Politic extern
3317 articole
UPDATE/Carney în plenul PE: Canada salută invitația adresată de Ursula von der Leyen de a deveni membru asociat al UE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Premierul canadian Mark Carney a declarat joi, în plenul Parlamentului European, că țara sa salută ambiția președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a invita Canada să devină membru asociat al UE. 'Nu suntem aliați de vreme bună. Nu urmărim acorduri de sumă zero. Angajamentul nostru pentru statul de drept, apărarea noastră a demnității umane, libertății individuale și a democrației împărtășesc aceleași rădăcini adânci, aceeași dedicare de neclintit', a afirmat premierul canadian în plenul PE, unde a fost foarte bine primit de eurodeputați, deși chiar înainte de începerea discursul său s-au auzit o voce din asistență care a strigat 'USA'. 'Noi credem că o economie puternică nu este un scop în sine însuși, ci un mijloc către o societate dreaptă. Suntem dedicați moștenirii noastre. Credem că prosperitatea noastră crește atunci când este împărtășită. Iar această împărtășire este o alegere, nu o coincidență', a mai spus el. 'Canada și UE sunt fiecare puternice. Canada și Europa sunt chiar mai puternice împreună', a afirmat Carney în fața eurodeputaților, care l-au aplaudat de mai multe ori la scenă deschisă. El a adăugat că 'instituțiile pe care le-am moștenit sunt organizate de geografie. Capabilitățile strategice de care avem nevoie sunt organizate de scopul lor. Ne putem alia prin scop, dacă suntem îndrăzneți și chibzuiți. Nu trebuie să fim intimidați de amploarea acestei sarcini', a pledat el. 'Președinta (Ursula) von der Leyen a vorbit ieri (miercuri - n.r.) despre a duce CETA dincolo de o Alianță pentru viitor - deschizând ușa pentru ca țara noastră să devină primul membru asociat al UE. Salutăm această ambiție. Sondajele arată că o majoritatea copleșitoare a canadienilor susțin legături mult mai apropiate cu Europa. O alianță pentru viitor este o abordare pozitivă unică pe care o vom defini împreună, construind pe atuurile noastre comune și pe valorile noastre împărtășite', a afirmat Carney în discursul său. 'Canada și Europa ar trebui să-și asigure autonomia strategică prin cooperare aprofundată într-o gama întreagă de capabilități strategice, între care minerale strategice, capacități în industria de apărare, Inteligență Artificială, securitate energetică, spațiu', a exemplificat șeful guvernului canadian. 'Ar trebui să aprofundăm legăturile de la om la om, permițându-le tinerilor să trăiască, să muncească și să studieze unde vor pe oricare dintre malurile Atlanticului. Apartenența Canadei la programul Erasmus+ le poate oferi studenților voștri și ai noștri mai multe oportunități de a învăța la universități de top din lume, de a-și lărgi orizontul, de a construi legături de durată care vor alimenta alianța noastră pe viitor', a afirmat șeful guvernului de la Ottawa. Faptul că Canada ar deveni membră a programul Horizon va permite 'punerea resurselor la un loc, cooperare în ceea ce privește frontierele tehnologice și obținerea de pârghii pentru institutele noastre de cercetare și universitățile noastre', a declarat el. Premierul canadian a ținut să se asigure că este clar ceea ce propune. 'Nu propun un al treilea bloc pentru a deveni o mare putere, dar cu maniere mai bune. Nu dorim puterea de a-i domina pe alții. Dimpotrivă, urmărim reziliența pentru ca nimeni să nu ne poată controla piețele, să ne afecteze suveranitatea, să ne amenințe integritatea teritorială, sau să ne submineze libertățile, democrațiile sau statul de drept. Aceste motivații, combinate cu puterea noastră latentă, înseamnă că putem contribui la crearea unei viitoare ordini mondiale juste, stabile și prospere', le-a spus Mark Carney eurodeputaților. 'O alianță Canada-UE va crea un far pentru alte democrații. O alianță care nu este definită prin lucrurile cărora li se opune, ci prin lucrurile care le agreează: libertate, solidaritate, prosperitate, sustenabilitate. O alianță care construiește reziliență pentru ceea ce ne permite nouă să facem mai mult pentru cetățenii noștri și lor să facă mai mult pentru ei înșiși', a explicat el. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
#Ucraina a atacat cu drone o rafinărie la 250 de kilometri de Moscova și un aerodrom în sudul Rusiei
Ucraina a atacat în noaptea de miercuri spre joi o rafinărie în orașul rus Iaroslavl, la 250 de kilometri nord de Moscova, și un aerodrom militar în regiunea sudică Rostov, potrivit autorităților locale și relatărilor presei independente ruse, relatează joi agenția EFE. 'Am respins astăzi un atac major al dronelor inamice. Au fost doborâte 65 de drone. Nu sunt morți sau răniți. Avem pagube la o rafinărie', a scris pe Telegram guvernatorul local din Iaroslavl, Mihail Evraev. într-un mesaj ulterior, acesta a mai susținut că între timp a fost stins un incendiu la acea rafinărie și că traficul pe șoseaua spre Moscova a fost întrerupt din cauza căderii unor fragmente de drone doborâte. Respectiva rafinărie, Slavneft-YANOS, a fost deja atacată de Ucraina de mai multe ori. Armata ucraineană a lansat în noaptea de miercuri spre joi drone și asupra regiunii Rostov, în partea de sud a Rusiei. Potrivit guvernatorului local, Iuri Slusar, patru sectoare ale orașului Rostov-pe-Don au rămas fără electricitate în urma atacului, în timp ce canalul independent rus Astra a semnalat pe Telegram un incendiu la un aerodrom militar în aceeași regiune. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat pe contul său de Telegram atacurile dronelor ucrainene atât asupra rafinăriei din Iaroslavl, cât și asupra aerodromului militar din Rostov, unde, a susținut el, au fost avariate trei avioane de transport Antonov și trei elicoptere. De asemenea, Zelenski a scris despre 'rezultate bune' în atacurile ucrainene în zona Mării Negre, fără detalii. Deasupra regiunii ruse Voronej au fost doborâte 23 de drone ucrainene, a scris tot pe Telegram guvernatorul local Aleksandr Gusev, alte 82 de drone fiind doborâte în regiunea rusă de frontieră Briansk, a susținut la rândul său guvernatorul local din această regiune, Igor Kovalciuk. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunțat doborârea a șase drone care se îndreptau spre capitala rusă în timpul nopții. Ministerul Apărării rus a raportat doborârea a 641 de drone în 20 de regiuni ale Rusiei, în peninsula Crimeea anexată și în zona mărilor Azov, Caspică și Neagră. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
#Ucraina: 18 răniți într-un atac rusesc cu rachete și drone asupra Kievului
Un atac cu rachete și drone lansat în cursul nopții de miercuri spre joi de forțele ruse asupra Kievului s-a soldat cu cel puțin 18 răniți, au anunțat joi autoritățile ucrainene, relatează AFP. 'Sunt deja 18 răniți la Kiev', a declarat primarul capitalei, Vitali Kliciko, pe rețelele sociale. Acesta anunțase mai înainte că o clădire de locuințe a fost lovită în atac. Căile ferate ucrainene au raportat, de asemenea, daune în gara Mikilska Slobidka din estul Kievului. în primele ore ale zilei de joi, jurnaliști AFP au raportat circa zece explozii puternice în capitala ucraineană. 'încă o dată, infrastructura civilă a fost vizată și daune au fost raportate în opt regiuni', a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe rețelele sociale. în regiunea Odesa, pe coasta Mării Negre, vizată cu regularitate de atacuri rusești, șapte persoane au fost rănite în urma unui atac care a lovit o clădire rezidențială cu 19 etaje, potrivit serviciilor de urgență ucrainene. în regiunea Zaporojie, un atac cu rachete a rănit trei persoane, potrivit autorităților locale. Aceste atacuri au loc în contextul în care deputații americani au aprobat miercuri seara noi sancțiuni împotriva Rusiei, menite să facă presiuni asupra Moscovei să pună capăt războiului în Ucraina. De la începutul verii, Rusia și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii logistice a capitalei Ucrainei, atât în timpul zilei, cât și noaptea, folosind drone și rachete pe care Kievul reușește cu greu să le intercepteze din cauza lipsei muniției. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Sancțiunile votate de Congresul SUA împotriva cumpărătorilor de petrol rusesc nu au fundament în dreptul internațional, avertizează China
China a respins joi orice 'ingerință sau coerciție' în relațiile sale comerciale cu alte state, după ce Congresul SUA a adoptat o lege care, dacă va fi promulgată de președintele Donald Trump, îi va permite acestuia să impună ca sancțiuni secundare taxe vamale de până la 100% împotriva țărilor care cumpără produse energetice rusești, relatează agenția EFE. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, a spus la o conferință de presă că Beijingul menține o cooperare economică și comercială 'normală' cu toate țările lumii, pe baza principiilor 'egalității' și 'avantajului reciproc'. 'Această cooperare nu este îndreptată împotriva niciunei țări terțe și nu trebuie să fie supusă ingerințelor sau coerciției din partea niciunei țări terțe', a adăugat oficialul chinez, răspunzând unei întrebări despre legea votată de Congresul american. China se opune 'în mod consecvent' sancțiunilor unilaterale lipsite de fundament în dreptul internațional și care nu au fost autorizate de Consiliul de Securitate al ONU, a subliniat purtătorul de cuvânt al MAE chinez. Camera Reprezentanților a SUA a adoptat miercuri legea așa-numită Lindsey O. Graham - inițiată de acest senator republican decedat în iulie - privind noi sancțiuni împotriva Rusiei și Iranului. Proiectul a fost deja votat favorabil de Senat și mai are acum nevoie doar de semnătura președintelui Donald Trump pentru a intra în vigoare. Această lege i-ar permite liderului de la Casa Albă să impună ca sancțiuni secundare taxe vamale de până la 100% asupra produselor importate în SUA din țări care cumpără petrol și gaz rusesc, o măsură ce ar putea afecta în special China și India. Legea nu prevede impunerea automată a unor astfel de taxe, ci autorizează administrația americană să le aplice prin anumite mecanisme. Pachetul inclus în aceeași lege mai prevede sancțiuni împotriva oficialilor, băncilor și sectoarelor strategice ale economiei ruse, precum și împotriva așa-numitei 'flote din umbră' folosită de Rusia pentru exporturile sale de petrol pe care UE și SUA încearcă să le împiedice prin sancțiuni. Actul normativ extinde și anumite sancțiuni financiare împotriva Iranului. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Franța, favorabilă aprofundării relației UE-Canada, dar forma instituțională trebuie analizată
Franța a salutat joi proiectul de aprofundare a relației dintre Uniunea Europeană și Canada, în pofida măsurilor de represalii cu care a amenințat președintele american Donald Trump, transmite AFP. 'Avem vocația de a crea legături tot mai strânse cu Canada', a declarat ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot, la postul de știri LCI. 'De altfel, Saint-Pierre-et-Miquelon, primul teritoriu eliberat al Franței libere, este locul unde președintele Republicii (Emmanuel Macron) se va întâlni cu prim-ministrul canadian (Mark Carney) duminică', a subliniat el. Puțin mai devreme, ministrul delegat pentru Europa, Benjamin Haddad a apreciat, la postul Public Sénat, că este 'o foarte bună idee aprofundarea relațiilor cu Canada', notând însă că problema statutului acestei asocieri rămâne deschisă. în opinia lui Barrot, acest proiect va trebui 'dezbătut, disecat, analizat' înainte ca Franța să adopte o poziție definitivă. Pe fondul tensiunilor din relația cu Statele Unite, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri ca statul canadian să devină primul 'membru asociat' al UE, propunere făcută în prezența prim-ministrului Mark Carney, care se va adresa joi eurodeputaților. Ea a propus de asemenea ca țara nord-americană să facă parte dintr-un viitor 'Consiliu european de securitate', a cărui înființare o susține ferm. 'Avem multe lucruri de făcut împreună cu Canada', care este aliniată politic cu UE pe mai multe teme, a remarcat Benjamin Haddad, recunoscând însă că nu știe 'ce formă instituțională trebuie să ia aceasta'. 'Avem astăzi deja mai multe instituții și mai multe formate în care putem deja să aprofundăm relația cu Canada', a explicat el. întrebat despre reacția lui Donald Trump, care a amenințat cu tarife 'foarte grele' și chiar cu întreruperea schimburilor comerciale ca represalii față de acest proiect, Haddad a răspuns că 'nu este treaba Statelor Unite să aleagă orientările politice și geopolitice ale europenilor'. 'Suveranitatea este ca și frontierele, ca și democrația, nu este negociabilă', a subliniat și Jean-Noël Barrot. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
UE îi răspunde lui Trump că parteneriatul său cu Canada 'nu este îndreptat împotriva nimănui'
Comisia Europeană i-a răspuns joi președintelui american Donald Trump și a afirmat că planul său de aprofundare a parteneriatului cu Canada 'nu este îndreptat împotriva nimănui', după ce republicanul a amenințat UE cu impunerea unor tarife vamale mari asupra Europei sau chiar cu încetarea comerțului direct cu blocul comunitar, informează EFE. 'Așa cum a precizat ieri (miercuri - n.r.) președinta noastră (Ursula von der Leyen), propunerea de consolidare a parteneriatului nostru cu Canada nu este îndreptată împotriva nimănui, ci mai degrabă în favoarea forței noastre comune', a declarat purtătorul de cuvânt al UE pentru comerț, Olof Gill. Comisia Europeană a răspuns astfel declarațiilor făcute de Trump la o conferință de presă din Carolina de Nord, în care președintele american a afirmat că eventuala asociere a Canadei la UE ar fi un 'act ostil' și că el va impune 'tarife vamale serioase' pentru a opri Europa. 'Mi se pare ridicol. Canada a fost un partener comercial teribil', a adăugat Trump, care a pus sub semnul întrebării posibilitatea ca țara nord-americană să își consolideze legăturile cu UE. Președintele SUA a făcut aceste comentarii după ce Von der Leyen a propus miercuri, în fața plenului reunit al Parlamentului European de la Strasbourg, 'deschiderea ușii' astfel încât Canada să devină primul 'membru asociat' al UE. Această formulă ar permite o cooperare mai strânsă între UE și Canada în domenii precum tehnologia, apărarea, energia, mineralele critice, inteligența artificială și securitatea economică. Propunerea vine după ce prim-ministrul canadian Mark Carney a clarificat duminică faptul că guvernul său nu dorește ca Canada să devină membră a UE, ci mai degrabă să promoveze o 'alianță unică' cu blocul, bazată pe valori, priorități și interese comune. Canada și UE au deja acorduri de cooperare comercială și de apărare, într-un proces de apropiere care s-a intensificat pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Inițiativa se bucură, de asemenea, de un larg sprijin în rândul canadienilor. Un sondaj Abacus Data publicat luni indică faptul că 81% dintre canadieni susțin o mai mare integrare cu UE fără ca țara lor să devină membră a blocului comunitar, în timp ce 80% susțin aprofundarea cooperării strategice în politica externă, apărare și economie. Canada, aflată în plin război comercial cu Statele Unite, caută noi parteneri, amintește AFP. La rândul său, Europa, ale cărei relații cu Washingtonul sunt la fel de tensionate, caută sprijin pentru strategia sa de reechilibrare a puterii între cele două superputeri, China și Statele Unite. Statutul de membru asociat luat în considerare pentru Canada nu este definit legal de tratatele UE. Cu toate acestea, Germania a propus recent ca Ucrainei să i se acorde acest statut. Berlinul sugerase atunci că Ucraina ar putea participa la anumite reuniuni ministeriale sau la summiturile UE, fără a avea însă drept de vot. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Protest de amploare în Malta pentru a cere dreptate în cazul uciderii jurnalistei Daphne Caruana Galizia
O mulțime numeroasă a mărșăluit miercuri prin capitala Maltei, La Valletta, cerând dreptate pentru jurnalista de investigație Daphne Caruana Galizia, asasinată în 2017, relatează Reuters. Protestul a fost organizat de grupuri ale societății civile la două săptămâni după ce magnatul Yorgen Fenech, acuzat că a orchestrat asasinarea jurnalistei, a fost achitat de un juriu, o decizie care a strârnit indignarea societății civile în Malta, cel mai mic stat membru al Uniunii Europene. Jurnalista Daphne Caruana Galizia, care denunța neîncetat corupția de pe această mică insulă din inima Mediteranei, a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Jurnalista avea 53 de ani. Până în prezent, cinci persoane au fost condamnate pentru că au furnizat încărcătura explozivă și au executat atentatul contra jurnalistei malteze, însă presupusul creier al operațiunii, magnatul Yorgen Fenech, a fost achitat de acuzațiile de complicitate la crimă și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, în urma unui proces care a durat două luni. Procurorii au susținut că Fenech a dorit moartea jurnalistei deoarece aceasta urma să dezvăluie informații despre afacerile sale. El a negat acuzația. Verdictul a revoltat familia victimei și a fost criticat de organizația pentru libertatea presei 'Reporteri Fără Frontiere', care s-a declarat 'profund indignată' de această decizie. Mulți dintre participanții la demonstrația de miercuri au scandat 'mafia, mafia' și au purtat pancarte pe care scria 'Justiție refuzată', 'Stop impunității' și 'Nu vom întoarce privirea'. Se așteaptă ca procurorul general al Maltei să facă apel la decizia instanței, însă marja sa de manevră este limitată, întrucât apelul poate viza doar chestiuni de drept. Michael Vella, tatăl jurnalistei Caruana Galizia, a transmis mulțimii, printr-un mesaj citit de una dintre nepoatele sale, că lupta lor vizează mai mult decât simpla tragere la răspundere a celor vinovați de moartea fiicei sale. 'Lupta nu este doar pentru a obține dreptate pentru Daphne, ci pentru o țară care să nu fie guvernată de corupție și frică, ci de instituții solide și de statul de drept', a spus el. Manuel Delia, un lider al grupului 'Repubblika', care a ajutat la organizarea protestului, a cerut o legislație eficientă în lupta împotriva mafiei și măsuri guvernamentale pentru protejarea jurnaliștilor, precum și pentru a garanta că instituțiile naționale sunt libere de orice presiune politică sau din partea mediului de afaceri. Guvernul Maltei nu a făcut declarații cu privire la verdict și a făcut un apel la prudență pe fondul creșterii nemulțumirii în rândul opiniei publice după achitarea lui Yorgen Fenech. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Australia înăsprește politica privind imigrația, cu restricții mai ales pentru studenții străini
Guvernul australian a anunțat joi o înăsprire a politicii privind imigrația, prin măsuri care vizează în special studenții străini, pentru a reduce imigrația anuală netă la 225.000 de persoane până în 2028, față de aproximativ 300.000 în prezent, astfel încât să fie relaxată presiunea asupra pieței imobiliare, relatează agențiile AFP și EFE. în prezentarea pachetului de măsuri, ministrul de interne australian Tony Burke a amintit rolul benefic al imigrației în istoria Australiei, dar a subliniat necesitatea unei abordări mai selective. Conform ultimelor date oficiale, imigrația netă (diferența dintre numărul persoanelor care sosesc în țară și cele care părăsesc țara) a fost pe parcursul celor 12 luni încheiate în luna martie de 292.100 de persoane, departe de maximele înregistrate după pandemie, când s-a ajuns la circa 518.000 de persoane între 2022 și 2023. Prin noile reglementări, guvernul laburist australian dorește să reducă imigrația netă la 245.000 de persoane anului acesta și apoi la 225.000 în 2027 și 2028. Printre principalele măsuri se numără limitarea posibilității ca studenții străini să-și aducă membri ai familiei în Australia și impunerea unui plafon pentru prelungirea vizelor așa-numite de vacanță-muncă, prin care tineri veniți în Australia pot să lucreze în timpul șederii lor în această țară. De asemenea, vor fi înăsprite controalele asupra titularilor de vize temporare care rămân în țară după expirarea acestora și va fi restricționată reînnoirea vizelor. Persoanele care au competențe în sectorul construcțiilor și lucrărilor publice vor avea prioritate în acordarea vizelor, dată fiind nevoia Australiei de a construi locuințe. Australia are o politică foarte strictă față de imigrația ilegală. în cadrul politicii sale privind imigrația legală, până în prezent a acordat un număr mare de vize pentru studenți sau vize care le permit tinerilor străini să lucreze cu jumătate de normă în timpul șederii lor. în prezent, în Australia sunt circa 753.000 de studenți străini, majoritatea din China și India. Cei care obțin aceste vize așa-numite de vacanță-muncă vor fi de acum înainte supuși unei loterii pentru a putea rămâne în Australia al doilea sau al treilea an, pentru ultima opțiune fiind disponibile numai 5.000 de vize. 'Trebuie să încetinim imigrația suficient de mult astfel încât piața imobiliară să-și poată reveni', a motivat măsurile ministrul citat, el susținând că înăsprirea legislației privind imigrația nu este un răspuns în fața ascensiunii partidului naționalist One Nation, cotat cu circa 25% din intențiile de vot în sondaje. Imigrația rămâne 'în mod fundamental o forță pentru Australia', dar australienii doresc să știe că guvernul lor o 'are sub control', a argumentat el. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Coreea de Nord declară 'ireversibil' statutul său de țară nucleară
Coreea de Nord a respins joi apelurile pentru denuclearizare formulate de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și a estimat că ceea ce consideră a fi extinderea alianței nucleare dintre Washington, Seul și Tokyo justifică eforturile sale de consolidare și extindere a propriului arsenal nuclear, relatează agențiile Reuters și EFE. Influenta soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Yo Jong, a reafirmat că statutul țării sale de putere nucleară este 'absolut și ireversibil', reacționând astfel după un apel pentru denuclearizare formulat în timpul Conferinței Generale a AIEA. 'Oricât de multe reuniuni organizează periodic AIEA și Occidentul și proclamă denuclearizarea mereu după același scenariu, ele nu vor putea să exercite nicio influență asupra voinței și capacității noastre de a adopta toate măsurile necesare pentru a ne apăra interesele supreme ale statului', a menționat Kim Yo Jong într-un comunicat publicat joi de agenția publică de presă nord-coreeană KCNA. Potrivit sorei liderului de la Phenian, capacitățile nucleare nord-coreene contribuie la asigurarea păcii și securității, iar statutul nuclear al Coreei de Nord este consolidat permanent 'atât fizic, cât și juridic'. în timpul celei de-a 70-a Conferințe Generale a AIEA, directorul general al acestui organism, Rafael Grossi, a cerut Coreei de Nord să-și reafirme angajamentul față de Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (TNP), amintind că Phenianul continuă să-și dezvolte programul nuclear prin încălcarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. într-un raport publicat la sfârșitul lunii august, AIEA a semnalat o nouă extindere a programului nuclear nord-coreean, inclusiv construcția unei a doua instalații de îmbogățire a uraniului la Yongbyon, cu o capacitate de până la 28 de cascade de centrifuge, în plus față de extinderea instalațiilor deja existente tot la Yongbyon și la Kangson. De asemenea joi, viceministrul apărării nord-coreean, Kim Kang Il, a cerut la Forumul Xiangshan pe teme de apărare, desfășurat în capitala chineză Beijing, să se renunțe la 'iluziile' privind denuclearizarea țării sale, subliniind că statutul nuclear este consfințit în Constituția Coreei de Nord și constituie o 'linie roșie'. Potrivit acestui oficial nord-coreean, sporirea prezenței militare conduse de SUA și ceea ce el a descris drept o alianță nucleară în expansiune între Washington, Seul și Tokyo justifică eforturile Phenianului de a-și consolida și extinde arsenalul nuclear, el declarând la rândul său ireversibil statutul Coreei de Nord de stat nuclear. 'Acumularea fără încetare de arme nucleare de către statele inamice justifică pe deplin construirea unui scut nuclear solid' al Coreei de Nord, prin 'extinderea și consolidarea continuă a descurajării nucleare pentru autoapărare', a mai spus viceministrul nord-coreean. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Cehia: Un reactor al centralei nucleare Temelin, oprit în urma unei defecțiuni
O unitate a centralei nucleare de la Temelin, din sudul Cehiei, a fost oprită în mod neașteptat miercuri în urma unei defecțiuni, a anunțat CEZ, operatorul centralei, transmite dpa. Reactorul nr. 2 a fost deconectat de la rețea după detectarea unei defecțiuni la sistemul de control al părții non-nucleare a instalației, a indicat operatorul. 'Tehnicienii au verificat sistemul și ulterior au înlocuit placa electronică afectată la un panou de comandă', a declarat purtătorul de cuvânt al centralei, Marek Svitak, precizând că au loc verificări suplimentare. Se așteaptă ca operațiunile reactorului să fie reluate în cursul zilei de joi. Reactorul nr.1 nu a fost afectat și a continuat să funcționeze la capacitate maximă. Reactorul nr. 2 fusese repornit abia în aprilie după operațiunile de mentenanță anuale care duraseră aproape două luni, timp în care fuseseră înlocuite unele dintre elementele de combustibil. Inițial, reactorul fusese planificat să funcționeze timp de 16 luni până la următoarea revizie, o prelungire cu șase luni față de intervalul standard anterior. Centrala nuclearoelectrică de la Temelin dispune de două reactoare cu apă sub presiune de tipul WWER 1000/320. Oponenții centralei o consideră predispusă la defecțiuni din cauza combinației dintre tehnologia rusească a reactoarelor și sistemele de control americane. Cehia are în plan să își majoreze ponderea energiei nucleare în mixul său energetic, de la circa o treime în prezent la peste jumătate până în 2040. Pentru aceasta, vor fi construite două reactoare la o a doua centrală, la Dukovany, în estul țării. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Experți în securitate din SUA și China propun măsuri de protecție pentru riscurile legate de AI în domeniul nuclear
Un sistem de inteligență artificială care interferează cu o rețea de comandă nucleară sau lansează o operațiune cibernetică militară ar putea lăsa Washingtonului sau Beijingului doar câteva minute pentru a decide dacă celălalt guvern a atacat, potrivit unor experți în securitate din SUA și China, relatează AFP. Experții, care fac parte dintr-un dialog SUA-China a cărui activitate contribuie la informarea discuțiilor oficiale, îndeamnă ambele guverne să se pregătească pentru astfel de scenarii, pe fondul îngrijorărilor în creștere cu privire la sistemele din ce în ce mai puternice și mai autonome. Propunerile lor includ linii roșii în jurul sistemelor nucleare, control uman asupra atacurilor cibernetice consecutive și o linie telefonică directă pentru incidentele care implică inteligența artificială autonomă. Recomandările au fost publicate săptămâna trecută înainte de discuțiile planificate la nivel guvernamental despre inteligența artificială și de o întâlnire așteptată pe 24 septembrie la Washington între președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping. Autorii Melanie Sisson, cercetătoare la grupul de experți Brookings Institution, și Tianjiao Jiang, profesor asociat la Universitatea Fudan, au participat la dialogul dintre SUA și China privind inteligența artificială și securitatea națională, convenit încă din 2019 de Brookings Institution și de Centrul pentru Securitate și Strategie Internațională al Universității Tsinghua. Propunerile lor arată cum rivalitatea dintre SUA și China privind inteligența artificială depășește concurența pentru cipuri și modele avansate și se apropie de întrebări asociate de mult timp cu controlul armelor: cum să se prevină ca accidentele să fie confundate cu atacuri, cum să se limiteze deciziile militare luate de mașini și cum să se stabilească protocoale de comunicare pentru rivalii înarmați nuclear atunci când tehnologia se comportă neașteptat. Ministrul Securității de Stat din China, Chen Yixin, a scris săptămâna aceasta într-o publicație guvernamentală că inteligența artificială 'transformă fundamental forma luptei militare'. El a spus că aceasta a trecut de la un rol secundar pe câmpul de luptă la un rol cheie, invocând atacurile dirijate de inteligența artificială în războiul dintre SUA și Israel cu Iranul. Sisson de la Brookings Institution a susținut că oamenii ar trebui să păstreze autoritatea exclusivă de a iniția atacuri cibernetice bazate pe inteligență artificială împotriva sistemelor de comandă, control și comunicații nucleare sau a infrastructurii importante din punct de vedere strategic ale celeilalte țări. Un sistem autonom ar putea funcționa defectuos, și-ar putea depăși instrucțiunile sau ar putea fi compromis, în timp ce țara atacată ar putea avea dificultăți în a stabili dacă acțiunea a fost accidentală sau ordonată de rivalul său. Jiang de la Universitatea Fudan a propus linii roșii explicite care să împiedice inteligența artificială să decidă independent să utilizeze arme nucleare sau să atace autonom sistemele de comandă nucleară, împreună cu protecții în ceea ce privește infrastructura critică, inclusiv energia, finanțele și asistența medicală. De asemenea, el a cerut o definiție comună a 'controlului uman semnificativ' pentru a împiedica ambele țări să folosească un limbaj identic pentru a justifica niveluri diferite de autonomie a mașinilor. Ideea se bazează pe un principiu aprobat de președintele american de atunci, Joe Biden, și de președintele chinez Xi Jinping în noiembrie 2024, conform căruia oamenii ar trebui să păstreze controlul asupra deciziilor de utilizare a armelor nucleare. Lora Saalman, cercetător senior asociat la Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, a scris în februarie că acesta a fost un punct important al convergenței SUA-China, chiar dacă ambele țări au arătat semne de integrare mai profundă a inteligenței artificiale în sistemele nucleare și conexe. Jiang a propus, de asemenea, o linie telefonică SUA-China dedicată armatei pentru incidentele legate de AI, avertizând că schimburile cibernetice automate s-ar putea intensifica prea rapid pentru intervenția umană. Inteligența artificială defensivă a unei țări ar putea răspunde automat la activități suspecte, în timp ce cealaltă parte ar putea interpreta acest răspuns ca un atac și ar putea riposta înainte de a înțelege ce s-a întâmplat de fapt. O linie telefonică ar putea permite unui guvern să-i spună celuilalt că o operațiune neobișnuită cu AI a fost accidentală, neautorizată sau încă în curs de investigare înainte de a fi tratată ca o acțiune deliberată a statului. Cu toate acestea, experți, inclusiv Carla Freeman de la Școala de Studii Internaționale Avansate Johns Hopkins, au pus la îndoială utilitatea liniei telefonice existente pentru comunicarea în criză militară SUA-China, invocând refuzul oficialilor chinezi de a răspunde la apelurile omologilor americani cu privire la 'incidentul balonului spion' din februarie 2023. Ierarhia rigidă de sus în jos a birocrației chineze îi împiedică, de asemenea, pe ofițerii de rang inferior să ia inițiativa în timpul angajamentelor cu omologii americani, a scris ea într-un articol pentru War on the Rocks în ianuarie. 'Nimeni din sistemul chinez nu vrea să comunice cu Statele Unite până când conducerea superioară, în consultare cu actorii relevanți din cadrul statului-partid al Chinei, nu va decide asupra unui răspuns, ceea ce ar putea dura zile întregi, dacă nu mai mult', a spus ea. Niciun guvern nu a aprobat public propunerile Brookings-Tsinghua, dar China a plasat din ce în ce mai mult inteligența artificială în cadrul birocrației existente de control al armelor. AI este un portofoliu formal al Departamentului de Control al Armelor din cadrul Ministerului de Externe, care se ocupă și de armele nucleare, neproliferarea, rachetele și alte probleme de securitate internațională. Shen Jian, ambasadorul Chinei pentru afaceri de dezarmare, a declarat la o reuniune a ONU de la Geneva din iunie că inteligența artificială militară ar putea afecta stabilitatea strategică și ar putea crește riscurile de calcul greșit și escaladarea conflictelor și că armele ar trebui să rămână sub control uman. China susține, de asemenea, că siguranța AI nu ar trebui să devină un pretext pentru bariere tehnologice. Washingtonul nu are o singură autoritate echivalentă pentru controlul armelor în domeniul inteligenței artificiale, politica de securitate națională fiind răspândită între Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe, Departamentul de Stat, Pentagon și alte agenții. Ambele guverne rămân precaute cu privire la măsurile care ar putea încetini propria dezvoltare tehnologică. Trump a avertizat că restricțiile ample ar putea oferi Chinei un avantaj, în timp ce Beijingul consideră multe controale tehnologice americane ca fiind încercări de a păstra dominația SUA. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Canada a depus o cerere oficială de a se alătura 'Forței Expediționare Comune', condusă de Regatul Unit
Canada, care dorește să-și diversifice relațiile în domeniul apărării dincolo de Statele Unite, a depus o cerere oficială de a se alătura 'Forței Expediționare Comune' (JEF), o coaliție militară condusă de Regatul Unit, a anunțat miercuri biroul premierului canadian Mark Carney, relatează joi Reuters. 'Forța Expediționară Comună' este o coaliție de securitate formată din 10 state membre NATO - Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Suedia și Regatul Unit -, înființată pentru a consolida capacitățile de răspuns rapid la situații de securitate. 'Premierul Carney a anunțat că Ottawa a solicitat în mod oficial aderarea la Forța Expediționară Comună și a salutat sprijinul Regatului Unit pentru participarea Canadei la această inițiativă importantă', a precizat biroul premierului într-un comunicat. Canada, stat membru NATO, urmărește o cooperare militară mai strânsă cu statele europene, în încercarea de a-și reduce dependența de Statele Unite. Decizia a fost luată în timpul unei întâlniri între Carney și premierul britanic Andy Burnham, în nordul Angliei. Cei doi au discutat despre oportunitățile de cooperare în industria de apărare prin intermediul Programului Global de Luptă Aeriană (Global Combat Air Programme), un proiect avansat de avioane de vânătoare la care Canada a aderat în calitate de observator în iulie 2026, a menționat biroul lui Carney. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Coreea de Sud insistă că nu a decis încă să contribuie militar la securizarea Strâmtorii Ormuz, în pofida presiunilor SUA
Ministrul de externe sud-coreean, Cho Hyun, a reafirmat joi că țara sa nu a decis încă dacă va contribui militar la supravegherea Strâmtorii Ormuz, înaintea unei întâlniri la Washington cu omologul său american Marco Rubio, în timp ce SUA exercită presiuni asupra Coreei de Sud să se implice în securizarea strâmtorii, relatează agenția EFE. 'Poziția noastră rămâne aceea că nu s-a luat încă nicio decizie și examinăm toți factorii relevanți', a spus ministrul sud-coreean, înainte să plece spre SUA, unde se va întâlni vineri cu Rubio. Președintele american Donald Trump a cerut recent Coreei de Sud să contribuie la operațiunile de securizare a acestui coridor navigabil strategic. El a cerut luna trecută Pentagonului să 'reducă substanțial' exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, în pofida alianței de lungă durată dintre Washington și Seul, invocând drept motive costul acestor exerciții și refuzul Seulului de a participa la acțiuni împotriva Iranului. Guvernul de la Seul a menținut o poziție prudentă față de solicitarea americană, dar a trimis recent o echipă în Emiratele Arabe Unite pentru a evalua situația de securitate și condițiile operative pentru o posibilă desfășurare de trupe sau echipamente militare. Aproximativ 70% din importurile de petrol ale Coreei de Sud provin din Orientul Mijlociu, iar circa 95% dintre aceste importuri trec prin Strâmtoarea Ormuz. Ministrul Cho Hyun a mai declarat că va aborda cu Marco Rubio și alte chestiuni bilaterale nesoluționate, pe lângă temele care privesc peninsula coreeană și problemele regionale, între care implementarea angajamentului Coreei de Sud de a investi 350 de miliarde de dolari în SUA, în cadrul unui acord menit să evite creșteri de taxe vamale din partea Washingtonului. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Columbia/Un judecător ridică suspendarea generală a bombardamentelor lansate de armată asupra taberelor luptătorilor de gherilă
Un judecător a ridicat miercuri suspendarea generală a bombardamentelor lansate de armată asupra taberelor luptătorilor de gherilă din Columbia, însă a cerut o 'vigilență sporită' în cazul informațiilor privind prezența minorilor recrutați în aceste tabere, conform hotărârii judecătorești, informează joi AFP. De la preluarea mandatului la începutul lunii august de către președintele Abelardo de la Espriella, armata columbiană a lansat trei atacuri care au ucis cel puțin 42 de persoane, între care șase copii, în Amazonia și la granița cu Venezuela. Pe 2 septembrie, un judecător din Bogota a ordonat suspendarea temporară a atacurilor împotriva taberelor de rebeli din întreaga țară, conform documentului obținut miercuri de AFP. Noua hotărâre judecătorească autorizează reluarea atacurilor, însă cu o 'vigilență sporită' atunci când există informații sigure, obiective sau rezonabil verificabile privind prezența copiilor sau a adolescenților recrutați, potrivit aceleiași surse. Operațiunile aeriene rămân suspendate în Amazonia și în Guaviare, un bastion al luptătorilor de gherilă, în așteptarea deciziei unui judecător regional într-un caz separat. Recrutarea minorilor este o practică obișnuită în Columbia, unde grupările criminale folosesc rețelele de socializare pentru a-i atrage. în 2025, au fost înregistrate 428 de astfel de cazuri, potrivit Avocatului Poporului, care subliniază că minorii sunt 'victime'. Autoritățile 'trebuie să stabilească criterii pentru bombardamente care să respecte dreptul internațional umanitar', a declarat pentru AFP Jimmy Borda, avocatul care a intentat un proces împotriva guvernului. Președintele columbian Abelardo de la Espriella a promis să distrugă grupările armate implicate în traficul de droguri, cu sprijinul Statelor Unite, care susțin țara sud-americană în operațiunile sale militare. Washingtonul a confirmat miercuri decizia sa de a retrage Columbiei statutul de aliat în lupta împotriva drogurilor, menținându-și în același timp ajutorul și lăudând eforturile recente ale guvernului împotriva traficului de droguri. Minori au fost de asemenea uciși în bombardamente militare sub guvernele președintelui de stânga Gustavo Petro (2022-2026) și ale președintelui de dreapta Ivan Duque (2018-2022). AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Washingtonul refuză și în acest an să îi acorde viză lui Mahmoud Abbas pentru Adunarea Generală a ONU
Pentru al doilea an consecutiv, Statele Unite au refuzat să îi acorde viză președintelui Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, pentru participarea sa la Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, invocând lipsa reformelor, a declarat miercuri pentru AFP o sursă apropiată dosarului. 'Din cauza incapacității lor de a implementa reforme, contrar angajamentelor asumate față de Statele Unite, și a activităților lor continue care subminează perspectivele de pace, Statele Unite vor extinde sancțiunile care interzic vizele pentru membrii OEP (Organizația pentru Eliberarea Palestinei) și oficialii Autorității Palestiniene', a transmis Departamentul de Stat într-un comunicat. O sursă apropiată dosarului a confirmat pentru AFP că președintele Autorității Palestiniene este de asemenea vizat de această decizie. Anul trecut, administrația Trump a făcut același lucru, forțându-l pe liderul palestinian, un participant obișnuit la Adunarea Generală a ONU, să se adreseze reuniunii prin videoconferință. Washingtonul îl acuză că 'nu și-a respectat angajamentele față de pacea în Orientul Mijlociu', vizând 'acțiunile sale de subminare' care urmăresc 'internaționalizarea conflictului israeliano-palestinian, în special prin intermediul Curții Penale Internaționale (CPI) și al Curții Internaționale de Justiție (CIJ)'. Washingtonul acuză, de asemenea, Autoritatea Palestiniană că 'încearcă să ocolească negocierile solicitând recunoaștere unilaterală și că oferă în continuare indemnizații teroriștilor și glorifică actele de terorism și teroriștii în declarații publice și manuale școlare', conform comunicatului. Procedând astfel, Statele Unite merg contra direcției multor țări, inclusiv a Franței, care anul trecut a recunoscut existența unui stat Palestina la ONU. în total, 142 de state membre ale ONU au aprobat-o, în urma conferinței privind soluția cu două state, co-prezidată de Franța și Arabia Saudită. Acest lucru survine în contextul în care violența comisă de coloniștii israelieni împotriva palestinienilor s-a intensificat în ultimele luni în Cisiordania. Israelul ocupă Cisiordania din 1967, iar violențele au escaladat brusc de la atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a declanșat războiul din Fâșia Gaza. Conform unui bilanț al AFP bazat pe date de la Ministerul Sănătății palestinian, soldații și coloniștii israelieni au ucis în Cisiordania cel puțin 1.109 palestinieni - combatanți și civili - din 7 Octombrie. Comunitatea internațională și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste violențe, dar Statele Unite au rămas în mare parte tăcute pe această temă, declarând doar că administrația americană se opune oricărei anexări a teritoriului palestinian.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)
Lula va merge la ONU pentru a-i spune lui Trump 'să nu se amestece' în alegerile din Brazilia
Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a anunțat miercuri că va lua cuvântul la Adunarea Generală a ONU de la New York pentru a-i spune omologului său american Donald Trump 'să nu se amestece' în alegerile din Brazilia, scrie AFP. Liderul de stânga, care se va adresa marți Adunării Generale a Națiunilor Unite, candidează pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din octombrie în fața candidatului de dreapta Flavio Bolsonaro, aliat al lui Donald Trump. Sondajele prognozează un tur al doilea strâns între cei doi. 'Mă duc la reuniunea ONU pentru a avea o conversație cu Trump și a-i spune: nu vă amestecați în alegerile din Brazilia', a declarat Lula în timpul unei etape de campanie în Ceilandia, un cartier popular din capitala Brasilia. Pentru moment, 'nu este prevăzută nicio reuniune bilaterală specifică' cu republicanul, a indicat miercuri un oficial din cadrul Ministerului brazilian de Externe, Carlos Bicalho Cozendey. însă cei doi președinți 'se vor intersecta, probabil, la Adunare', așa cum s-a mai întâmplat deja în 2025, deoarece urmează să își țină discursurile unul după celălalt, a adăugat el. Statele Unite au impus în iulie două serii de suprataxe vamale asupra produselor braziliene, pe care Lula le-a denunțat ca fiind o tentativă de ingerință în alegeri. Tensiunea cu guvernul Trump a început în 2025, când Washingtonul a aplicat o primă majorare masivă a taxelor vamale împotriva Braziliei în represalii la un proces pentru tentativă de lovitură de stat care l-a vizat pe fostul președinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022), tatăl lui Flavio. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Bolivia și Paraguay ajung la un acord asupra frontierei lor după 88 de ani de negocieri
Bolivia și Paraguay au oficializat miercuri, la La Paz, traseul frontierei lor comune după 88 de ani de negocieri, a anunțat Ministerul bolivian de Externe, relatează AFP. Cele două țări s-au înfruntat între 1932 și 1935 pentru regiunea aridă din nordul Gran Chaco, un conflict care a făcut între 80.000 și 100.000 de morți și
#Ucraina: Explozii puternice auzite la Kiev (jurnalist AFP)
Explozii puternice au răsunat în primele ore ale zilei de joi la Kiev, în timpul unei alerte de rachete declanșate de autorități, potrivit unui jurnalist al AFP aflat în capitala ucraineană. Acest jurnalist a auzit în jur de zece explozii puternice, în timp ce administrația militară a Kievului declanșase o 'al
UPDATE SUA: Congresul adoptă un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Deputații americani au aprobat miercuri noi sancțiuni împotriva Rusiei și a aliaților săi pentru rolul lor în războiul împotriva Ucrainei, un text deja adoptat de Senat și susținut de președintele SUA, Donald Trump, notează AFP. Acest proiect de lege, care prevede pentru prima dată acțiuni ale părții americane împotriva
Trump amenință să oprească schimburile comerciale cu UE din cauza proiectului său de asociere cu Canada
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri că va întrerupe schimburile comerciale cu Uniunea Europeană, ca reacție la proiectul acesteia de a face din Canada primul stat membru as
Un afgan acuzat de atentatul de la aeroportul din Kabul, condamnat la 20 de ani de închisoare în Statele Unite
Un afgan găsit vinovat de susținerea grupării Statul Islamic (SI), care a revendicat atentatul de la aeroportul din Kabul în 2021, a fost condamnat miercuri de justiția americană la 20 de ani de închisoare, transmite AFP. Mohammad Sharifullah fusese găsit vinovat în aprilie de 'susținerea materială a unei organizații tero
Israelul și Marocul vor deschide ambasade în țările lor respective (diplomația israeliană)
Israel și Marocul vor deschide ambasade în țările lor respective, a anunțat miercuri Ministerul israelian de Externe, după o întâlnire la New York între cei doi șefi ai diplomației, sub egida Statelor Unite, transmite AFP. Marocul și Israelul și-au normalizat relațiile diplomatice în decembrie 2020 în cadrul
R. Moldova ar putea primi o foaie de parcurs pentru integrarea în UE:' Este un semnal politic important' (oficial moldovean)
Viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a salutat miercuri mesajul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind pregătirea unor foi de parcurs pentru țările candidate care avansează rapid în procesul de aderare la Uniunea Europeană. 'Este un semnal politic important, care arată că eforturile țăr
SUA retrage Venezuela de pe lista țărilor implicate în traficul de droguri și ar putea proceda identic cu Columbia (Trump)
SUA au retras Venezuela de pe lista țărilor care nu au reușit să combată în mod evident traficul ilegal de droguri, pentru prima dată în mai bine de 20 de ani, a afirmat miercuri președintele american Donald Trump într-o declarație, adăugând că ar putea lua în considerare și retragerea țării vecine, Columbia, informează Reuters.
Rebelii houthi afirmă că ar fi doborât un avion de vânătoare saudit
Rebelii houthi pro-iranieni din Yemen au afirmat miercuri că ar fi doborât un avion de vânătoare saudit, acuzând Riadul că ar fi efectuat sute de lovituri aeriene asupra țării lor, relatează AFP. Combatanții antiguvernamentali au reușit 'să doboare un avion de vânătoare saudit de tipul F-15, în timp ce acesta
Italia a decis să elimine taxa auto pentru majoritatea vehiculelor mici și mijlocii, anunță Meloni
Italia a decis să elimine taxa auto pentru 14,5 milioane de autoturisme și motociclete, a anunțat miercuri premierul Giorgia Meloni, o măsură care ar urma să coste bugetul de stat - deja sub presiune - peste 2 miliarde de euro, relatează Reuters și ANSA. Decizia vine în contextul în care guvernul caută modalități de a-și spori popularitatea î
Premierul britanic îi dă asigurări șefului NATO cu privire la angajamentul Londrei față de Alianță
Premierul britanic, Andy Burnham, i-a dat miercuri asigurări secretarului general al NATO, Mark Rutte, cu privire la angajamentul Regatului Unit față de Alianța Nord-Atlantică, în pofida schimbărilor recente de la nivelul guvernului de la Londra, transmit Reuters și dpa. ''A existat o schimbare de prim-ministru, dar niciodată vreo schimba
#Ucraina: Un depozit al societății de producție creată de Zelenski, distrus de un atac rusesc
Un atac al dronelor rusești a distrus un depozit al societății de producție cofondată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe vremea când era încă actor și umorist, a anunțat miercuri societatea respectivă, Kvartal 95, relatează AFP. 'Am pierdut un mare număr de decoruri, costume și obiecte care timp de 20 de ani au făcut parte din conc
Șeful ONU consideră indispensabilă o coordonare mondială privind inteligența artificială
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a calificat miercuri drept ''indispensabilă'' o coordonare mondială privind inteligența artificială (IA), după multiplicarea apelurilor pentru o reglementare mai bună a acestui domeniu, transmite France Presse. ''Guvernele trebuie să-și asume responsabilitățile. Prima responsabilitate a orică
Putin prezintă alegerile parlamentare drept un barometru al sprijinului pentru război și îi îndeamnă pe ruși să voteze
Președintele rus Vladimir Putin a calificat miercuri participarea la viitoarele alegeri parlamentare ca pe un barometru al sprijinului pentru războiul Rusiei în Ucraina și i-a îndemnat pe ruși să participe activ la vot, relatează Reuters. Rusia organizează alegeri parlamentare timp de trei zile, începând de vineri, pentru a alege compon