Independența justiției, călcată în picioare la instanța supremă:

Înalta Curte închide definitiv procesul Declic împotriva numirii Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), instanță condusă de Lia Savonea, a decis, joi, 17 septembrie 2026, să respingă cererea Declic prin care Comunitatea a contestat procedura de numire în fruntea instanței a Liei Savonea. Judecătorii supremi au invocat excepția lipsei de interes, ceea ce echivalează cu refuzul de a judeca fondul problemei.

Soluția închide astfel definitiv dosarul, după ce judecătorii au respins ca inadmisibilă și cererea Declic de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), precum și solicitarea de trimitere a excepției de neconstituționalitate către Curtea Constituțională a României (CCR).

'Este o zi neagră pentru justiția din România și un semnal dezastruos pentru cetățeni. Să li se spună celor 70.000 de semnatari ai petiției 'Nu mai promovați judecători toxici!' că nu au 'interes' să ceară o justiție corectă și transparentă este o absurditate.

Practic

Magistrații au ales să se blindeze în spatele unei excepții procedurale pentru a evita să judece pe fond un caz incomod. Când cetățenilor li se taie dreptul de a contesta abuzurile din vârful sistemului, independența justiției devine doar un slogan golit de conținut', a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.

Dosarul a fost plimbat timp de 1 an între instanțe (Cluj, Alba Iulia, ÎCCJ) înainte să fie tranșat chiar de instanța condusă de subiectul contestației, Lia Savonea.

Istoricul unui proces mutat din instanță în instanță

Demersul juridic inițiat de Declic împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a început în vara anului 2025, fiind susținut financiar și civic de peste 70.000 de cetățeni.

Comunitatea a reclamat că CSM a declanșat prematur și netransparent procedura de desemnare a Liei Savonea la conducerea ÎCCJ.

Traseul dosarului reflectă pe deplin manevrele procedurale de a scăpa de dosar:

* August 2025: Declic depune acțiunea la Curtea de Apel Cluj.

* Decembrie 2025: ÎCCJ admite cererea CSM de strămutare a dosarului, de teama 'influenței mediatice' a Declic în Cluj, mutând procesul la Curtea de Apel Alba Iulia.

* Ianuarie - Mai 2026: Dosarul este declinat de Curtea de Apel Alba Iulia fix la Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție condusă de însuși subiectul contestației, Lia Savonea.

* 17 septembrie 2026: ÎCCJ tranșează definitiv dosarul prin admiterea excepției lipsei de interes și respingerea solicitărilor de sesizare a CJUE și CCR.

Pe parcursul ședințelor de judecată, avocații Declic au susținut că desemnarea conducerii Curții Supreme depășește simpla sferă a 'carierei judecătorilor' și vizează direct independența justiției. Acesta fiind un drept de interes public general care îndreptățește societatea civilă să intervină.

'Atât sesizarea CJUE cât și sesizarea CCR erau necesare pentru soluționarea excepției lipsei de interes și ridicau o problema fundamentală: dacă numirea la vârful Înaltei Curți este doar o chestiune internă de carieră a magistraților sau o garanție constituțională a independenței justiției de care depinde fiecare cetățean. Cel mai probabil, vom sesiza Comisia Europeană pentru activarea art. 258 TFUE.' a explicat Roxana Mândruțiu, avocata Asociației Declic.

Despre Comunitatea Declic

Comunitatea Declic numără peste 1 milion de membri și creează campanii de activism civic pentru o societate mai dreaptă, susținând activismul juridic și transparența instituțională exclusiv prin mici donații individuale de la cetățeni.