Economic extern
678 articole
UE a confirmat procedura de deficit excesiv contra Bulgariei
Consiliul Uniunii Europene a confirmat oficial decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), cerând țării să ia măsurile fiscale corective pentru a ține sub control cheltuielilor public în creștere, informează Novinite. Ca parte procedurii, UE stabilește limite obligatorii privind creșterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei, recomandând să nu depășească 4,2% în 2026, 3,4% în 2027, 3,4% în 2028, și 3,2% în 2029. Acești parametri sunt meniți să asigure ieșirea Bulgarii din procedura de deficit excesiv până în 2029. De asemenea, Consiliul Uniunii Europene a stabilit un termen limitp pentru conformare, cerând Bulgariei să ia deciziile eficiente corective și să trimită până în 15 octombrie 2026 măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027. Acest document trebuie prezentat atât Comisiei Europene cât și Eurogrupului. Raportarea progreselor se efectuează de două ori pe an. Bulgaria trebuie să ofere actualizări privind progreselor anuale în fiecare primăvară, până în 30 aprilie, și în fiecare toamnă, până în 15 octombrie, prin proiectul de buget, până când deficitul este pe deplin corectat. Cadrul UE permite, de asemenea, o oarecare flexibilitate a țintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuielile din domeniul apărării. în plus, autoritățile de la Sofia trebuie să includă date detaliate privind cheltuielile din domeniul apărării planificate și actuale, inclusiv investițiile și cheltuielile finanțate prin programul SAFE, pentru a asigura deplina transparență a raportării fiscale. Ministerul de Finanțe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, în care se previzionează un deficit de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru 2026 - 2028 prevede deficit de 5,7% din PIB în 2026, de 3,8% din PIB în 2027, și 3% din PIB în 2028. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Comisia Europeană a anunțat primul acord tripartit semnat vreodată de UE pentru a stimula stocarea energiei
Comisia Europeană a anunțat vineri, în marja reuniunii Consiliului miniștrilor Energiei de la Luxemburg, semnarea primului acord tripartit al UE privind stocarea energiei, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Pentru acest eveniment, Comisia a reunit o serie de miniștri ai Energiei din UE, dezvoltatori și producători de stocare, dezvoltatori de energie din surse regenerabile, industrii consumatoare de energie și instituții financiare. Obiectivul acestui prim sistem tripartit este de a accelera implementarea stocării pe termen scurt, ceea ce va face sistemul de energie electrică mai sigur și mai flexibil. Lansarea acestui acord tripartit marchează un alt pas important către realizarea unui sistem decarbonizat care să fie mai eficient și capabil să furnizeze energie mai ieftină, a precizat Executivul comunitar. 'Stocarea energiei este veriga lipsă a tranziției energetice și poate juca un rol esențial în reducerea și stabilizarea prețurilor la energie. UE trebuie să extindă sursele regenerabile de energie autohtone pentru a-și reduce dependența de piețele volatile ale combustibililor fosili și pentru a consolida securitatea aprovizionării. Cu toate acestea, creșterea energiei din surse regenerabile nu este suficientă. Aceasta trebuie să fie însoțită de o optimizare a modului în care funcționează sistemul energetic. în acest context, stocarea este esențială. Stocarea energiei până când va fi cea mai mare nevoie de ea poate îmbunătăți integrarea surselor regenerabile de energie și poate aduce beneficii mai mari consumatorilor', se menționează în comunicat. Acest acord tripartit de pionierat va contribui la crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru extinderea rapidă și la scară largă a stocării în întreaga Europă. Aceasta va contribui la reducerea costurilor de funcționare a sistemului, la reducerea presiunii exercitate de prețurile ridicate și volatile ale energiei asupra întreprinderilor din UE, transmițând în același timp un semnal puternic de piață și consolidând capacitatea de producție a UE în acest sector, a indicat Executivul comunitar. Ca parte a acordului, 22 de state membre ale UE s-au angajat să își asume angajamente ambițioase în ceea ce privește stocarea energiei în următorii doi ani. Luate împreună, aceste angajamente reprezintă o capacitate de stocare cuprinsă între 30 și 35 GW. De asemenea, ca parte a acordului, dezvoltatorii de proiecte de stocare a energiei și de energie din surse regenerabile vor furniza estimări anuale ale noilor proiecte de stocare a energiei și ale proiectelor hibride, precum și ale volumelor acestora, în timp ce industriile consumatoare de energie s-au angajat să dezvolte proiecte de stocare a energiei în propriile amplasamente și să ofere informații mai clare cu privire la momentul și cantitatea de energie electrică pe care o utilizează. Această vizibilitate a rezervei de proiecte este esențială pentru a oferi claritate și certitudine investitorilor. De partea lor, statele membre vor sprijini sectorul stocării energiei prin eliminarea barierelor care încetinesc progresele. Acestea s-au angajat să permită autorităților naționale de reglementare să stabilească sau să aprobe tarife de rețea nediscriminatorii și care să reflecte costurile și care să stimuleze flexibilitatea. Dacă este necesar, statele membre vor oferi sprijin financiar pentru implementarea și fabricarea stocării energiei prin finanțare națională și din partea UE și în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, cum ar fi Cadrul privind ajutoarele de stat pentru o industrie curată (CISAF). Ca o contribuție importantă la punerea în aplicare a acțiunilor convenite, instituțiile financiare (și anume băncile naționale și regionale, inclusiv cele promoționale) vor face schimb de expertiză cu privire la proiectele de stocare pentru a le face mai atractive pentru investitori și vor colabora cu Grupul BEI și între ele pentru a spori impactul finanțării pentru soluțiile de stocare, subliniază Executivul comunitar. Comisia va sprijini statele membre ale UE în crearea de scheme de finanțare pentru stocare și va contribui la decarbonizarea industriilor consumatoare de energie, inclusiv prin intermediul Băncii pentru decarbonizarea industrială. De asemenea, Comisia va explora modalități de sprijinire a implementării stocării energiei în cadrul Fondului pentru inovare, va actualiza normele de rețea pentru a încuraja implementarea stocării și va evalua posibile modalități de îmbunătățire a modului în care investițiile în tranziția sectorului public corespund obiectivelor de mediu ale UE atunci când va revizui normele privind publicarea de informații privind taxonomia la începutul anului 2027. Comisia va conduce și va coordona îndeplinirea obiectivelor acestui acord tripartit și va urmări anual progresele înregistrate până în 2028. Acesta va sprijini, de asemenea, schimburile dintre semnatari cu privire la provocările și cele mai bune practici în domeniul stocării energiei prin intermediul Grupului operativ pentru uniunea energetică, al grupurilor regionale și al altor forumuri existente, cum ar fi Acțiunea concertată privind sursele regenerabile de energie (CA-RES). Se estimează că UE are nevoie de o capacitate de stocare de aproximativ 200 GW până în 2030 pentru a răspunde nevoilor sistemului său energetic, comparativ cu aproximativ 55 GW instalați la începutul acestui an. Atingerea acestui obiectiv va necesita o accelerare substanțială a diferitelor tehnologii de stocare, împreună cu sursele regenerabile de energie și alte surse de flexibilitate nefosilă. în concluziile sale din 19 martie 2026, Consiliul European a solicitat accelerarea implementării și integrării surselor regenerabile de energie și a stocării energiei pentru a reduce dependența de piețele volatile ale combustibililor fosili și pentru a spori securitatea aprovizionării. Conceptul de acorduri tripartite a fost introdus în Planul de acțiune privind energia la prețuri accesibile. Acestea sunt menite să reunească principalele părți interesate dintr-un anumit sector energetic din industrie, autorități publice și instituții financiare, în jurul unui set comun de angajamente menite să reducă riscurile de investiții. Procedând astfel, ele pot contribui la scăderea prețurilor la energie pe termen scurt și, mai structural, pentru industria și întreprinderile din UE de-a lungul timpului.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
BCE atenuează reglementările pentru a atenua povara asupra băncilor
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat vineri că va retrage o serie de recomandări și orientări pentru bănci și va atenua așteptările sale privind buna guvernanță, parțial ca răspuns la criticile din industrie, transmite Reuters. Autoritățile de reglementare din întreaga lume retrag unele din cele mai invazive măsuri adoptate după criza financiară globală, conduse de agenda agresivă de dereglementare a administrației Trump. 'Obiectivul nostru este simplu: să ne asigurăm că îndrumările noastre de supraveghere rămân clare, coerente și adaptate cerințelor, într-un mediu de risc din ce în ce mai complex', a precizat Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al BCE, într-o postare blog. Ca parte a acestor eforturi, BCE a anunțat că va renunța la aproximativ 40 de documente de supervizare pe care le consideră depășite. Acestea variază de la interzicerea dividendelor la așteptările privind colectarea și raportarea datelor. în plus, vor fi reduse cerințele privind așteptările BCE referitoare la guvernanța și asumarea riscurilor de către bănci, care privesc mecanismele interne bancare, de la remunerație și angajamentele de timp ale Consiliilor de Administrație până la protejarea avertizorilor de integritate. în schimb, instituția cu sediul la Frankfurt va publica un raport de bune practici, care nu va fi obligatoriu. 'Aceasta înseamnă că o bancă poate respecta pe deplin cadrul legislativ aplicabil fără a implementa bunele practici descrise în raport, cu condiția să demonstreze că a adoptat alte practici care sunt mai adecvate', a precizat BCE. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Eurostat: Valoarea importurilor UE de gaze a scăzut în primul trimestru din 2026
în primul trimestru din 2026, importurile UE de uleiuri petroliere au rămas stabile comparativ cu media lunară din 2025, în timp ce importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) au înregistrat un ușor declin (0,6%), arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Mai exact, valoarea importurilor UE de uleiuri petroliere a crescut ușor (0,8%) în timp ce volumul a scăzut ușor (0,6%). în contrast, importurile gaze naturale lichefiate au scăzut cu 8% în funcție de valoare dar au crescut cu 2,9% în funcție de volum. De asemenea, în primele trei luni din acest an a existat un declin al importurilor de gaze naturale în stare gazoasă, care au scăzut atât ca valoare (12,7) cât și ca volum (4%). în primul trimestru din 2026, principalii furnizori ai UE de uleiuri petroliere au fost Statele Unite (17,8%), Norvegia (16,6%) și Kazahstan (9,6%). Majoritatea importurilor de gaze naturale lichefiate au venit din SUA (57,4%), Rusia (17,33%) și Qatar (6,6%). Norvegia este principalul furnizor al UE de gaze naturale în stare gazoasă (54,4%), urmată de Algeria (18,5%) și Rusia (9,8%). AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Eurostat: România, printre statele UE cu un nivel ridicat al utilizării îngrășămintelor pe bază de fosfor în agricultură
Directorul general al Volkswagen AG, Oliver Blume, intenționează în următorii ani să concedieze până la 100.000 de angajați din actuala forță de muncă de pe plan global, a anunțat vineri revista germană Manager Magazin, transmite Reuters. De asemenea, Blume vrea să reducă investițiile cu 15%, la ușor peste 130 miliarde de euro, în următorii c Gigantul tehnologic Samsung Group ar urma să anunțe luni investiții de 1.000 miliarde woni (648 miliarde de dolari) în Coreea de
Volkswagen vrea să renunțe la 100.000 de angajați în următorii ani (Manager Magazin)
Directorul general al Volkswagen AG, Oliver Blume, intenționează în următorii ani să concedieze până la 100.000 de angajați din actuala forță de muncă de pe plan global, a anunțat vineri revista germană Manager Magazin, transmite Reuters. De asemenea, Blume vrea să reducă investițiile cu 15%, la ușor peste 130 miliarde de euro, în următorii cinci ani. Blume și directorul financiar Arno Antlitz vor să restructureze complet compania, a anunțat revista, citând surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Marca principală VW și unitățile care produc componente vor fi scindate din actuala structură a grupului și încorporate în entități separate, a informat Manager Magazin. Pe termen mediu, VW intenționează să închidă facilitățile de producție din Hanovra, Zwickau și Emden, precum și fabrica mărcii Audi din Neckarsulm, toate din Germania, producția urmând să fie oprită după ce modele care sunt acum fabricate vor fi retrase, a anunțat revista. Reprezentanții Volkswagen nu au răspuns solicitărilor de a comenta informația. Recent, Volkswagen AG a informat că se așteaptă la continuarea slăbiciunii pieței auto chineze în ultimele luni din acest an și nu anticipează o redresare care să modifice nivelul pierderilor pe care aceasta le-a înregistrat. China, cea mai mare piață auto din lume, este sub o presiune crescută, a apreciat la Beijing grupul german. Volkswagen AG, cel mai mare producător auto european, a informat, fără a da detalii suplimentare, că se așteaptă ca piața globală pentru vehicule noi să scadă sub 21 milioane de unități și își va ajusta planurile în funcție de aceste evoluții. în pofida mediului economic dificil, vânzările Volkswagen de vehicule electrice alimentate de baterii continuă să crească semnificativ. Ajustările strategice și lansarea de modele electrice și hibride plug-in fac ca VW să fie bine poziționat pentru a face față turbulențelor de pe piață, a dat asigurări grupul german. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Samsung este pregătit de investiții de 648 miliarde de dolari în Coreea de Sud
Gigantul tehnologic Samsung Group ar urma să anunțe luni investiții de 1.000 miliarde woni (648 miliarde de dolari) în Coreea de Sud, în următorii zece ani, ca parte a inițiativei menite să tranforme boom-ul AI într-un motor de creștere al economiei naționale, a informat vineri publicația de afaceri Maeil, fără a preciza sursa informației, transmite Reuters. Samsung Electronics și SK Hynix (furnizorul dominant de cipuri de memorie cu lățime mare de bandă) au raportat profituri imense, pe fondul majorării cererii de cipuri utilizate în inteligența artificială. Directorii de la Samsung Electronics și SK Hynix se vor întâlni cu președintele Lee Jae Myung și vor prezenta planuri de investiții ce vizează regiunile de dincolo de Seul, a anunțat publicația. Printre investițiile Samsung se află centre de date AI, baterii și ecrane, precum și potențiala alocare a 300.000 miliarde woni pentru a construi fabrici de cipuri în vestul Coreei de Sud, a informat Maeil. Concentrarea facilităților producătorilor de cipuri în zonele din jurul capitalei a dus la presiuni politice și a amplificat eforturile președintelui Lee pentru o dezvoltare regională echilibrată. Reprezentanții Samsung și SK Hynix nu au comentat informațiile. Dar unii experți avertizează asupra riscurilor mutării producții de cipuri în sud-vestul țării. Asigurarea de angajați calificați va fi extrem de dificilă în sud-vest, și va stabili dacă proiectele au succes sau eșuează, a apreciat Kim Tae-yun, profesor la Universitatea Hanyang. Samsung a fost unul din principalii beneficiari ai creșterii cererii de cipuri de memorie utilizate în inteligența artificială, deoarece extinderea rapidă a centrelor de date restrânge oferta de semiconductori convenționali pentru dispozitivele de larg consum și duce la creșterea prețurilor. în 2025, gigantul sud-coreean a înregistrat un profit net de 45.200 miliarde woni (aproximativ 30 de miliarde de dolari) și un profit operațional de 43.600 miliarde woni (aproximativ 29 de miliarde de dolari), grație performanțelor solide ale diviziei de cipuri. Samsung este de departe cel mai important 'chaebol', marile conglomerate industriale care domină cea de a 12-a economie mondială. Cifra de afaceri globală a Samsung reprezintă o cincime din Produsul Intern Brut sud-coreean și în consecință Samsung are o importanță crucială pentru economia statului asiatic. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
FMI: Prețurile la energie și materii prime scad, dar va fi nevoie de timp pentru normalizarea situației
Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat joi că a observat o scădere a prețurilor la energie și materii prime de la acordul dintre SUA și Iran de încheiere a ostilităților și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dar va fi nevoie de timp pentru ca prețurile și fluxurile comerciale din Golf să se normalizeze, transmite Reuters. Purtătorul de cuvânt al FMI, Julie Kozack, a declarat la o conferință de presă că în următoarea actualizare din 8 iulie a raportului 'World Economic Outlook' FMI va decide dacă va continua cu cele trei scenarii de creștere prezentate în aprilie și care depind de evoluții din Iran. în condițiile în care în mai Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă, menținând cotația barilului de petrol peste 100 de dolari, Kozack a spus că economia globală trece de la 'scenariul de referință', care previziona o încheiere rapidă a conflict, la 'scenariul advers', cu o creștere a PIB-ului mondial de 2,5% în 2026. în cazul 'scenariului advers', pe ansamblul acestui an cotația medie a barilului de petrol era de 100 de dolari, dar, de asemenea, exista o înăsprire a condițiilor financiare și o creștere a așteptărilor inflaționiste. Joi, Kozack a explicat că așteptările inflaționiste sunt bine ancorate, unele bănci centrale majorând dobânzile, iar condițiile financiare rămân relaxate, atât piețele avansate cât și cele emergente având acces la piețele internaționale de finanțare. Cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna august s-a tranzacționat joi în jur de 73 dolari, cel mai redus nivel înainte de 28 februarie, când a izbucnit războiul din Iran. De asemenea, Kozack a declarat că prețurile la metale, uree și alte îngrășăminte au scăzut după reluarea livrărilor din țările din Golf, dar va fi nevoie de timp pentru deplina normalizare a prețurilor și a comerțului. 'Acesta înseamnă că va fi nevoie de timp înainte de a reveni la starea normală, și desigur, că va rămâne în vigoare acordul', a afirmat oficialul FMI. Cea mai mare îngrijorare a FMI este legată de impactul conflictului asupra statelor în curs de dezvoltare importatori neți de energie, cu rezerve fiscal reduse sau stocuri scăzute de petrol și alte materii prime, în special din Africa, a apreciat Kozack. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)
Tesla face angajări în Europa
Producătorul american de vehicule electrice (EV) Tesla a anunțat joi că intenționează să angajeze încă 1.000 de persoane la fabrica sa din Grunheide, lângă Berlin, în încercarea de a majora producția la singura sa facilitate europeană, transmite DPA Compania Tesla, deținută de miliardarul Elon Musk, a informat că din octombrie vrea să majoreze producția de vehicule la uzina din Germania la 7.500 pe săptămână. Planificatele angajări vin pe lângă personalul suplimentar de 1.000 de persoane anunțat în aprilie, care vor fi angajate până la finalul acestei luni pentru a majora cu o cincime producția, la aproximativ 6.000 vehicule pe săptămână, pe fondul majorării cererii în Germania, cea mai mare piață auto europeană. De asemenea, în mai, Tesla dorea să recruteze peste 1.500 de noi angajați pentru producția de celule de baterii în Germania, după ce în 2020 Musk anunțase că va transforma Grunheide, supranumită Berlin-Brandenburg Gigafactory, în cea mai mare fabrică de producere a bateriilor. Tesla a inaugurat unitatea în urmă cu aproximativ patru ani și inițial avea ca obiectiv producerea a 500.000 mașini pe an. Datele publicate marți Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că mașinile electrice și hibride au continuat să susțină piața auto din Uniunea Europeană în luna mai, înmatriculările de autoturisme înregistrând un avans de 3,2% în ritm anual, ajungând la 955.013 vehicule. Asociația care îi reprezintă pe cei 16 mari constructori auto din Europa a precizat că înmatriculările de autoturisme echipate cu motoare pe combustie internă pură au scăzut cu aproximativ o cincime în luna mai, ajungând la 210.383 de mașini pe benzină și 69.482 de mașini diesel, în timp ce vânzările de vehicule electrice complet electrice au crescut cu aproximativ 43%, ajungând la 203.417 unități. De asemenea, înmatriculările de mașini hibride au înregistrat și ele o creștere solidă în luna mai, potrivit datelor ACEA. Tesla și-a revenit după scăderea vânzărilor din 2025 și a atins în Europa o cotă de piață de 1,9% în primele cinci luni. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Eurostat: Bulgaria, Ungaria și România, cea mai rapidă creștere a prețului de construcție al clădirilor rezidențiale
Prețul de construcție al clădirilor rezidențiale a crescut cu 48,2% în Uniunea Europeană, între anii 2015 și 2025, arată datele publicate joi de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). La nivel de țară, prețurile au crescut cel mai rapid în perioada 2015 - 2025 în Bulgaria (166,1%), Ungaria (155,4%) și România (130,7%) și cel mai lent în Italia (17%), Grecia (17,3%) și Finlanda (22,1%) Cea mai mare parte a avansului este destul de recentă, creșterile anuale din 2021 (5,8%), 2022 (12,2%) și 2023 (6,9%) fiind mai mari decât în oricare din anii din această perioadă. Rata de creștere a fost de 2,3% în 2024 și 1,3% în 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Wopke Hoekstra: Vânzările spectaculoase de vehicule electrice slăbesc presiunile pentru standarde mai reduse de mediu
Creșterea spectaculoasă a vânzărilor de vehicule electrice (EV) pe piața europeană a schimbat opinia unor țări care cereau atenuarea reglementărilor privind viitoarele vânzări de mașini cu motoare pe combustie, a declarat joi comisarul pentru climă, zero emisii nete și creștere curată, Wopke Hoekstra, transmite Reuters. 'Unii într-adevăr spun - atât state membre UE cât și europarlamentari - nu este acesta un semn că starea de fapt era deja destul de bună:', a spus Hoekstra înaintea reuniunii de la Luxemburg a miniștrilor Mediului din UE, referindu-se la obiectivul precedent care cererea o reducere a 100% a emisiilor mașinilor de CO2 până în 2035. Anul trecut, Comisia Europeană a renunțat la interzicerea efectivă a noilor mașini cu motoare pe combustie din 2035 în urma presiunilor sectorului auto din regiune, modificând ținta la o reducere de 90%. Hoekstra a explicat că el încă preferă noua propunere dar, se asemenea, a spus că majorarea vânzărilor de vehicule electrice 'este de foarte mare ajutor'. 'Vânzările EV, în speciale pe cele trei mari piețe auto, dar și vânzările de vehicule electrice second hand sunt într-adevăr impresionante, cu zeci de procente mai ridicate decât anul trecut', a afirmat Hoekstra. Datele publicate marți Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că mașinile electrice și hibride au continuat să susțină piața auto din Uniunea Europeană în luna mai, înmatriculările de autoturisme înregistrând un avans de 3,2% în ritm anual, ajungând la 955.013 vehicule. Asociația care îi reprezintă pe cei 16 mari constructori auto din Europa a precizat că înmatriculările de autoturisme echipate cu motoare pe combustie internă pură au scăzut cu aproximativ o cincime în luna mai, ajungând la 210.383 de mașini pe benzină și 69.482 de mașini diesel, în timp ce vânzările de vehicule electrice complet electrice au crescut cu aproximativ 43%, ajungând la 203.417 unități. De asemenea, înmatriculările de mașini hibride au înregistrat și ele o creștere solidă în luna mai, potrivit datelor ACEA. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Honda și Nissan vor să folosească componente comune standardizate pentru a reduce costurile (Kyodo)
Producătorii auto niponi Honda Motor și Nissan Motor au intrat în faza finală a discuțiilor pentru a standardiza unitățile electronice de control (UEC) pentru viitoarele lor generații de vehicule, în vederea reducerii costurilor prin dezvoltarea în comun a tehnologiei, au declarat pentru Kyodo surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Discuțiile vin după ce firmele din Japonia au abandonat în februarie 2025 discuțiile referitoare la o fuziune, prin înființarea unei companii holding care ar fi creat al treilea mare grup auto din lume. Mitsubishi Motors Corp, în care Nissan deține o participație, intenționează să se alăture inițiativei și va primi componente comune standardizate, susțin sursele. Honda și Nissan discută specificațiile pieselor și ar putea ajunge la un acord în această vară, obiectivul fiind de a instala componentele comune standardizate în vehicule în jurul anului 2029, conform surselor. Următoarea generație de modele sunt vehicule definite de software (SDV), care pot actualiza online softul și adăuga funcții, inclusiv un sistem de conducere a vehiculelor autonome. în condițiile în care rivalii din China și SUA au depășit alte țări în dezvoltarea SDV, producătorii auto din Japonia vor să accelereze lansarea de vehicule cu o mai mare competitivitate a costurilor folosind componente comune standardizate. Nissan are un parteneriat cu producătorul auto francez Renault și grupul nipon Mitsubishi Motors Corp.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Great Wall Motors ar putea produce în Bulgaria vehicule electrice pentru piața UE
Bulgaria se pregătește de reluarea fabricării de automobile, țara intenționând să fie un hub exclusiv de producție în UE pentru viitorul model GWM Ora 5, un vehicul electric (EV) al grupului chinez Great Wall Motors (GWM). Linia de asamblare ar urma să fie localizată în Bahovitsa, lângă Lovech, o unitate folosită anterior pentru asamblarea camionetei Steed și a SUV-ului Haval H6. Conform site-ului automedia.investor.bg, producția modelului Ora 5 ar urma să înceapă în noiembrie 2026. Proiectul reprezintă reluarea eforturilor pentru revenirea producției auto în Bulgaria, după ani în care nu au existat operațiuni de asamblare a vehiculelor pe scară largă. GWM Ora 5 va fi produs în multiple configurații ale structurii, inclusiv hatchback, SUV și break. Inițial, va fi produsă doar versiunea complet electric în Bulgaria, în condițiile în care UE a introdus în 2024 tarife de până la 37,6% pentru vehiculele electrice importate din China. Producătorul auto chinez ia în considerare extinderea producției într-o fază ulterioară, pentru a include modele hibride și cu combustie internă, în funcție de condițiile de pe piață și deciziile autorităților de reglementare din UE.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)
BCE: Folosirea intensivă a inteligenței artificiale încă este rară în rândul firmelor din zona euro
Doar o mică parte dintre firmele din zona euro utilizează intens AI (inteligența artificială) și ele tind să fie companii mici, proaspăt înființate și orientate spre servicii, lăsând spațiu suficient pentru răspândire, se arată într-o postare pe blog publicată miercuri de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters. Marea majoritate a firmelor spun acum că folosesc AI, dar economiștii dezbat cât de intensă este această utilizare și dacă pot genera acest tip de creșteri ale eficienței care sunt relevante la nivel macroeconomic. în cadrul unui studiu la care au participat peste 5.000 de firme din zona euro, BCE a aflat că peste 70% au raportat că folosesc AI, iar o mare parte din restul companiilor susțin că intenționează să înceapă anul acesta. Dar utilizarea este moderată sau ocazională, și doar 7% utilizează intens AI, arată rezultatele studiului. 'Folosirea intensivă care duce la transformare și generează câștiguri macroeconomice rămâne rară', susțin cercetătorii BCE. Utilizarea intensă este preferată de companiile mai mici, marile firme fiind clar în urmă. întreprinderile proaspăt înființate folosesc, de asemenea, mai intens AI față de cele cu o vechime mai mare, iar utilizarea este orientată spre companiile high-tech, din domeniul serviciilor bazate pe cunoștințe. 'Firmele care sunt în stadiul incipient al adoptării citează deseori reducerile de costuri și îmbunătățirea eficienței operaționale ca fiind principalele lor motive pentru utilizarea AI. Cei care folosesc intensiv sunt mai frecvent motivați de creștere și inovare', arată rezultatele studiului. în ultimii ani, firmele au investit semnificativ în AI, sporind temerile că oamenii vor fi înlocuiți în ritmuri accelerate, reducându-se pe parcurs nivelul angajării și sporind inegalitatea. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
BCE: România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia încă se confruntă cu obstacole în drumul lor către adoptarea monedei euro
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) din afara zonei euro, respectiv România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, au înregistrat din 2024 și până în prezent progrese limitate în ceea ce privește convergența economică cu zona euro, conform Raportului de convergență din 2026 al Băncii Centrale Europene (BCE). Raportul bienal evaluează progresele înregistrate de România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia în vederea adoptării euro și apreciază că țările analizate manifestă reziliență economică la șocurile externe, dar încă se confruntă cu obstacole în drumul lor către adoptarea monedei unice, se arată în raportul BCE. Tendințele sunt mixte în cazul inflației, în timp ce situația fiscală se deteriorează în majoritatea țărilor. în plus, în toate cele cinci țări, legislația nu este pe deplin compatibilă cu cerințele juridice privind adoptarea euro, susține BCE. Unul dintre factorii determinanți care frânează convergența economică este impactul economic al șocurilor externe, inclusiv războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, tensiunile comerciale globale și izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. în pofida acestor provocări externe, activitatea economică în țările analizate a fost rezilientă, însă ritmul de creștere economică a fost diferit de la o țară la alta. în perioada următoare, perspectivele economice sunt afectate de tensiunile geopolitice sporite, apreciază BC. Războiul din Orientul Mijlociu a contribuit la amplificarea volatilității pe piețele internaționale ale energiei și la majorarea costurilor cu energia, accentuând incertitudinile cu privire la perspectivele economice. Aceste evoluții au avut deja efecte vizibile asupra inflației și a indicatorului de încredere în economie, putând afecta creșterea activității economice în viitor. Cu toate că gradul de sensibilitate și expunerile directe ale acestor economii la șocurile energetice s-au redus în timp și sunt mai mici în prezent decât în 2022, implicațiile economice pe termen mediu vor depinde de intensitatea și durata șocului energetic actual, precum și de amploarea efectelor sale indirecte și de runda a doua. în privința criteriului stabilității prețurilor, trei dintre cele cinci țări analizate au înregistrat o rată medie anuală a inflației superioară valorii de referință de 2,7%. Inflația s-a situat la un nivel considerabil superior valorii de referință în România și peste această valoare, deși într-o măsură mai mică, în Ungaria și Polonia. în Republica Cehă și Suedia, inflația a rămas sub valoarea de referință. Valoarea de referință se calculează pe baza ratelor medii ale inflației înregistrate în cele trei state membre cu cele mai bune rezultate în ultimele 12 luni, respectiv Cipru (0,9%), Franța (1,2%) și Danemarca (1,6%), la care se adaugă 1,5 puncte procentuale. Niciunul dintre statele membre nu a fost identificat ca fiind o posibilă excepție în ceea ce privește excluderea din calculul valorii de referință, se arată în raport. De la Raportul de convergență din 2024, deficitul bugetar s-a adâncit în majoritatea țărilor analizate, ponderile datoriei publice în PIB înregistrând o creștere semnificativă în unele cazuri. în 2025, deficitul bugetar a depășit valoarea de referință de 3% din PIB în Ungaria, Polonia și România. Ponderea datoriei publice brute în PIB în 2025 a fost inferioară sau net inferioară valorii de referință (60%) în toate țările analizate, cu excepția Ungariei. Cu toate acestea, cele mai recente proiecții ale Comisiei Europene arată că, în 2026, ponderea datoriei publice în PIB va crește peste valoarea de referință atât în Polonia, cât și în România. De la publicarea Raportului de convergență 2024, numărul țărilor aflate sub incidența unei proceduri de deficit excesiv a ajuns la trei, României alăturându-i-se Ungaria și Polonia. Potrivit proiecțiilor Comisiei Europene, niciuna dintre aceste state nu își va reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB înainte de sfârșitul anului 2027. România continuă să facă obiectul unei proceduri de deficit excesiv, care a fost inițiată în anul 2020, termenul-limită pentru a pune capăt situației de deficit excesiv fiind prelungit până în anul 2030. De asemenea, în luna iulie 2024 au fost inițiate proceduri de deficit excesiv pentru Ungaria și Polonia, din cauza unor deficite care au depășit valoarea de referință de 3% din PIB în 2023, situându-se la 4,7% și, respectiv, 7,3%: termenele pentru corectarea deficitelor au fost stabilite pentru 2026 și, respectiv, 2028. Referitor la criteriul cursului de schimb, niciuna dintre monedele țărilor analizate nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II), iar monedele unora dintre acestea au consemnat fluctuații ample față de euro pe parcursul ultimilor ani, informează BCE. în ceea ce privește criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, trei dintre cele cinci țări analizate au înregistrat o medie pe 12 luni a ratelor dobânzilor pe termen lung superioară valorii de referință de 5,1%. Acestea au fost Polonia (5,4%), Ungaria (6,7%) și România (6,7%), ratele dobânzilor pe termen lung ale acestora depășind, de asemenea, valoarea de referință din Raportul de convergență 2024. Valoarea de referință se calculează pe baza mediei pe 12 luni a ratelor dobânzilor pe termen lung înregistrate de cele trei state membre cu cele mai scăzute rate ale inflației, respectiv Danemarca (2,6%), Cipru (3,1%) și Franța (3,5%). Prin urmare, rata medie a dobânzii este de 3,1% și, prin adăugarea a 2 puncte procentuale, valoarea de referință este de 5,1%, se arată în raport. Calitatea instituțiilor constituie un factor important pentru sustenabililitatea procesului de convergență. Consolidarea instituțiilor și a guvernanței ar aduce beneficii economice semnificative, mai ales în Ungaria și România. Cu excepția Suediei, indicatorii publicați de organizațiile internaționale sugerează că țările analizate au încă de recuperat un decalaj în ceea ce privește calitatea instituțiilor și a guvernanței. Referitor la compatibilitatea legislației naționale cu Tratatele și Statutul SEBC și al BCE, niciuna dintre cele cinci țări analizate nu era pe deplin compatibilă cu cerințele privind adoptarea euro, a indicat BCE. Raportul de convergență al BCE analizează, la fiecare doi ani sau la solicitarea unei țări, convergența economică și juridică a statelor membre ale UE din afara zonei euro care fac obiectul unei derogări. Acesta evaluează gradul de realizare a unei convergențe economice sustenabile cu zona euro, de compatibilitate a legislației naționale cu cadrul juridic al UE și de îndeplinire a obligațiilor statutare impuse băncilor centrale naționale respective. Având în vedere că beneficiază de o clauză de neparticipare, Danemarca nu este inclusă în evaluare, cu excepția unei solicitări exprese din partea acestei țări. Data-limită pentru transmiterea datelor statistice incluse în actuala ediție a Raportului de convergență a fost 17 iunie 2026. Perioada de referință corespunzătoare atât criteriului privind stabilitatea prețurilor, cât și celui privind ratele dobânzilor pe termen lung este iunie 2025-mai 2026. Pentru cursurile de schimb, perioada de referință este 18 iunie 2024-17 iunie 2026. Datele istorice privind pozițiile fiscale acoperă intervalul până în anul 2025. Prognozele se bazează pe Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2026 și pe cele mai recente programe de convergență ale țărilor analizate, precum și pe alte informații considerate relevante pentru realizarea unei analize anticipative a caracterului sustenabil al procesului de convergență.AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Europa trebuie să regândească prețul medicamentelor sau riscă pierderea investițiilor (șeful EFPIA)
Europa va trebui să regândească cum evaluează și cum plătește pentru medicamentele inovatoare sau riscă să piardă investiții în producție și teste clinice, a avertizat șeful lobby-ului industriei farmaceutice, în condițiile în care guvernele și producătorii de medicamente au divergențe privind prețurile, transmite Reuters. Stefan Oelrich, președintele Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), un organism de lobby care regrupează companii precum Bayer, Novartis și Novo Nordisk, a declarat într-un interviu că industria se confruntă cu o nouă realitate, deoarece politica de prețuri 'a națiunii celei mai favorizate' a președintelui Donald Trump caută să să lege prețurile unor medicamente din SUA de cele plătite în alte țări bogate, inclusiv în Europa. Ca urmare, producătorii de medicamente avertizează că prețurile mai scăzute din Europa ar putea afecta câștigurile pe piața profitabilă din SUA, intensificând presiunile asupra guvernelor europene să plătească mai mult pentru noile medicamente. 'Europa va trebui să-și asume în viitor un rol mai activ', a explicat Oelrich, care este și președintele diviziei farmaceutice a companiei germane Bayer. Oelrich a atras atenția că Germania, unde luna aceasta Executivul a propus măsuri legislative pentru reducerea cheltuielilor cu îngrijirea sănătății, reprezintă un precedent juridic important. Acesta a adăugat: 'Germania este un fel de vestitor pentru ceea ce ar putea fi Europa, și în bine, și în rău'. Deși a admis că politicienii germani au ascultat temerile industriei, Oelrich a avertizat că producătorii de medicamente au de unde alege în privința investițiilor. 'Este puțin probabil să efectuezi teste clinice într-un loc unde nu intenționezi să vinzi. Este puțin probabil, pe termen lung, să produci pe o piață unde nu există cerere. Investițiile vor veni sau nu, în funcție de condițiile de pe o anumită piață', a declarat președintele EFPIA. EFPIA a avertizat în repetate rânduri că sectorul pharma din Europa va avea de pierdut din cauza intensificării concurenței din SUA, China și piețele emergente, dacă UE nu modifică legislația care reglementează acest sector.AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Airbus va inspecta 16 avioane A380, după găsirea unor fisuri la aripi
Airbus a anunțat marți că va inspecta 16 avioane A380, din care cinci imediat, după ce au fost găsit fisuri într-o componentă cheie a aripii aeronavelor folosite de companiile Emirates și Qantas, transmite AFP. Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA) a cerut inspecții urgente în urma cărora operatorii aerieni să verifice structura lonjeronului aripii la avioanele afectate, după ce inspectori au descoperit fisuri în timpul verificărilor obișnuite. Fisurile au apărut la nervurile structurale din aripă și poartă cea mai mare parte a sarcinii aerodinamice în timpul zborului. Din cele 16 avioane car sunt inspectate, 15 sunt operate de Emirates și unul de Qantas. Cele cinci aeronave care vor fi inspectate imediat sunt de la Emirates, iar operațiunea va avea loc miercuri. Printr companiile care utilizează A380 se află Emirates, Singapore Airlines, British Airways, Qantas, Lufthansa, Qatar Airways, Korean Air, Etihad Airways, ANA și Asiana Airlines. Emirates operează cea mai mare flotă din lume de A380, fiind operaționale mai mult de jumătate din toate aeronavele din această gamă. Fisuri la avioane care 'ar putea reduce integritatea structurală a aripii' au fost găsite în timpul inspecțiilor cerute de EASA într-o directivă emisă în decembrie 2025, a anunțat grupul aeronautic european. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Euro digital înlătură un obstacol cheie, pe fondul eforturilor UE de a-și reduce dependența de Visa și Mastercard
Banca Centrală Europeană (BCE) a obținut marți un sprijin cheie de la Parlamentul European (PE) pentru lansarea euro digital, un mijloc electronic de plată menit să facă zona euro mai puțin dependentă de firmele americane Visa și Mastercard, într-o perioadă de tensiuni transatlantice, transmite Reuters. Euro digital este o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată la fel ca și numerarul pentru plăți în magazine, online și între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Euro digital va permite tuturor rezidenților din euro zone să facă plăți online și direct. Pregătit de șase ani de BCE, euro digital a devenit o problemă mai presantă, după revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, care a impus taxe vamale partenerilor comerciali tradiționali, cum ar fi Uniunea Europeană, sporind temerile că SUA ar putea la un moment dat transforma într-o armă dominația asupra rețelelor de plăți, cum ar fi Visa și Mastercard. Aprobarea proiectului de regulament de către Comitetul Economic al PE vine după trei ani de divergențe între BCE și bănci, care sunt îngrijorate de retragerile din depozite și de pierderea veniturilor. 'Introducerea euro digital va reduce dependența excesivă de furnizorii din afara Europei, acesta devenind un mijloc de plăți pan-european și va aduce moneda unică în era digitală dând cetățenilor blocului comunitar libertatea de a opta să plătească cu banii băncii centrale în tranzacțiile zilnice', se arată în proiectul de regulament. BCE, care intenționează să testeze un proiect pilot de 12 luni al euro digital, începând din semestrul doi al anului viitor, înainte de lansarea completă în 2029, a informat că urmărește cu atenție adoptarea poziției finale a Parlamentului. Simulările BCE arată că cei care au depozite pot retrage până la 699 miliarde euro de la băncile din zona euro dacă limita deținerilor de euro digital este stabilită la 3.000 euro de persoană. Aceasta echivalează cu 8,2% din toate depozitele de retail la vedere, deși impactul va fi mai mare pentru micii creditori și băncile de retail. Introducerea euro digital ar putea costa băncile europene între patru și șase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani, a afirmat recent Piero Cipollone, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene. Noua monedă digitală la care lucrează BCE este estimată să coste aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru a fi configurată. Apoi, costurile operaționale se vor situa la 300 milioane euro, a adăugat el, fără a specifica dacă această cifră se referă la o sumă anuală. Euro digital este o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi utilizată la fel ca și numerarul pentru plăți în magazine, online și între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. 'Estimările prezentate, care se bazează pe indicațiile primite de la bănci, arată costuri de implementare între patru și șase miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani: este aproximativ 3% din ceea ce ele cheltuie anual cu mentenanța sistemului IT', a explicat Cipollone. Băncile vor putea să-și acopere aceste costuri de pe urma comisioanelor pe care le primesc de la comercianți pentru serviciile furnizate pe segmentul euro digital. Băncile vor fi cele care vor acorda utilizatorilor aplicația de smartphone necesară pentru a plăti cu euro digitali. Totuși, băncile nu ar trebui să deducă din comisioanele comercianților costurile pe care în mod normal le suportă pentru remunerarea rețelelor private de plăți, deoarece BCE nu le va taxa pentru serviciul său de rețea. în prezent, BCE lucrează la selectarea creditorilor interesați să ia parte la faza pilot a euro digital euro, înaintea lansării oficiale din 2029. în schimb, comercianții vor economisi bani, deoarece va exista un plafon al comisioanelor percepute pentru plățile în euro digital, iar plafonul va fi sub cel perceput în prezent de firmele internaționale, cum ar fi Visa și Mastercard.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Negocierile de pace dintre SUA și Iran și armistițiul încheiat săptămâna trecută au calmat piețele petroliere (analiză)
Negocierile de pace dintre SUA și Iran și armistițiul încheiat săptămâna trecută au calmat piețele petroliere, iar prețurile la contractele futures au scăzut sub 80 de dolari pe baril pentru petrolul Brent, o valoare care nu a mai fost înregistrată de la începutul lunii martie a acestui an, relevă o analiză eToro, dată marți publicității. 'Deși procesul de pace nu s-a încheiat, piețele energetice sunt acum mai puțin afectate de diversele declarații privind situația din Strâmtoarea Ormuz, decât erau în luna mai. Cu toate acestea, nu există semne de euforie reală; investitorii nu sărbătoresc un acord de pace, ci doar progresul înregistrat în această direcție. Negocierile rămân fragile, iar părțile au convenit până acum doar asupra unei foi de parcurs pentru următoarele 60 de zile', spune analistul eToro, Bogdan Maioreanu. în iunie, prețurile globale ale petrolului au scăzut. în România, prețurile combustibililor s-au redus la rândul lor: prețul mediu al unui litru de benzină a scăzut cu 8,8%, iar cel al motorinei cu 4,8% față de luna precedentă. De la un maxim de 10,45 lei pe litru în martie, prețul motorinei a scăzut la 9,09 lei/l, în timp ce benzina a scăzut de la 9,36 lei la 8,54 lei/litru în prezent. 'Cu toate acestea, suntem încă departe de prețurile combustibililor de dinaintea izbucnirii conflictului cu Iranul. Această scădere survine după trei luni de prețuri ridicate la pompă', a subliniat Maioreanu. Efectul cel mai rapid al conflictului cu Iranul a fost mărirea bruscă a prețurilor la combustibili, generată de închiderea Strâmtorii Ormuz. în Uniunea Europeană, în luna martie, prețurile medii ale combustibililor pentru transportul personal au crescut cu 13,5% față de luna februarie, potrivit Eurostat. în România, aceste creșteri s-au situat sub media UE, la 11,4%. Creșterea a încetinit apoi în aprilie, în UE prețurile combustibililor au înregistrat o majorare lunară de 4,8%, în timp ce în România au rămas aproape neschimbate (+0,4%). Cu toate acestea, cu un salt lunar de 4,2% în mai, România a devenit țara cu cea mai mare creștere a prețurilor la combustibili din UE. în același timp, media UE a înregistrat o scădere a prețurilor cu 1,9%, arată analiza. în luna mai, consumatorii din UE au constatat o scădere a prețurilor motorinei cu 5,8%, în timp ce prețurile benzinei au crescut din nou, chiar dacă doar cu 0,8% față de aprilie 2026. 'România a fost singura țară din UE în care au crescut atât prețurile motorinei, cât și ale benzinei. între aprilie și mai 2026, prețurile motorinei s-au majorat în România cu 1,6% și au scăzut în restul țărilor UE. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Germania (-11,9%), Grecia (-8,5%), Estonia (-8,4%) și Irlanda (-8,1%), iar cele mai mici au fost în Bulgaria (-0,7%), Ungaria (-0,9%) și Cipru (-1,5%). în ceea ce privește benzina, România a înregistrat a doua cea mai mare creștere lunară, de 6,2%, după Italia (+6,9%)', explică analistul eToro. Conform sursei citate, negocierile de pace intră într-o fază critică de tranziție, principalul risc pentru piețe provenind acum mai puțin din fundamentele economice și mai mult din posibilitatea eșuării negocierilor, ceea ce ar putea determina rapid o nouă creștere a prețurilor petrolului. în același timp, scăderea recentă a prețurilor petrolului indică faptul că o parte din prima de risc geopolitic este deja eliminată din prețuri, iar o evoluție a prețului petrolului Brent spre 70 de dolari pe baril ar atenua semnificativ îngrijorările legate de inflație, ar îmbunătăți marjele companiilor, ar spori vizibilitatea planificării și ar susține creșterea economică, indicii bursieri fiind probabil printre primii beneficiari cheie. eToro este o platformă de tranzacționare și investiții. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
BERD va majora investițiile în sectoarele critice din Ucraina cu peste 500 milioane de euro
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) intenționează să semneze noi acorduri de investiții, în valoare de peste 500 milioane de euro, în sectoarele critice ale Ucrainei, la conferința de săptămâna aceasta dedicată reconstrucției țării, a anunțat marți vicepreședintele Matteo Patrone, transmite Reuters. BERD ar urma să semneze un împrumut pentru o centrală eoliană de 189 MW dezvoltată de una dintre cele mai mari rețele de benzinării din Ucraina, Galnaftogaz, la conferința din orașul polonez Gdansk. în plus, este pregătit și credit pentru o centrală eoliană de 120 MW operată cu firma germană Notus Energy. BERD intenționează să semneze acorduri de finanțare de aproximativ 270 milioane de euro cu șapte bănci ucrainene. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, BERD a acordat țării credite de peste 10 miliarde de euro, inclusiv 3,5 miliarde de euro în sectorul energetic. Pentru a majora investițiile în energia regenerabilă, BERD, UE și Banca Mondială au înființat un mecanism pentru a asigura stabilitatea prețurilor pentru producătorii independenți de energie, a declarat Patrone. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Finlanda va permite livrarea alcoolului la domiciliu și extinderea vânzărilor online
Parlamentul Finlandei a aprobat o amplă revizuire a legislației țării privind alcoolul, deschizând calea pentru serviciile de livrare la domiciliu și extinderea vânzărilor online, în timp ce societatea publică care deține monopolul vânzării cu amănuntul a băuturilor alcoolice - Alko - va avea program și duminica, informează publicația Helsinki Times. După luni de dezbateri, parlamentarii au aprobat cu 98 voturi pentru și 77 împotrivă cât de departe va merge Finlanda cu liberalizarea vânzărilor de alcool. Este una dintre cele mai importante schimbări ale legislației din ultimii ani și afectează consumatorii, retailerii și restaurantele din țară. Conform noii legi, băuturile alcoolice vor putea fi livrate la domiciliu de la Alko, magazine alimentare și restaurante autorizate. De asemenea, consumatorii dobândesc drepturi mai clare privind comandarea băuturile alcoolice online a băuturilor alcoolice de la companii din Spațiul Economic European. Legislația permite livrările între orele 09:00 A.M. și 09:00 P.M. Livrările de băuturi alcoolice nu sunt permise în unele instituții, cum ar fi cele de îngrijire a sănătății, de protecție socială și școlile. Pentru prima dată, magazinelor Alko li se permite să aibă deschis în fiecare zi a săptămânii, între orele 09:00 A.M. și 09:00 P.M., inclusiv duminicile și în sărbătorile publice. Compania va decide ce magazine vor avea program prelungit. Conform Alko, 108 magazine vor avea program prelungit sâmbăta, iar 35 vor fi deschise duminica, inclusiv unități din Helsinki, Espoo, Vantaa, Tampere, Turku, Oulu, Jyvaskyla, Kuopio, Lahti și alte orașe. Alko va păstra drepturile exclusive de a livra vinuri și băuturi spirtoase în interiorul Finlandei.AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Oracle a concediat la 21.000 de angajați în ultimul an, în urma implementării tehnologiilor AI
Oracle a renunțat pe plan global la aproximativ 21.000 de angajați în ultimul an, gigantul tehnologic american reorganizându-și afacerea în jurul AI (inteligența artificială), arată cel mai recent raport anual al firmei, transmite BBC. Compania de software și cloud computing avea aproximativ 141.000 de angajați cu normă întreagă la 31 mai 2026, în scădere de la aproximativ 162.000 de angajați în perioada similară din 2025. 'Implementarea tehnologiilor AI în operațiunile noastre au avut ca rezultat, și ar putea continua să aibă ca rezultat reduceri ale numărului de angajați', se arată în raport. Reducerile, care reprezintă aproximativ 13% din forța de muncă a Oracle, fac parte dintr-o tendință mai amplă în rândul companiilor de tehnologie care cheltuie miliarde de dolari pentru infrastructura AI, cum ar fi centrele de date. Amazon și proprietarul Facebook - Meta - au renunțat la mii de angajați în ultimele luni, după investiții masive în AI. în ultimul an peste 100.000 de angajați din sectorul tehnologic au fost concediați, conform estimărilor firmelor care urmăresc evoluțiile de pe piața muncii. în aprilie, Oracle a făcut 'concedieri masive' conform uni postări online, dar nivelul nu a fost cunoscut până la publicarea celui mai recent raport anual, în care firma anunță că a plătit plăți compensatorii de aproximativ 1,8 miliarde de dolari și alte costuri legate de restructurare, în ultimul an. Suma este semnificativ mai mare decât cea plătită pentru restructurări în precedentul an financiar, de 374 milioane de dolari. Cofondatorul companii este Larry Ellison, unul din cei mai bogați oameni din lume, care este și director de tehnologie al Oracle. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Pentru creșterea vânzărilor, Heineken a numit un outsider în postul de director general
Heineken l-a numit marți pe Rafael Oliveira în funcția de președinte și director general, fiind prima dată când producătorul olandez de bere numește un outsider în funcția de CEO, în contextul în care mai mulți producătorii de alcool încearcă să își crească vânzările prin schimbări la vârf, transmite Reuters. începând din 2024, Oliveira a fost CEO al producătorului olandez de cafea și ceai JDE Peet's. El se va alătura Heineken, al doilea producător mondial de bere, timp de patru ani, începând cu 1 octombrie, a informat compania, adăugând că se așteaptă ca Oliveira să accelereze actuala strategie până în 2030. 'După o căutare globală riguroasă, consiliul de supraveghere l-a ales în unanimitate pe Rafa pentru combinația sa unică de viziune strategică, expertiză operațională și perspicacitate financiară', a informat Heineken. Compania a precizat că Oliveira are două decenii de experiență atât pe piețele dezvoltate, cât și pe cele emergente și un istoric în implementarea unor strategii de îmbunătățire a performanței. Fostul CEO, Dolf van den Brink, care a condus Heineken timp de șase ani, și-a anunțat demisia surprinzătoare în ianuarie, iar compania a funcționat fără un CEO de la începutul lunii iunie. Plecarea lui Van den Brink a fost una dintre numeroasele demisii anunțate în industria bunurilor de consum în ultimul an, care inclus și marile companii de băuturi Diageo și Remy Cointreau, unde comisiile de recrutare și investitorii s-au orientat către candidați din afara în speranța că aceștia pot injecta energie proaspătă. Oliveira va avea sarcina de a conduce Heineken printr-un plan de eliminare a 6.000 de locuri de muncă, pentru a revitaliza vânzările în pofida scăderii prognozate a cererii globale de bere și pentru a recupera decalajul față de rivalul Anheuser-Busch InBev în ceea ce privește randamentele oferite investitorilor. însă provocările cu care se va confrunta Oliveira vor fi mai mari, având în vedere că întreaga industrie a băuturilor alcoolice se confruntă cu creșterea costurilor vieții, schimbarea obiceiurilor de consum și îngrijorările legate de efectele alcoolului asupra sănătății, precum și cu amenințări emergente, cum ar fi medicamentele pentru slăbit, care ar putea avea un impact asupra consumului de alcool. Analiștii au subliniat că, pe lângă o experiență solidă în industria bunurilor de consum, Oliveira are experiență și în domeniul pe piețele de capital, ceea ce îi oferă un avantaj, deoarece vrea să îmbunătățească randamentele pentru investitorii Heineken. Cu toate acestea, există și analiști care cred că lipsa de experiență a lui Oliveira în dinamica specifică a industriei berii și a alcoolului, reprezintă un risc. 'Ca outsider al industriei berii și al Heineken, va avea multe de demonstrat', apreciază analiștii de la ING. în România, Heineken este prezentă din 2003, cu un portofoliu divers de mărci produse în principal în fabricile din Craiova, Ungheni și Miercurea Ciuc. Compania are peste 1.000 de angajați și aproximativ 70% dintre ingrediente sunt aprovizionate de la furnizori locali. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Unul din cinci germani nu își permite o săptămână de vacanță
Vacanța estivală a devenit inaccesibilă pentru mulți germani, 21% dintre aceștia neputând merge într-o pauză de o săptămână, arată datele statistice oficiale publicate marți, transmite DPA. Oficiul federal de statistică (Destatis) a informat că 17,3 milioane de persoane din Germania nu își permit o săptămână de vacanță. Cei mai afectați sunt părinții singuri, în rândul cărora 39% nu își permit o vacanță. în termeni relativi, însă, un număr semnificativ mai mare de oameni din Germania își permit o vacanță în comparație cu media din toate statele membre ale Uniunii Europene. La nivelul întregului bloc comunitar, 28% dintre locuitori nu își pot permite o săptămână de vacanță, conform cifrelor Eurostat. în România, 61% dintre locuitori nu își permit o vacanță, cel mai mare procent din UE. Cea mai mică proporție se înregistrează în Luxemburg (11%), Suedia (12%) și Țările de Jos (13%). AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
ACEA: Vânzările de mașini electrice în UE au înregistrat un salt de 43% în luna mai
Mașinile electrice și hibride au continuat să susțină piața auto din Uniunea Europeană în luna mai, înmatriculările de autoturisme înregistrând un avans de 3,2% în ritm anual, ajungând la 955.013 vehicule, a informat marți Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), informează AFP. Asociația care îi reprezintă pe cei 16 mari constructori auto din Europa a precizat că înmatriculările de autoturisme echipate cu motoare pe combustie internă pură au scăzut cu aproximativ o cincime în luna mai, ajungând la 210.383 de mașini pe benzină și 69.482 de mașini diesel, în timp ce vânzările de vehicule electrice complet electrice au crescut cu aproximativ 43%, ajungând la 203.417 unități. De asemenea, înmatriculările de mașini hibride au înregistrat și ele o creștere solidă în luna mai, potrivit datelor ACEA. în ceea ce privește marile piețe auto din UE, în Germania, vânzările de autoturisme au crescut cu doar 0,1% în luna mai, în timp ce creșterea a fost semnificativ mai mare în Franța, cu un avans de 3,7% și în Italia, cu un avans de 7,6%. în Spania, înmatriculările au scăzut cu 0,8%. Piața auto din România a înregistrat o creștere de 6,9% în luna mai, când au fost înmatriculate 11.250 de autoturisme, de toate tipurile. în rândul principalilor constructori generaliști, grupul german Volkswagen a rămas liderul clar al pieței în Uniunea Europeană, dar a înregistrat o scădere a vânzărilor de 3,6%, până la 254.011 mașini. Stellantis, grupul-mamă al Fiat, Peugeot și Opel, a înregistrat o scădere de 2,6%, în timp ce înmatriculările Renault au scăzut cu 1,3%. înmatriculările Dacia în UE au scăzut cu 2,2% în luna mai, până la 45.211 de unități. în total, înmatriculările de autoturisme noi în primele cinci luni ale anului în UE au crescut cu 4%, ajungând la aproximativ 4,75 milioane de vehicule. Cota de piață a mașinilor electrice cu baterii complete a crescut de la 15,3%, până la 20%. Datele ACEA mai arată că mărcile chinezești cresc puternic pe piața din UE, cu un avans de 447,3% al înmatriculărilor Leapmotor în luna mai, unul de 239,6% pentru Chery și unul de 158,8% pentru BYD. Cu toate acestea, pe primele cinci luni, cotele de piață ale constructorilor chinezi rămân gestionabile, ajungând la 2,6% pentru Geely și 2,1% atât pentru SAIC Motor cât și pentru BYD. Constructorul american de automobile electrice Tesla și-a revenit după scăderea vânzărilor din 2025 și a atins o cotă de piață de 1,9% în primele cinci luni. AGERPRES/(AS-redactor. Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Rusia: Criza din sectorul imobiliar îi lasă pe cumpărătorii de apartamente din Moscova într-o situație incertă
Foliile de plastic flutură la ferestrele aparatelor nefinalizate din complexului rezidențial Ostafyevo, de la periferia Moscovei, unde cumpărătorii de locuințe nemulțumiți spun că îl vor da în dau judecată pe dezvoltator, transmite Reuters. Alimentat de creditele ipotecare garantate de stat, un volum record de locuințe au fost construite în toată Rusia în 2023, dar între timp o reducere a subvențiilor și costurile ridicate cu împrumuturile au afectat constructorii pe fondul unei încetiniri mai ample a economiei, pe măsură ce războiul cu Ucraina se prelungește. Volumul de spații rezidențiale finalizate a scăzut cu 28% în ritm anual în primul trimestru, arată datele oficiale, în timp ce Sberbank a avertizat că întregul sector al construcțiilor a stagnat în această perioadă. Unii cumpărători de apartamente din complexul Ostafyevo au declarat că termenele de finalizare au fost depășite de mai multe ori după luna martie 2025, iar un grup de aproximativ 20 de persoane l-a confruntat pe dezvoltatorul Samolet la o întâlnire care a avut loc în mai. 'Cine lucrează acolo? Se mai lucrează? Pentru că nu am văzut nicio schimbare din ianuarie', a spus un cumpărător. într-un răspuns scris la o solicitare de comentarii, dezvoltatorul Smolet s spus că înțelege îngrijorarea cumpărătorilor și că 'depune toate eforturile posibile' pentru a accelera mutările. Cu toate acestea, dezvoltatorul nu a precizat ce a cauzat întârzierile, anunțând că un număr de contractori au fost înlocuiți cu 'parteneri de încredere'. De asemenea, Samolet susține că a finalizat construcția la trei din șase faze ale complexului, iar unii cumpărători s-au mutat deja. Apartamentele din a patra fază și unele din a cincea sunt gata să fie ocupate, iar predarea treptată a restului va începe până la 30 septembrie. 'Toate obligațiile față de clienți vor fi îndeplinite', a precizat dezvoltatorul. Cu toate acestea, finanțele firmei, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Rusia, reflectă presiunile cu care se confruntă sectorul. După creșterea rapidă a veniturilor în 2023-2024, costurile ridicate cu împrumuturile au contribuit la raportarea de către Samolet a unei pierderi în 2025. După ce i-au fost refuzate subvenții de stat, dezvoltatorul a refinanțat o parte din datoriile sale în februarie. într-un raport privind stabilitatea financiară publicat în luna iunie, Banca centrală a Rusiei a informat că cererile de restructurare a creditelor din partea firmelor de construcții și imobiliare au crescut cu 10% în perioada ianuarie-martie, comparativ cu trimestrul precedent. Cu toate acestea, Banca Rusiei afirmă că provocările cu care se confruntă unii dezvoltatori au fost 'limitate și nu implică riscuri sistemice'. Instituția arată spre o creștere de 37% de la an la an a lansărilor de proiecte noi, în primul trimestru, adăugând că întârzierile la finalizarea locuințelor au scăzut în perioada de după expirarea unui moratoriu în ianuarie, care interzisese cumpărătorilor să solicite penalități pentru nerespectarea termenelor limită. în replică, cei care au cumpărat locuințe în complexul Ostafyevo au spus că au demarat acțiuni în instanță imediat ce au putut face acest lucru. 'Mulți au intentat procese, inclusiv eu', a spus Elena Skripnichenko, stând alături de alți cumpărători de apartamente în fața biroului Samolet de pe șantier. Ea a spus că unii dintre ei s-au strecurat recent printr-un gard pentru a vorbi cu muncitorii, care le-au spus că nu sunt plătiți. La întâlnirea cu cumpărătorii din luna mai, reprezentantul Samolet le-a spus că lucrătorii sunt plătiți 'dar probabil nu suma pe care și-o doresc'. Deși dezvoltatorii spun că deficitul acut de forță de muncă începe să se reducă ușor, aproape 75% nu și-au atins obiectivele de vânzări pentru primul trimestru și peste jumătate se așteaptă ca condițiile generale să se înrăutățească în anul următor, arată un sondaj realizat la mijlocul lunii mai de agenția de stat pentru locuințe din Rusia. La Ostafyevo, unii cumpărători și-au pierdut speranța. Tatyana Lubentsova plănuia să se mute cu familia într-un apartament în martie 2025, după ce a părăsit orașul lor natal Belgorod, lângă granița cu Ucraina, care a fost o țintă frecventă a atacurilor cu drone și rachete. 'Acum suntem în mai 2026 și încă nu am primit cheile', a spune Lubentsova. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Nissan a oprit dezvoltarea unei versiuni electrice a modelului Qashqai pentru reducerea costurilor
Constructorul auto japonez Nissan a oprit lucrările vizând dezvoltarea unei versiuni electrice a modelului Qashqai, cel mai bine vândut modelul al său din Europa, în contextul în care producătorul auto japonez își reduce gama și costurile, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar. Decizia de a opri discret dezvoltarea unui Qashqai complet electric vine în contextul în care rivalii tradiționali și noii constructori auto chinezi inundă Europa cu automobile electrice accesibile. însă chiar dacă amânarea acestui proiect îi va permite să facă economii, Nissan s-ar putea să nu mai poată lansa ulterior un Qashqai complet electric, dacă se va răzgândi, lăsând rivalilor un segment cheie de piață. în 2023, Nissan s-a angajat să construiască o versiune electrică a SUV-ului său Qashqai la uzina de la Sunderland, cea mai mare fabrică auto din Marea Britanie, un plan care a fost salutat de guvernul britanic la acea vreme. Nissan nu a avansat la acea vreme un termen limită pentru livrarea unui Qashqai complet electric. între timp, producătorul auto nipon a demarat un amplu proces de restructurare globală și poartă în prezent discuții cu autoritățile de la Londra pentru a obține sprijin financiar pentru o foaie de parcurs actualizată a fabricii de la Sunderland, ce ar urma să fie prezentată în lunile următoare. Se așteaptă ca acest anunț să clarifice cele mai recente planuri pentru Qashqai electric, a cărui dezvoltare a fost oprită la începutul anului trecut, potrivit surselor, care au dorit să își păstreze anonimatul. Nissan produce deja modelul electric compact Leaf la uzina de la Sunderland, iar în aprilie a dezvăluit un SUV crossover electric Juke care va fi construit tot la uzina din Marea Britanie. însă chiar dacă Nissan va reveni asupra proiectului unui Qashqai complet electric, acest model nu va putea ajunge pe piață decât la începutul anilor 2030, au estimat două dintre sursele citate de Reuters. într-un comunicat de presă, Nissan nu a dezvăluit care sunt planurile sale pentru un Qashqai complet electric, dar a spus că rămâne angajat să extindă gama sa 'electrificată', care include modele hibride. Compania a adăugat că piața europeană a cunoscut o 'volatilitate semnificativă' a cererii de EV și că urmărește o strategie de electrificare 'echilibrată'. Potrivit datelor analizate de Reuters, Nissan vinde deja Qashqai ca vehicul pe benzină și versiune hibridă, iar modelul a reprezentat aproximativ 45% din vânzările sale totale de 330.000 de automobile în Europa în 2025. De asemenea, uzina de la Sunderland a produs anul trecut peste 35% din totalul mașinilor fabricate în Marea Britanie, potrivit Societății Producătorilor și Comercianților de Autovehicule (SMMT). în spatele deciziei de a abandona modelul electric Qashqai se află o reevaluare mai amplă a gamei producătorului auto nipon. La începutul anului, Nissan a confirmat că va opri planurile de a construi două SUV-uri electrice la fabrica sa din Canton, Mississippi, și se va concentra în schimb pe modele hibride. La nivel global, Nissan a informat că va reduce numărul modelelor sale de la 56 la 45. Propunerile pentru noi reguli la nivelul Uniunii Europene, care stabilesc cerințe de conținut local pentru vehiculele electrice, au afectat, de asemenea, perspectivele de fabricare a acestor vehicule în Marea Britanie, care a părăsit blocul comunitar în 2020. Aproximativ 60% din mașinile produse în Marea Britanie sunt exportate în UE. Grupul de lobby auto britanic SMMT susține că excluderea de la eticheta 'Made in EU' reprezintă o amenințare pentru industria auto britanică. Această incertitudine începe deja să afecteze lanțul de aprovizionare al Nissan. Un plan de a construi un sistem de propulsie trei-în-unu pentru vehicule electrice la Sunderland, o fabrică operată de filiala Nissan JATCO, a fost, de asemenea, abandonat, au confirmat companiile. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Grecii nu își permit să meargă în vacanța estivală chiar și după revenirea economică (reportaj)
în copilărie, Vera Kalogera obișnuia să meargă în vacanță împreună cu părinții pe o insulă, la fel ca multe alte familii grecești pentru care vacanțele anuale în Marea Egee sau Ionică erau o componentă omniprezentă a vieții de familie, transmite Bloomberg. Acum această mamă în vârstă de 35 de ani nu își mai permite o astfel de vacanță. Chiar și atunci când planifică călătorii mai scurte, destinațiile preferate de vacanță din Grecia sunt inaccesibile. 'Situația este mai rea decât în anii precedenți când vine vorba de alimente, energie, chirii', spune Kalogera, o profesoară care locuiește într-un cartier din Atena. 'Ne-am redus cu adevărat toate cheltuielile neesențiale', declară Vera Kalogera. Revenirea Greciei după criza economică din ultimul deceniu a fost lăudată atât de celelalte țări din zona euro, cât și de investitori. însă, în spatele indicatorilor sănătoși se află un declin al nivelului de trai, care îi împiedică chiar și pe grecii relativ înstăriți să beneficieze de această redresare. Costul vieții apasă asupra locuitorilor din întreaga Europă, agravat de creșterea recentă a prețurilor la energie și alimente din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Puține țări, însă, ies în evidență la fel de mult ca Grecia în ceea ce privește decalajul dintre performanța economiei și realitatea cu care se confruntă gospodăriile. Economia Greciei crește mai rapid decât cea a multor state europene, bugetul său este pe surplus și se așteaptă ca până anul viitor să nu mai fie cea mai îndatorată națiune a continentului. în paralel însă, inflația este printre cele mai ridicate din regiunea euro, în timp ce salariul mediu anual de aproximativ 18.000 euro este la mai puțin de jumătate din media în UE. împreună cu Bulgaria, Grecia se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor și puterea de cumpărare. De asemenea, Grecia are cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie sau marginalizare economică, după Bulgaria. Având în vedere că în 2027 ar urma să aibă loc alegeri, despre care sondajele arată că ar putea să nu producă un rezultat clar, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a făcut din reducerea decalajelor dintre creșterea economică și problemele cu care se confruntă gospodăriile o prioritate absolută pentru administrația sa. Guvernul de la Atena a implementat deja reduceri de impozite și, mai recent, mai multe pachete de măsuri pentru a reduce prețurile la energie și alimente, în urma începerii războiului din Iran. Totuși, doar 7% dintre respondenții la un sondaj publicat săptămâna trecută pe postul de televiziune Alpha TV au declarat că situația lor economică s-a îmbunătățit anul trecut. Creșterea economică, care în prezent este una de 2% pe an, trebuie să aibă un impact asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, a declarat recent Mitsotakis . 'îmbunătățirea cifrelor macroeconomice trebuie să se traducă în beneficii și mai tangibile pentru toți', a spus premierul grec. Săptămâna trecută, guvernul de la Atena a lansat un site web și o aplicație numită 'Cât costă?', unde oamenii pot compara zilnic prețurile pentru 8.700 de produse, cum ar fi alimentele. Deși datele sunt încă în curs de elaborare, Mitsotakis a declarat că consumatorii greci au acum o altă 'armă' în lupta împotriva costului vieții. Aplicația arată că multe produse sunt mai scumpe decât în țările europene mai bogate, în timp ce altele sunt mai ieftine. De exemplu, cel mai mic preț pentru un deodorant roll-on popular pentru bărbați este de 2,71 euro, cu aproape un euro mai scump decât pentru același produs în Marea Britanie, deși similar cu prețul mediu din Germania. De asemenea, este de remarcat faptul că unele produse locale, cum ar fi iaurtul, au un preț mai mare într-un supermarket grecesc. Conform celor mai recente date disponibile, în 2024, grecii au cheltuit, în medie, 35,5% din venitul disponibil al gospodăriilor pe costurile cu locuința. în aproape o treime din gospodării, această cifră a trecut de 40%, de peste trei ori media UE. Un motiv pentru această problemă este că au existat puține sau deloc construcții sau investiții în imobiliare după izbucnirea crizei economice din Grecia din 2010, potrivit lui Nikos Vettas, directorul general al think thank-ului Fundației pentru Cercetare Economică și Industrială. Acest lucru s-a schimbat doar în ultimii cinci ani. 'Acesta înseamnă că există un decalaj al ofertei care devine și mai intens, deoarece oferta nu s-a adaptat la schimbările demografice. Nu există o lipsă generală de locuințe în țară, dar există o lipsă de locuințe în anumite zone și cu caracteristicile și dimensiunile adecvate', a spus Vettas. în Atena, Vera Kalogera este genul de alegător pe care partidul lui Mitsotakis vrea să îl atragă. Recent, ea a născut primul copil și a decis împreună cu soțul ei să se mute într-o casă mai mare. Au fost norocoși pentru că și-o puteau permite, dar chiar și așa bugetul lor lunar este încă întins la limită, spune profesoara. 'Ne-a fost foarte greu să găsim o casă normală sub 1.000 de euro', a spus Vera Kalogera. Acest lucru ar fi inaccesibil pentru mulți oameni. Salariul minim în Grecia a crescut cu peste 40% din 2019, deși este încă unul de 920 de euro pe lună. Această situație scoate la lumină o schimbare a contractului social cu care se confruntă mulți europeni, acela că generația lor va trăi mai bine decât părinții lor, iar copii lor vor trăi mai bine decât ei. A merge în vacanță așa cum făcea ea în copilărie este un lux pe care Kalogera nu și-l mai permite acum. Profesoara își amintește cum într-o vară a mers în insula grecească Samos din Marea Egee, chiar lângă coasta Turciei, apoi s-a întors acasă, și-a schimbat bagajele și a plecat în Zakynthos, în Marea Ionică. 'îmi amintesc că stăteam în hoteluri care aveau două sau trei piscine și înotam în mare dimineața și în piscină după-amiaza. Mâncam în oraș de trei ori pe zi. Acum ieșim în oraș o singură dată', spune Vera Kalogera. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
La Dalian începe 'Davosul de vară', concentrat pe inovație și inteligență artificială
Cea de-a 17-a Reuniunea Anuală a Noilor Campioni, eveniment cunoscut sub numele de 'Davosul de vară', a început marți în orașul Dalian, din nord-estul Chinei, cu o agendă axată pe inovație, comerț, inteligență artificială, ocuparea forței de muncă și tranziția energetică, transmite EFE. Evenimentul, organizat de Forumul Economic Mondial (FEM) și desfășurat anual în China, alternativ la Dalian și Tianjin (nord-est), va continua până joi sub tema 'Inovarea la scară largă' și va reuni peste 1.700 de reprezentanți din mediul politic, de afaceri, academic și media din peste 90 de țări, potrivit organizatorilor. Premierul chinez Li Qiang urmează să participe, miercuri, la sesiunea plenară de deschidere, unde va susține un discurs și se va întâlni cu lideri străini și reprezentanți ai comunității de afaceri, a anunțat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun. Printre participanții anunțați de Beijing se numără prim-miniștrii Bangladeshului, Tarique Rahman; Guineei, Amadou Oury Bah; Kazahstanului, Olzhas Bektenov; Coreei de Sud, Kim Min-seok; Mongoliei, Uchral Nyam-Osor; și Muntenegrului, Milojko Spaji. Reuniunea de vară a Forumului economic mondial din acest an se concentrează pe cinci teme cheie: cum să atingem prosperitatea în mijlocul schimbărilor din comerț și industrie, cum să interpretăm următoarea fază economică a Chinei, cum să aplicăm tehnologia în economia reală, cum să creăm oportunități de angajare pentru noile generații și cum să facem din tranziția energetică o sursă de competitivitate. Reuniunea de la Dalian are loc într-un context de incertitudine economică, războiul din Orientul Mijlociu afectând piețele energetice, tensiunile comerciale, presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și o creștere slabă a productivității în ciuda investițiilor record în inteligența artificială. într-un raport publicat luna aceasta, WEF a avertizat că fragmentarea comercială și financiară costă deja economia globală între 213 și 307 miliarde de dolari anual și că, dacă se adâncește, ar putea duce la pierderi de până la 6.900 miliarde de dolari, echivalentul a 6,4% din PIB-ul global. De asemenea, organizația a menționat că războaiele tarifare și alte tensiuni adaugă între 0,2 și 0,3 puncte procentuale la inflația globală, cu efecte care nu se limitează la China și Statele Unite, ci ajung și la Uniunea Europeană, Canada, Japonia și Coreea de Sud. Potrivit WEF, piețele emergente ar putea suferi un impact mai mare, cu pierderi echivalente cu 10,7% din PIB-ul lor, comparativ cu media globală de 6,4%. în cazul Chinei, forumul de la Dalian va examina tranziția țării către așa-numitele 'noi forțe productive de calitate', o strategie axată pe sectoare precum producția de energie curată, semiconductorii și biotehnologia, în timp ce persistă provocări precum criza locuințelor și îmbătrânirea demografică. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a declarat luni că Beijingul dorește să colaboreze cu participanții pentru a 'promova dialogul și cooperarea' și a contribui la creșterea economică globală, într-un context de tensiuni comerciale între China și mai multe țări occidentale. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Țări din CEE, inclusiv România, cer UE consolidarea fondului care ajută tranziția la energia verde (Reuters)
Țări din Europa Centrală și de Est (CEE), inclusiv România, Polonia, Bulgaria și Estonia, au cerut Uniunii Europene consolidarea fondului care ajută tranziția la energia verde a țărilor UE mai sărace, se arată într-o scrisoare analizată de Reuters. Comisia Europeană (CE) pregătește o revizuire a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în iulie, pentru alinierea sa la obiectivele climatice din 2040 ale blocului comunitar. Dar planul este afectat de dezbaterea politică privind oprirea scăderii competitivității industriale a Europei. Guverne cum ar fi cel al Italiei și Cehiei au cerut Bruxelles-ului să slăbească ETS pentru a reduce costurile pe termen scurt pentru industriile locale - ceea ce ar putea însemna mai puțină finanțare canalizată către tranziția la energia verde. în scrisoarea trimisă CE, datată 19 iulie, 12 guverne cer UE consolidarea 'fondului de modernizare', un fond din comercializarea certificatelor de emisii de carbon, care din 2021 a investit peste 20 miliarde de euro pentru a ajuta cele mai sărace state membre UE să renunțe treptat la combustibilii fosili. 'în actualul context politic și economic, caracterizat de sporirea incertitudinilor și a riscurilor geopolitice, mecanismele previzibile de finanțare rămân o condiție esențială pentru succesul tranziției energetice a UE. Cerem o majorare semnificativă a nivelului finanțării, aliniat dificultăților în creștere ale tranziției', se arată în scrisoare. Printr semnatari se află și Grecia, Cehia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Fondul de modernizare sprijină cele 12 state care au semnat scrisoarea, plus Portugalia, pentru a se asigura că statele membre UE cele mai sărace țin pasul cu obiectivele climatice ale blocului comunitar.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)