Plenul Camerei Deputaților a respins, miercuri, proiectul de lege privind utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, care prevedea extinderea protecției pentru angajații unor operatori economici de interes strategic.

Proiectul avea ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 6/2026, prin care se urmărea consolidarea protecției sociale a salariaților din cadrul operatorilor economici de interes strategic și adaptarea legislației la condițiile economice actuale.

Printre măsurile prevăzute se numărau majorarea plafonului maxim al creanțelor salariale garantate, stabilirea cadrului general pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic, precum și a criteriilor și listei acestora prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, proiectul prevedea extinderea perioadei pentru care pot fi solicitate creanțele salariale la cel mult 12 luni consecutive, respectiv șase luni consecutive anterior depunerii cererii, pentru angajații operatorilor economici de interes strategic.

''Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin excepție de la aceste prevederi, anterior pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței, din Fondul de garantare se pot suporta creanțele salariale datorate de un angajator dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții: licența sau autorizația indispensabilă desfășurării activității principale a angajatorului a fost retrasă, a încetat, a expirat fără a fi reînnoită ori reînnoirea acesteia a fost refuzată printr-un act al autorității competente care produce efecte și a cărui executare nu este suspendată; fondurile bănești disponibile ale angajatorului sunt insuficiente pentru plata creanțelor salariale certe, lichide și exigibile, angajatorul a inițiat procedura concedierii colective'', se arată în proiect.

Potrivit acestuia, creanțele izvorâte din raporturi de muncă, plătite potrivit legislației privind insolvența, se diminuează cu sumele achitate din Fondul de garantare.

Proiectul a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaților este for decizional în acest caz. AGERPRES/(AS - redactor; Dana Piciu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)