După ce au transferat cantități imense de date referitoare la climă și mediu, de la agenția spațială americană, NASA, pe servere conectate la un supercalculator, cercetătorii elvețieni sunt de părere că modelarea cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) ar putea contribui la o adevărată 'revoluție' în sistemele de prognoză, relatează vineri AFP.

Modelele AI sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru prognozele meteorologice și climatice, precum și pentru detectarea timpurie a catastrofelor naturale.

Pe termen lung, acestea ar putea permite identificarea cu o viteză fulgerătoare a unor tipare până acum imperceptibile în datele disponibile, permițând detectarea din timp a catastrofelor precum viitura recentă din Nepal, care a provocat mii de morți și dispăruți, luna trecută.

Însă, antrenarea acestor modele de AI necesită cantități imense de date de calitate privind clima și observarea Pământului, precum și o putere de calcul considerabilă.

Cercetătorii de la Școala Politehnică Federală din Zurich (ETH Zurich) au declarat că dispun de aceste două resurse, după ce au transferat aproximativ 100 de petaocteți de date publice ale NASA pe servere situate în aceeași clădire cu Alps, unul dintre cele mai puternice supercomputere din lume.

'Este o oportunitate științifică formidabilă', a afirmat Thomas Schulthess, profesor de fizică numerică la ETH Zurich și director al Centrului Elvețian de Calcul Științific (CSCS) din Lugano, în sudul Elveției.

În fața rândurilor de unități care adăpostesc Alps, specialistul a explicat că dispune de date climatice de la NASA conectate direct la mașină. 'Acest lucru le permite cu adevărat oamenilor de știință să facă lucruri pe care nici măcar nu ni le-am fi imaginat înainte', a declarat el pentru AFP.

A fost nevoie de aproximativ un an pentru a copia circa șase miliarde de fișiere, a povestit Reto Knutti, profesor de fizica climei și director al Centrului de modelare a sistemelor climatice (C2SM) de la ETH Zurich.

Aceasta reprezintă echivalentul a aproximativ 20 de milioane de filme de lung metraj în format HD, adică de aproape un milion de ori capacitatea de stocare a unui computer obișnuit.

Aceste date sunt utilizate acum pentru antrenarea și dezvoltarea unor modele de AI capabile să accelereze și să extindă previziunile meteorologice și climatice. 'Datele sunt, în esență, tot ceea ce contează', a afirmat Reto Knutti. 'Următorul pas va consta în a da un sens acestor date', a precizat el.

Iar aici devine evidentă importanța imensei puteri de calcul a Alps, a subliniat Thomas Schulthess, arătând spre numeroasele servere care zumzăiau zgomotos la câțiva metri de supercalculator. 'Contează să poți transfera datele în câteva secunde, în loc să aștepți zile întregi până când acestea ajung', a subliniat el.

Noile modele statistice generate de AI sunt mult mai rapide decât metoda tradițională, care constă în utilizarea ecuațiilor matematice pentru a simula procesele complexe care au loc în oceane și în atmosferă.

'Asistăm la o revoluție în domeniul prognozelor meteorologice', a afirmat Reto Knutti, declarând că aceste modele statistice sunt 'cu adevărat puternice' și 'incredibil de rapide'.

În timp ce, în mod tradițional, este nevoie de câteva ore pentru a genera o prognoză, un model statistic bazat pe recunoașterea tiparelor 'poate realiza o prognoză meteorologică la nivel mondial pe mai multe zile - pentru întregul glob - în aproximativ un minut', a explicat el.

Și, chiar dacă antrenarea lor este costisitoare, aceste modele sunt 'ieftine de operat', a continuat el. Aceasta înseamnă că 'se pot multiplica iterațiile (...) pentru a vedea dacă un anumit fenomen meteorologic este prezent'.

Nu toate catastrofele sunt previzibile, însă cele legate de geologie, precum alunecările de teren sau prăbușirile de ghețari, pot fi adesea detectate în date, cu condiția să existe capacitățile necesare pentru a identifica tiparele prevestitoare.

Reto Knutti a menționat cazul satului elvețian Blatten, devastat de prăbușirea spectaculoasă a unui ghețar în luna mai a anului trecut. 'Acest lucru era vizibil în datele satelitare cu mai mult de un an înainte ca evenimentul să aibă loc', a spus el.

O supraveghere mai atentă ar fi putut, de asemenea, să permită declanșarea alertei înainte de prăbușirea mortală de la 26 august a unui ghețar și a unei părți de munte, la granița dintre China și Nepal. Revista științifică Nature a relatat săptămâna trecută că o analiză a imaginilor satelitare a relevat anumite semne prevestitoare. Dacă ar fi fost detectate, acestea ar fi permis punerea zonei sub supraveghere.

Reto Knutti recunoaște că acesta este un bun exemplu al modului în care datele satelitare ar putea fi utilizate pentru a pune în aplicare 'sisteme de observare sistematică menite să prevină catastrofele și capabile să salveze sute, chiar mii de vieți'. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)