Economic extern
678 articole
Infineon a inaugurat la Dresda o fabrică strategică pentru autonomia europeană în domeniul cipurilor
Cu trei luni mai repede decât era programat, gigantul german al semiconductorilor Infineon a inaugurat joi o fabrică de cipuri la Dresda (estul Germaniei), un simbol al ambițiilor europene de suveranitate tehnologică în fața Asiei și a Statelor Unite, informează AFP. Construcția acestei noi fabrici, care a început în mai 2023, a costat cinci miliarde de euro, cea mai mare investiție din istoria Infineon, dintre care un miliard a venit de la UE sub formă de subvenții. 'Vrem să facem din Europa o putere în industria semiconductorilor. Iar suveranitatea tehnologică nu se construiește cu cuvinte, ci cu fabrici ca aceasta', a declarat directorul general de la Infineon, Jochen Hanebeck, la ceremonia de inaugurare. Foto: (c) FILIP SINGER / EPA Fabrica de la Dresda face parte din planul european 'Chips Act', care își propune să reducă dependența externă a UE și să dubleze ponderea Europei în producția globală de semiconductori, de la 10% la 20%, până în 2030. Numită 'Smart Power Fab', această fabrică produce cipuri dedicate gestionării inteligente a energiei. Aceste cipuri se găsesc în mașinile electrice, turbinele eoliene și panourile fotovoltaice, precum și în centrele de date, care sunt consumatori majori de energie electrică și cruciali pentru inteligența artificială. De asemenea, fabrica din Dresda ilustrează o schimbare de direcție întreprinsă de Infineon, care a renunțat la dependența sa puternică de industria auto prin reorientarea rapidă spre Inteligența Artificială pentru a valorifica boom-ul acestei tehnologii. Totuși, inaugurarea de joi are loc pe fondul unei volatilități bursiere semnificative pentru acțiunile legate de inteligența artificială, alimentată de îngrijorările crescânde cu privire la dificultatea de a face aceste investiții masive profitabile. Infineon, care are aproximativ 57.000 de angajați în întreaga lume, va crea 1.000 de noi locuri de muncă la facilitatea de la Dresda, care are deja 4.100 de angajați. Dintre cei 1.000 de noi angajați, aproximativ 10 până la 20% sunt străini. Situată în inima așa-numitei 'Silicon Saxony', unul dintre cele mai dinamice clustere tehnologice din Europa în domeniul cipurilor electronice, fabrica din Dresda poate accesa și rezerva de lucrători calificați din regiune, a căror expertiză în acest sector datează din fosta Germanie de Est comunistă. Cu cele nouă universități ale sale, orașul Dresda se mândrește cu o bază numeroasă de ingineri cu înaltă calificare, care sunt, de asemenea, foarte solicitați de cele aproximativ 2.500 de companii care operează în acest sector. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlateditor online: Adrian Dădârlat)
Eurostat: Prețurile locuințelor au crescut cu peste 5% în UE, în primul trimestru din 2026
Prețurile locuințelor au crescut cu 4,7% în zona euro și cu 5,1% în UE, în primul trimestru din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, după ce în trimestrul patru din 2025 prețurile la locuințe au urcat cu 5,1% în zona euro și cu 5,4% în UE, arată datele colectate prin Indicele prețurilor locuințelor, publicat joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, doar Finlanda a raportat o scădere anuală de 2% a prețurilor locuințelor în primul trimestru din 2026, iar 25 creșteri anuale. Cel mai mare avans a fost consemnat în Portugalia (17,8%), Bulgaria (14,8%) și Slovacia (14,4%). Nu sunt disponibile datele pentru Grecia. România a raportat o creștere anuală de 7,8% în primul trimestru din 2026, după un avans de 6,7% în trimestrul patru din 2025. Comparativ cu trimestrul patru din 2025, prețurile locuințelor au crescut cu 1% în zona euro și cu 1,2% și în UE, în primele trei luni din 2026. în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, patru au raportat scăderi ale prețurilor locuințelor: Finlanda și Belgia (ambele cu minus 0,8%), Franța (minus 0,6%) și Ungaria (minus 0,5%), iar 22 creșteri, cea mai mare expansiune fiind în Bulgaria (6,2%), Portugalia (3,8%) și Slovacia (3,6%). România a raportat un avans de 3,2% în primul trimestrul din 2026, după o creștere de 1,7% în trimestrul patru din 2025. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Spania: Numărul de șomeri, la cel mai scăzut din ultimii 18 ani
Numărul șomerilor în Spania a ajuns în iunie la cel mai scăzut nivel începând din ianuarie 2008, înainte ca bula imobiliară să ducă la o criză profundă în țară, informează Euronews. Conform datelor publicate joi de Ministerul Muncii, un total de 2,91 milioane de persoane erau în șomaj, în scădere cu 28.739 față de mai. în mod obișnuit rata șomajului scade în Spania în timpul verii, pe fondul boom-ului din turism. Cel mai mult a scăzut numărul șomerilor în sectorul serviciilor: 28.498, în industrie: 2.829 și în construcții: 1.326. în agricultură declinul a fost limitat la 384. Pe grupe de vârstă, șomajul în rândul tinerilor a continuat să scadă: cu 5.155 mai puțini tineri erau în șomaj față de mai, numărul total ajungând la 159.800, cel mai scăzut nivel de când se publică datele pentru acest grup. Numărul femeilor aflat în șomaj a scăzut sub 1,4 milioane, pentru prima dată din august 2008. în prezent sunt 1,39 femei șomere, comparativ cu 903.673 bărbați. Ministrul Muncii, Yolanda Díaz, a legat această îmbunătățire a pieței muncii de numărul masiv de cereri de legalizare depuse de migranții fără acte în regulă care a redus munca la negru. în rândul cetățenilor străini, numărul șomerilor a scăzut la 342.086, cu 10.068 mai puțini decât în iunie 2025. în iunie, au fost înființate în Spania 128.533 locuri de muncă, astfel încât numărul total de angajați a atins nivelul record de 22,47 milioane, arată un raport separat de la Ministerul Securității Sociale. Cele mai mult locuri de muncă au fost înființate în sectorul vânzărilor cu amănuntul: 39.325, ospitalității: 37.696 și servicii administrative: 29.316. Și numărul liber profesioniștilor a crescut, ajungând la 3,47 milioane. Numărul angajaților străini înregistrați a atins 3,45 milioane, mai mult de jumătate fiind liber profesioniști. Numărul lor a crescut cu 350.163 în ultimele 12 luni; ei reprezintă acum mai mult de 15% din totalul contribuabililor. Ministrul Securității Sociale, Elma Saiz, a subliniat că Spania a generat 54,5% din toate locurile de muncă create în Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Germania anunță reforme pentru a redresa economia
Coaliția de guvernare a cancelarului german Friedrich Merz a prezentat joi un pachet de reforme, inclusiv facilități fiscale de 10 miliarde de euro pentru persoanele cu venituri mici, modificări în sistemul de pensii și construirea de locuințe mai accesibile, transmit Reuters. 'Vrem să readucem Germania pe drumul cel bun', l-a spus jurnaliștilor Friedrich Merz. Clasat în sondajele de opinie în urma partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, Merz se confruntă cu presiuni puternice pentru adoptarea reformelor necesare redresării celei mai mari economii europene. Printre măsurile menite să sprijine economia și să reducă birocrația se află un plan de acțiune împotriva fraudei cu ajutoare sociale, interzicerea obținerii prin telefon a certificatelor medicale și obiectivul de a reduce numărul de angajați cu 8% în ministerele federale prin digitalizare. Facilitățile fiscale vor fi finanțate în principal prin majorarea cotei maxime de impozitare de la 45% la 47% pentru cei cu venituri anuale de 280.000 euro sau mai mult. 'Guvernul a demonstrat capacitatea de a ajunge la un acord în privința reformelor cheie structurale și de a le implementa până la finalul anului. Cel mai semnificativ pachet de reforme din ultimele decenii va spori încrederea și va stimula creșterea economiei în semestrul doi', a afirmat Marion Muehlberger de la Deutsche Bank Research. Guvernul cancelarului Merz a subliniat urgența reformelor, dorind să accelereze expansiunea economiei și să ajute companiile să devină mai reziliente, pe fondul concurenței externe acerbe. în aprilie, autoritățile au înjumătățit previziunile privind avansul PIB-ului Germaniei în 2026 la 0,5% și au redus prognoza pentru 2027 la 0,9%, față de un nivel estimat anterior de 1,3%. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Exporturile SUA de gaze naturale lichefiate către Europa au scăzut în iunie
Pentru prima dată în aproape doi ani, mai puțin de jumătate din exporturile SUA de gaze naturale lichefiate (GNL) au mers către Europa, prețurile mai ridicate din Asia și importurile record ale Egiptului ducând la redirecționarea navelor, arată datele preliminare de la LSEG, transmite Reuters. Pentru prima dată din iulie 2024, Europa nu a preluat majoritatea exporturilor lunare de GNL din Statele Unite. Cumpărătorii europeni, care încă trebuie să-și umple depozitele înainta viitorului sezon de iarnă, așteaptă prețuri mai bune. Cotațiile în Asia au fost mai ridicate luna trecută decât cele din Europa, încurajând exportatorii să redirecționeze livrările. Problemele de aprovizionare din Orintul Mijlociu și reducerea cererii în Europa au adâncit decalajul de preț și au creat alte oportunități pentru exportatorii din SUA. în iunie, totalul exporturilor GNL ale SUA a crescut ușor, la 10,6 milioane tone metrice (MT), pe fondul redresării producției la unitățile Cheniere Energy și Freeport LNG după lucrările planificate de mentenanță. Din acest total, 4,41 MT au fost livrate Europei, sub 42% din exporturi, și în scădere de la 5,13 MT, sau peste 50%, în mai. Egiptul a fost un cumpărător major, importând luna trecută din SUA un nivel record de GNL: 1,06 MT, conform LSEG. Livrările către Asia au totalizat 3,25 MT, aproximativ 31% din exporturi. Alte țări car au importat GNL din SUA au fost Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud și Senegal. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Înmatriculările Tesla pe piața europeană au crescut în iunie
Producătorul american de vehicule electrice (EV) Tesla a înregistrat în iunie o creștere a înmatriculărilor pe câteva piețe europene, extinzând redresarea vânzărilor în regiune înaintea publicării raportului privind rezultatele din trimestrul doi, transmite Reuters. Luna trecută, înmatriculările Tesla au crescut cu 39% în Danemarca, cu 56% în Suedia și cu 5,6% în Spania, conform datelor bilstatistik.dk, Mobility Sweden și ANFAC, în timp ce în Franța avansul a fost de peste 50%. Redresarea vine după o perioadă slabă a Tesla în Europa, unde a pierdut anul trecut din cota de piață, după ce unii consumatori au reacționat la opiniile politice ale directorului general Elon Musk. Franța a fost un impuls pentru Tesla, a apreciat Rico Luman, economist la ING, cererea fiind sprijinită de subvențiile pentru achiziționarea vehiculelor electrice și electrificarea mai rapidă a flotelor companiilor. în Norvegia, unde aproape toate automobilele înmatriculate în 2025 au fost electrice, înmatriculările Tesla au scăzut în ritm anual cu 43% luna trecută, conform datelor OFV. Reducerea subvențiilor pentru achiziționarea vehiculelor electrice în 2026 a dus la o încetinire temporară a pieței, susține Luman. Analiștii se așteaptă ca Tesla să raporteze o creștere a livrărilor de 5% pe plan global, în trimestrul doi din 2026, pe fondul evoluțiilor bune din Europa. înmatriculările de vehicule electrice pe baterii în Europa au urcat în mai cu 39,1%, arată datele publicate de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Marea Britanie și Germania, cele mai mari piețe auto europene, vor publica spre finalul săptămânii datele privind înmatriculările în iunie. Tesla a ajuns în Europa la o cotă de piață de 1,9% în primele cinci luni din 2026. Evaluarea Tesla, de 1.400 miliarde de dolari, se datorează în principal ambițiilor sale viitoare, chiar dacă vânzările auto încă rămân baza veniturilor. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ady Ivaşcu)
Grupul chinez BYD va avea a doua fabrică europeană în Spania sau Franța
BYD, cel mai mare producător mondial de vehicule electrice (EV), este aproape de o decizie privind preluarea unei fabrici auto europene existente pentru a accelera expansiunea sa în regiune, a anunțat miercuri Alfredo Altavilla, consilier special pentru Europa, la o conferință care se desfășoară în Frankfurt, transmite Reuters. 'Anunțul trebuie făcut rapid', a declarat pentru Reuters Alfredo Altavilla, referindu-se la propusele reglementări 'Made in Europe' al UE, menite să sprijine producția locală. Altavilla a spus că Spania și Franța sunt candidatele pentru investițiile în capacități de producție existente, iar o decizie va fi luată în curând. 'Săptămâna aceasta, avem două echipe care analizează situația din diferite jurisdicții, deci suntem aproape de o decizie', a declarat el, punând la îndoială competitivitatea capacităților de producție din Germania, care sunt de asemenea subutilizate. Declarațiile vin într-un moment în care producătorii auto tradiționali caută metode de a rezolva problema supracapacității, în timp ce investesc masiv în tehnologie și dezvoltarea produselor. Stellantis deține participații majoritare în societățile mixte înființate cu grupurile chineze Dongfeng și Leapmotor, ca parte a eforturilor de a majora producția la fabricile din Spania și Franța. Vânzările BYD în Europa au crescut anul trecut cu 270%, la aproape 188.000 vehicule, și cu peste 50% în primele cinci luni din 2026, depășind 100.000 unități. Prin preluarea unei fabrici auto existente, BYD va avea o a doua unitate de asamblare în Europa după Ungaria, unde producția ar urma să înceapă în trimestrul patru, subliniind asaltul producătorilor auto din China asupra pieței europene. 'Să lupți împotriva acelei invazii este o pierdere totală de timp', a declarat Altavilla, adăugând că planurile Volkswagen de a reduce semnificativ costurile sunt 'prima trezire la realitate' pentru industria auto din Europa. în plus, Altavilla a criticat opinia că producătorii auto din China care intră în Europa vor fi dispuși să preia participații minoritare în societăți mixte furnizând cele mai noi tehnologii. 'Aceasta nu este coexistență. Aceasta este violență brutală', a spus el. Anterior, presa a anunțat că BYD explorează preluarea sau utilizarea unor fabrici auto nefolosite la capacitate maximă din Europa, inclusiv în Italia, și preferă acționariatul unic în defavoarea parteneriatelor. Discuțiile vin pe fondul strategiei BYD de extindere pe piața auto europeană, grupul chinez având deja uzine în Ungaria și Turcia, dar caută să-și localizeze producția pentru a evita taxele vamale ale UE impuse producătorilor chinezi de vehicule electrice. BYD a raportat un declin de 55% al profitului în primul trimestru, pe fondul scăderii vânzărilor interne. Grupul chinez a înregistrat un profit net de aproape 4,09 miliarde de yuani (590 milioane de dolari), în timp ce veniturile s-au situat la 150,2 miliarde de yuani, o scădere de 11,8% față de primul trimestru din 2025. Rezultatele sunt în linie cu previziunile analiștilor, care se așteptau la un profit de 4,09 miliarde de yuani și venituri de 140 miliarde de yuani. Sunt cele mai scăzute venituri trimestriale începând din perioada aprilie-iunie 2024, în timp ce profitul net este la cel mai redus nivel din primul trimestru din 2023 și până în prezent, pe fondul încetinirii pieței din China, cea mai mare piață auto din lume. Analiștii cred că războiul din Iran și șocul energetic global vor determina din ce în ce mai mulți oameni să treacă la vehicule electrice, iar firme ca BYD vor beneficia de pe urma majorării vânzărilor pe plan intern și extern. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Eurostat: 45,5% din electricitatea generată în UE a venit din surse de energie regenerabilă
în primul trimestru din acest an, 45,5% din electricitatea generată în Uniunea Europeană a venit din surse de energie regenerabilă, față de un nivel de 42,7% în perioada similară din 2025, conform datelor publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat). Energia eoliană a fost sursa primară de energie electrică regenerabilă, fiind responsabilă pentru 44,9% din totalul energiei electrice regenerabile, față de 42,3% în primul trimestru din 2025. Pe locul doi se află energia hidroelectrică, cu 28%, urmată de energia solară, cu 17,3%. Restul energiei electrice regenerabile a venit de la carburanți regenerabili (9,4%) energie geotermală și alte surse energie (0,4%). în rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a electricității din surse de energie regenerabilă a fost generată în Danemarca (90%, mai ales energie eoliană), Portugalia (82,9%, în special energia hidroelectrică) și Lituania (75,7%, mai ales energie eoliană). România a înregistrat o pondere de aproape 50%. în contrast, cele mai scăzute ponderi au fost în Cehia (12,7%), Malta (13%) și Slovacia (17,2%).AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Eurostat: Rata inflației în zona euro a scăzut peste așteptări în iunie
Rata anuală a inflației în zona euro a scăzut până la 2,8% în iunie, de la 3,2% luna precedentă, potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat), transmit Reuters. Este pentru a patra lună consecutiv în care creșterea prețurilor în zona euro depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Analiștii se așteptau la o inflație de 3% în iunie. Această evoluție a prețurilor este o consecință a războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat o explozie a prețurilor la petrol și gaze în Europa, în ultimele trei luni. Reducerea inflației atenuează presiunile și ar putea determina Banca Centrală Europeană să nu majoreze dobânzile la reuniunea de politică monetară din 23 iulie. Datele Eurostat arată că prețurile la energie în zona euro au înregistrat în iunie un salt de 8,7% în ritm anual, față de un avans anual de 10,8% în mai, în timp ce prețurile serviciilor au crescut cu 3,2% (de la 3,5%), iar prețurile la alimente, alcool și țigări au urcat cu 1,6% (față de un avans de 1,9% în mai). De asemenea, inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a încetinit până la 2,4% în iunie, de la un nivel de 2,6% în mai. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Majoritatea economiștilor prevăd o nouă majorare a dobânzii de către BCE în septembrie sau octombrie, chiar dacă instituția va lua o pauză în iulie. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Shell: Cererea globală de gaze naturale lichefiate va crește cu 65% până în 2050
Cererea globală de gaze naturale lichefiate (GNL) este așteptată să crească cu aproximativ 65% până în 2050, impulsionată de apetitul tot mai mare al Asiei pentru acest combustibil, și de centrele de date care majorează cererea de energie, a anunțat grupul petrolier Shell, transmite Reuters. Până în 2050, cererea globală va ajunge probabil la aproape 700 milioane tone metrice pe an, a indicat cel mai mare vânzător mondial de gaze naturale lichefiate. Comerțul cu GNL, care a ajuns la 422 milioane tone în 2025, ar urma să crească în 2026, Totuși, perturbările severe provocate de războiul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz au redus cu aproximativ o cincime aprovizionarea globală lunară cu GNL de la începutul conflictului. Ca rezultat, comerțul global cu GNL în 2026 ar putea fi similar cu nivelul de anul trecut dacă traficul se normalizează în această vară, înainte de a reveni pe creștere în 2027, a apreciat Shell. 'Conflictul a creat un șoc masiv, perturbând toate segmentele economiei, dar industria GNL s-a dovedit a fi rezilientă și s-a adaptat schimbării condițiilor de pe piață', a afirmat Cederic Cremers, președintele diviziei de gaz integrat de la Shell. Compania a indicat că recentul avans al aprovizionării cu GNL și îmbunătățirea infrastructurii au îmbunătățit reziliența pieței și au ajutat la limitarea impactului perturbărilor transportului prin Strâmtoarea Ormuz. Importurile de GNL ale Asiei în primul semestru din 2026 au scăzut în ritm anual cu aproape 4%, la 127,70 milioane tone, conform datelor firmei Kpler. Shell se așteaptă să intre pe piață noi cantități de GNL, de aproximativ 180 milioane tone pe an, până în 2030, ceea ce va majora cererea pe noi piețe. Sudul și sud-estul Asiei vor fi responsabile pentru aproximativ 40% din importurile globale GNL până în 2050. Pe piețele asiatice mature, cum ar fi Japonia, centrele de date majorează cererea de energie, a indicat Shell. De asemenea, GNL va continua să aibă un rol cheie în securitatea energetică a Europei și va ajuta la echilibrarea generării intermitente de energie regenerabilă, pe fondul declinului producției interne de gaze, susține Shell. Pentru a face față cererii în creștere, sunt necesare investiții în proiectele noi de export GNL până în 2040, a adăugat grupul petrolier. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Regenerabilele au atins o pondere record în consumul de electricitate al Germaniei
Sursele de energie regenerabilă au acoperit un nivel record, de 58%, din consumul de electricitate al Germaniei în primul semestru din acest an, o creștere de aproape trei puncte procentuale comparativ cu perioada similară din 2025, și depășind nivelul de 55,8% înregistrat pe ansamblul anului trecut, conform calculelor preliminare realizate de grupul industrial BDEW și Centrul de cercetări în domeniul energiei solare și hidrogenului (ZSW), transmite DPA. Avansul s-a datorat în principal generării de electricitate de la surse de energia eoliană terestră, care a crescut cu 7%, și de la parcurile eoliene marine, unde s-a înregistrat un avans de 28,3% față de primul semestru din 2025. Producția de energie solară a crescut în ritm anual cu 3,7%, iar cea hidro a scăzut 7,7%, în urma reducerii precipitațiilor. Extinderea energiei regenerabile va reduce dependența de combustibilii fosili din import și va face ca mai mare economie europeană mai rezilientă la șocurile prețului energiei. Crizele energetice din ultimele luni au fost provocate de combustibilii fosili, nu de regenerabile, a afirmat directorul general al ZSW, Frithjof Staiss. Acesta a adăugat că energia regenerabilă rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru combaterea schimbărilor climatice, argumentând că electrificarea va avea beneficii depline doar dacă este alimentată de electricitate din surse regenerabile. Recentele valuri de căldură subliniază urgența înregistrării de noi progrese în măsurile de combatere a schimbărilor climatice, susține Staiss. în iunie, recorduri absolute de temperatură au fost doborâte în Germania, Franța, Polonia, Cehia, Marea Britanie și Elveția. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Statele Unite prelungesc licența unei companii petroliere sârbe controlate de Rusia
Statele Unite au prelungit cu 30 de zile licența temporară de funcționare a companiei petroliere sârbe NIS, aflată sub sancțiuni și controlată de Rusia, a anunțat marți ministrul sârb al energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, notează AFP. Grupul Industria Petrolieră din Serbia, sau NIS, se află sub sancțiuni americane din ianuarie 2025, în contextul ofensivei ruse din Ucraina. Washingtonul cere ca Gazprom Neft și Intelligence, filiale ale gigantului rus din domeniul hidrocarburilor Gazprom, să își cedeze participațiile din NIS, evaluate la 56%, înainte de a ridica sancțiunile. 'Tocmai am fost informați de către OFAC (o agenție a Trezoreriei americane) că licența de funcționare pentru reluarea activității NIS a fost prelungită cu încă 30 de zile, până la 31 iulie', și-a exprimat satisfacția pe Instagram ministrul sârb al energiei. Serbia, unul dintre puținele state europene care nu a impus sancțiuni Rusiei după invadarea Ucrainei, a vândut în 2008 către Gazprom majoritatea acțiunilor sale în NIS pentru suma de 400 de milioane de euro. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza , editor online: Andreea Preda) Sursa foto: NIS a.d. Novi Sad/Facebook
Ministrul bulgar al Mediului: Apele Mării Negre sunt curate, nu sunt semne ale poluării active
Ministrul bulgar al Mediului și Apelor, Rositsa Karamfilova-Blagova, a dat asigurări că apele Mării Negre din partea bulgară rămân curate, declarând că nu există dovezi în prezent ale poluării active, iar turiștii care își planifică vacanțele de vară d-a lungul coastei nu au motive de îngrijorare, informează Novinite. Vorbind pentru NOVA NEWS, oficialul a afirmat că autoritățile au primit multiple rapoarte privind pete de păcură suspecte care apar în diferite locații de-a lungul liniei țărmului. Totuși, inspecțiile efectuate de echipele Ministerului nu au confirmat contaminarea. 'Astfel de cazuri sunt un fapt cotidian în mediu. Am primit un număr de rapoarte, am trimis echipe în acele zone și am efectuat inspecții. Nu a fost găsită o poluare activă', a declarat ministrul. Oficialul a dat asigurări că au fost emise instrucțiuni pentru curățarea locurilor afectate, în timp ce Administrația Maritimă caută posibilele surse. Oficialii au indicat că acest caz ar putea avea legătură mai curând cu o poluare mai veche decât cu una nouă, deși verificările continuă să excludă o origine activă. Ministrul a fost categoric că nu există o amenințare imediată la adresa calității apelor de coastă. 'Apa mării este curată și nu ar trebui să existe panică', eforturile de monitorizare continuă, a declarat Karamfilova-Blagova. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Bulgaria: Prețul gazelor naturale va crește cu 5,84% în iulie
Comisia de reglementare în domeniul energiei și apei din Bulgaria (EWRC) a stabilit prețul gazelor naturale în iulie la 37,70 euro per megawatt-oră (MWh), excluzând accesul, distribuția, accizele și TVA, informează Novinite. Nivelul aprobat reprezintă o creștere de 5,84% față de iunie. Conform deciziei, Bulgargaz EAD va aproviziona cu gaze naturale la acest preț furnizorii finali și producătorii autorizați de energie termică. în pofida avansului lunar, prețurile rămân competitive atât pentru gospodării cât și pentru companii, a precizat EWRC. Instituția a indicat că prețul reglementat este cu aproximativ patru euro per megawatt-oră mai mic față de cotațiile de piețele internaționale. Datele recente arată că la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, cotațiile futures la gaze naturale se tranzacționau la aproximativ 41-42 euro pentru un megawatt-oră (MWh), un nivel mai ridicat decât în Bulgaria, unde la hub-ul de gaze din Balcani prețul varia între 39 și 42 euro per MWh. Previziunile Bulgargaz sugerează că prețul reglementat pe piața internă nu va depăși probabil 40 euro per MWh, până la finalul anului, pe fondul atenuării tensiunilor din Golf. Bulgargaz a arătat că structura prețului la gaze continuă să beneficieze de pe urma contractelor pe termen lung, în special cel cu Azerbaidjan, care rămâne o componentă cheie a livrărilor către Bulgaria prin interconectorul IGB (dintre Grecia și Bulgaria). De asemenea, compania achiziționează gaze naturale lichefiate (GNL) de la traderii internaționali.AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Comisia Europeană anunță măsuri care protejează industria siderurgică a UE de efectele dăunătoare ale supracapacității globale
Comisia Europeană a anunțat marți că noul regulament care protejează sectorul siderurgic al UE de efectele dăunătoare ale supracapacității globale intră în vigoare la 1 iulie 2026, aceasta reprezentând un pas vital către asigurarea viabilității pe termen lung a unei industrii europene esențiale din punct de vedere strategic, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. De asemenea, Comisia Europeană a publicat marți regulamentul de punere în aplicare, care stabilește repartizarea contingentelor tarifare către partenerii comerciali ai UE. Noul sistem - care cuprinde contingente tarifare globale reduse și o taxă mai mare în afara contingentului - urmărește să protejeze industria siderurgică a UE după expirarea măsurii de salvgardare a UE privind oțelul. Distribuirea contingentelor tarifare se bazează pe un set de criterii clar definite în noul regulament al UE privind oțelul. Acesta asigură un nivel previzibil de acces la piața UE pentru furnizorii din țări terțe printr-o metodologie echitabilă și obiectivă, asigurând, de asemenea, diversitatea aprovizionării pentru utilizatorii din aval din UE. Regulamentul de punere în aplicare urmărește să reducă cât mai mult posibil impactul Regulamentului UE privind oțelul asupra partenerilor săi la Acordul de liber schimb (ALS), fără a compromite eficacitatea măsurii - 80% din importurile UE de oțel provin de la parteneri la ALS. Jumătate din cota anuală de import a UE - stabilită la 18,3 milioane de tone prin Regulamentul privind oțelul - a fost rezervată exclusiv partenerilor comerciali preferențiali (ALS), cealaltă jumătate fiind disponibilă tuturor partenerilor comerciali, fără discriminare, inclusiv partenerilor ALS. Prin urmare, partenerii UE la ALS vor păstra o cotă semnificativ mai mare din accesul pe piața UE decât reducerea medie de 47% prevăzută de Regulamentul privind industria siderurgică, a indicat Executivul comunitar. UE a abordat preocupările partenerilor săi comerciali prin discuții constructive în cadrul OMC (negocierile în temeiul articolului XXVIII din GATT), un număr semnificativ de parteneri convenind provizoriu asupra cotelor care le-au fost alocate în consecință. Având în vedere necesitatea de a distribui cote începând cu 1 iulie, Regulamentul privind oțelul prevede utilizarea procedurii de urgență. Aceasta înseamnă că statele membre vor fi invitate să voteze în termen de 14 zile de la adoptarea regulamentului de punere în aplicare de către colegiul comisarilor și că regulamentul de punere în aplicare va fi în vigoare pentru o perioadă maximă de 6 luni. Regulamentul privind oțelul, adoptat recent, face parte din răspunsul UE la supracapacitatea globală persistentă din sectorul siderurgic, care rămâne o problemă gravă la nivel mondial și continuă să denatureze piețele internaționale, a arătat Executivul comunitar. Măsura stabilește contingente scutite de taxe vamale la 18,3 milioane de tone pe an, introducând o taxă în afara contingentului de 50% pentru 26 de categorii de produse siderurgice importate în UE. Aceasta introduce, de asemenea, o cerință de trasabilitate pentru a îmbunătăți transparența lanțului de aprovizionare cu oțel din UE. întreprinderile vor trebui să furnizeze informații cu privire la locul în care are loc etapa de 'topire și turnare' a producției de oțel importat. Ca atare, măsura restabilește concurența loială pe o piață afectată de denaturări legate de supracapacitate, protejând locurile de muncă din producția de oțel din UE și oferind producătorilor europeni de oțel spațiul economic necesar pentru a investi în producția de oțel mai curată și mai inovatoare în UE. Acesta echilibrează diferitele interese în cel mai bun mod posibil, ținând seama de nevoile producătorilor de oțel din UE, ale utilizatorilor de oțel, ale importatorilor și de obligațiile internaționale ale Uniunii, conform Executivului comunitar.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Germania: Guvernul obține 1,1 miliarde de euro de pe urma participațiilor deținute în companii, în 2025
Guvernul german a câștigat anul trecut aproximativ 1,1 miliarde de euro (1,25 miliarde de dolari) de pe urma participațiilor deținute în companii, conform unui răspuns al Ministerului de Finanțe la o anchetă a Parlamentului, transmite DPA. 'Deținerile federale nu sunt doar de importanță strategică, ele aduc de asemenea sume considerabile la buget în fiecare an', a declarat pentru DPA Christian Görke, purtător de cuvânt pe probleme de politică bugetară al Partidului Stânga (Die Linke) din Germania. El a adăugat că suma de 1,1 miliarde de euro generată anul trecut este semnificativă. Görke susține că statul nu ar trebui să-și reducă participațiile, în special în sectoarele strategice, cum ar fi energia, inclusiv rețelele de electricitate și rafinăria PCK. Vânzările de participații, cum ar fi cea deținută la Deutsche Telekom, ar deveni rapid o afacere neprofitabilă, a explicat oficialul, adăugând că și cetățenii ar putea să beneficieze din punct de vedere financiar, de exemplu în urma extinderii rețelei electrice la prețuri mai scăzute, dacă condițiile de finanțare ale statului sunt mai favorabile. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Christine Lagarde (BCE): Zona euro este mult mai rezilientă la șocurile geopolitice
Zona euro se va confrunta cu șocuri geopolitice mai frecvente dar sporirea 'rezilienței' înseamnă că este mai bine pregătită să facă față, a afirmat marți președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, transmite AFP. De la pandemia de Covid la războaiele din Ucraina și Iran, BCE a trebuit în ultimii ani să răspundă în mod repetat turbulențelor globale car au amenințat obiectivul de a menține inflația stabilă. Lagarde a declarat în deschiderea reuniunii anuale a principalilor șefi de bănci centrale, care se desfășoară la Sintra, Portugalia, că 'ne confruntăm cu un mediu geopolitic dificil, în care frecvența șocurilor majore pare să fie în creștere. Și aceste șocuri iau de asemenea noi forme: accesul pe piețe, aprovizionarea cu energie și cu materiale critice fiind din ce în ce mai instrumentalizate'. Dar șeful BCE a insistat că există semne ale sporirii solidității celor 21 de state membre ale zonei euro care le face mai bine pregătite pentru a face față unor astfel de episoade. 'Reziliența pe care și-a construit-o Europa înseamnă că efectele șocurilor asupra economiei noastre sunt mai bine ținute sub control', datorită unor factori care includ măsurile adoptate de BCE și o mai bună supervizare a băncilor. Aceasta înseamnă că zona euro a trecut cu bine prin recentele turbulențe, de la taxele vamale americane la șocul energetic provocat de războiul din Iran, a explicat Lagarde. De asemenea, șeful BCE a apărat decizia instituției de a majora dobânda de referință. Unii economiști au criticat-o, apreciind că nu era necesară, și au avertizând că ar putea afecta creșterea economiei zonei euro. 'Majorarea dobânzii a fost justificată conform scenariului luat în considerare. A fost, în mod deliberat, o decizie robustă. Și nimic din ce am observat de atunci nu a pus la îndoială această evaluare', a declarat Lagarde. Luna aceasta, Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de referință, pentru prima dată în ultimii trei ani. Rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3,2% în mai, de la un nivel de 3% în aprilie. Este cea mai ridicată rată anuală a inflației începând din septembrie 2023. Este pentru a treia lună consecutiv în care creșterea prețurilor în zona euro depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%. Această creștere accelerată a prețurilor, în linie cu previziunile analiștilor, este o consecință a războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat o explozie a prețurilor la petrol și gaze în Europa, în ultimele trei luni. Investitorii se întreabă acum dacă BCE va majora din nou dobânda de referință pentru a ține sub control prețurile. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
BTA: Călătoriile bulgarilor în străinătate au crescut cu 5,5%; sosirile nerezidenților au urcat cu 2,4%, în mai
Rezidenții bulgari au efectuat 922.500 de călătorii în străinătate în luna mai 2026, cu 5,5% mai multe față de mai 2025, potrivit datelor preliminare publicate vineri de Institutul Național de Statistică (NSI). Creșterea a fost înregistrată pentru toate scopurile de călătorie. O creștere anuală de 5,5% a fost raportată, de asemenea, și pentru luna aprilie. Cele mai populare destinații pentru turiștii bulgari au fost Turcia, Grecia, România, Serbia, Germania, Macedonia de Nord, Italia, Austria, Spania și Franța. Vizitele nerezidenților în Bulgaria au totalizat 1.021.800 în luna mai, în creștere anuală cu 2,4%. Creșteri au fost înregistrate pentru toate scopurile de călătorie, inversând declinul anual de 1,4% înregistrat în aprilie. Cel mai mare număr de sosiri a provenit din România, Turcia, Grecia, Germania, Serbia, Regatul Unit, Macedonia de Nord, Polonia, Ucraina și Italia. Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Rezidenții din New Delhi beneficiază de subvenții de 1.000 dolari, dacă schimbă mașinile vechi cu vehicule electrice
Capitala Indiei, New Delhi, oferă proprietarilor de mașini un stimulent în numerar de peste 1.000 dolari pentru a schimba mașinile lor vechi cu vehicule electrice (EV), obiectivul fiind reducerea nivelului ridicat de poluare, arată noua politică finalizată luni de Guvern, transmite Reuters. New Delhi este unul dintre cele mai poluate orașe din lume, iar calitatea aerului se înrăutățește iarna, când sunt arse resturile recoltelor în statele vecine, sporesc emisiile vehiculelor poluante și praful de la lucrările de construcții. Guvernul local din New Delhi a finalizat politicile privind noile vehicule electrice, ce prevede în următorii patru ani subvenții de 150 miliarde rupii (1,59 miliarde de dolari) pentru stimularea cumpărătorilor de vehicule pe două roți, mașini și camionete electrice, precum și înființarea de puncte de încărcare. Autoritățile oferă 1.060 dolari celor care schimbă automobilele cumpărate înainte de 1 aprilie 2020 cu un EV. Cei care achiziționează motociclete și scutere electrice primesc un stimulent în numerar de 30.000 rupii în primul an de implementare a politicilor, iar suma scade la 10.000 rupii din al treilea an. în plus, sunt prevăzute subvenții pentru 32.000 puncte de încărcare EV în Delhi. Noile politici, care vor intra în vigoare de la 1 iulie, nu includ vehiculele hibride. Printre producătorii auto care ar urma să beneficieze de noile măsuri se află Tata Motors și Mahindra & Mahindra, precum și producătorii de vehicule pe două roți electrice TVS Motor, Bajaj Auto și Ather Energy. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)
Banca Europeană de Investiții acordă Airbus un împrumut record: trei miliarde de euro
Grupul aeronautic european Airbus va primi de la Banca Europeană de Investiții (BEI) suma record de trei miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari), transmite Reuters. Acordul privind tranșa inițială de împrumut de un miliard de euro a fost semnat luni la Bruxelles de reprezentanții băncii de dezvoltare a UE și cei ai Airbus. Fondurile ar urma să ajute compania să-și extindă și mai mult poziția de lider în domeniul tehnologiei în aviația civilă și militară, se arată într-un comunicat de presă. Noul împrumut reprezintă cea mai mare operațiune de finanțare a unei companii de către BEI. Președinta Nadia Calvino a anunțat că proiectul a fost aprobat în șase luni. 'Acesta arată că Europa se poate mișca rapid și la un nivel care să-i sprijine pe campionii ei și să-i consolideze poziția în contextul geopolitic emergent', a declarat șefa BEI. Suma reflectă necesitățile ridicate de investiții ale grupului aeronautic european, care are ca obiectiv să rămână competitiv pe plan global, se arată în comunicatul BEI. Finanțarea este menită să sprijine Airbus, cel mai mare producător de avioane din lume, cu investiții în tehnologii de vârf planificate până în 2030. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Germania vrea să prevină închiderea fabricilor Volkswagen
Guvernul german vrea să prevină închiderea fabricilor din țară ale Volkswagen, cel mai mare producător auto european, a anunțat luni un purtător de cuvânt, subliniind că în cele din urmă decizia revine companiei, transmite Reuters. Grupul auto german, afectat de presiunea din partea rivalilor din China, de taxele vamale americane și de reducerea cererii în Europa, intenționează în următorii ani să concedieze până la 100.000 de angajați și să închidă patru unități în Germania, a anunțat vineri revista germană Manager Magazin, citând surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Nu au fost date publicității numele uzinelor. închiderile la un astfel de grup industrial major ar reprezenta o nouă lovitură la adresa eforturilor Guvernului german de a redresa economia. 'Obiectivul nostru este de a preveni închiderea unităților din Germania. Pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să fie în vigoare condițiile-cadru potrivite, inclusiv mecanismele necesare pentru competitivitate. Trebuie acordate subvenții pentru a ne asigura că aceste fabrici rămân profitabile', a anunțat un purtătorul de cuvânt. Acesta a adăugat: 'în principiu, totuși, este întotdeauna la latitudinea companiilor să ia decizii din motive comerciale'. Planurile privind uzinele Volkswagen se vor confrunta cu opoziția puternică a sindicatelor și a landului Saxonia Inferioară, al doilea mare acționar. Guvernul federal nu deține nicio participație în compania cu sediul în Wolfsburg. Propunerile ar urma să fi discutate la întâlnirea din 9 iulie a Consiliului de Supervizare, care include reprezentanți ai angajaților. Recent, Volkswagen AG a informat că se așteaptă la continuarea slăbiciunii pieței auto chineze în ultimele luni din acest an și nu anticipează o redresare care să modifice nivelul pierderilor pe care aceasta le-a înregistrat. China, cea mai mare piață auto din lume, este sub o presiune crescută, a apreciat la Beijing grupul german. Volkswagen AG, cel mai mare producător auto european, a informat, fără a da detalii suplimentare, că se așteaptă ca piața globală pentru vehicule noi să scadă sub 21 milioane de unități și își va ajusta planurile în funcție de aceste evoluții. în pofida mediului economic dificil, vânzările Volkswagen de vehicule electrice alimentate de baterii continuă să crească semnificativ. Ajustările strategice și lansarea de modele electrice și hibride plug-in fac ca VW să fie bine poziționat pentru a face față turbulențelor de pe piață, a dat asigurări grupul german. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Eurostat: Comerțul UE cu pământuri rare a crescut anul trecut
Comerțul Uniunii Europene cu elemente de pământuri rare a crescut anul trecut, după declinul major înregistrat în 2024, arată datele publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Importurile au crescut cu 17,1%, ajungând la 15.100 tone, în timp ce exporturile au urcat cu 21,1%, până la 6.700 tone. în același timp, valoarea elementelor de pământuri rare importate crescut cu 23,2%, la 124,9 milioane euro, iar valoarea exporturilor a urcat cu 29,9%, la 124,7 milioane euro. în 2025, cea mai mare parte a elementelor de pământuri rare a fost importată din China (46,8% din greutatea totală, sau 7.100 tone). Pe locul doi este Rusia, cu 25,9% din importuri (3.900 tone) și pe trei Malaezia, cu 23,1% din importuri (3.500 tone). Urmează Japonia și Statele Unite, cu 1,6% și, respectiv, 0,9%. Elementele de pământuri rare sunt un grup de 17 metale speciale cu risc crescut de aprovizionare și importanță economică semnificativă, folosite în diverse aplicații high-tech, inclusiv tehnologiile zilnice, cum ar fi telefoanele mobile și computerele, precum și în tehnologiile medicale avansate.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)
Eurostat: Energia regenerabilă a fost și în 2025 principala sursă de electricitate în Uniunea Europeană
Energia regenerabilă a continuat anul trecut să fie principala sursă de electricitate în Uniunea Europeană, fiind responsabilă pentru 47,2% din toată producția de electricitate, arată datele publicate luni de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat). Sursele regenerabile au generat 1,33 milioane GWh, un ușor declin, de 0,5%, comparativ cu 2024. în schimb electricitatea generată de combustibilii fosili a urcat cu 3,2% comparativ cu anul precedent, contribuind cu 0,83 milioane GWh, sau 29,6% din totalul producției de electricitate. Centralele nucleare au produs 0,65 milioane GWh sau 23,2% din producția de electricitate a blocului comunitar, reflectând un avans de 0,2% al producției față de 2024. Anul trecut, conform datelor preliminare, aprovizionarea cu gaze naturale și energie regenerabilă a crescut în UE comparativ cu 2024, în timp c a scăzut aprovizionara cu cărbune și produse petroliere. Aprovizionarea blocului comunitar cu gaze naturale a crescut pentru al doilea an consecutiv, după declinul sever din 2023. în 2025, a crescut cu 2,3% față de 2024, ajungând la aproximativ 13,1 milioane terajouli (TJ). Aprovizionarea cu energii regenerabile a urcat cu 1,4% comparativ cu 2024, totalizând 11,5 milioane TJ chiar dacă a scăzut generarea de energie hidro. De asemenea, a crescut și aprovizionarea cu energie nucleară, dar mai modest, cu 0,2%, la 650.648 GWh. în contrast, a continuat să scadă aprovizionarea cu cărbuni. Aprovizionarea cu lignit a înregistrat un declin de 7,7%, la 184,741 milioane tone, iar ca cu huilă un recul de 3,2%, la 107,072 milioane tone. Sunt cele mai reduse cifre de când a început publicarea datelor, în 1990. în privința produselor petroliere, aprovizionarea a totalizat 448,656 milioane tone, o scădere de 2,8% față de 2023. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Banca Națională a Bulgariei: Creșterea încetinește, pe fondul majorării inflației în 2026
Banca Națională a Bulgariei (BNB) se așteaptă la o încetinire a creșterii economiei, în timp ce inflația ar urma să crească semnificativ în 2026, informează Novinite. Conform celor mai recente previziuni macroeconomice al BNB, PIB-ul Bulgariei ar urma să crească cu 2,8% în 2026, urmat de un avans de 2,7% în 2027 și o redresare de 2,9% așteptată în 2028. în 2026, toate componentele cererii interne ar urma să fie mai reduse comparativ cu 2025, deși tendința va fi parțial compensată de reducerea impactului negativ al exporturilor nete, după ce se atenuează restricțiile temporare la export. Perspectivele vin pe fondul majorării prețurilor energiei, în urma conflictului din Orientul Mijlociu, combinate cu presiunile persistente asupra prețurilor pe plan intern, a precizat BNB. Instituția se așteaptă la o redresare graduală a cererii externe și îmbunătățirea modestă a creșterii economiei către 2028. Consumul privat ar urma să rămână principalul motor al expansiunii economiei în următorii ani, deși BNB se așteaptă la o încetinire în semestrul doi din 2026 și în 2027. Majorarea inflației va eroda veniturile reale ale gospodăriilor. Investițiile ar urma să crească ușor în 2026, urmate de un avans solid în 2027. Principalul motiv de îngrijorare la adresa perspectivelor îl reprezintă inflația. BNB se așteaptă ca rata anuală a inflației să ajungă la 5,9% până la finalul lui 2026, iar rata medie anuală a inflației să se situeze la 5%. în 2027, inflația ar urma să se atenueze, în urma reducerii prețurilor energiei, dar prețurile la alimente ar urma să rămână stabile din cauza efectelor secundare ale războiului. O nouă încetinire este așteptată în 2028. AGERPRES/(S-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
British American Tobacco vrea să concedieze 20% din forța sa de muncă la plan global
Gigantul din domeniul tutunului British American Tobacco (BAT) a anunțat luni intenționează să-și reducă forța sa de muncă la nivel global cu aproximativ 20%, pe măsură ce avansează programul de transformare pentru reducerea costurilor condus de AI, transmite Reuters. Compania listată la Bursa de la Londra a precizat într-un comunicat că va renunța la 5.500 de angajați și va muta încă 3.500 de funcții către firme terțe, inclusiv Accenture, ceea ce va afecta în total 9.000 locuri de muncă. Concedierile exclud Statele Unite, ca mai mare piață a companiei, a informat BAT. Firma a precizat într-un comunicat că cea mai mare parte a schimbărilor a fost deja discutată cu angajații, restul consultărilor fiind efectuate în concordanță cu reglementările locale. Până în 2028, programul de reducere a costurilor ar urma să adauge economii suplimentare anuale de 600 milioane de lire sterline (793 milioane de dolari), suma de 500 milioane de lire sterline fiind obiectivul vizat până în 2027. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Coreea de Sud investește peste 500 miliarde de dolari în ecosistemul de producție a cipurilor
Coreea de Sud a lansat luni proiecte masive în domeniul cipurilor și AI în următorii ani, evaluate la 800.000 miliarde woni (517,87 miliarde de dolari), ca parte a inițiativei menite să tranforme boom-ul AI într-un motor de creștere al economiei naționale, transmite Reuters. Președintele Lee Jae Myung, într-un anunț televizat alături de șefii Samsung Electronics și SK Hynix, s-a angajat să cimenteze poziția țării de lider de necontestat în industrie cu investiții de miliarde de dolari în următorii ani. Anunțul reprezintă cel mai important efort de până acum al șefului statului de a alinia ambițiile țării în domeniul cipurilor și AI cu angajamentul său de a atenua disparitățile regionale și redresarea economiei dincolo de zona metropolitană Seul. 'Trebuie să asigurăm elementele de bază pentru a dezvolta AI mai rapid decât orice altă țară. Semiconductorii, inteligența artificială fizică și centrele de date AI sunt axa triplă pentru marele nostru salt înainte', a declarat Lee alături de liderii Samsung Electronics și SK Hynix, cei mai mari producători mondiali de cipuri de memorie. Proiectele ar urma să atragă în următorii ani investiții inclusiv de la Samsung și SK. Lee a anunțat că provincia South Jeolla și orașul Gwangju vor investi de asemenea masiv în proiecte. Zona de sud-vest a țării va deveni un cluster masiv pentru producția de cipuri, beneficiind de resursele bogate de apă din regiune, a precizat Lee. în plus, Guvernul de la Seul a anunțat luni că Samsung Electronics și SK Hynix intenționează fiecare să construiască două unități masiv pentru producerea cipurilor în sud-vestul țării. Printre investițiile Samsung se află centre de date AI, baterii și ecrane, precum și potențiala alocare a 300.000 miliarde woni pentru a construi fabrici de cipuri în vestul Coreei de Sud, a informat recent presa. Concentrarea facilităților producătorilor de cipuri în zonele din jurul capitalei a dus la presiuni politice și a amplificat eforturile președintelui Lee pentru o dezvoltare regională echilibrată. Dar unii experți avertizează asupra riscurilor mutării producții de cipuri în sud-vestul țării. Asigurarea de angajați calificați va fi extrem de dificilă în sud-vest, și va stabili dacă proiectele au succes sau eșuează, a apreciat Kim Tae-yun, profesor la Universitatea Hanyang. Samsung a fost unul din principalii beneficiari ai creșterii cererii de cipuri de memorie utilizate în inteligența artificială, deoarece extinderea rapidă a centrelor de date restrânge oferta de semiconductori convenționali pentru dispozitivele de larg consum și duce la creșterea prețurilor. în 2025, gigantul sud-coreean a înregistrat un profit net de 45.200 miliarde woni (aproximativ 30 de miliarde de dolari) și un profit operațional de 43.600 miliarde woni (aproximativ 29 de miliarde de dolari), grație performanțelor solide ale diviziei de cipuri. Samsung este de departe cel mai important 'chaebol', unul dintre marile conglomerate industriale care domină cea de a 12-a economie mondială. Cifra de afaceri globală a Samsung reprezintă o cincime din Produsul Intern Brut sud-coreean și în consecință Samsung are o importanță crucială pentru economia statului asiatic. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Egiptul începe privatizarea sectorului petrolier prin ieșirea pe bursă a trei companii
Egiptul a anunțat duminică ieșirea pe Bursa de Valori egipteană (EGX) a trei noi companii publice petroliere, dând astfel startul primei faze a programului guvernamental privind privatizarea sectorului, potrivit informațiilor furnizate de Consiliul de Miniștri, relatează agenția EFE. Guvernul a informat, printr-un comunicat, că ministrul Petrolului și Resurselor Minerale, Karim Badawi, a confirmat că listarea la Bursă a acestor companii reprezintă 'începutul primei faze a programului de privatizare a sectorului', care, la rândul său, face parte din 'programul guvernamental de privatizare' stabilit cu cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Companiile vizate sunt Egyptian Linear Alkyl Benzene Company (ELAB), cu un capital emis de 210 milioane de dolari, Petroleum Marine Services (PMS), cu 120 milioane dolari, și Engineering for Petroleum and Chemical Industries (ENPPI), care dispune de cel mai mare capital, respectiv 357 milioane de dolari. Obiectivul acestui demers este 'maximizarea valorificării activelor statului, lărgirea bazei de proprietate și creșterea contribuției sectorului privat la economia egipteană', se menționează în comunicatul ce redă discursul lui Badawi de duminică, de la sesiunea inaugurală a Bursei. Ministrul a confirmat că selecția companiilor ENPPI, PMS și ELAB s-a realizat după 'un studiu minuțios, întrucât acestea sunt modele de succes, cu o remarcabilă traiectorie operațională și financiară, și reflectă eficiența și competitivitatea pe care le-a atins sectorul petrolier'. Aceste companii, în plus, beneficiază 'de o poziție financiară solidă și oferă oportunități promițătoare de creștere, ceea ce le face mai atractive pentru investitori și pentru a aduce o valoare adăugată sustenabilă', a adăugat oficialul egiptean. El a detaliat că 'listarea inițială reprezintă un pas strategic care precede oferta privind pachetele de acțiuni ale companiilor ce vor tranzacționate EGX, după finalizarea procesului de evaluare financiară realizat de un consultant financiar independent și certificat, pentru a determina valoarea adecvată a fiecărei companii. Nu în ultimul rând, Badawi a dat asigurări că ministerul 'lucrează simultan pentru completarea procedurilor necesare în vederea includerii pe listă și listării altui grup de companii din sectorul petrolier, în faza următoare, ceea ce va îmbunătăți eficiența utilizării activelor și va lărgi baza de investitori. Planul de privatizare egiptean face parte din angajamentele asumate în fața FMI pentru liberalizarea economiei și reducerea rolului Statului, pe care țara le-a promovat prin vânzarea participațiilor companiilor de stat și acordarea unei importanțe mai mari sectorului privat. în 2023, Guvernul a anunțat vânzarea sau listarea la bursă a peste 30 de companii de stat, inclusiv companii din sectorul energetic, bancar și până la companii legate de domeniul militar. în timp ce țara traversează o criză economică marcată de inflație, lipsa valutei și o datorie externă ridicată, în 2025 FMI a constatat în continuare întârzieri în ceea ce privește realizarea reformelor cheie, printre care privatizarea companiilor de stat și reducerea participațiilor statului în activele publice. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: egyptoil-gas.com
BIS: Datoriile ridicate, boom-ul AI și fragilitățile sporesc riscurile globale
Presiunile globale, de la majorarea datoriei publice la fragilitățile financiare și sustenabilitatea boom-ului AI, sporesc riscurile, subliniind necesitatea politicilor fiscale disciplinate, se arată într-un raport publicat duminică de Banca Reglementelor Internaționale (BIS), transmite Reuters. BIS este cea mai veche instituție financiară internațională și contraparte pentru tranzacțiile financiare derulate de băncile centrale. Raportul atrage atenția asupra unui mix complex de vulnerabilități, inclusiv situația fiscală tensionată, perturbările din lanțurile de aprovizionare și riscul inflației ridicate. Deși în ultimele luni activitatea economică s-a menținut rezilientă, autoritățile trebuie să acționeze decisiv, pentru a prezerva stabilitatea, apreciază BIS. 'Acțiunile politice trebuie să se consolideze reciproc, pentru a evita presiunile asupra economiei mondiale. în cele din urmă, succesul depinde de fundațiile solide fiscale și financiare', a afirmat directorul general al BIS, Pablo Hernandez de Cos. Raportul scoate în evidență presiunile cheie. Inflația a crescut din nou, BIS avertizând că perturbările frecvente în lanțurile de aprovizionare sporesc așteptările inflaționiste în rândul gospodăriilor și companiilor. 'Disponibilitatea de a acționa, dacă băncile centrale observă că există o ancorare a așteptărilor inflaționiste, este principalul mesaj pe care vreau să-l transmit', le-a spus șeful BIS jurnaliștilor. Acesta a adăugat că recentul acord dintre SUA și Iran de încheiere a ostilităților și redeschiderea Strâmtorii Ormuz sunt 'vești bune' care înseamnă că vor fi evitate scenariile extreme, deși probabil va fi nevoie de timp până când piața petrolului 'se va normaliza'. De asemenea, BIS a atras atenția asupra incertitudinilor privind durabilitatea actualei creșteri a investițiile legate de inteligența artificială (AI). Deși AI a majorat încrederea și a sprijinit creșterea prin așteptările legate de câștigurile de productivitate, BIS a avertizat că sporesc temerile privind locurile de muncă, iar perturbările în lanțurile de aprovizionare și concurența intensă ar putea duce la tipul de investiții excesive văzut în precedentele cicluri de expansiune și recesiune. Pentru băncile centrale, investițiile în AI ridică probabil întrebări fundamentale privind modul în care funcționează economia, deși șeful BIS a spus că deocamdată nu ar fi înțelept să fie prea strict în privința modului în care ar trebui să reacționeze instituțiile. Evaluările ridicate ale activelor și indiciile privind automulțumirea investitorilor au lăsat piețele de obligațiuni mai fragile, în timp ce finanțarea boom-ului AI este din ce în ce mai dependentă de datorii. în același timp, nivelul ridicat record al datoriei publice și dominația fondurilor speculative cu grad ridicat de îndatorare asupra piețelor datoriei suverane a creat 'o nouă conexiune privind stabilitatea financiar' care prezintă riscuri tot mai mari. De Cos a declarat că mesajul BIS este 'urgent' în privința necesității reducerii nivelului datoriei în economiile cheie, deoarece 'în prezent datoria este ridicată și este finanțată prin intermediari financiari non-bancari'. BIS cere oficialilor să prioritizeze stabilitatea prețurilor, să asigure sustenabilitatea fiscală, să coordoneze și să consolideze supervizarea dincolo de sectorul bancar și să adopte reforme structurale. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Ministrul britanic al economiei reafirmă la Kiev, într-o vizită neanunțată, sprijinul Regatului Unit pentru Ucraina
Ministrul britanic al economiei Rachel Reeves a reafirmat la Kiev sprijinul Regatului Unit pentru Ucraina, țară căreia i-a alocat un ajutor nemilitar de 1.5 miliarde de lire sterline (1.7 miliarde de euro) în acest an și 3 miliarde de lire sterline anual (3.4 miliarde euro) pentru apărare, informează EFE. într-o vizită neanunțată în capitala ucraineană, Reeves s-a întâlnit cu ministrul apărării Mihailo Fedorov, împreună cu companii britanice și ucrainene din sector, conform unui comunicat britanic. Rachel Reeves a vizitat, de asemenea, un centru de reabilitare pentru copii cu dizabilități finanțat de Regatul Unit și complexul religios Lavra Pecerska, avariată într-un atac rusesc în această lună. Guvernul britanic a anunțat săptămâna aceasta, în timpul unei conferințe la Gdansk (Polonia), un pachet de aproape 290 de milioane de lire sterline (335,8 milioane de euro) destinat să întărească reziliența și securitatea energetică a Ucrainei. în total, de la începutul invaziei ruse, Regatul Unit a angajat până la 25 de miliarde de lire sterline pentru sprijinirea Ucrainei, dintre care 16 miliarde sunt pentru ajutor militar, până la 5,6 miliarde pentru sprijin nemilitar și 3,5 miliarde pentru finanțarea exporturilor. 'Sprijinul Regatului Unit pentru Ucraina este neclintit. Sunt mândră să vizitez Kievul și să văd beneficiile investițiilor britanice', a declarat Reeves. 'Colaborarea noastră nu doar că ajută Ucraina pe câmpul de luptă, ci aduce și capacitatea financiară necesară pentru a reconstrui țara, a ajuta persoanele vulnerabile și a proteja infrastructurile critice', a adăugat ea. 'Siguranța Ucrainei este siguranța Europei și vom continua să sprijinim poporul ucrainean', a încheiat ministrul britanic. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Trump amenință UE cu taxe vamale de 100% dacă taxează serviciile digitale ale companiilor americane
Președintele american Donald Trump a amenințat vineri că le va impune statelor Uniunii Europene taxe vamale de 100% dacă blocul comunitar implementează vreo taxă asupra serviciilor digitale furnizate de companiile din SUA, chiar cu prețul anulării înțelegerilor comerciale deja încheiate între SUA și UE, relatează agențiile internaționale de presă. 'Numeroase țări europene discută despre aplicarea iminentă a unei taxe pe serviciile digitale împotriva companiilor americane (...) Orice țară care va impune o astfel de taxă va avea un răspuns imediat de 100% ca taxă vamală pe toate bunurile trimise către Statele Unite. Această taxă vamală va anula acordurile comerciale încheiate cu țara' respectivă, a scris președintele american pe rețeaua sa de socializare Truth Social. Avertismentul lui Trump vine a doua zi după ce statele Uniunii Europene au aprobat oficial un acord comercial negociat anul trecut cu SUA, care plafonează la 15% taxele vamale percepute de SUA asupra importurilor din țările blocului comunitar.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)