Economic extern
678 articole
Autoritățile ruse cer explicații de la un distribuitor de carburanți din Moscova care a majorat prețurile cu 19%
Autoritatea pentru concurență din Rusia (FAS) a solicitat, joi, explicații de la un important distribuitor cu amănuntul de benzină din Moscova, după ce acesta a majorat prețurile la benzina cu cifra octanică 95 cu 19% în ultima săptămână, transmite Reuters. FAS a trimis a trimis solicitarea către Neftmagistral, o companie care administrează aproximativ 100 de benzinării în regiunea Moscova și în capitala Rusiei. Creșterea prețurilor la pompă vine după atacurile ucrainene cu drone asupra unei rafinării din Moscova, care aprovizionează regiunea Moscovei cu combustibil. Neftmagistral a refuzat să comenteze solicitarea autorității de reglementare. Prețul benzinei cu cifra octanică 95 în rețeaua Neftmagistral era joi de aproximativ 95 de ruble (1,30 dolari) pe litru, în creștere de la aproximativ 80 de ruble pe litru în data 15 iunie. Regiunea Moscovei a fost scutită până acum de întreruperile de aprovizionare cu combustibil care au afectat alte regiuni rusești, după atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor din ultimele luni. Jurnaliștii Reuters nu au văzut cozi la benzinăriile din Moscova, iar giganții petrolieri ruși care operează benzinării în Moscova au afișat pe site-urile lor prețuri mult mai mici decât cele ale Neftmagistral. Rosneft a informat că litrul de benzina cu o cifră octanică 95 la benzinăriile sale din Moscova costa joi 73,6 ruble. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Comisia a prezentat Cadrul privind alfabetizarea în domeniul Inteligenței Artificiale
Comisia Europeană, împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a prezentat, joi, un 'Cadru de alfabetizare în domeniul AI' pentru învățământul primar și secundar, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. 'Alfabetizarea în domeniul AI este o competență fundamentală pentru tinerii noștri. înțelegerea și utilizarea responsabilă a AI sunt esențiale pentru competitivitatea Europei, precum și pentru protejarea democrației și a coeziunii sociale și încep în sălile noastre de clasă. Odată cu lansarea acestui cadru, facem un pas important pentru a sprijini educația în domeniul inteligenței artificiale în întreaga Europă', a declarat vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu. Cadrul oferă cadrelor didactice, liderilor din domeniul educației și factorilor de decizie din domeniul educației o înțelegere comună a competențelor de care elevii au nevoie pentru a înțelege și a utiliza AI în mod responsabil și etic. Acesta oferă orientări și exemple de activități pentru sala de clasă și este organizat în jurul a patru domenii - să colaboreze cu AI, să creeze cu AI, să gestioneze AI și să modeleze AI. De asemenea, cadrul sprijină ambiția Uniunii Europene de a oferi o educație digitală de înaltă calitate, favorabilă incluziunii și orientată spre viitor. Parte a uniunii competențelor, pachetul privind educația, care va fi prezentat în cursul acestui an, va sprijini în continuare adaptarea sistemelor de educație la transformarea digitală și la cea a AI. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Rusia se îndatorează din ce în ce mai mult pentru a acoperi costurile războiului din Ucraina
Președintele Vladimir Putin menționează în mod frecvent faptul că Rusia are cea mai mică datorie publică dintre țările G20 drept un punct forte al economiei rusești, însă războiul său din Ucraina începe să schimbe acest lucru, arată o analiză Bloomberg. în condițiile în care sursele externe de finanțare sunt în mare parte întrerupte de sancțiunile internaționale, Kremlinul se bazează din ce în ce mai mult pe obligațiunile emise pe plan local, la dobânzi mai mari, pentru a ajuta la finanțarea războiului. în următorul deceniu, Rusia va plăti cel puțin 15% din produsul intern brut pentru serviciul datoriei, adică echivalentul întregii datorii publice actuale, conform calculelor Bloomberg Economics. Emisiunile locale de obligațiuni sunt așteptate să crească în acest an, deoarece economia de război a Rusiei are nevoie de finanțare suplimentară, potrivit unor surse din apropierea planurilor bugetare. Cheltuielile pentru apărare din acest an ale Rusiei ar putea se situeze undeva între 4.000 și 5.000 de miliarde de ruble (55-69 miliarde de dolari), mai mari decât cele bugetate inițial sau cu aproape 40% peste cheltuielile planificate, au dezvăluit sursele care au dorit să își păstreze anonimatul. Conform legii bugetului, guvernul de la Moscova și-a planificat să atragă puțin peste 4.000 de miliarde de ruble de pe piața internă pentru a acoperi cheltuielile statului, în timp ce plafonul datoriei a fost stabilit la 37.400 miliarde de ruble.Cu toate acestea, în primele cinci luni ale anului, deficitul bugetar a urcat până la 6.000 de miliarde de ruble sau 2,6% din PIB, depășind ținta pentru întregul an 2026 cu aproximativ 60%. De asemenea, plafonul datoriei publice pentru anul 2026 a fost deja atins. Chiar dacă Ministerul Finanțelor face eforturi pentru a reduce deficitul prin utilizarea rezervelor acumulate și reducerea cheltuielilor în alte părți, guvernul de la Moscova va trebui în continuare să atragă alte 2.000-3.000 de miliarde de ruble prin împrumuturi în acest an, susțin sursele citate de Bloomberg. Costurile Rusiei cu serviciul datoriei s-au dublat de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei din februarie 2022. în 2021, sumele alocate pentru plata dobânzilor au reprezentat aproximativ 4,5% din cheltuielile federale și s-au clasat doar pe locul opt printre categoriile de cheltuieli bugetare. Comparativ, în acest an, Rusia planifică aproape 4.000 de miliarde de ruble pentru rambursare datoriei, reprezentând aproape 9% din bugetul federal total. Aceasta face din serviciul datoriei a cincea cea mai mare poziție din bugetul de stat după apărare, securitate națională, politică socială și economie. 'La dobânzile actuale, datoria internă este destul de scumpă', spune Dmitri Polevoy, director de investiții la Astra Asset Management. Potrivit acestuia, povara în creștere a datoriei 'limitează spațiul de manevră în alte categorii de cheltuieli pe care Ministerul Finanțelor încearcă să le optimizeze'. Deocamdată, datoria publică actuală a Rusiei, de 16,5% din PIB, este un exemplu conservatorism fiscal în comparație cu majoritatea statelor europene. La forumul economic de la Sankt Petersburg, la începutul acestei luni, Putin a subliniat povara datoriei din Grecia la 146% din PIB, Italia cu 137% și Franța la 116%, spunând că poziția Rusiei 'pur și simplu nu este comparabilă'. Cu toate acestea, săptămâna trecută, parlamentarii ruși au adoptat în grabă un act normativ care permite guvernului să mărească împrumuturile dincolo de plafonul de îndatorare prevăzut în legea bugetului. 'Acest proiect de lege este urgent necesar', a declarat președintele Comisiei de buget din Duma de Stat, Andrey Makarov. Banca Centrală a Rusiei și băncile comerciale contribuie la creșterea împrumuturilor guvernamentale prin operațiuni repo. Băncile achiziționează obligațiuni OFZ emise de guvern și apoi le folosesc ca garanții la banca centrală în schimbul lichidității. Practic, băncile direcționează fonduri către obligațiuni guvernamentale în loc să acorde împrumuturi economiei, folosind aceste titluri de valoare pentru a obține finanțare de la banca centrală. Acest lucru distorsionează funcționarea economiei, contribuind la stagnarea sectoarelor non-militare. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Petrolul se ieftinește și bursele asiatice cresc după semnarea acordului SUA/Iran
Cotația barilului de petrol a scăzut joi cu peste 3%, după semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, care a stimulat și piețele bursiere asiatice, transmite AFP. în jurul orei 06:25 GMT, prețul barilului de țiței WTI nord-american a scăzut cu 3,40%, până la 74,18 dolari, iar cel al țițeiului Brent din Marea Nordului, referința globală, a scăzut cu 3,02%, până la 77,15 dolari. Președintele american și cel iranian au semnat fiecare miercuri seară, de la distanță, un memorandum de înțelegere care prevede încetarea ostilităților, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Blocarea, de la sfârșitul lunii februarie, a acestei căi navigabile strategice, prin care trece în mod normal o cincime din petrolul mondial, a dus la o creștere vertiginoasă a prețurilor țițeiului. Anunțul acordului americano-iranian a provocat o scădere drastică a prețurilor începând de luni. Confirmarea semnării memorandumului de înțelegere a fost salutată de investitori. 'Chiar dacă piețele luau deja în considerare posibilitatea unei normalizări treptate a traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz, exista în continuare un risc semnificativ ca negocierile să eșueze în ultimul moment. Acest acord reduce considerabil acest risc extrem', a remarcat Rajeev De Mello, manager la Gama Asset Management. 'Semnarea unui memorandum de înțelegere și o cale mai rapidă către redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar trebui să ajute la eliminarea unei părți din prima de risc pe piața țițeiului', confirmă Stephen Innes de la SPI Asset Management. în paralel cu ieftinirea petrolului, indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis ședința de joi în creștere cu 1,64%, până la 71.053,49 puncte, după ce în cursul ședinței a atins un nou record de aproape 71.400 de puncte. La Seul, indicele bursier Kospi a urcat cu 2,25%, depășind pentru prima dată în istoria sa pragul simbolic de 9.000 de puncte, susținut de giganții cipurilor de memorie Samsung și SK Hynix. Comparativ, la începutul lunii ianuarie indicele bursei de la Seul se situa la 4.300 de puncte. 'Coreea de Sud furnizează aproximativ 80% din cipurile de memorie din lume (...) Semiconductorii reprezintă jumătate din producția industrială a țării: acesta este principalul motiv pentru care Kospi urcă acum la 9.000 de puncte', a declarat Kim Dae-jong de la Universitatea Sejong. Bursa de Valori din Taipei a crescut cu 1,28%. în schimb, bursa de la Sydney a scăzut cu 0,62%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,09% în jurul orei 6:30 GMT. Scăderea prețurilor la energie a compensat semnalele transmise cu o zi înainte de Rezerva Federală a SUA (Fed), la prima sa ședință de politică monetară sub conducerea noului său președinte, Kevin Warsh. Fed aceasta a menținut status quo-ul așteptat privind dobânzile, dar a semnalat că ar putea înăspri politica monetară ca răspuns la inflație. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Ucraina își dezvoltă sursele regenerabile de energie, pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului său energetic
Printre alte câteva zeci de proiecte, parcul eolian Oriv din vestul Ucrainei întruchipează o politică de reînnoire a rețelei energetice, care în ultimii patru ani a fost bombardată de Rusia, transmite AFP. La scurt timp după începerea invaziei sale la scară largă din 2022, Moscova a lansat o vastă campanie de atacuri sistematice împotriva infrastructurii energetice ucrainene, aruncând milioane de oameni în întuneric și frig. Ministerul Energiei de la Kiev a informat că, de la începutul invaziei, Moscova a lansat 6.194 de atacuri împotriva infrastructurii energetice ucrainene. în acest context, Ucraina a trebuit să accelereze tranziția către un model mai descentralizat pentru a face rețeaua sa mai dificil de paralizat. Energiile regenerabile, fotovoltaică, eoliană și bioenergia, au câștigat astfel importanță pentru reducerea dependenței de cele câteva centrale electrice mari moștenite din perioada sovietică și vizate în mod regulat de Moscova. Diversificarea a devenit 'fundamentul rezilienței energetice a Ucrainei', se arată într-un raport publicat anul trecut de Ministerului Energiei de la Kiev, adăugând că energia eoliană joacă 'un rol special datorită implementării sale rapide'. Parcul eolian Oriv, situat la aproximativ 100 de kilometri de Lvov, un oraș important din vestul Ucrainei, a devenit un exemplu emblematic al politicii Kievului. Deși construcția sa a început cu câteva luni înainte de război, a fost pus în funcțiune în 2024. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2023 aproximativ o treime din producția de energie electrică a Ucrainei provenea de la centralele pe combustibili fosili, jumătate de la centralele nucleare și restul din surse regenerabile. Cu cele zece turbine eoliene ale sale, parcul eolian Oriv acoperă 5% din consumul regiunii cu același nume și poate alimenta zeci de mii de locuințe. 'Acesta este un sprijin incredibil pentru sistemul energetic în vremuri dificile', subliniază Marine Abramian, coordonatoare de campanie la Greenpeace Ucraina. Energia eoliană și cea fotovoltaică au devenit esențiale deoarece permit o producție de energie distribuită mai uniform în întreaga țară. înainte de 2022, Ucraina avea o capacitate de aproximativ 1,67 GW de energie eoliană, în principal în apropierea Mării Azov, dar 90% din această capacitate a fost pierdută din cauza ocupației și bombardamentelor rusești. Plecând de la experiența sa dureroasă, Ucraina a adoptat în 2024 un plan național care stabilește un obiectiv de 27% energie regenerabilă în producția de electricitate până în 2030, fiind planificați 6,2 GW de energie eoliană și 12,2 GW de energie fotovoltaică. De la începutul invaziei, au fost construiți 700 MW de noi capacități, aproape jumătate până în 2025, a anunțat Asociația Ucraineană pentru Energie Eoliană. Printre zecile de proiecte de energie eoliană lansate sau finalizate în timpul războiului se numără cele de la Tiligul și Nistru (sud), precum și alte proiecte în vest, Transcarpatia și Munții Carpați. în același timp, întreprinderile și autoritățile locale au început să investească în instalații la scară mică, în principal fotovoltaice, pentru a-și asigura independența energetică în timpul penelor de curent. Cu energia eoliană clasată pe locul doi după cea fotovoltaică, sursele de energie regenerabilă reprezintă acum 11% din producția de electricitate din Ucraina, comparativ cu 9% înainte de război, conform cifrelor oficiale. Proiectul Oriv, cofinanțat de grupul ucrainean Eco-Optima și grupul ceh MND, s-a confruntat cu constrângerile războiului. 'Nu a fost posibil să fie transportate componentele turbinelor eoliene la fața locului, deoarece companiile partenere străine au refuzat să trimită transportul și personalul', a explicat Yuriy Fedak, director adjunct al Eco-Optima. Compania a ajuns să folosească un transportator ucrainean și să reîncarce piesele la granița cu Polonia pentru a le transporta la fața locului, fără asigurare, pe propriul risc. 'Lipsa asigurării care acoperă riscurile de război împiedică fundamental dezvoltarea proiectelor în sectorul energetic', a declarat Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică cu sediul la Kiev. O altă problemă: lipsa sistemelor de baterii care ar ajuta la echilibrarea rețelei, care a fost grav destabilizată de atacurile rusești. Sistemul energetic ucrainean rămâne instabil și 'sunt necesare investiții semnificative în sisteme de stocare a energiei', subliniază Glib Vychlinsky, directorul Centrului pentru Strategie Economică. Eco-Optima intenționează să adauge în cele din urmă un sistem de baterii de aproximativ 60 MWh pentru a stoca electricitatea, în vederea injectării ulterioare în rețea, în funcție de necesități. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Războiul din Iran a stimulat vânzările de vehicule electrice în Europa, dar creșterea s-ar putea să nu dureze
Scumpirea combustibililor, apărută în urma războiul din Iran, stimulează cererea de vehicule electrice noi și second-hand în întreaga Europă, însă unii directori de companii avertizează că interesul ar putea scădea dacă benzina se ieftinește, transmite Reuters. Experții din industrie spun că îmbunătățirile aduse infrastructurii de încărcare și un val de modele mai accesibile, inclusiv cele lansate de producătorii auto chinezi, contribuie la popularizarea vehiculelor electrice, susținând cererea. SUA și Iranul au convenit asupra unui armistițiu prelungit, dar având în vedere perturbările provocate transportului maritim, ar putea dura câteva săptămâni până când fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz se vor normaliza, astfel că prețurile la combustibili vor rămâne, probabil, la un ridicat timp de mai multe luni. Datele furnizate Reuters de grupul de cercetare New Automotive și asociația E-Mobility Europe arată că, în luna mai, înmatriculările de vehicule electrice noi au crescut cu 34% în ritm anual pe 17 piețe care regrupează peste 90% din vânzările de autoturisme din Uniunea Europeană și Asociația Europeană a Liberului Schimb. De asemenea, modelele complet electrice au reprezentat aproape una din patru înmatriculări noi pe aceste piețe. Carnetul de comenzi pe vehicule electrice al Renault a crescut cu 50% în unele țări de la începutul războiului din Iran, a declarat recent directorul general Francois Provost într-un interviu pentru Reuters, dar a prognozat că ritmul de creștere 'va scădea' dacă prețurile combustibililor scad. La rândul său, directorul pentru Europa de la Ford, Jim Baumbick, a declarat că războiul 'a sporit interesul clienților' pentru vehiculele electrice, dar a avertizat că nu trebuie să consideră asta drept o schimbare de durată. Războiul din Iran a apărut într-un moment în care producătorii auto lansează vehicule electrice mai ieftine în Europa, abordând una dintre principalele bariere în calea adoptării acestor vehicule, costurile inițiale mai mari în comparație cu mașinile cu motor cu ardere internă. Producătorii auto chinezi se extind dincolo de modelele mai mari, intrând pe segmentul hatchback-urilor mai mici de pe piața din Europa, BYD lansând săptămâna trecută modelul Dolphin G la Berlin. 'Interesul consumatorilor pentru vehiculele electrice este stimulat în mod clar de mașinile chinezești ieftine și foarte bune care sosesc pe piață', a declarat Andy Palmer, un fost director la Nissan, companie care a lansat modelul Leaf EV pentru piața de masă. Oferta de vehicule electrice second-hand este, de asemenea, în creștere, cu o cerere puternică. Platforma online OLX a informat că vânzările pentru mărcile chinezești în Franța au crescut de peste patru ori față de anul precedent în luna mai. Platforma online germană de mașini noi și second-hand Carwow a informat că interesul pentru vehiculele electrice, măsurat pe baza configurațiilor și solicitărilor de achiziție, s-a stabilizat la 70% până la 75%, în creștere de la aproximativ 40% la începutul acestui an. 'Aceasta este rezultatul unei evoluții îndelungate de la un efect pe termen scurt la o tendință sustenabilă', a declarat Philipp Sayler von Amende, director general al Carwow Germania. în plus, vehiculele electrice second-hand sunt și relativ ieftine. Reducerile de prețuri demarate de producătorul american Tesla în 2023 au redus drastic valorile de revânzare, deși prețurile sunt acum în creștere pe măsură ce cererea se consolidează. Deocamdată, vehiculele electrice second-hand sunt mai ieftine decât modelele comparabile cu motor cu ardere internă. în Marea Britanie, vehiculele electrice cu o vechime cuprinsă între doi și patru ani se vând cu aproximativ 33% din prețul lor inițial, față de 52% pentru mașinile pe combustibili fosili, potrivit firmei de servicii pentru dealeri Cox Automotive. Directorul de analiză al Cox, Philip Nothard, a declarat că o ofertă tot mai mare de vehicule electrice noi și second-hand la prețuri accesibile ar trebui să susțină cererea, chiar dacă prețurile combustibililor scad. 'Piața ar trebui să se stabilizeze. Mă îndoiesc foarte mult că vom asista la o scădere', a spus Philip Nothard. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Se caută scafandri care să curețe scoici de pe coca navelor care așteaptă să navigheze prin Strâmtoarea Ormuz
Cererea de scafandri specializați în curățarea scoicilor a explodat, pe măsură ce navele blocate în Golful Persic de mai bine de trei luni se pregătesc să ridice ancora, transmite Bloomberg. Numărul de comenzi pentru echipaje care să curețe coca navelor de alge, nămol și crustacee a crescut de peste 30 de ori de când președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un acord de pace cu Iranul, care va redeschide Strâmtoarea Ormuz, a declarat căpitanul Manandeep Singh Kukreja, inspector șef la firma Prominence Shipping Services LLC, cu sediul în Dubai. Această creștere semnificativă are potențialul de a majora taxele percepute de echipajele de curățare a scoicilor pentru lucrări subacvatice pe o singură navă cu până la 60%, la 8.000 de dolari, a spus Manandeep Singh Kukreja. Cu doar câteva zile în urmă, când Trump a anunțat acordul, echipajele primeau 5.000 de dolari pentru o astfel de muncă. 'în următoarele 30 de zile, o companie de scufundări va lucra ca și cum ar fi găsit aur. Toată lumea vrea să iasă în sfârșit din Ormuz. Toată lumea vrea să se întoarcă la câștigarea de bani', a afirmat Kukreja. Curățarea scoicilor de pe carene este doar un exemplu al provocărilor și costurilor cu care se confruntă navele mari și mici în timp ce așteaptă ca SUA și Iranul să finalizeze acordul de pace, astfel încât să poată naviga prin Strâmtoarea Ormuz. După luni de război, vor trebui să se asigure că asigurarea lor este în regulă, să stabilească cine va supraveghea trecerea în siguranță și să ia toate măsurile posibile pentru a evita potențialele mine. Aproximativ 600 de nave sunt blocate în Golful Persic, în condițiile în care cea mai mare perturbare a pieței energetice globale se apropie de a 16-a săptămână. Majoritatea porturilor de escală interzic intrarea navelor pline de scoici din cauza amenințării reprezentate de speciile invazive cuibărite între scoici. De aici și creșterea bruscă a cererii de echipaje pentru curățarea zecilor de nave care au stat în apele puțin adânci, calde ca apa de baie, ale Golfului Persic, de când a izbucnit războiul, la sfârșitul lunii februarie. 'Vor profita la maximum de această oportunitate. Este evident că își vor crește prețurile', a susținut Kukreja, referindu-se la scafandri. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Christine Lagarde avertizează că AI ar putea reprezenta un risc la adresa stabilității financiare
Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a avertizat miercuri cu privire la riscurile reprezentate de inteligența artificială (AI), afirmând că 'o mână de modele fundamentale create de o mână de companii se împletesc cu sistemele financiare' și a alertat asupra vulnerabilității și dependenței Europei în acest domeniu, transmite EFE. în discursul său la cel de-al 19-lea summit COTEC Europe, care se desfășoară la Veneția, Lagarde a reamintit că majoritatea transformărilor tehnologice au provocat 'euforie și panică' pe piețele financiare: din 1970, în decurs de 50 de ani, lumea a experimentat peste 150 de crize sistemice, a remarcat Lagarde. 'Este puțin probabil ca AI să fie singura excepție', a spus Lagarde, care a subliniat că, spre deosebire de alte transformări tehnologice, AI 'este destinată să remodeleze sectorul financiar din interior', creând o nouă concentrare de riscuri și noi amenințări. Chiar dacă a admis că revoluția AI nu poate fi oprită 'indiferent cât de bine reglementați suntem', președinta BCE a pledat pentru 'pregătirea noastră astfel încât oamenii să beneficieze de ea și să rămână în siguranță '. Reamintind faptul că, în prezent, 'șapte companii de tehnologie valorează acum aproape o treime din piața bursieră din SUA', și după ce a detaliat că firmele de top din sector apelează la credit privat în domenii ale sistemului financiar care sunt mai puțin transparente decât sistemul bancar tradițional și unde împrumuturile depășesc deja 200 de miliarde de dolari, președinta BCE a subliniat că o potențială corecție a piețelor bursiere de pe Wall Street ar lovi puternic Europa, deoarece o treime din acțiunile listate deținute de rezidenții zonei euro provin din SUA. 'O scădere bruscă nu s-ar opri pe coasta Atlanticului; ar implica împrumuturi mai scumpe, mai puțină încredere și, în cele din urmă, pierderi de locuri de muncă și scăderea economiilor', a subliniat Lagarde. Pe lângă riscurile de pe piața bursieră, Lagarde a avertizat asupra concentrării riscurilor în cadrul sectorului bancar în sine, menționând că 'aproape nouă din zece bănci pe care le supraveghem utilizează deja AI într-o anumită formă'. Cu toate acestea, președinta BCE a apreciat că, atunci când instituțiile recurg la aceleași modele lingvistice, 'diversitatea care anterior proteja sistemul începe să dispară', iar băncile încep să perceapă riscurile și să se miște simultan în aceeași direcție. De asemenea, ea a avertizat cu privire la potențialul inteligenței artificiale de a înarma infractorii cibernetici, amintind cum modelul MITOS de ultimă generație a trecut recent teste de securitate cibernetică la nivel de experți și a descoperit mii de vulnerabilități grave în software-ul care stă la baza sistemului bancar global. Adresându-se șefilor de stat din Spania, Italia și Portugalia, Lagarde a făcut un apel politic direct pentru a stopa scurgerea de capital către ecosistemul american, deplângând că în Europa 'economisim, dar nu investim în propria noastră forță, nu investim în propria noastră inovație'. 'Apelul meu către oricine ia o decizie este să acționeze cât mai repede posibil pentru a crea, permanent, o uniune a piețelor de capital în care economiile europene să rămână pentru totdeauna, să fie investite în inovație care ne oferă suveranitatea pe care o merităm', a concluzionat președinta BCE. Summiturile COTEC privind inovația europeană, care reunesc politicieni, cadre universitare și lideri de afaceri din Spania, Portugalia și Italia, se desfășoară în fiecare an în una din cele trei gazdă. Următoarea ediție este programată să aibă loc în Spania. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Parlamentul European aprobă noile tehnici genomice (NTG) în agricultură
Parlamentul European a aprobat, miercuri, noi norme pentru a facilita accesul la plante noi care sunt rezistente la dăunători și la condițiile climatice, asigură recolte mai mari și necesită mai puține pesticide, informează AFP. Normele modificate privind noile tehnici genomice (NTG) marchează trecerea la o reglementare a plantelor bazată pe caracteristicile lor genetice finale, nu pe modul în care au fost obținute. Plantele modificate prin NTG-uri se vor împărți în două categorii și vor trebui să respecte obligații juridice diferite. Categoria NTG-1 include plantele cu un număr și tip limitat de modificări, care ar fi putut să apară prin tehnici convenționale de ameliorare. După ce se confirmă că îndeplinesc criteriile pentru a fi încadrate în categoria NTG-1, plantele respective vor fi tratate ca plante convenționale. în urma unei solicitări a Parlamentului, plantele modificate pentru a deveni mai rezistente la erbicide sau pentru a produce substanțe insecticide nu pot fi considerate plante din categoria NTG-1. Categoria NTG-2 include plantele care au suferit modificări genetice mai extinse sau mai complexe. în cazul lor se aplică normele stricte privind OMG-urile aflate deja în vigoare. Aceste plante vor fi supuse și unei analize a riscurilor. în plus, trebuie să obțină o autorizație pentru a putea fi comercializate în UE. 'Este o victorie istorică pentru fermierii europeni și pentru viitorul Europei. Aprobând utilizarea NTG-urilor, am ales inovația, competitivitatea și siguranța alimentară. Fermierii europeni cer de multă vreme acces la aceste soluții moderne de ameliorare a plantelor, pentru a-i ajuta să dezvolte recolte mai reziliente și mai puțin dependente de pesticide. Permițând utilizarea acestor tehnologii de ameliorare sigure și bazate pe știință, Parlamentul răspunde solicitărilor fermierilor europeni, protejează securitatea alimentară și contribuie la o Europă mai competitivă și mai inovatoare', a declarat raportoarea Jessica Polfjard (PPE, Suedia). Normele se aplică în egală măsură plantelor originare din Europa și celor importate. O serie de produse fabricate din plante NTG sunt deja disponibile pe piețe sau într-un stadiu avansat de dezvoltare în afara Uniunii. Printre acestea se numără grâul cu conținut scăzut de gluten, cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă. Trasabilitatea deplină și etichetarea completă vor continua să fie obligatorii pentru plantele din categoria NTG-2, iar statele membre pot restricționa sau interzice cultivarea lor, chiar dacă aceasta este autorizată la nivelul UE. Soiurile de plante care conțin sau sunt derivate dintr-o plantă NTG-1 vor fi incluse într-o bază de date publică a UE. Toți sacii cu semințe și întreg materialul de reproducere trebuie să fie etichetat NTG-1 în acest caz, pentru a le permite fermierilor să decidă în cunoștință de cauză. în producția ecologică nu va fi permisă nicio plantă NTG. însă, prezența plantelor NTG-1 care nu poate fi tehnic evitată nu va fi considerată neconformare. Comisia Europeană va evalua dacă regulamentul creează sarcini administrative, economice sau de ordin practic pentru producătorii ecologici, inclusiv în ceea ce privește percepția lor și cea a consumatorilor. NTG-urile vor putea fi brevetate, însă nu și pentru trăsăturile sau secvențele care apar în natură sau sunt produse cu mijloace biologice. Deputații europeni au introdus garanții pentru a împiedica o concentrare a pieței și pentru a asigura prețuri abordabile și acces echitabil pentru fermieri, astfel încât aceștia să păstreze dreptul de a conserva și replanta semințele. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Comisia Europeană recomandă României îmbunătățirea competențelor digitale de bază
România trebuie să crească performanța competențelor digitale de bază ca o componentă esențială a procesului educațional, atât pentru profesori, cât și pentru elevi și studenți, și să depună mai multe eforturi pentru a instrui profesorii cu privire la integrarea instrumentelor digitale în practicile didactice, conform unei analize a Comisiei Europene, dată miercuri publicității. Potrivit sursei citate, trebuie, de asemenea, să exploreze modalități de recompensare a celor care utilizează sistemul de evaluare a cadrelor didactice. Totodată, România ar trebui să continue perfecționarea digitală a angajaților din sectorul public și să facă din educația pentru adulți, în special a angajaților din sectorul privat și a persoanelor în vârstă, o prioritate politică. în acest sens, România ar putea analiza posibilitatea de a recompensa direct angajații prin intermediul conturilor individuale de învățare, legate de portofelul digital, instruirea fiind posibilă doar cu furnizori certificați conform Cadrului român de competențe digitale (DigCompRo). Pentru a păstra lucrătorii și absolvenții TIC calificați, România ar trebui să intensifice programele duale de studii universitare, inclusiv prin încorporarea cercetării - dezvoltării (R&D) în creditele Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS). în domeniul digitalizării afacerilor, autoritățile de la București ar trebui să consolideze în continuare sprijinul acordat startup-urilor și scalup-urilor inovatoare prin intermediul Startup Nation și al noului Fond de inovare al României. Implicarea activă a părților interesate în definirea priorităților de finanțare și a etapelor de performanță care vor fi utilizate pentru măsurarea performanței în cadrul următorului CFM (cadrul financiar multianual). în ceea ce privește securitatea cibernetică, CE recomandă României să acorde sprijin tuturor entităților relevante, cum ar fi îndrumări specifice sau platforme TIC dedicate și instrumente de automatizare, pentru a asigura aplicarea consecventă a normelor de securitate cibernetică în toate sectoarele. Concentrarea pe sprijinirea serviciilor publice digitale și a IMM-urilor în adoptarea unor măsuri de securitate cibernetică eficiente și echilibrate. în domeniul serviciilor publice digitale, CE recomandă României să stabilească un ecosistem multicloud unificat prin interconectarea infrastructurilor de cloud guvernamentale și sectoriale. Pentru a implementa pe deplin principiul unicității, Platforma Națională de Interoperabilitate trebuie să fie operaționalizată pentru a facilita schimbul de date fără probleme între aplicațiile de stat. Utilizarea ROePAS (Portalul Digital Unic al României) ca punct de acces principal în temeiul Regulamentului privind portalul digital unic. Lansarea platformei guvernamentale de cloud în vederea valorificării soluțiilor private active pentru a răspunde nevoilor serviciilor publice. CE recomandă României să dezvolte Portofelul european de identitate digitală (EUDI Wallet) și să extindă utilizarea semnăturii electronice avansate pentru cetățeni și în special IMM-uri, pentru proceduri administrative fără caracter fiscal. Aceste infrastructuri fundamentale ar trebui valorificate pentru a digitaliza în continuare domeniile sectoriale cheie, inclusiv administrarea fiscală, acordarea de licențe comerciale și sistemul judiciar, apreciază Executivul comunitar. în ceea ce privește inițiativa E-sănătatea, CE recomandă adoptarea strategiei naționale pentru sănătate digitală și transformarea acesteia în măsuri obligatorii din punct de vedere juridic. Operaționalizarea și finanțarea adecvată a Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), dezvoltarea unei aplicații mobile pentru accesarea dosarelor medicale electronice și stabilirea de stimulente pentru creșterea utilizării soluțiilor digitale în domeniul sănătății, asigurând accesul echitabil între diferite medii socio-economice, precizează Executivul comunitar. în plus, informează Comisia, trebuie puse la dispoziție tipuri suplimentare de date și îmbunătățiți metodele de autentificare utilizând o soluție eID conformă. 'România ar trebui să sprijine participarea la Rețeaua de Centre Medicale Avansate bazate pe inteligență artificială (AI), de exemplu, prin stabilirea de scheme de cofinanțare pentru pilotarea și implementarea soluțiilor de AI în medii clinice, în conformitate cu măsurile existente în Strategia națională privind inteligența artificială', se arată în documentul CE. Autoritățile de la București ar trebui să includă obiectivele de conectivitate 5G regională și locală în noile planuri de parteneriat naționale și regionale (PNAR), să se concentreze pe creșterea acoperirii 5G, inclusiv în banda 3,4 - 3,8 GHz, și a alocării spectrului în funcție de cerințele pieței și de pachetele de investiții. Respectarea angajamentelor de eliminare treptată a sarcinilor fiscale asupra operatorilor de telecomunicații și de creștere a transparenței informațiilor privind autorizațiile pentru lucrările locale de construcții (de exemplu, prin crearea unui portal digital de autorizare), este altă recomandare a Comisiei. CE recomandă României promovarea implementării rețelelor 5G independente, identificând în același timp modalități de stimulare a cererii de 5G. Comisia Europeană a publicat miercuri cel de al patrulea raport privind stadiul evoluției deceniului digital (programul Deceniul Digital 2030), care arată că Europa a înregistrat progrese în ceea ce privește obiectivele sale de transformare digitală pentru 2030, cum ar fi infrastructurile digitale sigure și durabile și digitalizarea serviciilor publice, dar provocarea actuală este obținerea de rezultate la scară largă, rapiditate și coerență. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)
Comisarul european pentru Concurență îndeamnă țările membre UE să sprijine fuziunile bancare transfrontaliere
Comisarul european pentru Concurență, Teresa Ribera, a îndemnat miercuri țările membre UE să sprijine fuziunile bancare transfrontaliere pentru a contribui la finalizarea pieței unice, la o zi după ce Germania a respins oferta de preluare lansată de banca italiană UniCredit pentru rivala germană Commerzbank, transmite Reuters. Comentariile comisarului Ribera au fost reiterate de alți factori de decizie din UE care, recent, au reluat apelurile pentru fuziuni bancare transfrontaliere ca soluție la investițiile de mai multe trilioane de euro care vor fi necesare pentru a finanța transformarea verde și digitală a blocului comunitar. Planurile referitoare la crearea unei uniuni bancare complete stagnează, bancherii și autoritățile de supraveghere dând vina pe absența unui sistem de garanții comune pentru deponenții din zona euro, care ar fi cel mai mare impediment în calea unei uniuni bancare. 'Finalizarea pieței unice rămâne una dintre cele mai urgente priorități ale competitivității Europei. Fuziunile transfrontaliere ale marilor noastre bănci europene ar ajuta în această direcție. Este nevoie urgentă de acest lucru', a declarat Ribera la o conferință. 'Statele membre ar trebui să aplaude aceste tranzacții pentru binele general', a subliniat comisarul european. Marți, Germania a respins în mod oficial oferta băncii italiene UniCredit pentru acțiunile rivalei germane Commerzbank, invocând prețul scăzut și îngrijorările cu privire la ceea ce a numit abordarea agresivă a băncii italiene. în replică, Ribera a criticat țările care solicită campioni paneuropeni, dar refuză să ia măsurile necesare pentru a sprijini astfel de obiective. 'Europa nu poate susține simultan că are nevoie de firme competitive la nivel global și să refuze să examineze dacă modelele sale analitice reflectă în mod corespunzător realitățile concurenței globale, transformării tehnologice și nevoilor de investiții', a spus comisarul european. Guvernul de la Berlin deține o participație de 12% la Commerzbank și de mult timp și-a exprimat obiecțiile față de eforturile UniCredit de a prelua unul dintre principalii creditori germani. Commerzbank are un rol critic în finanțarea IMM-urilor germane și o prezență importantă la Frankfurt, hub-ul financiar al țării. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Deceniul Digital 2030: Comisia Europeană recomandă eliminarea lacunelor structurale și mobilizarea investițiilor pentru 2030 și ulterior
Europa a înregistrat progrese în ceea ce privește obiectivele sale de transformare digitală pentru 2030 în domenii precum infrastructurile digitale sigure și durabile și digitalizarea serviciilor publice, arată al patrulea raport privind stadiul evoluției Deceniului Digital 2030, publicat miercuri de Comisia Europeană, însă subliniază că principala provocare rămâne obținerea de rezultate la scară largă, cu mai multă rapiditate și coerență. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, raportul vine în contextul în care Comisia a publicat ultimul Eurobarometru special, care arată că o majoritate covârșitoare a europenilor consideră politica digitală drept o prioritate de vârf a UE, sprijinind cu fermitate un viitor digital european mai autonom. Programul de politică privind deceniul digital servește drept busolă strategică a UE pentru promovarea și investițiile în competitivitatea și suveranitatea digitală a Europei. Raportul evaluează progresele înregistrate de UE în ceea ce privește digitalizarea sa la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce privește infrastructurile critice, digitalizarea întreprinderilor, competențele digitale și digitalizarea serviciilor publice. în acest an, raportul merge dincolo de bilanț, evidențiind reformele și investițiile prioritare la nivelul UE și al statelor membre, în încercarea de a orienta alocările de fonduri digitale în următorul cadru financiar multianual al UE, consideră Executivul comunitar. Raportul arată că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește implementarea infrastructurii de conectivitate de bază: 96,8% dintre gospodării au în prezent o acoperire 5G de bază. Cu toate acestea, anumite benzi de mare capacitate și instalarea 'Fibre-to-the-Premises' au rămas în urmă. De asemenea, în ceea ce privește adoptarea de bază a tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi, 46,7% dintre companiile din UE utilizează cloud computing, 39,9% aplică analiza datelor și aproape 20% utilizează AI - inteligența artificială (adoptarea a crescut cu 48% în 2025 comparativ cu anul precedent). Un exemplu este în sectorul asistenței medicale, unde acesta conduce cu imagistica medicală bazată pe IA, îmbunătățind detectarea timpurie, diagnosticele mai rapide și rezultatele mai bune ale pacienților. în plus, peste 60 % dintre europeni au în prezent cel puțin competențe digitale de bază. Cu toate acestea, există în continuare lacune. în domeniul semiconductorilor, UE reprezintă doar 9% din piața mondială a semiconductorilor - departe de obiectivul de 20% stabilit pentru 2030. Același lucru se poate spune și despre capacitatea de calcul. Deși implementarea nodurilor periferice este pe cale să îndeplinească obiectivul deceniului digital pentru 2030 înainte de termen, capacitatea de calcul rămâne în continuare cu mult în urma cererii, susține Executivul comunitar. în plus, în pofida progreselor semnificative în domeniul securității cibernetice, Europa rămâne dependentă din punct de vedere structural de furnizorii de securitate cibernetică din afara UE, întreprinderile europene fiind subreprezentate în poziția de lider mondial în materie de securitate cibernetică. Există, de asemenea, un deficit de competențe TIC. Specialiștii au reprezentat doar 5% din ocuparea forței de muncă în 2025 - jumătate din obiectivul de 10% pentru 2030. Femeile au reprezentat sub 20% din specialiștii TIC angajați, cifră care nu s-a schimbat din 2024, în pofida creșterii cererii, în special în ceea ce privește securitatea cloud, securitatea cibernetică, gestionarea datelor și dezvoltarea de software. în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor avansate, IMM-urile se confruntă cu obstacole persistente în materie de date, competențe, integrare și resurse, ceea ce le îngreunează adoptarea și extinderea soluțiilor digitale avansate. Un studiu al Comisiei arată că acțiunea coordonată a UE în domeniul digital oferă randamente ridicate. Fiecare un euro cheltuit în politica digitală în cadrul NextGenerationEU va genera o producție economică de 1,50 euro în cadrul UE și de doi euro pentru economia mondială în ansamblu (inclusiv pentru UE) până la sfârșitul anului 2030. Aceasta este cu mult peste media din alte domenii de politică. Aceste investiții în sectorul digital generează efecte de propagare atât la nivel transfrontalier, cât și la nivelul sectoarelor economiei. Comisia Europeană recomandă eliminarea lacunelor structurale și mobilizarea investițiilor pentru 2030 și ulterior. Raportul oferă recomandări clare atât pentru UE, cât și pentru statele membre de a continua să își intensifice eforturile, într-o perioadă în care aproape jumătate din bugetul public inclus în foile de parcurs naționale privind deceniul digital va fi eliminat treptat până în 2026. Pentru a evita stagnarea progreselor, raportul îndeamnă la asigurarea continuității finanțării după 2026 pentru a reduce decalajul, a extinde proiectele de succes (de exemplu, consorțiile pentru o infrastructură digitală europeană - EDIC, proiectele importante de interes european comun - PIIEC) și a consolida coordonarea la nivelul UE (de exemplu, prin proiecte multinaționale) pentru a preveni fragmentarea pieței și punerea în aplicare inegală. Un sondaj Eurobarometru special, realizat în perioada februarie-martie 2026, arată că 79% dintre europeni consideră politica digitală drept o prioritate de vârf a UE în modelarea viitorului. Eurobarometrul analizează modul în care au evoluat atitudinile cetățenilor într-un an marcat de schimbări tehnologice rapide și de dezbateri politice intense privind drepturile digitale. Cetățenii susțin cu fermitate un viitor digital european mai autonom, acordând prioritate investițiilor în infrastructura dezvoltată de UE (85%) și reducerii dependenței de tehnologia țărilor terțe (82%). 80% consideră că este important ca UE să devină lider mondial în domeniul infrastructurilor tehnologice. în plus, 58% dintre europeni ar trece la un furnizor din UE chiar și la un cost mai ridicat. Printre primii cinci factori care încurajează trecerea la un furnizor cu sediul în UE se numără: o mai mare securitate și fiabilitate (50%), o mai bună protecție a datelor cu caracter personal (49%), norme mai clare și protecția consumatorilor (39%), reducerea dependenței de țările din afara UE (33%), sprijinirea economiei și a competitivității UE (30%). Europenii consideră că sănătatea digitală (55%), tehnologiile verzi (50%), conectivitatea mai rapidă (42%) și AI (39%) vor avea cel mai mare impact pozitiv în următorul deceniu. Aproximativ patru din zece cetățeni utilizează inteligența artificială generativă cel puțin săptămânal, iar dintre cei care o utilizează, aproape șapte din zece raportează o creștere a utilizării în ultimul an. 80% consideră că dezvoltarea AI ar trebui să fie reglementată cu atenție, chiar dacă aceasta înseamnă că dezvoltatorii de IA se confruntă cu unele constrângeri. Preocupările cu privire la utilizarea dăunătoare a tehnologiilor digitale sunt larg răspândite și în creștere: 92% dintre cetățeni doresc o protecție mai puternică a copiilor în mediul online, 87% sunt de acord că manipularea online (dezinformarea, deepfake-urile, conținutul generat de AI, ingerințele străine) reprezintă o amenințare la adresa democrației și se simt afectați personal de știrile false și de dezinformare (53%), de utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal (47%) și de protecția minoră insuficientă pe platforme (41%). Prin intermediul raportului din 2026 privind stadiul evoluției deceniului digital, Comisia invită statele membre să își actualizeze foile de parcurs naționale privind deceniul digital cu măsuri concrete, asigurând în același timp o aliniere mai puternică la următorul cadru financiar multianual, în special în contextul pregătirii planurilor de parteneriat naționale și regionale și a viitorului Fond pentru competitivitate al UE. Primele discuții cu statele membre vor avea loc în cadrul reuniunii Comitetului pentru Ziua digitală și deceniul digital, organizată la Nicosia de președinția cipriotă a Consiliului UE la 18 și 19 iunie. în 2027, Comisia va revizui obiectivele programului de politică privind deceniul digital pentru a se asigura că acestea reflectă legislațiile adoptate, se aliniază la peisajul digital în schimbare și îndeplinesc prioritățile și ambițiile UE. Revizuirea va moderniza, simplifica și extinde cadrul după 2030. 'Prin programul de politică privind deceniul digital, sunt puse bazele transformării digitale a UE. Trebuie să continuăm pe această cale pentru a obține suveranitatea tehnologică a Europei. Am adoptat recent măsuri de consolidare a capacității Europei în domeniul semiconductorilor, al IA, al tehnologiei de tip cloud și al surselor deschise. Acest lucru marchează un moment esențial și unul pe care trebuie să îl înțelegem pe deplin pentru a consolida autonomia și reziliența Europei', a afirmat Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
'Economia verde' a trecut de 10.000 de miliarde de dolari
'Economia verde', respectiv afacerile tuturor companiilor listate la bursă care generează venituri din soluții climatice, a ajuns la o valoare de piață record de 10.000 de miliarde de dolari, transmite Bloomberg. Potrivit unui raport publicat miercuri de London Stock Exchange Group Plc., veniturile legate de produsele și serviciile de mediu au urcat anul trecut până la 5.500 miliarde de dolari, și au înregistrat cel mai rapid ritm de creștere de după 2022. Investitorii au recompensat și ei această creștere. Potrivit LSEG, companiile care obțin peste 20% din veniturile lor din activități ecologice au depășit performanța generală a pieței de capital. în 2025 indicele S&P Global Clean Energy Transition a crescut cu peste 80%, mai mult decât dublu față de randamentul indicelui bursier S&P 500. în pofida intensificării tensiunilor geopolitice și a revizuirii obiectivelor climatice în unele mari economi, în frunte cu SUA, industriile verzi s-au dovedit remarcabil de rezistente. Acest lucru se datorează, parțial, faptului că tranziția energetică intră într-o nouă fază, impulsionată atât de securitate și competitivitate economică, cât și de decarbonizare, se arată în raportul LSEG. Pentru investitorii care anterior au dat greș cu acțiunile verzi, creșterea recentă a industriei ar trebui să îi încurajeze să își reevalueze expunerea, a declarat Jaakko Kooroshy, directorul departamentului de cercetare a investițiilor durabile de la LSEG. 'Economia verde' este definită de LSEG drept acea proporție din veniturile companiilor generată din soluții de mediu, de la energie regenerabilă și apă curată până la eficiență energetică și reciclare. LSEG a evaluat expunerea veniturilor pe afacerile verzi a peste 21.000 de companii din întreaga lume. Totodată, LSEG a examinat și fuziunile și achizițiile, despre care a spus că 'devin un mecanism din ce în ce mai critic pentru accelerarea tranziției către emisii reduse de carbon'. Fuziunile și achizițiile legate de activități verzi au totalizat 4.100 miliarde de dolari în ultimul deceniu, reprezentând aproape 13% din valoarea totală a tranzacțiilor globale, potrivit LSEG. Tranzacțiile au continuat și în acest an, în frunte fiind decizia NextEra Energy Inc. de a plăti aproximativ 67 de miliarde de dolari în acțiuni pentru Dominion Energy Inc. Tranzacția propusă ar crea 'unul dintre cei mai mari giganți ai energiei verzi din America de Nord', a spus Kooroshy. 'Nu este un jucător 100% verde, dar ia naștere o companie uriașă cu activități în domeniul energiei verzi', adaugă Kooroshy. împreună, NextEra și Dominion ar genera venituri de peste 15,9 miliarde de dolari din energie eoliană, fotovoltaică, nucleară și stocarea în baterii, a declarat LSEG. Aceasta ar reprezenta aproximativ 36% din veniturile totale ale companiei combinate. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Eurostat: România continuă să se apropie de media UE la capitolul consum
Consumul individual efectiv (AIC) în statele membre UE, exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), varia anul trecut între 73% din media UE în Ungaria și Letonia, 86% în România și 145% în Luxemburg, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Consumul individual efectiv (AIC) este un indicator al nivelului bunăstării gospodăriilor. Anul trecut, opt state membre UE au avut un consum per capita mai mare decât media europeană, cel mai ridicat nivel fiind în Luxemburg (45% peste media din UE), Germania (20%) și Țările de Jos (19%). Cel mai scăzut nivel a fost în Ungaria și Letonia (27% sub media UE) și Estonia (26%), fiind urmate de Slovacia și Bulgaria (23%), Croația (21%), Grecia (20%), Cehia (17%), Portugalia, Slovenia și România (14%). De asemenea, PIB-ului per capita în PPS prezintă diferențe substanțiale în rândul statelor membre UE, 10 având PIB-ul per capita mai mare decât media europeană. Luxemburg, Irlanda și Țările de Jos au avut cel mai ridicat nivel al PIB-ului per capita, de 139%, respectiv 138% și 33% peste media UE. Cel mai scăzut nivel al acestui indicator s-a înregistrat în Grecia și Bulgaria (32% sub media UE), Letonia (29%), Slovacia (25%), Ungaria (24%), România și Croația (22%). AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Rata anuală a inflației în România a fost de aproape trei ori mai mare decât media UE și în mai
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut până la 3,3% în mai, de la un nivel de 3,2% în aprilie, iar România este, din nou, țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 9,7%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat). Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Suedia (1,1%), Danemarca și Cehia (ambele cu 1,8%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (9,7%), Bulgaria (6,3%) și Lituania (5,1%). Comparativ cu situația din aprilie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre UE și a crescut în 16 țări membre, inclusiv în România (de la 9,5% până la 9,7%). De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3,2% în mai, de la un nivel de 3% în aprilie. Este cea mai ridicată rată anuală a inflației începând din septembrie 2023. Este pentru a treia lună consecutiv în care creșterea prețurilor în zona euro depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Această creștere accelerată a prețurilor, în linie cu previziunile analiștilor, este o consecință a războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat o explozie a prețurilor la petrol și gaze în Europa, în ultimele trei luni. De asemenea, inflația de bază (core inflation) în zona euro, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,6% în mai, de la un nivel de 2,2% în aprilie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro în mai a venit din partea serviciilor (1,61 puncte procentuale), urmate de prețurile la energie (0,98 puncte procentuale) și prețurile la alimente, alcool și țigări (0,36 puncte procentuale). în cazul României, datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. ''Indicele prețurilor de consum în luna mai 2026 comparativ cu luna aprilie 2026 a fost 100,58%. Rata inflației de la începutul anului (mai 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,7%. Rata anuală a inflației în luna mai 2026 comparativ cu luna mai 2025 a fost 10,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2025 - mai 2026) față de precedentele 12 luni (iunie 2024 - mai 2025) a fost 9,4%'', se arată în comunicatul INS. Potrivit sursei citate, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna mai 2026 comparativ cu luna aprilie 2026 a fost 100,69%. Rata anuală a inflației în luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 9,7%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2025 - mai 2026) față de precedentele 12 luni (iunie 2024 - mai 2025) determinată pe baza IAPC a fost 8,4%. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Vehiculele electrice vor reprezenta anul acesta 27% din mașinile vândute pe plan global
Peste un sfert (27%) din mașinile vândute la nivel global în 2026 vor fi electrice (EV), conform unui raport realizat de analiștii de la BloombergNEF, față de un nivel de 9% în urmă cu cinci ani, în timp ce până în 2035 mai mult de jumătate (52%) din autoturismele vândute la nivel mondial vor fi electrice, transmite Bloomberg. Continuarea avansului vânzărilor vine pe fondul scăderii prețurilor bateriilor litiu-ion, a modelelor mai accesibile EV și a majorării cererii pe piețele emergente. în plus, războiul din Iran a dus la creșterea prețurilor la benzină și motorină, sporind interesul consumatorilor pentru achiziționarea EV, deși încă e greu de dovedit o legătură clară în viitorul apropiat cu majorarea vânzărilor EV, apreciază analiștii. China continuă să aibă cea mai ridicată pondere pe piața globală a vehiculelor electrice. Acum, vânzările EV pe piața chineză sunt responsabile pentru aproape două treimi (64%) din totalul vânzărilor de mașini. Aproape jumătate din totalul vânzărilor de mașini noi în Singapore au fost reprezentate anul trecut de modelele electrice. Urmează Vietnam (cu o pondere de 39%) și Thailanda (27%). în doar un an, vânzările EV în Turcia au crescut cu peste 50%, 22% din totalul vânzărilor de mașini noi fiind electrice. în Singapore și Thailanda, modelele EV de la mărcile chineze au stimulat adoptarea vehiculelor electrice. Anul trecut, mărcile din China au fost responsabile pentru 88% din toate EV vândute în Thailanda. în Vietnam,vânzările EV aproape s-au dublat în 2025, producătorul intern VinFast fiind responsabil pentru 98% din total. Similar, în Turcia producătorul intern Togg a fost al doilea mare brand EV în 2025, după grupul chinez BYD. Analiștii apreciază că accesibilitatea rămâne un factor cheie pentru adoptarea vehiculelor electrice pe plan global. pe marile piețe auto din Europa - Germania, Italia și Marea Britanie - vehiculele pur electrice (BEV) încă sunt cu 17% mai scumpe decât vehiculele concurente cu combustie (ICE). ''în timp ce adoptarea vehiculelor electrice continuă să avanseze pe plan global, ritmul tranziției devine din ce în ce mai inegal pe piețe, în urma schimbării politicilor din SUA și a pieței mature din China. în pofida acestor evoluții, este încurajator să vedem că tendința pe termen mai lung spre electrificare rămâne intactă, pe fondul îmbunătățirii calității EV, a scăderii costurilor cu bateriile și a majorării cererii pe piețele emergente'', a apreciat Aleksandra O'Donovan, director în cadrul BloombergNEF. Analiștii se așteaptă ca anul acesta să fie vândute pe plan global peste 23 milioane EV, un avans de 11% față de 2025. Piețele emergente, inclusiv Asia de Sud-Est și America Latină, ar urma să înregistreze creșteri rapide, atât datorită producției interne cât și a succesul mărcilor din China. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Marea Britanie: Inflația se menține la cel mai redus nivel din ultimele 13 luni
Rata inflației în Marea Britanie s-a menținut în mod neașteptat la 2,8% în mai, neschimbată față de cel mai scăzut nivel din ultimele 13 luni înregistrat în aprilie, a anunțat miercuri Oficiul Național de Statistică (ONS), cu o zi înainte de reuniunea de politică monetară a Băncii Angliei (BoE), transmite Reuters. Economiștii intervievați de Reuters se așteptau la o inflație de 3% luna trecută, din cauza efectelor războiului din Orientul Mijlociu, care au menținut rata inflației în Marea Britanie cu aproape un punct procentual mai ridicată decât previziona BoE în februarie. Prețurile au scăzut în mai față aprilie la carne, legume, produse lactate, combustibili pentru încălzire, compensând majorarea prețurilor la petrol și la biletele de avion, a precizat ONS. în cea mai mare parte din ultimii cinci ani, rata inflației în Marea Britanie a fost peste ținta pe termen mediu a BoE de 2%. în aprilie, Banca Angliei avertiza că inflația ar putea depăși 3,5% până la finalul anului și chiar ar putea ajunge la 6% anul viitor, în cel mai sever din cele trei scenarii privind evoluția economiei. Dar turbulențele de pe piețele financiare s-au atenuat, în urma reducerii tensiunilor în Orientul Mijlociu. ''Datele de miercuri stimulează continuarea abordării prudente a Băncii Angliei. Presiunile inflaționiste nu au arătat până acum semne clare de consolidare, ceea ce probabil va determina joi menținerea ratei dobânzii'', a apreciat Yael Selfin, economist șef la KPMG. Marea Britanie a fost mai afectată decât alte state occidentale de efectele războiului din Orientul Mijlociu din cauza dependenței de gazele naturale din import, în timp ce producătorii au raportat un avans anual de 8,7% a costurilor cu materiile prime în mai, cea mai mare creștere începând din februarie 2023. Inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,6% în mai, de la un nivel de 2,5% în aprilie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BoE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Datele publicate săptămâna trecută de ONS arată că economia britanică s-a contractat cu 0,1% în aprilie, primul declin lunar începând din august, pe fondul impactului războiului din Orientul Mijlociu. PIB-ul Regatului Unit înregistrase un avans de 0,3% în martie și de 0,4% în februarie. Sectorul dominant al serviciilor a scăzut cu 0,2% în aprilie, pe fondul evoluțiilor nefavorabile din domeniul artei, divertismentului și activităților recreative, dar și din administrație și serviciile auxiliare, arată datele ONS. Un oficial al ONS a precizat că există informații potrivit cărora anularea unor evenimente sportive în Orientul Mijlociu a afectat firmele britanice din domeniu. Conflictul a dus la anularea Marelui Premiu de Formula 1 atât în Bahrein cât și în Arabia Saudită. De asemenea, nu s-au mai ținut competiții de tenis și fotbal. Thomas Pugh, economist șef la firma de consultanță RSM, a avertizat că perspectivele se înrăutățesc. ''Prețurile mai ridicate la energie și majorarea costurilor de împrumut, precum și incertitudinile politice vor duce la o stagnare a creșterii economiei în restul anului. Probabil Banca Angliei (BoE) va menține nemodificată dobânda la reuniunea de politică monetară din 18 iunie'', a declarat Pugh. Comentând datele ONS, ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, a spus că războiul din Iran are impact asupra economiei, dar planul ei este unul corect. Producția industrială a crescut cu 0,4% în aprilie - pe fondul avansului din domeniul farmaceutic, ceea ce a ajutat la compensarea declinului sectorului serviciilor. Și lucrările de construcții au crescut ușor. în perioada februarie-aprilie, PIB-ul Regatului Unit a înregistrat un avans de 0,7% față de precedentele trei luni, în linie cu previziunile analiștilor. Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1,3% a economiei britanice în 2026, un nivel similar cu cel din 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
BMW reduce previziunile de profit din cauza dificultăților de pe piața chineză
Producătorul auto Bayerische Motoren Werke AG (BMW) a înrăutățit previziunile privind profitul în acest an, pe fondul dificultăților din China și a războiului din Iran, transmite DPA. Grupul german, care deține mărcile BMW, Mini și Rolls-Royce, nu a dat publicității cifre, dar a precizat într-un comunicat că se așteaptă acum ''la un declin semnificativ'' al profitului înainte de taxe, după ce anterior previziona o scădere moderată. în China, cea mai mare piață auto din lume, vânzările de autoturisme au scăzut în ritm anual cu 23,4% în mai, la 1,44 milioane unități, a șaptea lună de declin consecutiv, conform datelor CAAM (Asociația Producătorilor Auto din China). Vânzările de mașini echipate cu motoare pe combustie, inclusiv pe benzină și motorină, s-au redus în ritm anual cu aproape 42%, în timp ce a crescut ponderea EV. ''Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra afacerii noastre globale se extinde dincolo de ipotezele noastre inițiale. prețurile ridicate la energie afectează structura costurilor companiei, iar instabilitatea provocată de război are un impact negativ asupra încrederii consumatorilor din întreaga lume'', se arată în comunicatul BMW. Conducerea companiei se așteaptă acum la o scădere a livrărilor de mașini, după ce anterior previziona un nivel similar cu cel din 2025. în acest context, șefii BMW vor să accelereze reducerea costurilor prin ''noi măsuri structurale și de eficientizare''. Acestea ar urma să aibă efecte pozitive pe termen mediu, dar vor afecta câștigurile în semestrul doi din 2026. Pe piața chineză, dificultățile se mențin, pe fondul reducerii subvențiilor, a majorării prețurilor combustibililor și a războiului prețurilor, fabricile fiind afectate de un declin al încrederii consumatorilor și reducerea generală a cererii. Luna trecută, BMW a raportat un declin de 23% al profitului în primul trimestru, pe fondul cererii mai reduse din China și al efectelor taxelor vamale americane. în plus, vânzările de mașini au înregistrat un declin de 3,5%, la 565.780 unități. Comparația față de primul trimestru din 2025 este distorsionată deoarece taxele vamale impuse de președintele Donald Trump nu au avut efect în același trimestru al anului trecut. BMW se așteaptă ca efectele să fie resimțite în rezultatele raportate în acest an financiar, deși la un nivel mai redus față de 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Încrederea investitorilor în economia germană s-a redresat semnificativ, pe fondul speranțelor privind încheierea războiului
încrederea investitorilor în economia germană a revenit în teritoriu pozitiv în iunie, experții de pe piețele financiare anticipând încheierea războiului din Iran, transmite DPA. Indicele institutului de studii economice ZEW privind așteptările investitorilor a urcat în iunie până la 10,5 puncte, de la minus 10,2 în mai și minus 17,2 puncte în aprilie, depășind previziunile analiștilor. Este cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni. Cea mai mare economie a Europei se chinuie să se relanseze după pandemia de coronavirus. Concurența sporită din partea Chinei și costurile mai mari cu energia, provocate inițial de războiul din Ucraina și agravate acum de conflictul din Iran, generează provocări semnificative pentru modelul economic german bazat pe exporturi. în iunie, indicele privind actualele condiții a scăzut la minus 81 puncte, de la minus 77,8 puncte luna precedentă, sub estimările analiștilor, care mizau în medie pe un scor de minus 77,5 puncte. ''Indicatorul ZEW a revenit în teritoriu pozitiv, experții de pe piețele financiare anticipând încheierea războiului din Iran. Aceste evoluții vor atenua probabil presiunile masive asupra prețurilor energiei și inflației, îmbunătățind perspectivele pentru industriile mari consumatoare de energie electrică, sporind încrederea consumatorilor și majorând cererea pe plan intern'', a apreciat președintele ZEW, Achim Wambach. îmbunătățirea așteptărilor este reflectată în diverse industrii, informează institutul de studii economice ZEW. în sectorul auto, indicele privind așteptările a crescut semnificativ, cu 21,9 puncte. Industria chimică și cea farmaceutică, precum și sectorul ingineriei mecanice, au avut de asemenea îmbunătățiri semnificative. în schimb, indicatorul privind construcțiile a scăzut la minus 12 puncte, după decizia BCE de săptămâna trecută de a majora dobânzile. Studiul arată o consolidare a încrederii în zona euro în iunie, până la 9,5 puncte, de la minus 9,1 puncte în mai, și minus 21,4 puncte în aprilie, în timp ce analiștii se așteptau la un nivel de minus 7,2 puncte. Indicatorii ZEW, care variază de la minus 100 până la 100 de puncte, au la bază un sondaj efectuat în rândul a aproximativ 350 de analiști financiari germani de la bănci, companii de asigurări și mari companii industriale. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Venezuela: Spaniolii de la Repsol semnează un acord de explorare petrolieră
Compania petrolieră spaniolă Repsol a semnat marți un acord de explorare a unui zăcământ într-o zonă petrolieră importantă din Venezuela, scrie AFP. Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, care guvernează sub presiunea Statelor Unite de la capturarea din ianuarie a lui Nicolas Maduro, a impulsionat o reformă în domeniul petrolier pentru a deschide sectorul către investițiile private. De când Washingtonul a relaxat sancțiunile care vizau companiile petroliere aflate în cogestiune cu compania publică Petroleos de Venezuela (PDVSA), Caracasul a semnat o serie de convenții cu firme internaționale. în aprilie, a fost încheiat un acord cu BP pentru explorarea zăcămintelor de gaz din zona de frontieră maritimă cu Trinidad și Tobago. 'De data aceasta, pe lângă gaz, vizăm și o creștere în sectorul petrolier', a declarat Hector Obregon, președintele PDVSA, la postul oficial de televiziune. Acordul cu Repsol prevede explorarea unui zăcământ în Lacul Maracaibo, leagănul petrolier al Venezuelei unde exploatarea comercială a început în urmă cu peste un secol. 'Repsol s-a angajat să investească în Venezuela', a indicat, la rândul său, Josu Jon Imaz, directorul general al Repsol. Președinta interimară a calificat Repsol drept un 'partener devotat' Venezuelei, inclusiv 'în momentele dificile'. 'Aveți ușile deschise în Venezuela pentru a continua să vă dezvoltați investițiile, care sunt garantate de o nouă reglementare', a declarat Delcy Rodriguez. Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, însă explorarea de noi zăcăminte este în impas de aproape un deceniu. Producția sa se apropie de un milion de barili pe zi, departe de cele peste trei milioane de acum aproape două decenii. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza ,editor online: Andreea Preda)
SUA: Un nou răgaz de 15 zile acordat companiei petroliere sârbe NIS
Autoritățile americane au prelungit din nou cu 15 zile licența temporară de exploatare a companiei petroliere sârbe NIS, deținută în majoritate de acționari ruși a căror retragere din capital este cerută de luni de zile de Washington, potrivit unui anunț făcut marți de NIS, transmite AFP. 'Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a eliberat o nouă licență specifică pentru NIS care permite companiei să își continue activitățile până la 1 iulie', a scris societatea într-un comunicat. Licența 'autorizează menținerea operațiunilor comerciale, a contractelor și a altor acorduri care implică NIS sau filialele sale operaționale', a adăugat aceasta. NIS, care aprovizionează 80% din piața națională, este deținută majoritar de Gazprom Neft și de compania sa soră Intelligence - filiale ale gigantului rus Gazprom - care controlează împreună 56% din acțiuni. Guvernul sârb deține aproape 30% din capital, restul aparținând unor acționari minoritari. Washingtonul cere de la începutul anului 2025 retragerea companiilor rusești din NIS, amenințată de sancțiuni financiare americane amânate în repetate rânduri. Negocierile privind vânzarea participației rusești către gigantul energetic maghiar MOL sunt în curs de desfășurare de luni de zile, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA prelungind termenul pentru finalizarea acestora până la 16 iunie. 'Cred că ajungem la capătul răbdării americane', a declarat pe 10 iunie președintele sârb Aleksandar Vucic. MOL rămâne singurul cumpărător potențial cunoscut publicului. NIS a oprit producția la singura rafinărie din Serbia, situată la Pancevo, lângă Belgrad, la începutul lunii decembrie, după epuizarea rezervelor de țiței cauzată de aplicarea sancțiunilor americane. Producția a fost reluată în ianuarie datorită unei licențe temporare de exploatare, însă această întrerupere a zguduit Serbia, un aliat apropiat al Kremlinului și unul dintre puținele state europene care nu au sancționat Rusia pentru războiul din Ucraina. Cu cei aproximativ 13.500 de angajați ai săi, NIS a adus în 2024 peste 2 miliarde de euro la bugetul de stat, adică aproape 12% din bugetul național. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
BCE va fi proactivă împotriva inflației ridicate chiar și după acordul SUA cu Iranul, spune economistul șef al instituției
Banca Centrală Europeană va continua să adopte o politică 'proactivă' în lupta sa împotriva inflației ridicate, chiar și după ce Statele Unite și Iranul au ajuns la un acord care a dus la scăderea prețurilor la energie, a declarat marți economistul-șef al BCE, Philip Lane, transmite Reuters. Săptămâna trecută, BCE a majorat dobânda de referință, pentru prima dată în ultimii trei ani, și a lăsat deschisă ușa unei înăspriri suplimentare a politicii monetare, pentru a evita ca scumpirea carburanților, provocată de războiul din Iran, să se extindă și asupra altor prețuri. într-un interviu acordat la conferința Reuters NEXT Europe organizată la Londra, Lane a declarat că prețul petrolului a rămas peste nivelul de dinainte de război, chiar și după o scădere în această săptămână, adăugând că BCE va continua să lupte cu inflația, care se așteaptă acum să fie peste ținta sa de 2% timp de un an. 'Vom continua să fim proactivi în politica monetară, în conformitate cu modul în care evoluează riscurile', a spus Lane. Acordul interimar convenit între Statele Unite și Iran ar prelungi un armistițiu fragil și ar redeschide Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a blocat-o efectiv de când SUA și Israelul au atacat Iranul în februarie. Economistul șef al BCE a subliniat faptul că investitorii pariază pe faptul că prețul țițeiului Brent va rămâne peste 70 de dolari pe baril în următorii ani, situându-se între scenariul de bază al BCE și scenariul său mai blând, dar mai aproape de primul. 'Evoluează între scenariul nostru de bază și scenariul modest. Dar, în cele din urmă, cred că, într-o perspectivă multianuală, mai aproape de scenariul de bază', a spus Lane. BCE mizează pe o inflație de 3% în acest an, 2,3% anul viitor și 2% în 2028 în scenariul său de bază, în timp ce scenariul mai blând prevede o scădere a inflației sub țintă anul viitor. în comentarii sale, care pot fi percepute ca susținând noi creșteri ale dobânzilor, Lane a enumerat o serie de factori care ar compensa, parțial, șocul prețurilor la energie asupra economiei zonei euro, scrie Reuters. Acești factori variază de la o redresare în sectorul construcțiilor și până la creșterea câștigurilor reale și cheltuieli mai mari în Germania, a spus Lane. 'Multe aspecte individuale sunt pozitive. Așadar, șocul energetic evident negativ se încadrează în contextul acestei rezistențe mai ample', a estimat economistul șef al BCE. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor:Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Polonia mizează pe investițiile taiwaneze pentru a nu mai fi doar un hub de asamblare
Polonia mizează pe un aflux de investiții și transferuri de tehnologie din partea companiilor taiwaneze pentru a-și relansa economia de 1.000 de miliarde de dolari, transmite Bloomberg. Prim-ministrul Donald Tusk a declarat marți că Polonia nu va mai fi 'doar un hub de asamblare', în contextul în care este interesată să beneficieze de investiții suplimentare din partea unor companii precum Foxconn. Firma taiwaneză, al cărei nume complet este Hon Hai Precision Industry Co., a semnat luna trecută un acord privind construirea de automobile electrice în Polonia și, în paralel, ar putea fi și partener într-o societate mixtă din domeniul producției de semiconductori, a spus Tusk. Obiectivul Guvernului de la Varșovia este acela de a stimula producția și competențele din domeniul tehnologiilor de vârf într-o perioadă caracterizată de politici globale volatile și linii de aprovizionare tensionate. Partenerii asiatici ar investi în Polonia datorită faptului că este o țară cu costuri relativ mici și creștere rapidă și și-ar extinde prezența pe piața UE, care regrupează 450 de milioane de locuitori. 'Situația geopolitică în schimbare arată că Europa trebuie să își reconstruiască propriile capacități de producție în tehnologii cheie. Pandemia, războiul din Ucraina și tensiunile comerciale au evidențiat riscurile legate de dependența excesivă de piețele îndepărtate', a declarat secretarul de stat în Ministerul Tehnologiei și Dezvoltării, Michal Jaros. într-un interviu pentru Bloomberg News, Michal Jaros a dezvăluit că Foxconn, un furnizor cheie pentru Apple Inc., urmează să investească peste un miliard de dolari în proiectul polonez din domeniul vehiculelor electrice. Fabrica ar urma să producă mașini sub o nouă marcă locală și va deveni centrul Foxconn pentru expansiunea europeană a firmei taiwaneze. Următorul pas ar fi construirea unui parc tehnologic unde membrii Asociației producătorilor taiwanezi de componente electronice, condusă de președintele Foxconn, ar putea investi câteva miliarde de dolari, a spus Jaros. Decizia cu privire la ce va fi produs acolo urmează să fie luată la sfârșitul anului 2026, printre propunerile analizate numărându-se componente electronice pentru industria auto, componente pentru servere cu inteligență artificială, roboți industriali, plăci de circuit și semiconductori, a precizat Jaros. Parcul ar putea fi amplasat în Miekinia, la aproximativ 150 de kilometri de granița cu Germania, orașul în care Intel Corp. plănuia să construiască o fabrică de semiconductori înainte de a abandona ideea, a spus premierul Tusk. 'O mare companie americană s-a retras și am început discuțiile cu partenerii care erau interesați, inclusiv în locația în care am investit deja bani. Vom avea o fabrică de semiconductori acolo în cooperare cu același partener taiwanez', a declarat premierul polonez la un eveniment găzduit la Bursa de Valori din Varșovia. Guvernul de la Varșovia vrea să accelereze procedurile pentru investitorii străini din zone precum Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Astfel de firme vor beneficia de proceduri accelerate pentru angajarea lucrătorilor cu înaltă calificare și vor derula formalitățile într-un singur punct de lucru, a spus Jaros. De asemenea, vor avea acces extins la granturi și programe de scutire de impozite. Investițiile cumulate ale companiilor taiwaneze ar putea reprezenta 'cea mai mare afacere străină din istoria Poloniei', a declarat Jaros. 'Vorbim despre construirea întregului ecosistem, care include producția, cercetarea și dezvoltarea, logistica, educația și serviciile aferente. Aceasta este modalitatea de a construi o economie puternică', a subliniat oficialul polonez. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Yum Brands vinde lanțul Pizza Hut pentru 2,7 miliarde de dolari
Grupul Yum Brands a anunțat marți vânzarea lanțului de restaurante Pizza Hut pentru 2,7 miliarde de dolari, deoarece această divizie se confruntă cu o concurență acerbă pe piața fast-food-ului, unde este devansată de rivalul Domino's, și în paralel este afectat de diminuarea cheltuielilor consumatorilor, transmite Reuters. Restaurantele Pizza Hut din China continentală vor fi achiziționate de firma Yum China pentru 1,2 miliarde de dolari, în timp ce rețeaua din afara Chinei continentale va fi preluată de fondul de investiții LongRange Capital pentru 1,5 miliarde de dolari. Inflația în creștere și costurile ridicate cu materiilor prime i-au afectat pe giganții americani din domeniul pizzeriilor, care se confruntă deja cu o cerere în scădere, deoarece adoptarea tot mai mare a medicamentelor pentru slăbit GLP-1 încurajează consumatorii să aleagă alimente mai sănătoase. Anul trecut, Yum Brands a declarat că explorează opțiuni strategice pentru lanțul Pizza Hut după câteva trimestre de scădere a vânzărilor. în 2025, Pizza Hut a fost responsabil pentru aproximativ 12% din veniturile totale ale grupului Yum. 'Aceste tranzacții permit Yum să fie o companie mai concentrată', a declarat directorul general de la Yum Brands, Chris Turner. Pizza Hut a fost achiziționată de PepsiCo în 1977 și separată în 1997, alături de KFC și Taco Bell, pentru a forma o companie de restaurante care în 2022 a luat numele de Yum Brands. în România, Sphera Franchise Group deține companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, KFC în Chișinău și în anumite zone din Italia, precum și brandul Cioccolatitaliani în Italia. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
FAO: Producția globală în domeniul pescuitului și acvaculturii a atins un nivel record de peste 235 de milioane de tone
Producția globală în domeniul pescuitului și acvaculturii a atins un nivel record în 2024, depășind 235 de milioane de tone, a anunțat, marți, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), în raportul 'Starea pescuitului și acvaculturii la nivel mondial' (SOFIA), informează EFE. Agenția ONU a menționat că această cifră confirmă rolul din ce în ce mai important al acestui sector în hrănirea unei populații globale în creștere. 'Producția globală de pește și acvacultură este la niveluri record, dar asigurarea unei creșteri durabile și echitabile rămâne o provocare semnificativă', se precizează în raportul SOFIA, publicat la fiecare doi ani. Totuși, FAO și-a exprimat îngrijorarea cu privire la starea stocurilor piscicole marine, deoarece cantitatea de pește recoltată în limite biologic sustenabile a scăzut la 62,4% în 2023, cu 2,1% mai puțin decât în 2021, din cauza ajustărilor metodologice și a revizuirii criteriilor de sustenabilitate în unele regiuni. Mai mult, îmbunătățirile producției nu au fost însoțite de un acces mai echitabil la aceste alimente, iar disponibilitatea lor pe cap de locuitor în regiuni precum Africa 'rămâne mult sub media globală', în ciuda importanței crescânde a alimentelor acvatice pentru nutriția umană. 'Rolul acestor alimente este deosebit de important în regiunile cu venituri mici, unde alimentele acvatice de origine animală sunt cea mai accesibilă sursă de proteine de calitate, susținând astfel calitatea dietelor acolo unde este cea mai mare nevoie', a adăugat FAO. Raportul SOFIA mai arată că producția în acvacultură a oferit locuri de muncă pentru 65 de milioane de oameni în sectorul primar, conferindu-i un rol 'esențial' în economiile rurale și de coastă. în cazul acvaculturii, aceasta este 'principalul motor al creșterii sistemelor alimentare acvatice', cu 142 de milioane de tone în 2024, din care 89% sunt concentrate în Asia. Cei mai mari cinci producători de animale acvatice din apele interioare sunt India, Bangladesh, China, Myanmar și Uganda, care reprezintă 51% din total. Comerțul cu aceste produse este, de asemenea, în creștere, ajungând la 186 de miliarde de dolari (aproximativ 160 de miliarde de euro) în 2024, indicând o puternică cerere globală, care va contribui la dezvoltarea economică și la îmbunătățirea nutriției, potrivit raportului. FAO a estimat că o creștere viitoare a numărului de animale acvatice va fi determinată în principal de acvacultură, cu prognoze de 214 milioane de tone pentru 2034, față de 195 milioane de tone în 2023. Cu toate acestea, sustenabilitatea sa va depinde de eficiență, inovație și acces echitabil. De asemenea, se preconizează că disponibilitatea pe cap de locuitor va ajunge la 21,9 kilograme la nivel global, față de 21 de kilograme în prezent, și că aceasta ar putea scădea pe măsură ce creșterea populației depășește oferta. 'Cu toate acestea, această creștere nu va fi distribuită uniform. Cea mai mare rată de creștere a disponibilității alimentelor acvatice de origine animală, atât în ceea ce privește producția internă, cât și importurile, este proiectată să aibă loc în Africa (18%)', a adăugat FAO. Mai mult, schimbările climatice, degradarea mediului, perturbările economice și schimbările în dinamica politică internațională au impact asupra sustenabilității și performanței sistemelor alimentare acvatice. 'Investițiile, guvernarea eficientă și inovarea sunt esențiale pentru transformarea sistemelor acvatice, orientându-le spre o sustenabilitate și o productivitate sporite. Dacă nu se înregistrează progrese suficiente în aceste domenii, creșterea va depăși echitatea și sustenabilitatea', a concluzionat FAO. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Șefa Băncii Europene de Investiții, Nadia Calvino, exclude candidatura la conducerea Băncii Centrale Europene
Șefa Băncii Europene de Investiții (BEI), Nadia Calvino, a declarat marți că nu este un candidat pentru a o înlocui pe Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), al cărei mandat se încheie în octombrie 2027, transmite Reuters. La summitul Reuters NEXT Europe din Londra, Calvino, fost ministru spaniol al Economiei, a fost întrebată dacă ar putea fi în cursă. Ea a răspuns: 'Nu, nu, nu, nu. Sunt extrem de mândră, dedicată, fericită să fiu la conducerea Băncii Europene de Investiții'. Liderii europeni nu sunt așteptați să aleagă un succesor pentru Lagarde până în semestrul doi din 2027, dar unii oficiali și-au exprimat deja interesul în această poziție de top, în timp ce alții sunt așteptați să-și anunțe candidatura. Printre potențialii concurenți se află Klaas Knot, fostul șef al Băncii Centrale din Țările de Jos, Joachim Nagel, președintele Bundesbank, Pablo Hernandez de Cos, care conduce acum Banca Reglementelor Internaționale (BIS) și anterior a condus Banca Centrală din Spania, și Isabel Schnabel, economistă din Germania și membră a Comitetul executiv al BCE. Anul viitor devin vacante trei poziții în Comitetul executiv al BCE, inclusiv cea a economistului șef Philip Lane și a Isabelei Schnabel, astfel încât liderii UE ar putea, de asemenea, opta pentru a selecta înlocuirea lor într-un pachet, în funcție de negocierile politice din Europa. Deși toate cele 21 de țări-membre ale zonei euro pot concura pentru un loc, cei șase membri ai Comitetului executiv al BCE, numiți de către liderii Uniunii Europene, au fost în principal bărbați din patru state-membre importante - Franța, Germania, Italia și Spania. Cei șase supervizează operațiunile zilnice ale instituției financiare. Analiștii se așteaptă ca Franța și Germania să obțină două dintre cele trei poziții vacante. Declarațiile lui Calvino că exclude candidatura pentru BCE sunt similare cu ale Christinei Lagarde făcute cu câteva luni înainte de a obține funcția de la BCE, la finalul lui 2019. 'Nu, nu, nu, nu. 100% nu sunt interesată de o poziție la nivel european, la BCE sau Comisia Europeană. Nu', a declarat atunci Lagarde pentru Financial Times. Separat, Calvino a afirmat marți că există loc de creștere a creditării Băncii Europene de Investiții, instituția căutând să ajute la finanțarea multiplelor priorități ale UE, de la apărare la energie și competitivitate. Totuși, a afirmat liderul BEI într-un interviu acordat la summitul Reuters NEXT Europe, guvernele UE, care dețin BEI, se concentrează acum mai mult pe impactul actualelor împrumuturi, încurajând asumarea mai multor riscuri în apărare, energie și competitivitate. 'Există o serie de limite, dar avem spațiu pentru a o face', a răspuns Calvino când a fost întrebată dacă actualul plafon de creditare al BEI, de 100 miliarde de euro, ar putea fi majorat. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)