Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune, într-un proiect legislativ depus în Parlament, limitarea duratei și a numărului de mandate pentru conducătorii unor instituții publice pentru a reduce 'riscul concentrării excesive a puterii'.

Potrivit unui comunicat al AUR, proiectul prevede că directorii Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Direcției Generale de Protecție Internă, Direcției Generale de Informații a Apărării și Serviciului de Telecomunicații Speciale să poată exercita mandate de câte 5 ani, cu maximum două mandate de persoană.

Senatorul AUR Nicolae Vlahu, unul dintre inițiatorii proiectului de lege, susține că limitarea la două mandate a perioadei în care aceeași persoană poate conduce o instituție este necesară pentru a preveni concentrarea excesivă a puterii și formarea unor cercuri de influență, mai ales în cazul structurilor care au acces la informații sensibile și exercită atribuții importante pentru securitatea statului.

'Considerăm că două mandate oferă timpul necesar pentru a pune în aplicare o viziune și pentru a demonstra rezultate. După această perioadă, trebuie să existe loc și pentru alți profesioniști care pot să își asume conducerea. Propunem inclusiv ca mandatele exercitate parțial să fie luate în calcul ca mandate întregi, fiindcă o întrerupere a mandatului nu trebuie să permită ocolirea limitei stabilite prin lege', a afirmat Nicolae Vlahu, citat în comunicat.

Inițiativa vizează, de asemenea, limitarea mandatelor pentru conducerea unor instituții precum Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

AUR consideră că 'exercitarea pe perioade îndelungate a unor funcții-cheie, în lipsa unor limite clare privind durata și numărul mandatelor, poate alimenta suspiciunile privind independența instituțiilor și poate favoriza apariția unor conflicte de interese'.

Potrivit proiectului, mandatele exercitate parțial sunt considerate mandate întregi și intră în calculul limitei stabilite, iar pentru funcțiile pentru care nu exista anterior o durată maximă, noua perioadă începe să curgă de la intrarea în vigoare a legii. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)