, pentru că nu avem o desemnare de la Cotroceni
Grupurile parlamentare ale UDMR, reunite marți în ședință, nu au ajuns la o concluzie în privința susținerii unui viitor Guvern, pentru că nu există o desemnare din partea președintelui, a declarat liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond. ''Am discutat situația politică actuală. Nu am luat nicio decizie, pentru că nu avem o desemnare de la Cotroceni. Și în acest sens nu vă pot spune niciun element nou. Noi am avut și avem și acum un candidat comun la funcția de prim-ministru, în persoana domnului Siegfried Mureșan. Avem această candidatură în continuare împreună cu PNL și USR. Și trebuie să vedem, domnul președinte Nicușor pe cine va desemna. Dacă va face o altă desemnare și nu îl desemnează pe domnul Mureșan, ceea ce se pare că așa va fi, atunci, sigur, va fi o situație nouă la care trebuie să ne raportăm și noi. Și, în funcție de persoana prim-ministrului desemnat și în funcție de majoritatea care s-ar putea contura în Parlamentul României pentru sprijinirea noului Guvern, vom lua o decizie în cunoștință de cauză'', a precizat purtătorul de cuvânt al UDMR, la finalul discuțiilor. Potrivit acestuia, ''dat fiind faptul că avem tensiuni pe scena politică, poate că președintele Nicușor Dan se gândește tot mai intens la varianta unui premier apolitic, independent''. ''Nu știu un asemenea premier ce autoritate ar avea într-o situație complicată, într-un guvern de coaliție, un guvern minoritar, nu știu. Eu acum vorbesc numai în nume personal, eu aș opta totuși pentru un premier politic în atare situație complicată'', a adăugat el. Csoma Botond a reafirmat că UDMR nu dorește să ''ajungă în aceeași barcă cu AUR''. ''E o problemă esențială pentru noi că nu dorim să ajungem în aceeași barcă cu AUR. Și acest element a fost o problemă și atunci când a fost nominalizarea Veștea pentru funcția de premier. Sigur, trebuie să facem o analiză, și vom face o analizare aritmetică foarte punctuală - vom vedea după desemnare - și să vedem cine ar fi disponibil să voteze acest Guvern'', a punctat el. Despre o linie roșie în privința unei viitoare participări la guvernare, Csoma Botond a opinat în nume personal că UDMR ar putea decide să nu participe la guvernare dacă Siegfried Mureșan nu va fi desemnat premier. Totuși, UDMR ar putea vota un Guvern fără AUR. ''Nu am luat o decizie nici în acest sens, dar ceea ce vă pot spune, și acum vorbesc în nume personal, nu cred că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried nu va fi desemnat. Sigur, trebuie să luăm o decizie. Dar eu nu cred că vom face acest lucru, dacă domnul Siegfried nu va fii desemnat și opțiunea domnului Nicușor Dan va fi o altă persoană. (...) De patru luni nu avem un Guvern funcțional în România, cu puteri depline. Nu cred că putem să ducem această situație până la nesfârșit. Sigur, există și varianta alegerilor anticipate, putem să ne ducem și în anticipate. Nu ne este frică de alegerile anticipate, dar, reiterez, nu cred că ar schimba în mod substanțial situația politică, pentru că ar persista această fărâmițare în rândul partidelor centriste, tot la o coaliție ar trebui să... AUR ar deveni mai puternic, dar în zona partidelor centriste tot ar exista această fărâmițare. Dacă se conturează o majoritate, nu trebuie să ajungem în aceeași barcă cu AUR. Da, am putea da un vot favorabil instalării Guvernului'', a subliniat deputatul UDMR. întrebat dacă UDMR ar putea vota un guvern monocolor PSD, el a răspuns: ''S-ar putea să votăm, vă spun sincer, e aceeași chestie - să vedem ce majoritate se conturează pentru Sorin Grindeanu. Nu excludem în momentul de față, dar n-am luat o decizie''. AGERPRES/(A - redactor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Csoma Botond (UDMR): Siegfried Mureșan nu a făcut nimic să contureze o majoritate; a dispărut din viața publică
Abrudean: Am avut o înțelegere cu premierul Bolojan să utilizeze biroul președintelui Senatului când are nevoie
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că va participa la ședința de luni a Comisiei pentru constituționalitate, care desfășoară o anchetă referitoare la întâlnirea din 14 august între premierul interimar Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, dar a precizat că nu are ce explicații să dea referitor la utilizarea biroului său de către premier, fiind ''un lucru absolut normal''. ''Nu am ce explicații să dau. Sigur că voi participa, din respect pentru colegii mei, pentru că este o comisie a Senatului și mi se pare normal să particip. Eu nu am fost prezent aici, a avut loc acea întâlnire. Am spus faptul că am avut o înțelegere cu premierul României și președintele Partidului Național Liberal de a utiliza biroul președintelui Senatului ori de câte ori are nevoie de un loc de întâlnire la Parlament. Evident, e un lucru absolut normal și firesc nu am de ce să dau explicații. Nu știam despre acea întâlnire pentru că nu este treaba mea să verific agenda premierului. Am avut o înțelegere cu domnia sa, să folosească biroul oricând are nevoie. Sigur, când nu sunt eu angrenat în alte activități. Nu era cazul să-mi dea explicații și nici să îmi ceară voie dacă se poate întâlni cu cine consideră dumnealui în biroul președintelui Senatului, pe care l-a ocupat și dumnealui. (...) M-a anunțat că va avea o întâlnire la Senat și dacă poate utiliza biroul. Evident că poate. (...) Este premierul României, este senator și fost președinte al Senatului și se întâlnește cu oameni cu care trebuie să se întâlnească'', a spus Abrudean, marți, după ședința Biroului permanent al Senatului. Pe 24 august, plenul Senatului a aprobat desfășurarea unei anchete parlamentare de către Comisia pentru constituționalitate cu privire la întâlnirea care a avut loc pe 14 august între premierul interimar Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu. AGERPRES/(A, AS - redactor: Livia Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Gabriela Badea)
Parlamentul începe a doua sesiune ordinară a anului
Senatul și Camera Deputaților încep, marți, a doua sesiune parlamentară ordinară a anului. Cele două Camere au fost convocate de președintele Senatului și, respectiv, de președintele Camerei Deputaților, potrivit deciziilor publicate în Monitorul Oficial, 'în temeiul dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată', precum și ale art. 83 alin. (1) din Regulamentul Senatului, respectiv, ale art. 34 lit. a) din Regulamentul Camerei Deputaților. La Camera Deputaților, ședința de plen a fost convocată de la ora 16:00. La Senat, Biroul Permanent se reunește de la ora 12:00, iar ședința de plen este programată tot pentru ora 16:00. Conform procedurilor, în prima zi din sesiunea parlamentară vor fi aleși, în fiecare Cameră, vicepreședinții, secretarii și chestorii din Birourile permanente. Potrivit Regulamentelor celor două Camere, alegerea membrilor Birourilor permanente se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, configurația politică a forului respectiv și negocierea liderilor grupurilor parlamentare. Listele candidaților vor fi supuse în ansamblu votului Camerei Deputaților și Senatului și vor fi aprobate cu votul deschis al majorității parlamentarilor prezenți. Printre prioritățile din această sesiune parlamentară se află votarea unui Guvern cu puteri depline, în contextul în care președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului. Pe agenda Legislativului se mai află, între altele, salarizarea unitară, iar în domeniul educației - sistemul de admitere la liceu. * Liberalii și-au anunțat joi prioritățile, acestea vizând, potrivit liderului deputaților PNL, Gabriel Andronache, reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat, reforma administrativ-teritorială, reforma electorală (în prim plan va fi reducerea dimensiunii Parlamentului României, dar și a administrației locale), reforma bugetului asigurărilor de sănătate, Legea lustrației. * AUR a precizat sâmbătă că printre prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară se numără Parlament bicameral cu 300 de parlamentari, alegerea primarilor în două tururi de scrutin și limitarea la două mandate a conducerilor instituțiilor publice. * Prioritățile USR în noua sesiune parlamentară sunt: reforma administrativ-teritorială, reforma serviciilor secrete, cu limitarea la maximum 2 mandate a câte 4 ani pentru toți șefii serviciilor secrete, eliminarea supraimpozitării contractelor cu normă parțială, protecția minorilor în mediul online, reforma electorală, precum și modificarea legii ANI 'pentru a nu permite sancțiuni retroactive'. * Social-democrații au anunțat luni, după ședința Consiliului Politic Național, că propun formațiunilor politice care doresc să contribuie la formarea unei majorități parlamentare un acord politic cu 10 priorități pentru următorii doi ani. Potrivit lui Sorin Grindeanu, prioritățile propuse de PSD sunt: dezvoltarea energiei și valorificarea resurselor naturale; apărarea românilor prin modernizarea industriei naționale; reindustrializarea și finanțarea producției românești; îmbunătățirea colectării veniturilor înaintea introducerii unor noi taxe; munca plătită pe măsura productivității; îmbunătățirea sistemelor de educație și sănătate; hrană românească, irigații și dezvoltare rurală; investiții strategice urmărite transparent; apărarea interesului național apărat în UE și NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Alina Novăceanu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Preda)
Turcan: Un Guvern cu miniștri PSD ar fi unul dintre cele mai proaste lucruri pentru România
Deputata PNL Raluca Turcan consideră că un Guvern cu miniștri PSD ar fi, în momentul acesta, unul dintre ''cele mai proaste lucruri'' pentru țară și ar însemna să se pună 'frână' reformelor. ''Un Guvern cu miniștri PSD ar fi, în momentul acesta, unul dintre cele mai proaste lucruri care i s-ar putea întâmpla României. Să dai din nou țara pe mâna unui partid care este înfipt până în măduva aparatului de stat, care chiar și atunci când nu este la guvernare tot găsește o cale să controleze și să paraziteze instituțiile, ar însemna să punem frână reformelor exact când România încearcă, în sfârșit, să se miște. Asta ar fi o catastrofă'', a scris Turcan, vineri, pe Facebook. în opinia sa, cel mai relevant exemplu ar fi reforma administrației. ''Au avut un calcul politic cinic, de manual: să lase pe Ilie Bolojan și PNL să deconteze măsurile nepopulare, creșterile de taxe și impozite pe care situația bugetară le-a făcut greu de evitat, iar PSD să stea comod pe margine și să blocheze reforma atât de necesară a aparatului de stat, spunând că 'vai, nu e bine ce face domnul Bolojan'. Chiar zilele acestea am primit o mostră a acestui joc. PSD a încercat să deschidă larg robinetul banilor publici, astfel încât inclusiv companii intrate în insolvență, dar fără o decizie definitivă a instanței, să poată primi bani din Fondul de Garantare. Fără limite clare, fără să știm câte companii ar putea beneficia și, mai ales, fără să știm cât ar costa bugetul. Că doar nu dau din buzunarul lor, nu? Din fericire, am reușit să oprim această tentativă'', a susținut liberala. Conform acesteia, un Guvern PSD, ''fără lideri capabili să recâștige natural încrederea oamenilor, aflați la o încredere de 10% în ochii românilor, poate avea o singură strategie: să dea drumul la robinetul populismelor și să spere că până la alegeri îi crede cineva că sunt bine intenționați''. ''Până una alta, observ că nici primarii lor nu-i mai cred deloc și deja anunță că vor candida independent sau negociază plecări la AUR. E și ăsta un motiv de panică în biroul lui Grindeanu. Am mai văzut rețeta asta. Guvernul Marcel Ciolacu a funcționat după principiul 'punga largă astăzi, vedem noi cum plătim mâine'. Cheltuieli, promisiuni, amânarea reformelor și un deficit pe care, inevitabil, tot românii îl plătesc. Nu putem lua povestea de la capăt'', a transmis Raluca Turcan. Ea a completat că România a pornit pe un drum 'dificil', dar obligatoriu - reforma statului, reducerea risipei, o administrație mai suplă, investiții și responsabilitate bugetară. ''Nu putem întoarce mașina din drum doar pentru că nomenclatura PSD are nevoie de un loc de muncă'', a afirmat deputata PNL. Joi, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului. 'în acest moment, nu văd susținere pentru un Guvern cu miniștri tehnocrați. Deci, este mult mai probabil un Guvern cu miniștri politici', a afirmat șeful statului. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Stelian Ion: Proiectele de dezoligarhizare a Justiției - discutate în vacanță parlamentară; PSD și AUR nu au dorit dezbatere reală
Deputatul USR Stelian Ion a afirmat vineri că PSD și AUR au preferat ca proiectele care corectează Legile Justiției să fie discutate în vacanța parlamentară, pentru că nu și-au dorit o dezbatere reală, cu toată atenția îndreptată asupra subiectului. 'Astăzi am discutat Legile Justiției, 10 proiecte. Din păcate, s-a preferat de către PSD și de către majoritatea formată de PSD cu AUR să discutăm aceste proiecte foarte importante pentru România, pentru că Justiția reprezintă un domeniu extrem de important, în vacanță parlamentară, după sesiunea extraordinară, când toată lumea a plecat. De ce? Pentru că PSD-iștilor nu le convine să discutăm așezat, să avem o dezbatere reală, să fie atenția toată îndreptată asupra acestui subiect. Sunt 10 proiecte pe care le-am depus în martie anul acesta, prin care propunem corectarea Legilor Justiției, pentru că Justiția este capturată, Justiția a fost oligarhizată și proiectele acestea asta propun - dezoligarhizarea sistemului judiciar. Remarc câteva chestiuni. Din păcate, câteva instituții au fost și ele capturate, nu doar Justiția. Consiliul Legislativ, spre exemplu, care este condus de domnul Florin Iordache, dă pe bandă rulantă avize negative proiectelor USR fără absolut niciun argument decât acela de oportunitate și este nelegal să dea astfel de avize pe oportunitate, doar pe chestiunile care țin de reglementare și de regulile privind modul de legiferare pot da asemenea rapoarte', a explicat Stelian Ion, fost ministru al Justiției, la Palatul Parlamentului. El a remarcat, de asemenea, că unele proiecte au avut puncte de vedere negative de la Guvern. 'Totuși remarc un aspect pozitiv. Noi am discutat aceste lucruri din 2017, le-am tot spus, despre felul în care ar trebui aleși membrii CSM, despre felul în care ar trebuie să treacă anchetele de la Secția specială sau de la procurorii anume desemnați pentru anchetare a magistraților la DNA și multe alte asemenea, despre repartizare aleatorie, despre modul cum trebuie aleși și trebuie numiți pe bază de concurs în funcțiile de conducere magistrații, toate aceste chestiuni sunt discutate și răsdiscutate, proiectele și amendamentele noastre sunt de ani de zile. Și aspectul pozitiv este faptul că și colegii din PNL au votat alături de noi și îmi dă o notă de optimism, în ciuda punctului de vedere negativ scris de domnul Predoiu. (...) Pentru a vedea duse la bun sfârșit măcar unele dintre proiecte vrem să convingem mai mulți parlamentari și obiectivul principal în această perioadă care urmează este să convingem și parlamentari de la alte partide să voteze aceste proiecte. Nu sunt proiecte ale USR, nu sunt pentru USR, sunt pentru a elibera Justiția aceasta capturată', a susținut deputatul USR. La rândul său, deputatul USR Alexandru Dimitriu a susținut că săptămâna viitoare, în plen, se va da o bătălie între două viziuni care sunt diametral opuse. 'Vorbim despre o viziune în care statul român trebuie să încurajeze infractorii și să-i scape. Vorbim despre viziunea în care Justiția trebuie să fie în mâna câtorva, care să devină inclusiv factor de decizie politică, pentru că observăm că în asta s-a transformat CSM. De cealaltă parte, vorbim de o viziune în care România este a oamenilor onești, România e a celor care trebuie să fie protejați, cei care muncesc, care își plătesc taxele și impozitele', a declarat Dimitriu. Comisia juridică a Camerei Deputaților a respins, vineri, 10 proiecte de lege inițiate de USR, care vizează modificarea legislației din domeniul Justiției. Proiectele aveau ca termen pentru adoptarea tacită data de 4 septembrie, iar Camera Deputaților este primul for legislativ sesizat cu aceste proiecte. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dana Piciu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Camera Deputaților/ Comisia juridică a respins mai multe proiecte din domeniul justiției, inițiate de USR
Comisia juridică a Camerei Deputaților a respins, vineri, 10 proiecte de lege inițiate de USR, care vizează modificarea legislației din domeniul justiției. Proiectele aveau ca termen pentru adoptarea tacită data de 4 septembrie, iar Camera Deputaților este prima sesizată. Președintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, a explicat că a solicitat Biroului permanent aprobarea pentru convocarea ședinței în perioada vacanței parlamentare, tocmai pentru ca proiectele să nu fie adoptate tacit. ''Săptămâna viitoare se împlinește termenul de acceptare tacită, am cerut aprobarea să lucrăm în vacanță, am primit această aprobare. (...) Mai mult decât atât, văzând că săptămâna asta Parlamentul a avut o sesiune extraordinară, deci un program special, am cerut BP o prelungire să putem lucra vineri. ãsta este motivul pentru care ne aflăm astăzi aici. Intuiesc că sunt poziții divergente pe subiect, evident vom discuta argumente și votul va decide în consecință pe toate aceste proiecte de pe ordinea de zi de astăzi. Suntem prima camera sesizată'', a afirmat Ciucă. Reprezentanții USR din Comisia juridică au cerut însă amânarea dezbaterii pentru săptămâna viitoare, susținând că ședința de vineri a fost convocată cu încălcarea Regulamentului Camerei Deputaților. ''Noi am fost convocați cu încălcarea articolului 51 din regulamentul Camerei Deputaților. Potrivit acestui text legal, convocarea se face cu cel puțin 24 de ore înainte de ședință. Noi am primit convocare ieri la ora 12:31. Motiv pentru care vă solicit să dispuneți amânarea prezentei ședințe. Mai fac următoarea precizare. Termenul pentru adoptare tacită este 4 septembrie. Noi avem săptămâna viitoare program de lucru, putem marți să avem această ședință, urmând ca tot marți, sau eventual miercuri, să existe și un vot în plen. (...) în acest moment, nu cred că este normal ca legile justiției și acest pachet foarte, foarte consistent să fie discutat de 8 prezenți fizic și 20 în online'', a spus deputatul USR Alexandru Dimitriu. Dimitriu a mai arătat că la ședință nu a fost prezent niciun reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, a cărui participare ar fi dus la o ''dezbatere serioasă, coerentă, din care să rezulte concluzii pertinente''. Deputatul USR Stelian Ion a afirmat că faptul că ''un pachet foarte important de legi'' se discută în vacanță parlamentară, cu prezență scăzută a deputaților, ''înseamnă că se fușerește subiectul''. ''Nu este deloc corect. Nu este corect nici pentru colegii care sunt inițiatori și ar fi dorit să vină astăzi și să susțină proiectele. Nu au avut această posibilitate, fiind convocați cu mai puțin de 24 de ore înainte. Pe de altă parte, am văzut ceva zile trecute. Când există voință politică, în opt ore niște proiecte de lege trec. Aceste proiecte sunt depuse din martie 2026. Exista suficient timp în care să le discutăm. Nu le-am discutat. încă mai avem timp și o putem face în sesiune ordinară, cu prezență îndestulătoare, pentru a asigura o dezbatere reală efectivă în această comisie. Altfel, intuiesc că se va transforma într-un monolog această dezbatere și nu își va atinge scopul'', a menționat Stelian Ion. în urma votului, Comisia juridică a decis să continue ședința, iar cele 10 proiecte au primit rapoarte de respingere. Proiectele dezbătute vineri se referă la Consiliul Superior al Magistraturii, la statutul judecătorilor și procurorilor, la organizarea judiciară, la competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori. Ele au avize negative de la CSM și de la Consiliul Legislativ, iar Guvernul nu le susține. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)
Președintele AEP - întrevedere cu reprezentanții partidelor parlamentare; s-a discutat proiectul privind partidele politice
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a avut joi o întâlnire cu reprezentanții partidelor politice parlamentare - PSD, PNL, USR, POT, UDMR, SOS, AUR, ai Grupului parlamentar al minorităților naționale și ai Grupului Uniți pentru România -, context în care a fost prezentat proiectul de lege privind partidele politice. Potrivit unui comunicat al AEP, transmis vineri AGERPRES, discuțiile au vizat principalele modificări propuse pentru actualizarea cadrului legislativ aplicabil partidelor politice, cu accent pe clarificarea regulilor privind înființarea, organizarea și funcționarea partidelor, evidența acestora, finanțarea și regimul sancțiunilor. Un capitol important al dezbaterii l-a reprezentat clarificarea condițiilor privind dobândirea și menținerea personalității juridice, inclusiv regulile referitoare la structura internă, organele de conducere și patrimoniul partidelor. Au fost analizate, de asemenea, pragurile privind înființarea și reînregistrarea formațiunilor politice, precum și necesitatea unor proceduri mai clare și mai predictibile. în ceea ce privește registrul partidelor politice, discuțiile au urmărit simplificarea și clarificarea procedurilor de actualizare a datelor și de comunicare a modificărilor intervenite în structura formațiunilor politice. Participanții au abordat și tema finanțării partidelor și a fundațiilor politice, inclusiv utilizarea subvențiilor, transparența finanțării și regimul patrimoniului, precizează sursa citată. Un alt subiect discutat a fost regimul sancțiunilor și al contravențiilor, fiind analizată necesitatea unor sancțiuni proporționale, dar suficient de eficiente pentru a descuraja încălcarea legislației. Discuțiile au vizat și procedura de dizolvare a partidelor, cu accent pe menținerea competenței instanțelor de judecată și pe clarificarea criteriilor și termenelor aplicabile. în perspectiva alegerilor, participanții au subliniat necesitatea unor reguli mai clare privind structurile de campanie electorală, mandatarii financiari și reprezentarea legală a partidelor în perioada electorală. Un loc distinct în cadrul consultării l-a avut și regimul organizațiilor minorităților naționale, fiind discutate principiile unor prevederi legislative mai clare. De asemenea, au fost semnalate dificultăți generate de termenele procedurale actuale, considerate în anumite situații prea scurte pentru complexitatea procedurilor și pentru timpul necesar comunicării și soluționării acestora. Parlamentarii prezenți la întâlnire și-au arătat disponibilitatea înființării unei comisii speciale pentru discutarea pachetului legislativ propus de AEP. ''Avem o fereastră de timp clară pentru reforma legislației electorale și a legislației privind partidele politice: septembrie 2026 - iunie 2027. După luna iunie 2027, adoptarea unor modificări în materie electorală va fi aproape imposibilă, în condițiile standardelor Comisiei de la Veneția și ale calendarului parlamentar și electoral. Anul 2027 trebuie să fie anul implementării. AEP va trebui să pregătească reglementările secundare, infrastructura informatică necesară, precum și personalul propriu și experții electorali. în același timp, partidele politice și instituțiile publice trebuie să aibă timpul necesar pentru a se adapta noilor reguli. Ne dorim ca noile reglementări să poată fi testate în cadrul unui scrutin înaintea alegerilor din 2028, astfel încât eventualele dificultăți de aplicare să fie identificate și corectate din timp. Decizia finală aparține Parlamentului. Rolul Autorității Electorale Permanente este să propună soluții clare, aplicabile și adaptate realităților de astăzi'', a declarat președintele AEP, Adrian Țuțuianu, citat în comunicat. O nouă întâlnire va avea loc în luna septembrie. AGERPRES/(AS - editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)
Proiect privind închiderea operațională și financiară a PNRR, adoptat de plenul Senatului
Plenul Senatului a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind închiderea operațională și financiară a Planului Național de Redresare și Reziliență, fiind înregistrate 91 de voturi 'pentru', 24 'împotrivă' și șapte abțineri. Conform expunerii de motive, necesitatea reglementării decurge din încheierea, la data de 31 august 2026, a perioadei de implementare a planurilor naționale de redresare și reziliență, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare, precum și ca urmare a faptului că procesul de închidere a PNRR nu beneficiază de un cadru normativ unitar. 'Proiectul consolidează, într-o structură unitară, dispozițiile privind termenele de depunere și de plată a cererilor de transfer, modificarea listelor de proiecte aprobate prin memorandum, preluarea la finanțare a contractelor având ca obiect planurile urbanistice generale, regulile de verificare a costului unitar maxim eligibil în cadrul Investiției 1 - Valul Renovării, decontarea cheltuielilor aferente contractelor denunțate sau eliminate de la finanțare în cadrul Componentei 15 - Educație, precum și operațiunile bugetare determinate de modificarea sursei de finantare a reformelor și investițiilor', se mai explică în document. Senatul este prima Cameră legislativă sesizată cu acest proiect. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Modificări legislative în privința incompatibilităților personalului contractual din administrație, adoptate de Senat
Plenul Senatului a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru abrogarea unor dispoziții din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, în forma aprobată la Camera Deputaților. S-au înregistrat 82 de voturi 'pentru', 19 'împotrivă' și 21 de abțineri. Potrivit raportului aprobat în comisia de specialitate,
Senat: Proiectul privind revenirea la regimul de degrevare de norma didactică, adoptat cu amendamente
Plenul Senatului a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind revenirea la regimul de degrevare de norma didactică pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control, cu amendamente. S-au înregistrat 119 voturi 'pentru', două 'împotrivă' și o abținere. Propunerea legislativă modifică și completează articolul 208 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și abrogă articolul LIX din Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, în sensul reglementării degrevării totale sau parțiale de norma didactică a personalului didactic de conducere, de îndrumare și control. Amendamentul admis la proiectul de lege, adoptat cu majoritate, în comisia de specialitate, prevede următoarele: 'Personalul didactic de conducere, de îndrumare și control poate fi degrevat total sau parțial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației, elaborate prin consultarea federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar. Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și control degrevat parțial nu poate depăși 40% din norma didactică prevăzută de articolul 207 alineat (4), respectiv 30% în cazul personalului didactic de conducere din inspectoratele școlare. Fracțiunile de ore rezultate din aplicarea acestor procente se rotunjesc în minus, până la ora întreagă. De același drept pot beneficia și persoanele desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare și evaluare a calității sistemului de învățământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin același ordin se stabilesc atribuțiile persoanelor desemnate de federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar, degrevate de norma didactică'. Senatul este Cameră legislativă decizională în cazul acestui proiect de lege. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Senatul a reexaminat Legea privind prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun păstrând forma trimisă la promulgare
Plenul Senatului a reexaminat, miercuri, Legea pentru modificarea și completarea OUG nr.81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor urșilor bruni asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Senatorii au aprobat raportul suplimentar
Plenul Senatului a reexaminat Legea integrității și a adoptat forma votată în Camera Deputaților, după reexaminare
Plenul Senatului a reexaminat, miercuri, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității (PLx 464/2026), ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. Senatorii au votat pentru aprobarea raportului de admitere a legii în forma adoptată după reexaminare de Camera Deputaților.
Camera Deputaților/ Modificări legislative în privința incompatibilităților personalului contractual din administrație
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de modificare a Codului administrativ prin care este eliminată asimilarea personalului contractual din administrația publică cu funcționarii publici în ceea ce privește regimul incompatibilităților. Totodată, sunt eliminate prevederile care îi obligau pe aleșii locali să aleagă între mandatu
Camera Deputaților/ Proiectul privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile în sectoarele industriei și transporturilor - adoptat
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei și transporturilor. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu
Deputații au respins proiectul privind utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, proiectul de lege privind utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, care prevedea extinderea protecției pentru angajații unor operatori economici de interes strategic. Proiectul avea ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 6/2026, prin care se urmărea cons
Camera Deputaților/ Cererea de reexaminare cu privire la proiectul privind regimul ariilor naturale protejate - respinsă
Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan cu privire la proiectul de lege care modifică regimul ariilor naturale protejate și normele privind conservarea habitatelor naturale, florei și faunei sălbatice. în urma respingerii cererii de reexaminare, proiectul rămâne &
Liderul senatorilor USR: În legea salarizării trebuie găsit un echilibru între presiunea socială și presiunea bugetară
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, consideră că, în privința legii salarizării, trebuie găsit un echilibru între presiunea socială și cea bugetară. 'Cu siguranță între presiunea socială și presiunea bugetară trebuie să găsim un echilibru. în acest moment, considerăm că nu avem echilibru. (...) îmi amintesc că a fost acest a
Liderul senatorilor USR anunță că parlamentarii formațiunii au depus un nou proiect privind integritatea
Parlamentarii USR au depus un nou proiect privind integritatea, fără 'amendamentul anti-Fritz', a anunțat, marți, liderul senatorilor partidului, Sorin Șipoș. 'Uniunea Salvați România își dorește să salveze banii, 770 de milioane, pe jalonul PNRR aferent legii ANI, drept pentru care astăzi am depus o nouă lege curată, fără amendamentul
Forțele Navale: S-a început instalarea unui sistem de protecție pentru Portul militar Constanța
Viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale, a afirmat, marți, că săptămâna aceasta a fost începută în Portul militar Constanța instalarea unui sistem de protecție compus din senzori de supraveghere, de descoperire la suprafață, în aer și submers. Declarația a fost făcută în cadrul ședinței Comisiei pentru a
Grindeanu: Încă nu există un punct de vedere comun între Ministerele Muncii, Sănătății și Educației pe legea salarizării
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat, luni, că încă nu s-a ajuns la un punct de vedere comun între Ministerele Muncii, Educației și Sănătății pe proiectul legii salarizării unitare, iar în aceste condiții va fi foarte greu ca acest proiect să mai fie adoptat în timp util, astfel încât România să nu piardă ban
Grindeanu: Cei de la USR au făcut o alianță cu AUR în plenul Camerei Deputaților la legea integrității
Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a susținut, luni, că, în ședința de plen, la votarea legii integrității, USR și AUR au făcut o majoritate împotriva acestui act normativ, deci a jalonului PNRR. 'în primul rând, țin să le mulțumesc celor care au votat pentru această lege și aici aș vrea să fac o men
Legea integrității reexaminată - adoptată de plenul Camerei Deputaților
Plenul Camerei Deputaților a reexaminat, luni, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august. S-au înregistrat 183 de voturi 'pentru', 84 'împotrivă' și trei abțineri. Anterior, comisiile ju
Camera Deputaților/ A fost prorogat termenul pentru desfășurarea admiterii la liceu la finalul clasei a VIII-a
Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, un proiect potrivit căruia admiterea la liceu și evaluarea națională organizate la finalul clasei a VIII-a, prevăzute în actuala Lege a învățământului preuniversitar, se prorogă până la absolvirea clasei a VIII-a de către generația de elevi care a început clasa a V-a în anul școlar 2025 -
Senat/ Audieri la Comisia de apărare pe tema incidentelor cu drone marine
Senatoarea Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera superioară a Parlamentului, i-a invitat pe reprezentanții Ministerului Apărării, ai Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Ministerului de Externe, Autorității Navale Române, Administrației Porturilor Maritime Constanța și A
Senat/Legea privind modificarea limitelor ariilor protejate pentru amenajări hidroenergetice - aprobată în forma trimisă la promulgare
Plenul Senatului, întrunit luni în sesiune extraordinară, a aprobat raportul comun de admitere, fără amendamente, asupra Legii privind modificarea limitelor ariilor protejate, posibile pentru anumite obiective de amenajări hidroenergetice, în forma transmisă la promulgare. Astfel a fost respinsă cererea de reexaminare a președintelui Rom&acir