Printre alte câteva zeci de proiecte, parcul eolian Oriv din vestul Ucrainei întruchipează o politică de reînnoire a rețelei energetice, care în ultimii patru ani a fost bombardată de Rusia, transmite AFP.
La scurt timp după începerea invaziei sale la scară largă din 2022, Moscova a lansat o vastă campanie de atacuri sistematice împotriva infrastructurii energetice ucrainene, aruncând milioane de oameni în întuneric și frig. Ministerul Energiei de la Kiev a informat că, de la începutul invaziei, Moscova a lansat 6.194 de atacuri împotriva infrastructurii energetice ucrainene.
În acest context, Ucraina a trebuit să accelereze tranziția către un model mai descentralizat pentru a face rețeaua sa mai dificil de paralizat. Energiile regenerabile, fotovoltaică, eoliană și bioenergia, au câștigat astfel importanță pentru reducerea dependenței de cele câteva centrale electrice mari moștenite din perioada sovietică și vizate în mod regulat de Moscova.
Diversificarea a devenit 'fundamentul rezilienței energetice a Ucrainei', se arată într-un raport publicat anul trecut de Ministerului Energiei de la Kiev, adăugând că energia eoliană joacă 'un rol special datorită implementării sale rapide'.
Parcul eolian Oriv, situat la aproximativ 100 de kilometri de Lvov, un oraș important din vestul Ucrainei, a devenit un exemplu emblematic al politicii Kievului. Deși construcția sa a început cu câteva luni înainte de război, a fost pus în funcțiune în 2024.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în 2023 aproximativ o treime din producția de energie electrică a Ucrainei provenea de la centralele pe combustibili fosili, jumătate de la centralele nucleare și restul din surse regenerabile.
Cu cele zece turbine eoliene ale sale, parcul eolian Oriv acoperă 5% din consumul regiunii cu același nume și poate alimenta zeci de mii de locuințe. 'Acesta este un sprijin incredibil pentru sistemul energetic în vremuri dificile', subliniază Marine Abramian, coordonatoare de campanie la Greenpeace Ucraina.
Energia eoliană și cea fotovoltaică au devenit esențiale deoarece permit o producție de energie distribuită mai uniform în întreaga țară.
Înainte de 2022, Ucraina avea o capacitate de aproximativ 1,67 GW de energie eoliană, în principal în apropierea Mării Azov, dar 90% din această capacitate a fost pierdută din cauza ocupației și bombardamentelor rusești.
Plecând de la experiența sa dureroasă, Ucraina a adoptat în 2024 un plan național care stabilește un obiectiv de 27% energie regenerabilă în producția de electricitate până în 2030, fiind planificați 6,2 GW de energie eoliană și 12,2 GW de energie fotovoltaică.
De la începutul invaziei, au fost construiți 700 MW de noi capacități, aproape jumătate până în 2025, a anunțat Asociația Ucraineană pentru Energie Eoliană.
Printre zecile de proiecte de energie eoliană lansate sau finalizate în timpul războiului se numără cele de la Tiligul și Nistru (sud), precum și alte proiecte în vest, Transcarpatia și Munții Carpați.
În același timp, întreprinderile și autoritățile locale au început să investească în instalații la scară mică, în principal fotovoltaice, pentru a-și asigura independența energetică în timpul penelor de curent.
Cu energia eoliană clasată pe locul doi după cea fotovoltaică, sursele de energie regenerabilă reprezintă acum 11% din producția de electricitate din Ucraina, comparativ cu 9% înainte de război, conform cifrelor oficiale.
Proiectul Oriv, cofinanțat de grupul ucrainean Eco-Optima și grupul ceh MND, s-a confruntat cu constrângerile războiului. 'Nu a fost posibil să fie transportate componentele turbinelor eoliene la fața locului, deoarece companiile partenere străine au refuzat să trimită transportul și personalul', a explicat Yuriy Fedak, director adjunct al Eco-Optima. Compania a ajuns să folosească un transportator ucrainean și să reîncarce piesele la granița cu Polonia pentru a le transporta la fața locului, fără asigurare, pe propriul risc.
'Lipsa asigurării care acoperă riscurile de război împiedică fundamental dezvoltarea proiectelor în sectorul energetic', a declarat Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică cu sediul la Kiev.
O altă problemă: lipsa sistemelor de baterii care ar ajuta la echilibrarea rețelei, care a fost grav destabilizată de atacurile rusești.
Sistemul energetic ucrainean rămâne instabil și 'sunt necesare investiții semnificative în sisteme de stocare a energiei', subliniază Glib Vychlinsky, directorul Centrului pentru Strategie Economică.
Eco-Optima intenționează să adauge în cele din urmă un sistem de baterii de aproximativ 60 MWh pentru a stoca electricitatea, în vederea injectării ulterioare în rețea, în funcție de necesități. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Ucraina își dezvoltă sursele regenerabile de energie, pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului său energetic

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Warren Buffett se retrage din funcția de președinte al Berkshire Hathaway, lăsând-o fiului său Howard
Warren Buffett a anunțat vineri că se retrage din funcția de președinte al consiliului de administrație al Berkshire Hathaway, după peste 60 de ani petrecuți în cadrul gigantului american de investiții, au consemnat PA Media și dpa. Buffett, în vârstă de 96 de ani, va prelua un rol onorific de președinte emerit, iar fiul său
Ungaria poate renunța la gazul rusesc, afirmă ministrul Energiei
Ungaria poate respecta reglementările Uniunii Europene și să elimine complet dependența de gazul rusesc într-un interval de un an, a declarat vineri ministrul Economiei și Energiei, Istvan Kapitany, o declarație care marchează o schimbare semnificativă de poziție față de politicile promovate sub fostul premier Viktor Orban, transmite Bloomberg. &
Miniștrii europeni ai Finanțelor vor discuta vineri despre taxarea profiturilor excepționale ale companiilor energetice
Miniștrii de Finanțe din statele membre UE vor discuta, vineri, dacă să impună, la nivelul întregului bloc comunitar, o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice, care profită de pe urma creșterii explozive a prețurilor la petrol și gaze după închiderea Strâmtorii Ormuz, transmite Reuters. Miniștrii de finan
China exportă cantități record de combustibil pentru avioane
Exporturile Chinei de produse petroliere rafinate au crescut cu 12,7% în luna august 2026, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, revenind la nivelul la care erau înainte de izbucnirea războiului din Iran, iar exporturile de combustibil pentru avioane au atins un nivel record, potrivit datelor vamale publicate vineri, transmite Reuters. China,
Bulgaria oferă un sprijin de 300 de milioane de euro pentru a atenua impactul scumpirii carburanților
Guvernul bulgar a anunțat, vineri, un pachet de măsuri de sprijin în valoare de peste 300 de milioane de euro pentru a atenua impactul scumpirii carburanților asupra gospodăriilor, fermierilor, transportatorilor și sectoarele economice cheie, transmite Reuters. Pachetul de măsuri include o plată unică de 50 de euro pentru persoanele și g
Putin a pus activele din Rusia ale Nestle, Auchan și Leroy Merlin sub administrare specială
Activele rusești ale multinaționalei elvețiene Nestle, ale lanțului francez de retail Auchan și ale fostului grup de bricolaj Leroy Merlin (redenumit Lemana Pro în 2024 în Rusia) au fost transferate către o singură companie rusă, conform unui decret emis joi de președintele Vladimir Putin. Potrivit documentului, acțiunile acestor companii din Rusia
Japonia a majorat dobânda de referință la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani
Banca Japoniei (BoJ) a majorat, vineri, dobânda de politică monetară la 1,25%, cel mai ridicat nivel de după 1995, pe fondul presiunilor inflaționiste alimentate de Războiul din Golf și deprecierea yenului, transmite AFP. Această creștere vine în urma deciziilor similare adoptate de Banca Centrală Europeană (BCE), pe 10 septembrie,
Irlanda are mai multe bovine decât locuitori și exportă carne de vită de 3,1 miliarde euro
Irlanda, unul dintre cei mai mari producători de carne de vită din Uniunea Europeană, are 6,5 milioane de bovine la o populație de aproximativ 5,3 milioane de locuitori, iar în 2024 a exportat 490.586 de tone de carne de vită, în valoare de 3,1 miliarde de euro. 'Țara cu o populație de aproximativ 5,3 milioane de locuitori are









