Știință
172 articole
Regele Charles al III-lea îi avertizează pe liderii din domeniul AI cu privire la 'pericolul existențial' al acestei tehnologii
Regele Charles ale III-lea al Marii Britanii i-a avertizat joi pe liderii din domeniul inteligenței artificiale (AI) cu privire la 'pericolele existențiale' ce s-ar putea manifesta dacă această tehnologie ajunge pe mâini greșite, spunând că sunt necesare măsuri de siguranță înainte de a fi prea târziu, transmite joi Reuters.
Balenele cu cocoașă prezintă o formă de 'comportament asociat doliului' (studiu)
Un 'comportament asociat doliului' a fost observat la o balenă cu cocoașă, potrivit unui studiu publicat joi în Australia și citat de AFP. O femelă a rămas în preajma trupului lipsit de viață al puiului său, care zăcea pe fundul mării, conform imaginilor video surprinse anul trecut în largul coastei de est a Australiei.
O sondă a NASA a permis descoperirea unui crater format recent pe Lună
Un cercetător american a descoperit, cu ajutorul imaginilor transmise de o sondă a agenției spațiale americane, NASA, un crater de dimensiuni semnificative, format recent pe suprafața Lunii, un eveniment care, potrivit oamenilor de știință, se întâmplă 'o dată la un secol', relatează joi AFP. Denumit 'McGetchin' - în onoarea u
Un studiu pe un dinte fosil arată că T. Rex era un animal cu sângele cald
Pornind de la o serie de indicii chimice din dinții de Tyrannosaurus rex, oamenii de știință au demonstrat că acest prădător masiv avea sânge cald 'cu o temperatură corporală apropiată de cea a unui om', o descoperire despre care spun că ar trebui să determine o schimbare fundamentală în percepția asupra celebrului dinozaur, transmite Reuters care
Oamenii de știință au obținut 'organoizi' din celule cerebrale umane crescute pe șoareci
Oamenii de știință au crescut șoareci de laborator cărora le lipseau anumite secțiuni din creier și apoi au înlocuit țesutul lipsă cu celule umane, în cadrul unui experiment coordonat de un cercetător român de la Universitatea californiană Stanford și care reprezintă un pas înainte în studiul organoizilor ce reproduc creierul uman, trans
Un nou studiu asociază reducerea masei musculare cu un risc mai mare de demență
Reducerea masei musculare odată cu înaintarea în vârstă ar putea constitui un semn de avertizare important în ceea ce privește riscul de demență, conform concluziilor unui studiu recent condus de cercetători australieni, transmite miercuri agenția de presă Xinhua. Cercetătorii au analizat peste 80 de studii care examinau legăturile dint
SpaceX vizează data de 22 septembrie pentru primul zbor orbital al rachetei sale Starship
SpaceX intenționează să lanseze pentru prima dată uriașa sa rachetă Starship pe orbita Pământului în cadrul celui de-al 14-lea zbor de test, programat pentru 22 septembrie, transmite agenția de presă Xinhua care citează un anunț de marți al companiei americane. Fereastra de lansare este programată să se deschidă la ora locală 07:15 și va dura 75 de
Mark Zuckerberg respinge apelurile de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale
Directorul general al companiei Meta, Mark Zuckerberg, a respins marți apelurile tot mai numeroase de suspendare sau măcar de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale (IA), el considerând că mecanismele pieței și riscul unor acțiuni judiciare sunt cele mai bune garanții în fața acestei tehnologii, relatează AFP. 'Oamenii nu vor d
După lansarea cu succes a rachetei Spectrum, compania aerospațială germană Isar Aerospace a anunțat 5 noi lansări
La câteva zile după prima lansare cu succes a rachetei Spectrum, startup-ul german Isar Aerospace a anunțat marți că a semnat la Paris un contract cu compania americană Seops pentru încă cinci lansări, ce vor avea loc între 2028 și 2030, transmite AFP. Misiunile vor fi efectuate de la baza de lansare a Isar din Andoya, Norveg
China a donat către ONU mostre de regolit selenar adunate de pe partea îndepărtată a Lunii
China a donat oficial către ONU un eșantion de regolit selenar colectat de misiunea Chang'e-6 în cadrul unei ceremonii de predare care a avut loc luni, la sediul Națiunilor Unite din Viena, marcând prima dată când un eșantion de pe fața ascunsă a Lunii a fost prezentat organizației, transmite Xinhua. Ceremonia a fost orga
Matematicianul francez Cédric Villani îndeamnă doctoranzii să nu utilizeze inteligența artificială generativă
Matematicianul francez Cédric Villani, laureat al medaliei Fields, le-a cerut studenților săi care își pregătesc teza de doctorat ''să nu folosească sub nicio formă'' instrumentele inteligenței artificiale (AI) generative, argumentând că, în activitatea de cercetare, ''drumul'' este ''mai important'
Specialiști în astrofizică sugerează că Venus și-ar fi înghițit satelitul natural
Un astrofizician din California, SUA, a prezentat luni o nouă teorie menită să explice de ce Venus, planeta cea mai asemănătoare cu Pământul din punct de vedere al dimensiunii, masei și structurii, nu are o lună proprie, un caz de 'canibalism' celest, relatează marți Reuters. Viteza extrem de mică cu care Venus se rotește în jurul propriei axe ar fi condamnat orice satelit natural care ar fi putut orbita cândva această planetă să se apropie treptat, în spirală, de planeta-mamă și, în cele din urmă, să fie înghițit, într-o ciocnire cataclismică. Așa sună teoria propusă de o echipă de oameni de știință de la Universitatea California, Riverside, publicată luni în revista The Astrophysical Journal. Concluzia marchează o schimbare față de explicațiile anterioare cu privire la motivul pentru care Venus, a doua planetă de la Soare, nu are lună. 'Dacă ar fi avut o lună, și probabil că a avut la un moment dat, nu ar fi putut s-o păstreze', a declarat luni pentru Reuters astrofizicianul Stephen Krane, autorul principal al studiului. 'Acea lună s-ar fi prăbușit pe planetă într-un interval de timp relativ scurt', a precizat el. Krane a afirmat că datele provenite din modele computerizate bazate pe fizica planetară și care simulează mecanica gravitațională a unor luni venusiene ipotetice de diferite dimensiuni au arătat că toate ar fi avut aceeași soartă, ciocnindu-se, mai devreme sau mai târziu, de planeta-mamă. Un astfel de eveniment, de înghițire a lunii, s-a produs probabil în primul miliard de ani din istoria planetei Venus, care, la fel ca restul sistemului solar, datează de aproximativ 4,5 miliarde de ani, a spus Krane. Oamenii de știință au emis anterior ipoteza că Venus, cunoscută drept 'geamăna' Pământului, fie nu a avut niciodată o lună proprie, fie a avut, probabil, o lună care a fost distrusă în urma unui impact masiv cu un alt obiect celest. Studiul realizat la Universitatea California, Riverside, care s-a concentrat asupra dinamicii Pământ-Lună, a constatat că viteza de rotație a planetei este factorul-cheie. Spre deosebire de Venus, care are nevoie de 243 de zile terestre pentru a efectua o singură rotație - puțin mai mult decât durata orbitei sale în jurul Soarelui -, Pământul se rotește în jurul axei sale la fiecare 24 de ore, de peste 200 de ori mai rapid decât Venus, a notat Krane. Transferul de energie provenit din rotația mai rapidă a Pământului împinge treptat Luna noastră tot mai departe, determinând-o să se îndepărteze de Pământ cu o viteză de 4 centimetri pe an - măsurată cu precizie de oglinzile lăsate pe suprafața selenară în 1969 de astronauții misiunii Apollo 11. Venus, al treilea obiect ca nivel de strălucire de pe cerul nocturn, după Soare și Lună, ocupă un loc important ca obiect de studiu pentru oamenii de știință care doresc să afle mai multe despre istoria Pământului și despre viitorul său. Similară prin structura sa stâncoasă, dar puțin mai mică decât Pământul, Venus este învăluită într-o atmosferă densă și toxică care a creat un efect de seră scăpat de sub control, încălzind suprafața sa până la temperaturi de 471 de grade Celsius, suficient de ridicate pentru a topi plumbul. Deși nu există dovezi conform cărora ar fi existat vreodată o lună venusiană, este puțin probabil ca Venus, în stadiul său incipient, să fi reușit cumva să evite genul de coliziune devastatoare cu o altă protoplanetă, despre care se crede pe scară largă că ar fi dus la formarea lunii Pământului, potrivit lui Krane. La începuturile sistemului solar interior, spațiul era aglomerat de obiecte stâncoase de mari dimensiuni care se năpusteau prin spațiu și se ciocneau între ele, Venus suferind probabil mai multe impacturi celeste decât Pământul, deoarece se afla mai aproape de Soare, notează Reuters. Oamenii de știință speră să dezvăluie mai multe secrete ale planetei Venus cu ajutorul a două misiuni viitoare ale agenției spațiale americane, NASA, programate pentru lansare la sfârșitul anilor 2020 sau la începutul anilor 2030, denumite DAVINCI+ și VERITAS, menite să studieze atmosfera și caracteristicile geologice ale planetei. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
Punctul de topire al diamantelor este cu peste 700 de grade Celsius mai scăzut decât se credea
Oamenii de știință au topit diamante cu un laser puternic pentru a realiza unele dintre cele mai precise măsurători ale punctului de topire evaziv al acestui mineral extrem de rezistent - și au descoperit o diferență de peste 700 de grade Celsius față de experimentele anterioare, conform unui studiu publicat pe pe 13 august în revista Nature Physics, transmite luni Live Science. Este ciudat să ne gândim la punctul de topire al diamantului, cel mai dur material natural de pe Pământ, dar și acest material se topește atunci când este detonat cu lasere extrem de puternice în condițiile potrivite. înțelegerea modului în care diamantul răspunde la undele de șoc de la lasere este o parte importantă a dezvoltării fuziunii nucleare, procesul care alimentează stelele. Fuziunea nucleară este, de asemenea, o sursă potențială de energie pentru viitor, așa că cercetătorii au depus mult efort în dezvoltarea de modele care descriu și prezic cum se comportă diamantul în condiții extreme. Deși datele experimentale și modelele teoretice se potrivesc destul de bine în majoritatea cazurilor, au existat unele discrepanțe ciudate pe care oamenii de știință nu au putut să le explice. Cea mai mare este diferența de 1244°C - aproximativ 20% - între datele experimentale anterioare și temperaturile de topire ale diamantului prezise de model. Au existat, de asemenea, unele dezbateri cu privire la posibilitatea ca diamantul să își reorganizeze atomii într-un alt tip de carbon solid înainte de a se transforma într-un lichid la sfârșitul procesului de topire. Cercetătorii s-au străduit să explice aceste discrepanțe, deoarece condițiile în care se topește diamantul sunt atât de extreme încât este extraordinar de dificil să se măsoare în laboratoarele de pe Pământ. Cu toate acestea, noi experimente ar putea oferi în sfârșit soluția pe care oamenii de știință au urmărit-o timp de două decenii. în studiul publicat pe 13 august în revista Nature Physics, oamenii de știință au electrocutat plăci minuscule de diamant sintetic cu un laser ultraviolet, creând unde de șoc atât de puternice încât, pe măsură ce treceau prin probe, diamantul își schimba aspectul din transparent în oglindă. Creșterea puternică a reflectivității este o indicație a faptului că diamantul s-a topit. Combinând această modificare cu măsurători ale strălucirii diamantelor din timpul experimentului, cercetătorii au stabilit temperatura de topire cu mare precizie. 'Am reușit să prelevăm mostre minuscule de diamante și să le comprimăm prin electroșocuri la temperaturi mai ridicate decât suprafața Soarelui și la presiuni mai mari decât în centrul lui Neptun și Uranus - și totuși să măsurăm structura atomică, temperatura, densitatea și reflectivitatea optică', a declarat într-un comunicat co-autorul studiului, Marius Millot, cercetător științific la Laboratorul Național Lawrence Livermore din California. Echipa a descoperit că temperatura de topire a mostrei de diamant a fost cu peste 1.300 de grade Fahrenheit (704 grade Celsius) mai mică decât se credea anterior - punând punctul de topire în concordanță cu predicțiile teoretice și explicând în sfârșit discrepanța de lungă durată. Echipa a măsurat, de asemenea, structura atomică a mostrelor cu difracție de raze X și a observat că diamantul nu a trecut la un alt tip de carbon solid înainte de topire, posibil pentru că energia necesară pentru rearanjarea atomilor era prea mare, au scris cercetătorii. Cu toate acestea, ei au emis și ipoteza că șocurile multiple ar putea fi suficient de puternice pentru ca această tranziție să aibă loc și că modul în care șocurile sunt aplicate diamantului ar putea afecta modul în care acesta își schimbă starea de agregare. înțelegerea acestui aspect este importantă pentru cercetarea fuziunii nucleare, deoarece anumite tipuri de experimente implică topirea și zdrobirea unei capsule de diamant cu lasere pentru a supune conținutul capsulei, deuteriu și tritiu în stare solidă, la o presiune de peste 30 de petapascali și temperaturi mai mari de 180 de milioane de grade Fahrenheit (100 de milioane de grade Celsius), condițiile necesare pentru ca o reacție în lanț de fuziune nucleară să aibă loc. Cercetătorii au descoperit că între aproximativ 660 și 1.060 de gigapascali și la aproximativ 6.727 grade Celsius, diamantul există sub formă de bucăți solide care plutesc în carbon lichid. Pe măsură ce presiunea crește, mai multe diamante se transformă în carbon lichid, despre care se crede că este un material foarte neobișnuit. Spre deosebire de majoritatea formelor pe care le ia carbonul pe Pământ - cum ar fi cărbunele, grafitul și diamantul - carbonul lichid este metalic, deci conduce electricitatea. Cunoașterea modului în care se comportă diamantul în condiții atât de extreme este importantă și pentru înțelegerea planetelor gigantice de gheață Uranus și Neptun. Pe baza măsurătorilor efectuate de sonda spațială Voyager 2 la sfârșitul anilor 1980 și a experimentelor de laborator de pe Pământ, oamenii de știință cred că în interiorul acestor planete plouă cu bucăți uriașe de diamant și că mantaua lor ar putea avea oceane de carbon lichid pe care plutesc diamante ca niște aisberguri. Noua cercetare înseamnă că oamenii de știință pot face predicții mai bune despre interiorul planetelor și ciclurile lor de carbon.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: livescience.com
Telescoapele Hubble și James Webb au descoperit 27 de noi obiecte dincolo de orbita lui Neptun
Telescoapele spațiale Hubble și James Webb au colaborat pentru a viza unele dintre cele mai mici și mai îndepărtate obiecte din Sistemul Solar, descoperind că istoria acestor obiecte minuscule, aflate dincolo de orbita planetei Neptun, este mai enigmatică decât se credea, conform a două studii publicate la 8 septembrie în The Astronomical Journal, transmite luni Space.com. Cele două observatoare orbitale au descoperit împreună 27 de noi obiecte transneptuniene, toate cu un diametru mai mic de 40 de kilometri, cel mai mic având doar 10 kilometri în diametru. După cum sugerează și numele lor, aceste obiecte orbitează Soarele din exteriorul orbitei lui Neptun. Unele dintre ele s-au format acolo, la începutul Sistemului Solar, ca planetesimale mici, incapabile să facă pasul suplimentar pentru a se transforma în planete. Modelele privind modul în care s-au format aceste obiecte au prezis că ar fi trebuit să fie presărate cu impacturi care au amestecat materialul de la suprafața lor, astfel încât compoziția lor, și, prin urmare, culoarea, să fie diferită de cea a obiectelor transneptuniene mai mari. Totuși, noi observații, conduse de doi cercetători doctoranzi, Anastasia Morgan de la Universitatea Northern Arizona și Marielle Eduardo de la Universitatea din Victoria, au descoperit contrariul - aceste mici obiecte arată încă la fel ca în ziua în care s-au format. 'V-ați putea imagina un scenariu în care loviturile și fragmentarea ar schimba compoziția suprafeței, iar apoi ați vedea o culoare diferită a suprafeței pentru obiectele transneptuniene minuscule în comparație cu frații lor mai mari', a spus Morgan, care a condus analiza culorii și compoziției acestor obiecte, într-un comunicat. 'Așadar, este cu adevărat fascinant să vedem că cele mai mici obiecte păstrează cumva istoria modului în care au fost formate'. Obiectele transneptuniene native din Centura Kuiper se mișcă pe orbite aproape circulare în jurul Soarelui și sunt la același nivel cu planul ecliptic, 'discul' plat imaginar pe care orbitează planetele și alte obiecte în jurul Soarelui. Se spune că aceste obiecte sunt 'reci' dinamic, deoarece au rămas la fel de când s-au format. însă alte astfel de obiecte s-au format între a șaptea și a opta planetă, Uranus și Neptun, dar înainte de a putea fi asimilate în acele lumi în timp ce acele planete creșteau, au fost ejectate de rezonanțe gravitaționale în regiunea transneptuniană, formând colectiv un 'Disc difuz' de obiecte pe orbite foarte alungite, înclinate semnificativ față de planul Sistemului Solar. Astfel de obiecte sunt considerate 'fierbinți' din punct de vedere dinamic. Totuși, chiar și aceste obiecte 'fierbinți', dinamice, par să fi rezistat oricăror modificări ale compoziției suprafeței lor. 'Aceste obiecte dinamic fierbinți păstrează o semnătură a locului în care s-au născut, chiar dacă au fost mutate orbital de atunci', a spus David Trilling de la Universitatea Northern Arizona. Acest lucru duce la una dintre cele două posibilități surprinzătoare. Fie există mult mai puține impacturi care au loc departe de Soare decât credeau astronomii, ceea ce nu se potrivește cu teoriile despre densitatea populației obiectelor de acolo, fie impacturile și coliziunile au loc, dar dintr-un anumit motiv nu distrug suprafața acestor mici obiecte cosmice cum ne-am putea aștepta. Datorită senzorilor în infraroșu ai Telescopului Spațial James Webb (JWST), Marielle Eduardo a reușit să determine distribuția dimensiunilor acestor obiecte. Când privim în lumină vizibilă, strălucirea unui astfel de obiect transneptunian depinde parțial de cât de reflectivă este suprafața sa, o proprietate numită albedo. Un corp mai mare, dar cu o compoziție care nu este foarte reflectivă, poate părea mai mic la aceeași distanță ca un obiect mai mic acoperit cu gheață strălucitoare. Cu toate acestea, la lungimi de undă în infraroșu, luminozitatea unui obiect depinde în mare parte de dimensiunea sa, permițând determinări precise ale diametrelor celor 27 de obiecte nou-descoperite. în mod surprinzător, se pare că există mai puține astfel de obiecte foarte mici decât prezic modelele de formare a lor. 'Este foarte interesant faptul că procesul de formare a planetesimalelor ajunge să producă aceeași distribuție a dimensiunilor atât pentru populațiile reci, cât și pentru cele calde, în ciuda faptului că s-au format în diferite regiuni ale Sistemului Solar timpuriu', a spus Eduardo. Aceste observații împing la limită capacitățile telescoapelor Hubble și JWST. Aceste obiecte sunt incredibil de slab vizibile, strălucind între magnitudinile 24,1 și 29,3, fiind descrise ca fiind echivalente cu observarea unui roi de licurici pe Lună de pe Pământ. Ca atare, este cea mai profundă observație de până acum în tărâmul relativ necunoscut de dincolo de Neptun.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)
Directorul companiei Anthropic lansează un apel la încetinirea ritmului de dezvoltare a inteligenței artificiale
Directorul companiei Anthropic, Dario Amodei, a lansat sâmbătă un apel la încetinirea vitezei de dezvoltare a inteligenței artificiale (AI), invocând necesitatea unui control mai strict al evoluțiilor sale, precum și incidentul survenit în iulie la OpenAI, informează AFP.
O metodă de editare genetică ar putea oferi un tratament de durată pentru o boală hepatică rară (studiu)
Cercetătorii din Australia au dezvoltat o metodă de editare a genomului care ar putea oferi un tratament mai durabil pentru copiii care suferă de o afecțiune hepatică genetică rară, informează Xinhua. Cercetătorii au făcut un pas important către depășirea unei provocări cheie în terapia genică pentru copiii cu tulburări metabolice hepatice: creșterea ficatului poate dilua treptat tratamentul pe măsură ce apar celule noi, netratate, potrivit unui comunicat publicat vineri de Institutul de Cercetare Medicală pentru Copii (CMRI) din orașul australian Sydney. Echipa a utilizat această metodă pentru a repara o genă defectă direct la nivelul localizării sale naturale în ficat, în loc să adauge o copie suplimentară a acesteia. Noul studiu, publicat în revista Molecular Therapy, s-a concentrat asupra deficitului de ornitin-transcarbamilază (OTC), o afecțiune hepatică genetică severă, care împiedică organismul să descompună în mod corespunzător produșii reziduali rezultați din digestia proteinelor. Peste 500 de mutații genetice diferite pot cauza această boală, ceea ce face ca tratamentele specifice pentru fiecare mutație să fie impracticabile. în modelele de laborator, noul tratament a normalizat nivelurile urinare de acid orotic, un indicator-cheie al funcționării ciclului ureei, în decurs de trei săptămâni. De asemenea, nivelurile de amoniac din sânge nu au prezentat diferențe semnificative față de cele ale subiecților sănătoși din grupul de control în urma unui test de încărcare proteică. Activitatea OTC a fost detectată în până la 40% din celulele hepatice, potrivit autorilor studiului. în cazul celulelor hepatice umane derivate de la pacienți, această metodă a restabilit expresia OTC în până la 48% dintre celule, au precizat cercetătorii australieni. Această strategie, independentă de tipul de mutație, ar putea contribui la soluționarea 'provocării de a asigura durabilitatea terapiei genice la copiii mici', ai căror ficați în creștere pot pierde treptat efectul terapiilor genice convenționale, pe măsură ce celulele tratate sunt diluate de apariția unor celule noi, netratate, a declarat Samantha Ginn, cercetător principal în cadrul CMRI. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Planeta Mercur se micșorează cu o rată mai rapidă decât se credea
O analiză a caracteristicilor suprafeței lui Mercur a dezvăluit că planeta cea mai apropiată de Soare se micșorează mai repede decât credeau oamenii de știință, conform unui studiu publicat joi (10 septembrie) în revista Geophysical Research Letters, transmite Space.com. Noi cercetări sugerează că Mercur se micșorează cu 10% până la 30% mai repede decât se estimase anterior. Echipa din spatele acestei cercetări a calculat că planeta a pierdut aproape 19 kilometri din diametrul său total de la formare. Cercetătorii cred că viteza acestui proces nu a fost remarcată anterior, deoarece impacturile cu meteoriți au creat de-a lungul timpului cratere care au ascuns dovezile acestui proces. Oamenii de știință spun că determinarea gradului de micșorare a lui Mercur este esențială pentru investigarea compoziției interiorului planetei. 'O micșorare mai mare înseamnă că Mercur ar putea avea un miez metalic mai mare, mai puține elemente ușoare, cum ar fi siliciul, amestecate în miezul metalic sau o temperatură inițială mai mare', a declarat într-un comunicat liderul echipei, Gaku Nishiyama, de la Institutul de Cercetări Spațiale al Centrului Aerospațial German (DLR). Ca toate planetele telurice din Sistemul Solar, Mercur s-a format acum 4,5 miliarde de ani, într-o perioadă violentă și turbulentă din istoria Sistemului Solar, la fel ca și celelalte planete ale sistemului. Impacturile cu asteroizi și planetoizi din această perioadă timpurie au generat căldură, pe care Mercur a pierdut-o de atunci. Pe măsură ce interiorul lui Mercur s-a răcit, acesta s-a și micșorat. Acest lucru a cauzat dezvoltarea unor cute geologice sub formă de abrupturi și creste în straturile exterioare stâncoase ale lui Mercur. Această răcire ar trebui să ducă la micșorarea lui Mercur într-un mod aproximativ uniform, ceea ce ar face ca aceste structuri să fie comune pe întreaga planetă. Cu toate acestea, impacturile asteroizilor de-a lungul istoriei sale nu numai că au creat cratere care ascund semnele istoriei sale geologice, dar au și răspândit resturi pe suprafața lui Mercur. Acest lucru face ca aceste indicii geologie să fie mai greu de observat în prezent. Echipa a combinat hărțile anterioare ale geologiei lui Mercur cu noi observații ale rugozității întregii suprafețe a planetei. Cercetătorii au descoperit că terenul cel mai accidentat al lui Mercur prezenta cele mai puține cute. 'Ne-a făcut să credem că există un proces care ascunde structurile de scurtare', a spus Nishiyama, care consideră că urmele de impact din regiunile cele mai accidentate ale planetei Mercur acoperă indiciile privind această micșorare. Echipa a folosit apoi crestele și abrupturile din regiunile mai puțin afectate de impacturi pentru a estima gradul de contracție. Acest lucru a indicat că elementele lipsă din zonele accidentate ar putea reprezenta o contracție suplimentară de 10% până la 30% pe parcursul duratei de viață de 4,5 miliarde de ani a planetei Mercur. Aceasta echivalează cu o modificare totală a diametrului de până la 23 de kilometri, față de 4 până la 16 kilometri, cât este estimat în prezent. '30% este puțin surprinzător, dar gradul corectat de contracție are sens pentru mine', a spus Nishiyama. S-ar putea să existe mai multe surprize. Nishiyama consideră că cifrele actualizate ar putea fi încă o subestimare. Această estimare se bazează pe datele colectate de sonda MESSENGER a NASA, care s-a încheiat în 2015. MESSENGER a putut distinge doar elemente cu diametrul mai mare de aproximativ 5 kilometri. în noiembrie 2026, misiunea BepiColombo va începe să efectueze scanări ale suprafeței lui Mercur la o rezoluție mult mai mare decât aceasta, iar acest lucru ar putea dezvălui și mai multe elemente cu privire la această contracție.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)
Creierul nou-născuților reacționează mai puternic la plânsul altor bebeluși decât la vorbire (studiu)
Un studiu, la care a participat Universitatea Deusto din Bilbao, în nordul Spaniei, a constatat că în cazul nou-născuților creierul se activează mai mult la plânsul altor bebeluși decât la vorbire, deși se credea că aceasta din urmă ocupă un loc privilegiat pentru ființa umană încă de la începutul vieții, transmite vineri agenția de presă EFE. Revista științifică Developmental Cognitive Neuroscience a publicat un articol despre acest studiu, realizat de o echipă internațională de cercetare în domeniul neuroștiinței cognitive, din care a făcut parte și cercetătoarea Irene de la Cruz Pavia de la Universitatea Deusto. Studii anterioare demonstraseră că bebelușii se nasc cu o predispoziție specială pentru perceperea vocii umane, parțial datorită experienței auditive acumulate în pântecul mamei în ultimul trimestru de sarcină. Totuși, această cercetare a demonstrat că, la nou-născuți, plânsul produce o reacție cerebrală mai puternică decât vorbirea. Cercetătorii au realizat un experiment pe 25 de bebeluși cu vârste cuprinse între una și patru zile, născuți la Spitalul Necker-Enfants Malades din Paris, care fuseseră expuși la limba franceză în perioada prenatală, precum și pe 27 de adulți vorbitori de italiană de la Universitatea din Padova (Italia), care nu aveau cunoștințe de limbă franceză. în cadrul experimentului, adulții au ascultat fraze în limba franceză fără a înțelege semnificația cuvintelor, în condiții de procesare identice cu cele ale bebelușilor. Cercetătorii au înregistrat răspunsurile creierului participanților adulți la blocuri de fraze rostite în limba franceză, respectiv răspunsurile bebelușilor la blocuri de plânsete ale altor nou-născuți, folosind o tehnică de neuroimagistică neinvazivă pentru a măsura activitatea cerebrală. Oamenii de știință au constatat că, în timp ce la adulți activarea a fost semnificativ puternică la auzul frazelor rostite decât la cel al plânsetelor, reacția observată la nou-născuți a fost inversă. Astfel, răspunsul neuronal al nou-născuților la plânsul altor bebeluși a fost semnificativ mai puternic decât la vorbire. Pentru cercetători, descoperirea este surprinzătoare deoarece, din punct de vedere acustic, vorbirea este mai familiară pentru nou-născut decât plânsul, având în vedere că o ascultă în uter, în ultimele luni de sarcină. Conform concluziilor oamenilor de știință, o explicație ar fi că atât bebelușii, cât și adulții participanți la studiu au reacționat și s-au activat mai mult la comportamentul pe care erau capabili să îl producă - bebelușii s-au activat mai mult la plâns, iar adulții la vorbire, chiar dacă nu înțelegeau limba. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Sam Altman de la OpenAI ia în considerare încetinirea dezvoltării AI și speră ca și alții să îi urmeze exemplul
OpenAI analizează posibilitatea de a încetini dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) de ultimă generație, iar directorul său executiv, Sam Altman, și-a exprimat speranța ca și alte companii din sector să facă același lucru, relatează vineri agenția de presă EFE care citează Bloomberg. Sam Altman le-a comunicat angajaților, în ca
Anthropic blochează utilizarea inteligenței artificiale pentru cercetări în domeniul armelor biologice
Compania Anthropic din Statele Unite a anunțat joi că a blocat în ultimele luni mai multe încercări ale unor cercetători de a folosi inteligența sa artificială Claude la cercetări legate de posibila dezvoltare a unor arme biologice, transmite dpa. Anthropic, rivală a OpenAI - dezvoltatorul ChatGPT, a avertizat totodată că intențiile cercetătorilor pot fi greu de stabilit, deoarece aceleași studii pot fi utilizate în scopuri fie militare, fie medicale. Cazurile analizate au arătat că oamenii de știință din regiunile în care accesul este restricționat, inclusiv unii legați de autorități guvernamentale locale, au încercat să acceseze în secret inteligențe artificiale (AI) dezvoltate de firme americane. Compania nu a dezvăluit numele niciunei instituții de cercetare implicate sau țările unde se află acestea. într-un raport detaliat privind tentativele de utilizare rău-intenționată ale modelelor sale de AI, Anthropic a menționat cinci cazuri posibil legate de cercetări în domeniul armelor biologice. Cercetătorii nu au încercat să obțină asistență științifică exactă, ci mai degrabă sprijin operațional, cum ar fi cel pentru redactarea lucrărilor. Modelele de AI sunt în general proiectate să refuze asistența pentru arme biologice, dar Anthropic a afirmat că dacă o cercetare poate fi făcută în scopuri atât militare, cât și medicale, uneori sunt greu de delimitat clar intențiile inofensive de cele periculoase. în unul din cazuri, un cercetător a încercat să utilizeze Claude pentru a redacta o cerere de finanțare privind un virus; studiul propus implica așa-numita 'gain-of-function', modificarea funcțiilor, în scopul creșterii contagiozităților. Metoda respectivă este folosită frecvent în laboratoare pentru dezvoltarea de contramăsuri, însă poate fi utilizată și pentru dezvoltarea de arme biologice. într-un alt caz, Claude a fost folosit pentru elaborarea unui plan de cercetare privind o variantă a gripei aviare care să poată infecta mamiferele. Anthropic a subliniat că astfel de cercetări pot contribui la combaterea bolilor, dar pot genera și cunoștințe periculoase, posibil utile pentru crearea de arme biologice. Un alt om de știință a încercat să pregătească cu ajutorul lui Claude rapoarte trimestriale privind cercetări care implicau o toxină. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)
Cercetătorii prevăd o 'revoluție' în domeniul prognozelor datorită AI și a datelor climatice
După ce au transferat cantități imense de date referitoare la climă și mediu, de la agenția spațială americană, NASA, pe servere conectate la un supercalculator, cercetătorii elvețieni sunt de părere că modelarea cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) ar putea contribui la o adevărată 'revoluție' în sistemele de prognoză, relatează vineri AFP. Modelele AI sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru prognozele meteorologice și climatice, precum și pentru detectarea timpurie a catastrofelor naturale. Pe termen lung, acestea ar putea permite identificarea cu o viteză fulgerătoare a unor tipare până acum imperceptibile în datele disponibile, permițând detectarea din timp a catastrofelor precum viitura recentă din Nepal, care a provocat mii de morți și dispăruți, luna trecută. însă, antrenarea acestor modele de AI necesită cantități imense de date de calitate privind clima și observarea Pământului, precum și o putere de calcul considerabilă. Cercetătorii de la Școala Politehnică Federală din Zurich (ETH Zurich) au declarat că dispun de aceste două resurse, după ce au transferat aproximativ 100 de petaocteți de date publice ale NASA pe servere situate în aceeași clădire cu Alps, unul dintre cele mai puternice supercomputere din lume. 'Este o oportunitate științifică formidabilă', a afirmat Thomas Schulthess, profesor de fizică numerică la ETH Zurich și director al Centrului Elvețian de Calcul Științific (CSCS) din Lugano, în sudul Elveției. în fața rândurilor de unități care adăpostesc Alps, specialistul a explicat că dispune de date climatice de la NASA conectate direct la mașină. 'Acest lucru le permite cu adevărat oamenilor de știință să facă lucruri pe care nici măcar nu ni le-am fi imaginat înainte', a declarat el pentru AFP. A fost nevoie de aproximativ un an pentru a copia circa șase miliarde de fișiere, a povestit Reto Knutti, profesor de fizica climei și director al Centrului de modelare a sistemelor climatice (C2SM) de la ETH Zurich. Aceasta reprezintă echivalentul a aproximativ 20 de milioane de filme de lung metraj în format HD, adică de aproape un milion de ori capacitatea de stocare a unui computer obișnuit. Aceste date sunt utilizate acum pentru antrenarea și dezvoltarea unor modele de AI capabile să accelereze și să extindă previziunile meteorologice și climatice. 'Datele sunt, în esență, tot ceea ce contează', a afirmat Reto Knutti. 'Următorul pas va consta în a da un sens acestor date', a precizat el. Iar aici devine evidentă importanța imensei puteri de calcul a Alps, a subliniat Thomas Schulthess, arătând spre numeroasele servere care zumzăiau zgomotos la câțiva metri de supercalculator. 'Contează să poți transfera datele în câteva secunde, în loc să aștepți zile întregi până când acestea ajung', a subliniat el. Noile modele statistice generate de AI sunt mult mai rapide decât metoda tradițională, care constă în utilizarea ecuațiilor matematice pentru a simula procesele complexe care au loc în oceane și în atmosferă. 'Asistăm la o revoluție în domeniul prognozelor meteorologice', a afirmat Reto Knutti, declarând că aceste modele statistice sunt 'cu adevărat puternice' și 'incredibil de rapide'. în timp ce, în mod tradițional, este nevoie de câteva ore pentru a genera o prognoză, un model statistic bazat pe recunoașterea tiparelor 'poate realiza o prognoză meteorologică la nivel mondial pe mai multe zile - pentru întregul glob - în aproximativ un minut', a explicat el. Și, chiar dacă antrenarea lor este costisitoare, aceste modele sunt 'ieftine de operat', a continuat el. Aceasta înseamnă că 'se pot multiplica iterațiile (...) pentru a vedea dacă un anumit fenomen meteorologic este prezent'. Nu toate catastrofele sunt previzibile, însă cele legate de geologie, precum alunecările de teren sau prăbușirile de ghețari, pot fi adesea detectate în date, cu condiția să existe capacitățile necesare pentru a identifica tiparele prevestitoare. Reto Knutti a menționat cazul satului elvețian Blatten, devastat de prăbușirea spectaculoasă a unui ghețar în luna mai a anului trecut. 'Acest lucru era vizibil în datele satelitare cu mai mult de un an înainte ca evenimentul să aibă loc', a spus el. O supraveghere mai atentă ar fi putut, de asemenea, să permită declanșarea alertei înainte de prăbușirea mortală de la 26 august a unui ghețar și a unei părți de munte, la granița dintre China și Nepal. Revista științifică Nature a relatat săptămâna trecută că o analiză a imaginilor satelitare a relevat anumite semne prevestitoare. Dacă ar fi fost detectate, acestea ar fi permis punerea zonei sub supraveghere. Reto Knutti recunoaște că acesta este un bun exemplu al modului în care datele satelitare ar putea fi utilizate pentru a pune în aplicare 'sisteme de observare sistematică menite să prevină catastrofele și capabile să salveze sute, chiar mii de vieți'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)
Summitul Spațial de la Paris: Ariane 6 va lansa o capsulă cargo europeană spre ISS
Capsula cargo europeană Nyx, concepută de The Exploration Company, va efectua prima sa misiune spre Stația Spațială Internațională (ISS) după ce va fi lansată de o rachetă Ariane 6, în virtutea unui contract de 760 de milioane de euro semnat joi cu Agenția Spațială Europeană (ESA) la Summitul Spațial de la Paris, informează AFP. 'Ne așteptăm ca prima
Emmanuel Macron lansează un apel pentru o Europă spațială 'puternică', de la zboruri cu echipaj uman până la comunicații
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat joi un apel pentru ca Europa să devină unul dintre 'primii actori mondiali' din sectorul spațial, cu primele zboruri spațiale europene cu echipaj uman 'în decurs de zece ani' și cu dezvoltarea unor capacități proprii de comunicații prin satelit, informează AFP. 'Europa trebuie să se afle printre primii actori mondiali (din sectorul spațial) și, mai ales, în ceea ce privește comunicațiile și inteligența artificială (AI)', a declarat el în cadrul Summitului Spațial de la Paris, în contextul în care cursa spațială se intensifică, având în prim-plan Statele Unite și China. 'Europa trebuie să zboare în spațiu cu propriile echipaje! (...) Noi vrem ca Europa să-și afirme ambiția în privința zborurilor cu echipaj uman', a adăugat Emmanuel Macron, care va părăsi însă Palatul Elysée în mai 2027 după zece ani de mandat. Șeful statului francez a evocat și apropiata misiune spațială care va trimite trei astronauți europeni - din Grecia, Cehia și Franța - spre Stația Spațială Internațională (ISS) în 2027, în parteneriat cu compania americană Vast și cu NASA. 'Vreau să văd în decurs de doi ani cum prima capsulă cargo europeană, Nyx, se conectează la Stația Spațială Internațională; în decurs de cinci ani primul modul lunar european, Argonaut, plasându-se pe suprafața Lunii; și în decurs de zece ani prima capsulă europeană cu echipaj uman decolând de la Centrul Spațial din Kourou având la bord astronauți europeni și din alte țări', a mai spus Emmanuel Macron. De asemenea, el a lansat un apel către operatorii de telecomunicații, furnizorii de constelații de sateliți și reprezentanții industriei spațiale 'să formeze, fără întârziere, o alianță europeană de tip 'Direct-to-Device' (conexiune directă cu dispozitivul), capabilă să asigure până în 2030' o conexiune directă între sateliți și telefoanele mobile, fără ca semnalul să mai treacă prin antenele terestre. Europenii trebuie să beneficieze 'în decurs de 10 ani' de 'o calitate a conexiunii comparabilă cu 5G peste tot', fără zone lipsite de acoperire, a subliniat Emmanuel Macron. 'Este o chestiune care ține de suveranitate și de oportunitate economică', a punctat el. în materie de cooperare, 'trebuie să fim puternici, iar acest lucru necesită o Europă unită', a continuat președintele francez, remarcând totodată că 'sectorul nostru spațial european rămâne fragil, iar noi trebuie să accelerăm'. Președintele Franței a insistat asupra necesității de 'asumare pe deplin a principiului preferinței europene'. 'Nu este vorba nici despre cuvinte mari, nici despre protecționism, este pur și simplu vorba despre refuzul de a fi naivi', a declarat el. 'Pentru a consolida ecosistemul industrial, trebuie să îi dedicăm întreaga piață instituțională europeană, fără excepție, și să orientăm achizițiile publice către actorii noștri din sectorul spațial', a mai spus liderul de la Palatul Elysée. Fără să dea nume, el a arătat totodată cu degetul și spre 'marii actori europeni' care doresc să 'rămână hegemonici', dar care sunt tocmai cei care 'au primit cele mai multe fonduri publice americane' și care au beneficiat de 'numeroase lansări instituționale finanțate'. Președintele francez a făcut apoi un apel la 'o guvernare partajată' a spațiului, cu o reglementare a acestuia 'pe măsura mizei'. 'Luciditatea ne impune să recunoaștem că spațiul nu mai este un sanctuar. în pofida tratatului din 1967, spațiul extraatmosferic rămâne singurul mare bun comun mondial care nu face obiectul unei reglementări pe măsura mizei', a afirmat el. Președintele Emmanuel Macron a solicitat totodată 'organizarea unei conferințe pentru a stabili o foaie de parcurs clară privind coordonarea traficului spațial', o solicitare care va face obiectul unei declarații în cadrul summitului. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)
Consumului de băuturi 'foarte fierbinți' ar putea tripla riscul de cancer esofagian (studiu)
Consumul de băuturi 'foarte fierbinți' ar tripla riscul de apariție a tumorilor esofagiene, conform concluziilor celui mai amplu studiu internațional asupra legăturii dintre acest obicei și cancer. Rezultatele studiului demonstrează că oamenii ar trebui să lase ceștile cu ceai sau cu cafea foarte fierbinți să se răcească până c&a
Summitul Spațial de la Paris: Amazon Leo contractează șase lansări suplimentare cu racheta europeană Ariane 6
Amazon Leo, principalul client comercial al rachetei Ariane 6, a încredințat miercuri șase lansări suplimentare de sateliți acestui lansator greu european, care ridică la 24 numărul total al misiunilor sale de acest tip, relatează AFP. Grupul Arianespace a anunțat noile lansări pentru Amazon Leo, filiala grupului înființat de miliardarul american Jeff Bezos, în cadrul Summitului Spațial de la Paris, organizat la inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron. Cealaltă companie spațială deținută de Jeff Bezos, Blue Origin, precum și compania SpaceX a miliardarului Elon Musk lipsesc de la acest summit, după ce s-au retras pe fundalul unor zvonuri privind anumite presiuni făcute de administrația de la Casa Albă. 'Suntem foarte bucuroși să intrăm într-o nouă etapă', a declarat David Cavailloles, președintele executiv al Arianespace, care consideră că noile contracte stau mărturie pentru 'încrederea acordată rachetei Ariane 6, performanțelor sale și fiabilității sale'. în 2022, cu doi ani înainte de intrarea ei în funcțiune, 'am pariat pe racheta Ariane 6, pe companie, pe echipele sale, pe acest lansator și, într-un sens mai larg, pe capacitatea de lansare europeană, iar acest pariu își arată acum roadele', a declarat Chris Weber, un director al companiei Amazon Leo. Până în prezent, Ariane 64, o versiune cu patru propulsoare, cea mai puternică rachetă din gama Ariane 6, a fost lansată de la Centrul Spațial Kourou din Guyana Franceză și a plasat pe orbita joasă a Pământului 100 de sateliți în cadrul constelației Amazon Leo. Zborul său din luna iunie, când a lansat 36 de sateliți în spațiu, reprezintă 'cea mai mare încărcătură comercială trimisă vreodată în spațiu', a precizat Chris Webber. Potrivit acestui director de la Amazon Leo, constelația companiei americane numără în prezent 'ceva mai puțin de 400 de sateliți pe orbită în total, un număr suficient pentru a începe să furnizeze serviciul aferent'. Obiectivul final este de a se depăși 3.200 de sateliți plasați cu succes pe orbită. 'Angajamentele încheiate pe termen lung cu clienți precum Amazon Leo contribuie la intensificarea ritmului de exploatare a lansatorului' și la 'consolidarea capacităților noastre de a răspunde nevoilor tuturor clienților noștri, asigurând în același timp Europei mijloacele necesare pentru a-și desfășura infrastructurile spațiale critice', a subliniat David Cavailloles. 'Această complementaritate între misiunile comerciale și cele instituționale constituie punctul forte al rachetei Ariane 6', a concluzionat el. Arianespace a anunțat totodată un acord în vederea lansării viitoare a unor sateliți de monitorizare terestră ai grupului finlandez Iceye. Compania scandinavă, care are o mie de angajați, furnizează servicii în șapte țări europene în domenii precum apărare și informații, monitorizarea mediului, asigurări și situații de urgență. 'Acest parteneriat ilustrează angajamentul nostru de a ne păstra un acces suveran în spațiu', a declarat David Cavailloles, citat într-un comunicat de presă. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Amazon Leo/facebook
Summitul Spațial de la Paris: Astronauți din Grecia, Cehia și Franța, într-o misiune privată spre ISS
Un astronaut grec și un astronaut ceh îl vor însoți pe experimentatul astronaut francez Thomas Pesquet în următoarea sa misiune spre Stația Spațială Internațională (ISS) în anul 2027, au anunțat miercuri liderii politici din cele trei țări în cadrul Summitului Spațial de la Paris, informează AFP. Adrianos Golemis, în vâ
Emmanuel Mignot și Masashi Yanagisawa, recompensați cu premiul Albert Lasker, pentru cercetări asupra somnului
Prin episoadele sale bruște și incontrolabile de somn, narcolepsia a fost mult timp considerată o enigmă indescifrabilă - până când doi cercetători, unul francez și celălalt japonez, au dezvăluit mecanismele care stau la baza acesteia, o descoperire recompensată miercuri cu prestigiosul premiu Albert Lasker, informează AFP. Adeseori considerat un p
Summitul spațial: Europa își caută locul între SUA și China în domeniul explorării spațiului
Plasată între Statele Unite și China, Europa intenționează să-și apere locul în explorarea spațială la primul summit internațional care se deschide miercuri la Paris, boicotat de giganții americani SpaceX și Blue Origin și în absența cancelarului german, copreședinte al evenimentului, transmite AFP. Industriașii speră să semneze numeroase con
Ce este bine de știut despre algoritmii din spatele rețelelor sociale (AFP)
Aflați în centrul strategiei comerciale a rețelelor sociale, algoritmii responsabili de personalizarea conținutului online oferit utilizatorilor și de încurajarea acestora să petreacă mai mult timp conectați, reprezintă noua țintă a Guvernului laburist australian. Un nou proiect de lege privind securitatea online, al doilea în doi ani, care urmează să fie prezentat în această săptămână în Parlament, își propune să oblige giganții tehnologici să le permită utilizatorilor să dezactiveze algoritmii care generează recomandări automate personalizate. AFP prezintă miercuri câteva informații bine de știut despre acești algoritmi. Ce este un algoritm? Pe TikTok, YouTube sau orice altă platformă online, conținutul este afișat în funcție de interesele utilizatorului. Postările sunt selectate în conformitate cu regulile de programare - celebrii algoritmi. Aceștia prezic ce conținuturi vor determina utilizatorul să interacționeze, stârnindu-i interesul sau ostilitatea. Ei se bazează pe cunoștințele pe care le au despre utilizator - ce conținuturi a publicat, cu care a interacționat, vârsta, profesia sau chiar locația sa. Giganții rețelelor sociale păstrează, în general, secretă rețeta algoritmilor lor, care de multe ori stă la baza succesului pe care aceștia îl au. Creează dependență? Capcana este binecunoscută de utilizator - acesta deschide o aplicație pentru cinci minute și, când ridică privirea, constată că a trecut o oră. Rețelele sociale sunt concepute tocmai în acest scop, afirmă cercetătorii și activiștii. 'Aceste platforme au dezvoltat funcționalități care creează dependență și care îi țin pe copii și pe adulți online mai mult timp decât și-ar dori, adesea în detrimentul somnului, al stării lor de bine și al legăturii cu lumea reală', a explicat Mark Williams, profesor onorific de neuroștiințe cognitive la Universitatea Macquarie din Sydney, Australia. Printre aceste mecanisme se numără, spre exemplu, derularea la infinit a conținutului, recompensele variabile sau notificările urgente. 'Această imprevizibilitate stimulează sistemul 'dopaminergic' (asociat dopaminei, n.r.), creând un ciclu compulsiv de căutare și anticipare', conform Quynh Hoang, conferențiară la Universitatea din Leicester, Marea Britanie. Acest mecanism poate crea o dependență similară cu cea de o substanță, potrivit unui studiu publicat anul trecut în revista Cureus. Care sunt pericolele? Rețelele sociale 'sunt concepute ca să ne capteze atenția, iar asta înseamnă, de prea multe ori, ca accentul să fie pus pe conținuturi provocatoare și extreme, deoarece indignarea generează implicare, iar implicarea generează profit', a notat Steven Roberts, de la Universitatea Monash din Melbourne, Australia. Spre exemplu, algoritmii sunt acuzați că îi îndreaptă pe adolescenți către conținuturi care promovează misoginia și violența împotriva femeilor. Conform unui studiu realizat de asociația australiană Movember, rețelele sociale îi conduc pe bărbații tineri către aceste conținuturi, în mod voit sau nu, îndreptându-i, spre exemplu, de la postări inofensive despre sport către conținuturi violente. Iar aceste vizionări pot să influențeze comportamente. 'Cercetarea noastră la nivel național, realizată pe un eșantion de peste 2.600 de profesori, a relevat că (...) 70% dintre aceștia au constatat, frecvent sau ocazional, impactul influencerilor din 'manosferă' asupra atitudinilor și comportamentului elevilor', a subliniat Roberts. Ce propune Australia? Proiectul de lege australian ar trebui să le permită utilizatorilor să dezactiveze algoritmii de recomandare, dacă doresc acest lucru. De asemenea, proiectul prevede obligarea companiilor să protejeze minorii împotriva pornografiei, a hărțuirii online, a conținuturilor care glorifică infracționalitatea sau care încurajează tulburările alimentare. Această inițiativă vizează reorientarea platformelor către postările persoanelor și paginilor urmărite de utilizator, dacă acesta dorește acest lucru. într-un sondaj realizat în 2025 pe un eșantion de peste 6.000 de persoane din șase țări, doar una din cinci persoane a declarat că ar dezactiva recomandările personalizate dacă ar putea, a notat totuși Lisa Harrison, conferențiar în domeniul comunicării și mass-media la Universitatea Flinders din Australia. 'Algoritmul își face bine treaba, iar minoritatea care alege să îl dezactiveze va constata că fluxul de noutăți de la prietenii și creatorii pe care îi urmărește este mai puțin animat decât cel pe care l-a părăsit', a estimat ea. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ada Vîlceanu)
Luna s-ar fi format în interval de doar câteva ore după impactul dintre Pământ și un planetoid gigantic
Luna s-ar fi putut forma în câteva ore în urma impactului gigantic dintre Pământ și o protoplanetă de dimensiunea lui Marte, la începutul istoriei Sistemului Solar, conform unei lucrări științifice susținută de derularea unor simulări pe calculator, ce a fost publicată la 1 septembrie în The Astrophysical Journal Letters, transmite marți Space.com. Teoria provine din noi simulări care iau în considerare modul în care temperatura internă a protoplanetelor tinere le-a afectat proprietățile geologice și, prin urmare, coliziunile prin care au trecut. Acest scenariu al unui impact gigantic a devenit principala teorie despre cum s-a format Luna, datorită în special muncii depuse de planetaristul Robin Canup. Din 2001, ea a efectuat și a rafinat numeroase simulări pe computer care descriu cum un corp de dimensiunea lui Marte, ce a fost numit Theia, s-a ciocnit la un unghi exact potrivit pentru a arunca resturi pe orbita în jurul proto-Pământului. Acum, alți cercetători se alătură acțiunii. Adeene Denton de la Southwest Research Institute (San Antonio, Texas) a condus o echipă care a efectuat unele dintre cele mai detaliate simulări ale coliziunii de până acum, luând în considerare mai multe dintre proprietățile geologice ale lumilor care se ciocnesc. 'Modelele au evoluat pentru a include rezistența materialului, un aspect cu adevărat important atunci când studiezi coliziunile dintre corpuri mai mici, cum ar fi asteroizii, sau pentru lucrarea mea anterioară despre formarea sistemului Pluto-Charon', explică Denton într-un comunicat. 'Nu eram siguri dacă ar conta sau nu pentru Lună. Când am făcut simulările, am descoperit că, de fapt, contează destul de mult'. Conform cercetărilor, corpurile mai calde sunt mai fragile decât cele mai reci. După formarea planetelor, acestea erau încă fierbinți în interior, ceea ce le-ar fi afectat rezistența materialului. Având în vedere că impactul care a format Luna a avut loc la scurt timp după formarea Sistemului Solar, acest lucru ar fi afectat coliziunea cu Theia - dar în ce măsură depinde de momentul exact în care a avut loc coliziunea și de cât de mult se răcise Theia. în acest impact gigantic, protoplaneta Theia a fost complet distrusă. în timp ce o mare parte din ceea ce a mai rămas din miezul de fier spart al Theiei s-a scufundat în Pământ, un inel mare de resturi s-a adunat în jurul Pământului și din el s-a format Luna. Principalul efect al creșterii temperaturii în zonele exterioare ale Theiei, la câteva sute de kilometri, a fost acela că i-ar fi afectat capacitatea de a se deforma la impact și de a absorbi impulsul coliziunii. Acest lucru, la rândul său, ar fi afectat modul în care resturile au fost împrăștiate în jurul Pământului pentru a forma Luna. Prin urmare, prin includerea diferitelor temperaturi și rezistențe ale materialelor în simulări, echipa lui Denton a putut obține o imagine mai clară asupra modului în care s-a desfășurat coliziunea și formarea rezultată a Lunii noastre. Simulările anterioare au arătat două scenarii posibile. Unul este acela că inelul de resturi a rămas în zonă o perioadă substanțială de timp, permițând Lunii să se acumuleze treptat din el. Celălalt scenariu, descris pentru prima dată în simulările conduse de NASA în 2022, implică faptul că Luna s-a format din aceste resturi în câteva ore. Acum, modelele derulate de Denton pot susține această posibilitate surprinzătoare. Dacă Theia ar fi fost mai rece, adică impactul s-ar fi produs puțin mai târziu în istoria Sistemului Solar, probabil la 100 până la 150 de milioane de ani după nașterea planetelor, atunci inelul de resturi s-ar fi format în așa fel încât Luna s-ar fi acumulat treptat. Și pentru că ar fi fost mai puternic, o parte mai mare din Theia ar fi supraviețuit intactă pentru a se contopi cu Pământul. Pe de altă parte, o Theia mai caldă care ar fi lovit Pământul la mai puțin de 60 de milioane de ani după formarea planetelor, ar crea un scenariu în care Luna s-ar putea forma foarte repede, în timp ce Theia însăși ar fi fost distrusă. 'în funcție de cât de fierbinți sunt Pământul și Theia înainte de coliziune, impactul poate distruge Theia și produce acest disc masiv de resturi care în cele din urmă formează Luna', a spus Denton. 'Dar când am folosit aceiași parametri ca modelarea originală a impactului - până la structurile de temperatură egală din interiorul ambelor corpuri - în aproximativ cinci ore, a apărut o Lună intactă'. 'Aceste rezultate noi, surprinzătoare și interesante, implică o potențială legătură între proprietățile fizice ale Lunii de astăzi, inclusiv, probabil, conținutul său volatil, și starea termică a Pământului și a Theiei în momentul impactului gigantic', a declarat Robin Canup (Southwest Research Institute), care nu a fost implicat în acest studiu. 'Acest lucru, la rândul său, ar putea ajuta oamenii de știință să determine mai bine când a avut loc evenimentul care a format Luna'. în ambele scenarii, Luna pare să fie formată în mare parte din materialul mantalei Theiei, amestecată cu doar o mică parte din mantaua Pământului. Această ultimă descoperire este surprinzătoare, având în vedere asemănările dintre compoziția Lunii și mantaua Pământului. Cu toate acestea, cercetările au arătat că există în mod clar mai multe detalii, deoarece, în ciuda asemănărilor, există și unele diferențe enigmatice în nivelurile de izotopi care nu pot fi explicate cu ușurință prin simulările actuale, inclusiv cea a lui Denton. Simulările ar putea avea repercusiuni în căutarea exolunilor. Dacă Luna s-ar fi format în câteva ore, atunci căutarea discurilor care formează exoluni în jurul unor exoplanete terestre ar putea fi o încercare fără succes, deoarece astfel de discuri ar avea o durată de viață foarte scurtă. Discurile care formează sateliți în jurul unor exoplanete gigantice gazoase ar fi însă o altă chestiune, deoarece aceste discuri nu se formează în urma impacturilor, ci mai degrabă din materialul rămas după formarea acelor planete.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)