Documentare
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
23 iunie - Ziua internațională a văduvelor (ONU)
Ziua internațională a văduvelor este marcată la 23 iunie, în fiecare an, pentru a evidenția nedreptățile cu care se confruntă văduvele din întreaga lume și pentru a sensibiliza populația în vederea sprijinirii acestora și a copiilor lor. Pentru multe societăți, identitatea unei femei este atașată de partenerul ei, iar după moartea acestuia, problemele cu care se confruntă aceasta sunt ignorate, arată https://guidely.in/blog/international-widows-day. Adoptată de Organizația Națiunilor Unite cu prilejul celei de-a 65-a Adunări Generale din 21 decembrie 2010, această zi fusese lansată, în anul 2005, de Fundația Loomba din Marea Britanie, conform http://calendar.city-star.org/ro. Data aleasă semnifică ziua în care, în anul 1945, Shrimati Pushpa Wati Loomba, mama fondatorului Fundației, a rămas văduvă. Prin marcare acestei zile se urmărește o recunoaștere specială a situației văduvelor de toate vârstele și din diferite regiuni și culturi ale planetei. Problemele cu care se confruntă femeile văduve, în țările aflate în curs de dezvoltare, sunt influențate de sărăcie, analfabetism, HIV/SIDA, conflicte și nedreptate socială, abuz și violență, în timp ce în țările dezvoltate problemele acestora sunt legate de faptul că sunt expuse izolării sociale și trăiesc adesea în nesiguranță și sărăcie, fără îngrijire medicală sau condiții de lucru adecvate, potrivit portalurilor theloombafoundation.org și existaviatadupadoliu.ro. Pentru a descrie situația văduvelor din întreaga lume, Fundația Loomba a înaintat, în iunie 2010, secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, un studiu conform căruia se estima că existau 245 de milioane de văduve în întreaga lume, dintre care 115 milioane trăiau în sărăcie și sufereau de stigmatizare socială și de privare economică. în prezent, se estimează că există peste 250 de milioane de văduve în întreaga lume, potrivit www.un.org/en. Văduvele pot suferi din cauza lipsei de informații și a discriminării din partea funcționarilor judiciari, ceea ce le poate amenința statutul și mijloacele de trai. Statele membre s-au angajat să investească în consolidarea politicilor și programelor orientate spre familie la cea de-a 63-a Comisie pentru Statutul Femeii din martie 2019. în țara noastră, Ziua internațională a văduvelor a fost marcată pentru prima dată în anul 2015, printr-un flashmob în Parcul Tineretului din Capitală, organizat de Asociația 'Există viață după doliu!'. Aceasta este o asociație caritabilă înființată în 2011, ce oferă consiliere de specialitate, organizează întâlniri de socializare și terapie pentru adulți și copii și reunește peste 400 de persoane care au rămas fără partener de viață. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.un.org
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul scoțian Jimmy Somerville
Jimmy Somerville a ajuns cunoscut în vara anului 1984 ca solist al grupului pop Bronski Beat, al cărui single 'Smalltown Boy' a ajuns pe locul trei în topul single-urilor din Marea Britanie, potrivit https://www.imdb.com/. Melodia era neobișnuită la acea vreme, deoarece versurile și videoclipul abordau direct problema vieții homosexuale și a violenței homofobe. Somerville a devenit rapid faimos pentru deschiderea sa în ceea ce privește sexualitatea sa și pentru disponibilitatea de a discuta despre probleme precum SIDA. Vocea lui Jimmy Somerville a devenit o marcă pentru genul synth-pop al anilor '80, reprezentând două dintre cele mai importante trupe dance ale vremii, Bronski Beat și The Communards, înainte ca artistul să aleagă o carieră solo, remarca https://www.allmusic.com/.
Al doilea summit UE - Republica Moldova (22 iunie)
Cel de-al doilea summit UE-Republica Moldova se desfășoară la 22 iunie, la Bruxelles, pe agenda discuțiilor aflându-se aderarea țării la UE, integrarea treptată, războiul din Ucraina, comerțul, securitate și apărare, reziliența etc. Se preconizează că liderii celor două părți vor adopta o declarație comună la finalul summitului, informează www.consilium.europa.eu. De asemenea, în timpul summitului va fi semnat un nou acord-cadru de cercetare cu Republica Moldova. Acordul nu are caracter obligatoriu pentru instituirea cooperării într-o serie de domenii de cercetare legate de strategiile de specializare inteligentă și de politicile de inovare. Summitul va fi condus de președintele Consiliului European, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Reuniunea sub formă de summit reprezintă o ocazie esențială de a evidenția importanța strategică a viitorului Moldovei în cadrul UE și de a consolida parteneriatul dintre cele două părți. * Aderarea Republicii Moldova la UE Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. La 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua conferințe de aderare UE-Moldova, UE și Moldova au deschis negocierile privind grupul tematic 1, al elementelor fundamentale. Acest grup tematic cuprinde valorile și principiile fundamentale pe care este construită UE: acquis-ul UE legat de statul de drept și drepturile fundamentale, justiție, libertate și securitate, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, funcționarea economiei de piață etc. Decizia din 15 iunie 2026 a UE se înscrie în logica angajamentului Uniunii de a avansa rapid în procesul de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei. * Integrarea treptată Cu privire la integrarea treptată, UE va continua să sprijine integrarea treptată a Republicii Moldova pe piața internă a UE în sectoare-cheie. Acest lucru va stimula creșterea economică și va aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor, sporind în același timp gradul de pregătire al Republicii Moldova pentru aderarea la UE. Pentru a contribui la sprijinirea reformelor Republicii Moldova și a integrării sale în UE, în perioada 2025-2027, UE îi pune la dispoziție acesteia până la 1,9 miliarde de euro, prin intermediul noului plan de creștere pentru Republica Moldova. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei * Liderii UE își vor reitera angajamentul ferm față de suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova, în contextul atacurilor hibride continue ale Rusiei împotriva acestui stat și al consecințelor războiului din Ucraina. De la începutul războiului, UE a sprijinit Republica Moldova într-o serie de domenii, printre care: asistența umanitară, gestionarea frontierelor, măsuri temporare de liberalizare a comerțului, sincronizarea rețelelor electrice, protecția civilă. * Comerț Se preconizează, totodată, că liderii vor vorbi despre beneficiile aduse de Acordul de asociere UE-Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 1 iulie 2016. UE este cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, comerțul cu UE reprezentând peste jumătate din comerțul total cu bunuri al țării în 2025, ceea ce a generat o cifră de afaceri de peste 7 miliarde de euro. * Securitate și apărare Liderii vor discuta și despre aprofundarea cooperării în materie de securitate și apărare dintre UE și Republica Moldova, susținută de Parteneriatul pentru securitate și apărare UE-Republica Moldova. între 2021 și 2025, UE a alocat 197 de milioane de euro Republicii Moldova prin intermediul Instrumentului european pentru pace, pentru a sprijini modernizarea forțelor sale armate. * Reziliență Summitul va oferi UE ocazia de a-și reafirma angajamentul față de securitatea, pregătirea și reziliența Republicii Moldova, inclusiv față de securitatea cibernetică. Prin intermediul misiunii de parteneriat a Uniunii Europene și a setului de instrumente al UE pentru contracararea amenințărilor hibride, UE sprijină reziliența democratică a Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor, al amenințărilor hibride și al combaterii acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine. *** Primul summit dintre UE și Republica Moldova a avut loc la 4 iulie 2025, la Chișinău. Liderii UE și-au reafirmat angajamentul față de suveranitatea, securitatea și reziliența Republicii Moldova, în special având în vedere consecințele războiului din Ucraina și ale atacurilor hibride ale Rusiei. Cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE, Uniunea a salutat eforturile acestei țări de a urmări cu fermitate o agendă de reforme, pentru a consolida statul de drept și drepturile fundamentale, precum și lupta împotriva criminalității organizate. De asemenea, pentru a contribui la sprijinirea integrării Republicii Moldova și a reformelor acesteia, UE a anunțat, în context, că pune la dispoziție până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027, prin intermediul Planului de creștere pentru Republica Moldova. Nu în ultimul rând, liderii au solicitat retragerea întregului personal militar și a muniției Federației Ruse din regiunea Transnistria a Republicii Moldova. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Adrian Dădârlat)
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la crearea Comisiei ONU pentru Drepturile Omului (21 iunie)
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului este un organism interguvernamental din cadrul sistemului Națiunilor Unite, format din 47 de state responsabile pentru promovarea și protejarea drepturilor omului la nivel global. Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la înființarea, la 21 iunie 1946, a Comisiei ONU pentru Drepturile Omului, care ulterior a devenit Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, potrivit ohchr.org/. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului discută toate problemele și situațiile tematice legate de drepturile omului care necesită atenția sa pe tot parcursul anului. Se întrunește la Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva.
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul Manu Chao
Cântărețul și compozitorul Manu Chao este considerat unul dintre cei mai versatili și proeminenți muzicieni ai secolului XXI. Chiar și după ce a atins faima globală, Chao se bucură să susțină concerte stradale improvizate, uneori în sate îndepărtate sau la adunări ale comunității locale. A fost descris ca un artist care găsește confort în lumea modestă, crudă și inegală, folosindu-și platforma pentru a evidenția nedreptățile sociale și a pleda pentru schimbare. Manu Chao este cunoscut pentru abilitatea sa de interpreta în mai multe limbi, inclusiv spaniolă, franceză, engleză, portugheză, arabă, catalană, galiciană și chiar italiană, fapt ce a făcut ca muzica sa să rezoneze cu publicul din întreaga lume. Spre deosebire de mulți artiști care se stabilesc într-un singur loc, Chao a adoptat un stil de viață nomad, călătorind frecvent pe continente. A petrecut mult timp în America Latină, Africa și Europa de Sud, cufundându-se în diverse culturi.
21 iunie - Ziua europeană a muzicii
Ziua europeană a muzicii este sărbătorită la 21 iunie. Această zi reprezintă un eveniment popular gratuit, deschis tuturor muzicienilor, amatorilor de toate nivelurile sau profesioniștilor, care celebrează muzica vie și evidențiază amploarea și diversitatea practicilor muzicale, precum și toate genurile muzicale. Se adresează oricărui tip de public și contribuie la familiarizarea tinerilor și bătrânilor din toate mediile sociale cu toate expresiile muzicale. Ziua Muzicii este sărbătorită în sute de orașe și țări din întreaga lume și este purtătoarea noilor tendințe muzicale: renașterea muzicii tradiționale, dezvoltarea corurilor, apariția genului rap, a stilului tehno, a muzicii urbane etc. Muzica stabilește legături și schimburi între oraș și periferiile sale, răsplătește munca unui individ, a unui grup, a unei asociații sau a unei întregi comunități. Celebrată în Franța încă din 1982, ziua muzicii a devenit o sărbătoare europeană începând din anul 1985, pentru ca mai apoi să fie îmbrățișată și de state de pe alte continente. Cu acest prilej, sunt promovate toate genurile muzicale, precum și variatele forme de expresivitate muzicală.
21 iunie - Ziua internațională a sărbătorii solstițiului (ONU)
Ziua internațională a sărbătorii solstițiului este marcată anual de Organizația Națiunilor Unite (ONU) la data de 21 iunie, pentru a evidenția importanța culturală, spirituală și istorică a solstițiului pentru numeroase popoare ale lumii. A fost proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția A/RES/73/300. ONU a decis celebrarea solstițiului ca întruchipare a unității moștenirii culturale și a tradițiilor de secole. Cultura reprezintă ansamblul caracteristicilor spirituale, materiale, intelectuale și emoționale distinctive ale unei societăți sau ale unui grup social și cuprinde, pe lângă artă și literatură, stiluri de viață, moduri de a trăi, sisteme de valori, tradiții și credințe. Astfel, cultura se află în centrul dezbaterilor contemporane despre identitate, coeziune socială și dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere, se menționează la www.un.org/en/observances/solstice-day. Denumirea de solstițiu, din latinescul 'solstitium', înseamnă 'soare nemișcat' și se produc două astfel de fenomene anual: în jurul datei de 21 iunie (cunoscut în mod obișnuit ca 'solstițiul de vară', prima zi de vară și cea mai lungă zi a anului) și 21 decembrie (cunoscut în mod obișnuit ca 'solstițiul de iarnă', prima zi de iarnă și cea mai scurtă zi a anului, iluminată de Soare). Pe de altă parte, un echinocțiu - derivat din latinescul 'aequinoctium', de la aequus (egal) și nox (noaptea) - este de obicei considerat ca momentul în care Soarele se află deasupra Ecuatorului, iar acest fenomen apare de două ori în fiecare an: în jurul datei de 20 martie (denumit 'echinocțiul de primăvară', deoarece marchează începutul primăverii în majoritatea culturilor) și 23 septembrie (numit 'echinocțiul de toamnă', marcând începutul toamnei). Atât datele solstițiului, cât și cele ale echinocțiului sunt marcate în culturile popoarelor prin diverse manifestări devenite tradiționale, unele de secole.
FENOMENE ASTRONOMICE: Solstițiul de vară (21 iunie)
La 21 iunie, ora 11 și 24 de minute, are loc solstițiul de vară. Este cea mai lungă zi din an, durata zilei fiind de 15 ore și 32 de minute, iar cea a nopții de 8 ore și 28 de minute, menționează https://astro-urseanu.ro/. Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice. în emisfera sudică, solstițiul este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie, marcând începutul iernii. Denumirea de solstițiu ('Soarele stă') este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor 'nopți albe', potrivit sursei citate. Solstițiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. Tradiția și superstițiile privind solstițiul de vară au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi (iluminată de Soare) a anului este considerată punct de balanță, de răscruce, de schimbare.
21 iunie - Ziua internațională Yoga (ONU)
Ziua internațională Yoga este sărbătorită, în fiecare an, pe 21 iunie, ziua Solstițiului de vară. în 2026, a 12-a ediție a Zilei Internaționale Yoga este marcată de tema 'Yoga for Healthy Ageing', care subliniază importanța yoga pentru toate vârstele. Yoga poate fi o practică valoroasă pentru o îmbătrânire sănătoasă, deoarece susține multe dintre abilitățile care ajută oamenii să rămână activi, independenți și implicați pe măsură ce îmbătrânesc, notează site-ul https://www.un.org/. Prin combinarea mișcărilor ușoare, a întinderilor, a exercițiilor de respirație și a mindfulness-ului, yoga poate ajuta la îmbunătățirea echilibrului, flexibilității, forței și mobilității, susținând în același timp bunăstarea mintală și gestionarea stresului. Deoarece yoga poate fi adaptată la diferite niveluri de fitness și condiții de sănătate, ea oferă o modalitate accesibilă pentru mulți adulți în vârstă de a-și menține sănătatea fizică și emoțională. Aceste beneficii susțin mai multe obiective ale Deceniului OMS pentru îmbătrânire Sănătoasă (2021-2030), inclusiv promovarea independenței, reducerea riscului de căderi, îmbunătățirea calității vieții și încurajarea abordărilor centrate pe persoană în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea.
Congresul extraordinar al PNL (21 iunie)
Duminică, 21 iunie, are loc, la Romexpo, Congresul extraordinar al PNL, în cadrul căruia va fi aleasă conducerea partidului şi vor fi aprobate o serie de modificări la statut. Actualul preşedinte al partidului, Ilie Bolojan, este singurul candidat la şefia PNL. Organizarea unui congres extraordinar al PNL a fost decisă de Consiliul Naţional extraordinar al partidului, care a avut loc la 19 iunie. Consiliul Naţional a decis depunerea de moţiuni pentru Congresul extraordinar al PNL, cu termen-limită de depunere sâmbătă, 20 iunie, ora 17:00. De asemenea, Consiliul Naţional extraordinar a aprobat o serie de modificări la Statutul Partidului Naţional Liberal şi care urmează să fie aprobate în congres: * crearea Biroului Permanent Naţional ca structură centrală de conducere şi desfiinţarea BEx, structură dovedită nefuncţională, cu integrarea atribuţiilor BEx în atribuţiile BPN; * revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moţiuni; * reducerea numărului de prim-vicepreşedinţi de la patru la unu. La 20 iunie, preşedintele PNL, Ilie Bolojan, şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la preşedinţia formaţiunii, care urmează să fie validat în cadrul Congresului din 21 iunie. Potrivit unui comunicat al PNL, candidatura lui Ilie Bolojan a fost depusă împreună cu moţiunea "Modernizare cu Rădăcini" şi cu echipa de conducere propusă: prim-vicepreşedinte - Dan Motreanu; secretar general - Robert Sighiartău; vicepreşedinţi - Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureşan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoş Pîslaru, Florin Roman şi Gabriela Horga. Sursa citată menţionează că aceasta este singura moţiune depusă. Şi premierul desemnat, Adrian Veştea, îşi anunţase, la 19 iunie, intenţia de a candida pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, cerându-i totodată actualului preşedinte al partidului, Ilie Bolojan, să organizeze Congresul PNL pe 28 iunie, pentru a-şi pregăti candidatura. La 20 iunie însă, premierul desemnat, prim-vicepreşedinte al PNL, Adrian Veştea, a anunţat că nu va mai candida la şefia partidului, pentru că nu vrea să gireze ''acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid''. Totodată, el a spus că ia în considerare toate demersurile de contestare statutară şi legală a Congresului din 21 iunie, după votul de învestitură. Primarul general al Capitalei şi actual prim-vicepreşedinte al PNL, Ciprian Ciucu, a anunţat, la 20 iunie, că nu va candida la funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL la Congresul din 21 iunie, deşi a primit o astfel de propunere din partea colegilor de partid, invocând dosarul deschis pe numele său în cursul acestei săptămâni. Pe de altă parte, 16 parlamentari liberali au formulat, la 19 iunie, o acţiune la Tribunalul Ilfov, în care au solicitat suspendarea deciziilor luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care a fost convocat Consiliul Naţional extraordinar (19 iunie) şi Congresul extraordinar (21 iunie). Tribunalul Ilfov a stabilit, însă, pentru data de 3 iulie termenul pentru judecarea cererii. Decizia convocării Consiliului Naţional pentru 19 iunie a fost luată la 17 iunie, în Biroul Politic Naţional al PNL, întrunit de urgenţă după ce premierul desemnat şi prim-vicepreşedinte al PNL, Adrian Veştea, a anunţat că nu va da curs ultimatumului partidului de a-şi depune mandatul de prim-ministru desemnat. *** Discuţii în PNL privind depunerea mandatului de premier desemnat de către prim-vicepreşedintele PNL, Adrian Veştea Adrian Veştea a fost desemnat premier de către preşedintele Nicuşor Dan la 14 iunie 2026, după ce anteriorul premier desemnat, Eugen Tomac, şi-a depus mandatul în aceeaşi zi. După desemnarea ca premier a lui Adrian Veştea, în interiorul PNL au avut loc mai multe discuţii legate de susţinerea acestuia pentru a forma un guvern. La 15 iunie, Biroul Permanent Naţional (BPN) al PNL a decis să nu susţină Guvernul Veştea şi i-a dat premierului desemnat, Adrian Veştea, termen ca până la 16 iunie să îşi depună mandatul. La 16 iunie, PNL a anunţat că Adrian Veştea se situează în afara partidului, având în vedere că nu şi-a depus mandatul de premier desemnat. PNL a anunţat că desemnarea lui Adrian Veştea pentru formarea unui guvern s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL, cu încălcarea Statutului partidului. "PNL consideră că formula de guvernare propusă de Adrian Veştea conduce, în fapt, la formarea unui Guvern condus şi susţinut de PSD, contrar deciziilor adoptate de Biroul Politic Naţional. Potrivit art. 45 alin. (3) şi art. 26 alin. (2) lit. b) din Statutul PNL, deciziile organismelor de conducere ale partidului sunt obligatorii pentru toţi membrii", a transmis PNL la această dată. Mai mulţi contestatari ai preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, au atacat, la 18 iunie, la Tribunalul Ilfov deciziile şedinţei Biroului Politic Naţional al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veştea şi la impunerea de sancţiuni pentru cei care votează şi cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet. Contestatarii au invocat articolul 69 din Constituţie, care prevede că un parlamentar votează după propria conştiinţă, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum şi statutul PNL, care stabileşte că excluderea unor membri aleşi (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Naţional, ci trebuie propusă de Biroul Executiv şi decisă de Consiliul Naţional. De asemenea, în opinia contestatarilor, deciziile BPN i-ar determina pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor şi Regulamentul Parlamentului, care prevăd că aceştia sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrări, fiind în contradicţie cu instrucţiunea "să nu participe la vot". Tot la 18 iunie, Tribunalul Ilfov le-a dat câştig de cauză celor care au contestat şi a hotărât suspendarea acestor decizii ale BPN din 15 iunie. La rândul său, PNL a anunţat că va ataca în termenul legal această hotărâre a Tribunalului Ilfov şi că partidul îşi va desfăşura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii. în acelaşi context, Adrian Veştea şi-a anunţat intenţia de a candida la Congresul partidului pentru funcţia de preşedinte. *** Anteriorul Congres al PNL din 12 iulie 2025: Ilie Bolojan a fost ales preşedinte al partidului Anteriorul Congres al PNL a avut loc la 12 iulie 2025, la Palatul Parlamentului, în prezenţa a 976 de delegaţi. Congresul a fost tot unul extraordinar, convocat la 28 iunie de către Consiliul Naţional al partidului. A participat şi preşedintele României, Nicuşor Dan. Congresul extraordinar al PNL l-a votat, astfel, pe Ilie Bolojan în funcţia de preşedinte al partidului. Bolojan a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al PNL şi devenise preşedinte interimar al PNL la 25 noiembrie 2024, în urma demisiei lui Nicolae Ciucă, după rezultatul obţinut în primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024. De asemenea, în funcţiile de prim-vicepreşedinţi au fost aleşi Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Nicoleta Pauliuc, Ciprian Ciucu. Congresul extraordinar al PNL a ratificat şi modificări la Statutului partidului. Modificările principale la Statutul PNL, care au fost votate de Consiliul Naţional pe 28 iunie, au fost prezentate, la Congres, de preşedintele Comisiei de Statut, Gabriel Andronache. Acesta a arătat că modificările vizează descentralizarea partidului, creşterea responsabilităţii şi stimularea performanţei politice. "Noul statut introduce o competiţie deschisă la conducerea PNL pentru alegerea preşedintelui, a celor patru prim-vicepreşedinţi, renunţându-se la sistemul moţiunilor pentru candidatura la preşedinţia partidului, un sistem care s-a dovedit ineficient. Numărul de membri ai Biroului Executiv al PNL va fi redus cu 50%. Biroul Executiv va avea 27 de membri în total - preşedintele PNL, patru prim-vicepreşedinţi, secretarul general care va fi votat ulterior, în prima şedinţă a Biroului Politic Naţional, la propunerea preşedintelui ales, 19 reprezentanţi regionali, inclusiv opt vicepreşedinţi pe care urmează să îi validaţi (...) şi două personalităţi publice, cu derogare de vechime, la propunerea preşedintelui PNL", a punctat Andronache în cadrul Congresului. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul și producătorul de film și televiziune Stephen Frears
Stephen Frears, regizor și producător englez de film și televiziune, este cunoscut îndeosebi pentru 'The Queen'/ 'Regina' (2006), un film nominalizat la Oscar care examinează reacția familiei regale britanice la moartea prințesei Diana și care se dovedește a fi cel mai mare succes al său de până acum în Marea Britanie, potrivit festival-cannes.com/ și britannica.com/. Cunoscut în filmele de lungmetraj încă de la mijlocul anilor '80, Stephen Frears s-a bucurat de o carieră de succes atât în Marea Britanie, cât și la Hollywood, precum și de colaborări fructuoase cu Hanif Kureishi, Alan Bennett și Christopher Hampton. Cele mai notabile filme ale sale tratează persoane marginalizate aflate la marginea societăți, demonstrând perspicacitate și compasiune mai degrabă decât sentimente superficiale. De la filmul 'Legături periculoase' (1988), finanțat de americani, Frears a alternat proiecte personale, de obicei filmate în Marea Britanie, cu proiecte de studio cu bugete mai mari. S-a născut la 20 iunie 1941 și a studiat dreptul la Universitatea Cambridge înainte de a lucra în teatru. în 1964, Frears s-a alăturat Royal Court Theatre , unde a lucrat cu regizorii Lindsay Anderson și Karel Reisz și cu actorul Albert Finney . Și-a început cariera cinematografică în 1966, ca asistent de regie al lui Karel Reisz, iar 1970, regiza primul său lungmetraj, 'Gumshoe', înainte de a lucra pentru BBC. La mijlocul anilor '80, era considerat rebelul cinematografului englez, aplicând cu strictețe criterii precum un scenariu bine scris, teme incitante, regie lipsită de ostentație. ,,Dirty Pretty Things" Un regizor prolific având la activ peste 50 de pelicule, este cunoscut pentru filmele care explorează clasele sociale prin intermediul unor personaje bine conturate. Dintre filmele sale amitim: 'The Burning', 'Gumshoe, Bloody Kids' (film TV), 'The Hit', 'My Beautiful Laundrette', 'Prick Up Yours Ears', 'Sammy and Rosie Get Laid', 'Dangerous Liaisons', 'The Grifters', 'Accidental Hero', 'The Snapper' (film TV), 'Mary Reilly', 'The Van'. Frears și-a atins un succes remarcabil în carieră cu 'My Beautiful Laundrette', o producție Channel Four filmată pe 16 mm pentru 600.000 de lire sterline. Debutul la Hollywood și l-a făcut cu 'Dangerous Liaisons' (SUA, 1988), scenariu de Christopher Hampton, urmat de 'The Grifters' (SUA, 1990), produs de Martin Scorsese. Considerat în general cel mai bun film american al lui Frears, acesta din urmă i-a adus o nominalizare la Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor. Nominalizat de două ori la Oscar, în 1991, pentru 'The Grifters' (1990) și în 2007, pentru 'The Queen' (2006), a adunat în palmares 35 premii, printre care: un César, în 1990, pentru 'Dangerous Liaisons' (1988); trei premii BAFTA pentru 'Playhouse' (1974), 'The Deal' (2003, TV) și 'A Very English Scandal' (2018), precum și un premiu pentru excelență artistică în regie, acordat în 2008. în 2006, a câștigat premiul The Empire Inspiration Award la Sony Ericsson Empire Awards 2006, potrivit www.imdb.com. în 2009, a semnat regia pentru 'Chéri', pentru care a obținut o nominalizare la Ursul de Aur, la Festivalul de la Berlin, iar în anul următor, pentru 'Tamara Drewe', film care a obținut mai multe premii la diverse festivaluri. 'Chéri' în 2012, a revenit pe ecrane cu comedia romantică 'Lay the Favorite', ce îi are ca protagoniști pe celebrii actori Rebecca Hall, Bruce Willis, Vince Vaughn, iar în 2013, a regizat două filme, 'Muhammad Ali's Greatest Fight' și 'Philomena', cel din urmă obținând patru nominalizări la Premiul Oscar. Au urmat dramele biografice 'Florence Foster Jenkins', în 2016, care îi are în rolurile principale pe actorii Rebecca Ferguson, Meryl Streep, Simon Helberg și Hugh Grant și 'Victoria & Abdul', în 2017, fiecare primind câte două nominalizări la Oscar. Aceste au fost urmate de contribuția la regia serialelor TV 'A Very English Scandal' (2018), 'Quiz' (2020) și 'State of the Union' (2019-2021). 'Florence Foster Jenkins' Printre cele mai recente proiecte se numără 'The Lost King' (2022), 'The Regime' (2024) sau 'Brian and Maggie' (2025). AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril , editor online: Andreea Preda) Sursa fotografiilor: cinemagia.ro
DOCUMENTAR: 135 de ani de la moartea omului politic, istoricului și scriitorului Mihail Kogălniceanu (20 iunie)
Unul dintre cei mai mari oratori români, om de cultură enciclopedică, precursor al istoriografiei românești (N. Iorga îl considera 'cel dintâi istoric critic pe care l-a născut neamul românesc'), jurnalist de mare talent, reformator politic și social, Mihail Kogălniceanu a fost autorul unor acțiuni concrete în momente cruciale ale istoriei: în 1848 a formulat cel mai consistent și echilibrat program revoluționar; a fost unul dintre artizanii Unirii Principatelor (1859); în timpul domniei lui Cuza a realizat primele reforme profunde ale societății, iar sub Carol, contribuția sa la proclamarea Independenței a fost esențială, se arată în lucrarea 'Dicționar biografic de istorie' (Editura Meronia, 2008). Primii ani; studii S-a născut la Iași, la 6 septembrie 1817, ca fiu al marelui vornic Ilie Kogălniceanu, ce provenea dintr-o veche familie moldovenească de răzeși înstăriți care reușiseră să obțină ranguri și funcții însemnate, se menționează în 'Dicționarul general al literaturii române' (Editura Univers Enciclopedic, București, 2005). După primele învățături primite în casă, Mihail Kogălniceanu a urmat, alături de V. Alecsandri, lecțiile călugărului maramureșean Gherman Vida, adept al Școlii Ardelene. A învățat apoi la pensionul lui Victor Cuénim din Iași și la Institutul Francez din Miroslava, județul Iași.
DOCUMENTAR: 120 de ani de la înființarea, prin decret regal, a Institutului Geologic al României (20 iunie)
Institutul Geologic al României (Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției) a fost înființat prin Decret Regal semnat de regele Carol I al României la 20 iunie 1906, cu scopul de a îndeplini atribuțiile unui serviciu geologic național, după ce în anul 1902, geologul Valeriu Popovici-Hațeg a întocmit un raport amănunțit privind necesitatea cercetării și supravegherii structurii geologice pentru eficientizarea gestionării resurselor naturale de pe teritoriul țării noastre, potrivit site-ului http://igr.ro/. în 2005, Guvernul României, prin Hotărârea nr. 1399, a reafirmat atribuțiile de serviciu geologic național ale Institutului Geologic al României. Statutul de serviciu geologic a fost recunoscut și la nivelul Uniunii Europene, prin admiterea Institutului Geologic al României ca membru al EuroGeoSurveys. Clădirea Institutului Geologic din Bucureşti după bombardamentul german din 23 august 1944. Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/Arhiva istorică Agerpres în cadrul Institutului Geologic al României a fost creată, în 2006, Secția Instalații de Interes Național care cuprinde Muzeul Național de Geologie și Observatorul Geomagnetic Surlari. Institutul este una dintre cele mai vechi instituții centrale create de statul român modern. Bazele acestuia au fost puse la începutul secolului trecut și a avut drept sarcină elaborarea hărților geologice unitare la nivel național la diverse scări, în vederea unei cunoașteri adecvate a caracteristicilor solului și subsolului național. Prin cercetările derulate, prin datele și experiența acumulate de-a lungul timpului, Institutul Geologic al României este un punct de referință pentru activitatea geologică din România. Colecţia de roci minerale şi fosile a Muzeului Naţional de Geologie (secţe a Institutului Geologic din Bucureşti), 1966. Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică Agerpres Are exclusivitate în ceea ce privește elaborarea hărților geologice la nivel național și deține instalații de interes național, între care o importanță specifică o prezintă Fondul geologic național, Observatorul geomagnetic de la Surlari sau Litoteca. în plus, institutul elaborează studii în care sunt prezentate date petrologice, mineralogice, paleontologie, sau modele geologice structurale; execută și prelucrează analize chimico-mineralogice, de petrologie structurală, paleontologie, palinologice; integrează concluzii apărute în urma interpretării datelor rezultate din aplicarea metodelor de investigare geofizice. Astfel, sunt elaborate atlase, monografii și sinteze geologice sau din ramuri conexe ale geoștiințelor. Institutul Geologic efectuează expertize geologice tehnice, precizează site-ul http://igr.ro/. Institutul Geologic al României (actualul Muzeu Naţional de Geologie) din Capitală; animale preistorice descoperite pe teritoriul ţării noastre, 1989. Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică Agerpres Institutul Geologic al României cuprinde, între altele, Departamentul Geologie Regională, Departamentul Instalații de Interes Național, Observatorul Național Geomagnetic Surlari, Muzeul de Geologie, Arhiva Geologică Națională, Litoteca Națională, Biblioteca Geologică Națională. Facultatea de Geologie și Geofizică este una dintre cele mai vechi facultăți ale Universității din București și este expresia tradiției geologice românești la cel mai ridicat și rafinat nivel de abordare științifică și didactică. Promovarea valorilor tradiționale este considerată foarte importantă, pe fondul modernizării și actualizării permanente. Institutul Geologic al României (actualul Muzeu Naţional de Geologie) din Capitală; animale preistorice descoperite pe teritoriul ţării noastre, 1989. Foto: (c) CORNEL MOCANU/Arhiva istorică Agerpres în 1864, odată cu înființarea Universității din București, a fost înființat și cursul de Mineralogie, Paleontologie și Geologie, predat de prof. dr. Gregoriu Ștefănescu. în 1866 și-a început activitatea Facultatea de Științe cu două departamente: Științe matematice și fizice și Științe fizice naturale. Cursurile care aparțineau domeniilor geonomice erau incluse în cadrul Departamentului de Științe fizice naturale, notează site-ul https://gg.unibuc.ro. Institutul Geologic al României; interior. Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/Arhiva istorică Agerpres Facultatea de Geologie și Geofizică din Universitatea București își are originea din unirea a trei facultăți cu profil geologic, înființate după reforma învățământului din 1948 - Facultatea de Geologie și Geografie din cadrul Universității, Facultatea de Geologie Tehnică din cadrul Institutului de Mine București și Facultatea de Geologie Tehnică din cadrul Institutului de Petrol și Gaze București. S-a creat astfel o secție de Geologie și Geofizică în cadrul Facultății de Geologie și Geografie. în 1990 s-a constituit actuala Facultate de Geologie și Geofizică din Universitatea București care cuprinde secțiile Geologie, Inginerie Geologică și Geofizică. Institutul Geologic al României, masă de sare Foto: (c) CONSTANTIN CIOBOATA/Arhiva istorică Agerpres La dezvoltarea învățământului geologo-geofizic și-au adus contribuția mari profesori și cercetători în geologie, între care: Ludovic Mrazec, care a fost fondator și director al Institutului Geologic al României (1906-1928); Dobre Ionescu-Bujor, Virgil Ianovici, Dan Giușcă, Nicolae Petrulian, Ion C. Popescu, Sabba Ștefănescu, Sava Atanasiu, Ion Dumitrescu, Miltiade Filipescu, Iulian Gavăt, Vasile Lăzărescu, Radu Botezatu, Liviu Constantinescu, Mihai Tatu și mulți alții, precizează site-ul https://gg.unibuc.ro. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel , editor online: Andreea Preda)
20 iunie - Ziua mondială a refugiatului (ONU)
Ziua Mondială a Refugiatului a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora refugiații din întreaga lume. Ziua este aniversată anual, la 20 iunie, conform unhcr.org/. în 2026, Ziua Mondială a Refugiatului pune accentul pe posibilitatea de a căuta siguranță ca o garanție comună pentru toți, argumentându-se că acum 75 de ani, după cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost lansată promisiunea ca persoanele forțate să se refugieze să aibă dreptul de a căuta siguranță și protecție. Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO Mesajul din 2026 insistă și pe faptul că, atunci când oamenii sunt forțați să-și părăsească casele, cu toții avem un rol de jucat, asigurarea protecției refugiaților consolidând comunitățile și promovând stabilitatea și salvarea de vieți, mai arată sursa citată. Ziua Mondială a Refugiatului a fost sărbătorită la nivel global pentru prima dată pe 20 iunie 2001, pentru a comemora cea de-a 50-a aniversare a Convenției din 1951 privind Statutul Refugiaților. Anterior, fusese cunoscută sub numele de Ziua Refugiatului din Africa, înainte ca Adunarea Generală a Națiunilor Unite să o desemneze oficial drept zi internațională, în decembrie 2000. Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO Ziua Mondială a Refugiatului pune accent pe drepturile și nevoile refugiaților, contribuind la mobilizarea voinței politice și a resurselor, astfel încât refugiații nu doar să supraviețuiască, ci și să prospere. Deși este important să se protejeze și să se îmbunătățească viața refugiaților în fiecare zi, zilele internaționale precum aceasta contribuie la concentrarea atenției globale asupra situației dificile a celor care fug de conflicte sau persecuții, potrivit www.unhcr.org/. Convenția din 1951 este documentul juridic fundamental pentru protecția internațională a refugiaților, aprobată la 28 iulie 1951, menționează www.unhcr.org/ UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, acționează pentru a asigura dreptul tuturor de a solicita azil și de a găsi un refugiu sigur, după ce au fugit de violență, persecuție sau de război în țara lor. Din 1950, UNHCR s-a confruntat cu multiple crize pe mai multe continente și a oferit protecție și asistență vitală refugiaților, solicitanților de azil, persoanelor strămutate în interiorul țării și apatrizilor, mulți dintre aceștia nemaiavând unde să se întoarcă. Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO Potrivit ONU, Oficiul înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) - cunoscut și ca Agenția ONU pentru Refugiați -, înființat în 14 decembrie 1950 de către Adunarea Generală a ONU, este mandatat să conducă și să coordoneze acțiunile internaționale pentru protejarea refugiaților și pentru soluționarea problemelor cu care aceștia se confruntă. Obiectivul central al UNHCR este de a proteja drepturile și bunăstarea refugiaților. UNHCR are în vedere ca toată lumea să își poată exercita dreptul de a solicita azil și de a găsi refugiu în alt stat, cu opțiunea de a se întoarce acasă în mod voluntar, de a se integra pe plan local sau de a se reinstala într-o țară terță. De asemenea, UNHCR are mandat pentru ajutorul persoanelor apatride. Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO Potrivit mae.ro, România este stat parte la toate instrumentele juridice internaționale care guvernează activitatea UNHCR, respectiv Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților din 1951 și Protocolul adițional din 1967, Convenția privind statutul apatrizilor din 1954 și Convenția privind reducerea cazurilor de apatridie din 1961. Relația de parteneriat cu UNHCR a fost consolidată prin încheierea, la 2 martie 2011, a unui Acord-cadru de cooperare bilaterală, care oferă predictibilitate contribuțiilor naționale la bugetul agenției ONU. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea , editor online: Andreea Preda)
Săptămâna europeană 15-19 iunie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 15-19 iunie 2026: Reuniunea Consiliului European de vară, la Bruxelles; Reuniunea Consiliul Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE); Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE); Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat modificări ale politicii UE privind gestionarea migrației ilegale; Republica Moldova și Ucraina au deschis primul cluster de negocieri la UE; Comisia Europeană propune limitarea protecției oferite refugiaților ucraineni, pentru a exclude bărbații ce pot fi mobilizați. Consiliul European Liderii UE se află la Bruxelles pentru un summit de două zile (18 și 19 iunie). Pe 18 iunie, li s-a alăturat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Aceștia au adoptat concluzii privind Ucraina, apărarea și securitatea europeană și au discutat despre competitivitate și provocările economice globale. (sursa: https://www.consilium.europa.eu) * La 19 iunie, nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa', potrivit EFE. Scrisoarea, o inițiativă a prim-ministrului danez Mette Frederiksen, este semnată de liderii Austriei, Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Greciei, Italiei, Lituaniei, Letoniei, Maltei, Olandei, Poloniei, României, Slovaciei, Sloveniei, Suediei și Ungariei. 'Decizia privind cine poate intra și rămâne în țările noastre trebuie să fie întotdeauna democratică. Este esențial să continuăm să contestăm statu quo-ul, în care traficanții de persoane se îmbogățesc, iar migrația este exploatată', se arată în scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa. Liderii, între care se numără conservatori precum premierii italian Giorgia Meloni, ungar Peter Magyar și belgian Baart De Wever, precum și progresiști ca premierii olandez Rob Jetten, maltez Robert Abela și chiar Frederiksen, au afirmat că, în ultimii ani, și-au unit forțele 'pentru a găsi soluții la provocările Europei legate de migrație'. De asemenea, semnatarii scrisorii au invitat Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și alte organizații internaționale relevante să participe activ la acest proces. Consiliului Afaceri Generale (CAG) Reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene (UE) a avut loc, la 16 iunie, la Luxemburg. Miniștrii responsabili cu afacerile europene au continuat pregătirile pentru reuniunea Consiliului European din iunie prin discutarea proiectului de concluzii, au desfășurat o dezbatere de orientare privind următorul cadru financiar multianual (CFM) 2028-2034, axându-se pe un cadru de negociere însoțit de cifre, și au stabilit poziția Consiliului cu privire la trei dintre pilonii principali ai acestuia. în plus, Consiliul a primit informații actualizate cu privire la situația statului de drept în Ungaria, s-a concentrat asupra semestrului european 2026, a aprobat programul său pe 18 luni, pentru perioada 1 iulie 2026-31 decembrie 2027, și a luat act de un raport al președinției privind simplificarea. (sursa: https://www.consilium.europa.eu) Consiliul a ajuns în 16 iunie la o poziție de negociere parțială cu privire la instrumentul 'Europa globală', principalul instrument de finanțare al UE pentru acțiunea externă pentru perioada 2028-2034. Instrumentul 'Europa globală' simplifică arhitectura de finanțare externă a UE prin consolidarea mai multor instrumente anterioare într-un cadru unic, potrivit sursei menționate. Acesta reunește instrumente de dezvoltare, vecinătate, extindere și politică externă, combinând acțiuni programabile și neprogramabile în cadrul unei structuri axate pe șase piloni complementari, cinci piloni geografici și un pilon global consolidat. Scopul său este susținerea valorilor Uniunii, promovarea intereselor sale strategice la nivel mondial, încurajarea dezvoltării durabile, promovarea de parteneriate reciproc avantajoase mai solide, consolidarea unui multilateralism efectiv și sprijinirea țărilor candidate și a potențialilor candidați pe calea integrării în UE. Consiliul Afaceri Externe (CAE) Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene s-a reunit la 15 iunie, la Luxemburg. Consiliul a adoptat un set de măsuri restrictive pentru a combate războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, activitățile hibride ale Rusiei și nerespectarea sistematică de către aceasta a dreptului internațional, inclusiv a drepturilor omului, potrivit unui comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu. Pachetul constă în adăugarea pe listă a unui număr total de 34 de persoane și 47 de entități. Consiliul a decis să impună măsuri restrictive împotriva a șase persoane responsabile de acțiuni care vizează să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova, inclusiv de acțiuni care vizează să submineze procesele sale democratice, conform sursei citate. Consiliul a adoptat concluzii privind strategia Global Gateway, prin care o reafirmă ca strategia de investiții a Uniunii Europene la nivel mondial pentru construirea unor parteneriate reciproc avantajoase și mobilizarea de resurse publice și private în vederea reducerii deficitului de investiții la nivel mondial. într-un mediu geopolitic marcat de o fragmentare tot mai mare, de concurență economică și de presiune asupra guvernanței democratice, Consiliul își reiterează angajamentul de a promova Global Gateway ca un element central al acțiunii externe a UE. Strategia reprezintă oferta pozitivă și cuprinzătoare a UE pentru țări partenere, combinând cooperarea pentru dezvoltare, politica comercială și de investiții, informează https://www.consilium.europa.eu. Parlamentul European Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a aprobat, la 16 iunie, acte legislative care pun în aplicare angajamentele tarifare ale UE în temeiul declarației comune UE-SUA din august 2025. Principalul regulament, adoptat cu 440 de voturi pentru, 151 împotrivă și 50 de abțineri, elimină taxele vamale pentru toate produsele industriale din SUA și acordă acces preferențial pe piața europeană pentru o gamă largă de produse agricole și fructe de mare americane. Un al doilea regulament, adoptat cu 444 de voturi pentru, 152 împotrivă și 54 de abțineri, prelungește scutirea de taxe vamale pentru importurile de homar din SUA, măsura fiind extinsă și la homarul prelucrat. Eurodeputații au introdus mai multe garanții suplimentare față de propunerea inițială a Comisiei Europene. Astfel, regulamentul privind importurile industriale și agroalimentare va expira la 31 decembrie 2029, dacă nu va fi reînnoit. Până la 30 iunie 2029, Comisia Europeană va realiza o evaluare a impactului economic al măsurilor asupra industriei, agriculturii și întreprinderilor mici și mijlocii din UE, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european. După votul Parlamentului European, textele legislative trebuie să fie aprobate formal și de Consiliul UE, urmând să intre în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acordul comercial dintre UE și SUA a fost convenit la 27 iulie 2025, la Turnberry, în Scoția, de președintele american Donald Trump și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. * Parlamentarii europeni au aprobat, în 17 iunie, modificări ale politicii UE privind returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală în UE, conform unui comunicat al Parlamentului European. Acordul informal la care s-a ajuns pe 1 iunie cu Consiliul a fost aprobat cu 418 voturi pentru, 218 împotrivă și 30 abțineri. Noile norme simplifică și accelerează procedurile, prevenind abuzurile și deplasările neautorizate în interiorul UE. După aprobarea de către Parlamentul European, textul trebuie să fie adoptat în mod oficial de către Consiliu și publicat în Jurnalul Oficial pentru a putea intra în vigoare. Unele dispoziții, inclusiv cele privind centrele de returnare, evaluarea vârstei minorilor și dimensiunea externă a returnărilor, se vor aplica imediat. Alte dispoziții, care necesită etape pregătitoare, se vor aplica la 12 luni după intrarea în vigoare. Comisia Europeană Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat, la 15 iunie, acordul de principiu convenit de SUA și Iran ce prevede încetarea războiului pe toate fronturile din Orientul Mijlociu, subliniind că înțelegerea ar trebui să conducă la redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz, indică un comunicat al executivului UE. ''Salut acordul convenit între SUA și Iran, urmare a unor eforturi diplomatice susținute din partea mai multor parteneri. Acum prioritatea este implementarea sa deplină și rapidă de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a strâmtorii Ormuz. Libertatea navigației trebuie să fie restabilită. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală'', a spus șefa executivului UE. * Președinții american, Donald Trump, și iranian, Massoud Pezeshkian, au semnat de la distanță, în seara de 17 iunie, memorandumul de înțelegere prin care Teheranul se angajează să redeschidă imediat Strâmtoarea Ormuz și, ca parte a negocierilor viitoare, să dilueze uraniul îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale, potrivit AFP. Inițial, semnarea memorandumului de înțelegere urma să aibă loc la Geneva. Memorandumul de înțelegere, care prevede încetarea imediată a ostilităților și include frontul libanez, a fost în cele din urmă semnat, de fiecare parte, de Donald Trump, aflat în vizită în Franța, și parafat de partea iraniană de către președintele Massoud Pezeshkian. 'Tocmai l-am semnat', a declarat Trump reporterilor în timp ce părăsea Palatul Versailles. Un oficial al Casei Albe a postat ulterior pe X un videoclip în care președintele republican semna acordul alături de omologul său francez, Emmanuel Macron, ridicând degetul mare și zâmbind. De partea iraniană, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a indicat că textul a fost parafat de președintele Massoud Pezeshkian. * Cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial, la 15 iunie, primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, cel mai mare pas înainte în acest proces, de la începerea oficială a acestuia, în iunie 2024, potrivit EFE. Clusterul 'Valori fundamentale' - primul deschis și ultimul închis, fiind considerat coloana vertebrală a întregului proces - acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca axă centrală a întregului proces de aderare. Deschiderea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru Clusterul 1 - 'Valori fundamentale' reprezintă o recunoaștere oficială a progreselor realizate de Republica Moldova în procesul de reformare, a declarat comisarul european pentru extindere, Marta Kos, după Conferința Interguvernamentală R.Moldova - UE. Oficialul european a calificat momentul drept unul important pentru parcursul european al Republicii Moldova și a subliniat că decizia adoptată reflectă eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău în ultimele luni. Potrivit acesteia, următoarea etapă a procesului de negociere presupune stabilirea unor puncte de referință interimare, care vor permite ulterior închiderea capitolelor de negociere. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a descris totodată deschiderea negocierilor drept 'cel mai mare pas către aderarea Ucrainei din decembrie 2023', când Consiliul European a dat undă verde negocierilor, în ciuda faptului că Ungaria a părăsit sala pentru a evita blocarea oficială a deciziei. Potrivit EFE, comisarul european a descris ziua drept o 'mega-luni pentru procesul de extindere europeană', făcând aluzie și la închiderea a două capitole pentru Muntenegru. * Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-a comunicat statelor membre ale UE că va propune prelungirea protecției acordate refugiaților ucraineni în blocul comunitar, dar cu limitări astfel încât bărbații ucraineni care pot fi mobilizați în armată să nu mai poată obține statutul de refugiați în țările UE, potrivit AFP. 'Vom oferi protecție ucrainenilor atât timp cât este necesar, dar în același timp vom sprijini Ucraina în hotărârea sa de a se apăra împotriva agresiunii rusești', a indicat președinta Comisiei Europene într-o scrisoare adresată statelor UE. Această măsură urmărește excluderea bărbaților ucraineni de vârstă militară sau a celor care au părăsit ilegal Ucraina de la obținerea statutului de protecție oferit de țările UE refugiaților de război ucraineni. Conform legii marțiale instituite în Ucraina după invazia rusă, bărbații apți să servească în armată, cu vârste între 22 și 60 de ani, au interdicție de a părăsi țara. Interdicția s-a aplicat până în august anul trecut și celor cu vârste între 18 și 22 de ani, iar ridicarea ei a condus la creșterea numărului tinerilor care au părăsit Ucraina. Bărbații cu vârste de peste 25 de ani pot fi mobilizați. în cazul celor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani nu a fost decretată mobilizarea obligatorie, dar cei voluntari se pot alătura armatei. Primele luni ale războiului intrat în al cincilea an au fost marcate în Ucraina de un elan patriotic, numeroși voluntari venind atunci în rândurile armatei, dar apoi Kievul s-a văzut nevoit să se bazeze pe mobilizarea obligatorie, o măsură nepopulară care a condus la numeroase tentative de fugă din țară, la coruperea responsabililor, la dezertări și la acțiuni de mobilizare forțată în care ofițerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) Statele membre ale Uniunii Europene pot solicita verificarea vârstei utilizatorilor de site-uri pentru adulți, chiar și atunci când acestea își au sediul în altă țară, a decis, la 16 iunie, Curtea de Justiție a UE (CJUE), punând capăt mai multor ani de bătălii juridice, potrivit AFP. în hotărârea sa, Curtea a stabilit că astfel de măsuri 'par proporționale', dar a reiterat că, cu excepția cazurilor de urgență, țara în cauză trebuie să solicite mai întâi statului membru în care își are sediul proprietarul site-ului să ia 'măsuri adecvate' pentru a pune în aplicare această cerință. Decizia vine la sfârșitul mai multor ani de proceduri judiciare între asociațiile pentru protecția copilului și statul francez împotriva Webgroup Czech Republic și NKL Associates, editorii site-urilor Xvideos și XNXX. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)
Retrospectiva evenimentelor interne 15-19 iunie 2026
Participarea președintelui României, Nicușor Dan, la Consiliul European de vară, organizarea de către președintele român, Nicușor Dan, și prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, a primei reuniuni de coordonare a grupului 'Prietenii Coeziunii', discuțiile pe marginea formării unui nou guvern de către premierul desemnat, Adrian Veștea, deciziile din forurile de conducere ale PNL de a nu-l susține pe Adrian Veștea să formeze un nou guvern, deciziile USR și UDMR de a nu susține un guvern format de Adrian Veștea, convocarea Congresului extraordinar al PNL pentru 21 iunie, plasarea sub control judiciar a primarului Capitalei, Ciprian Ciucu, decesul medicului Bogdan Marinescu reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 15-19 iunie 2026. Președintele Nicușor Dan, la Consiliul European de vară * Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 18 iunie, înaintea Consiliului European de vară (18-19) că Portugalia și Slovacia s-au oferit să furnizeze echipamente anti-dronă României, numărul statelor care livrează acest ajutor ajungând la șase, alături de SUA, Franța, Italia și Spania. Președintele român a salutat începerea recentă a primului cluster al negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, ceea ce constituie un nou pas către integrarea celor două țări în structurile europene. Referitor la bugetul multianual al UE pentru 2028-2034, o temă principală a summitului UE (18-19), președintele Dan a spus că sub coordonarea țării noastre încă 16 state, așa-numiții 'Prieteni ai Coeziunii', au o poziție comună în interiorul Consiliului. Nicușor Dan și Giorgia Meloni au organizat prima reuniune de coordonare a grupului 'Prietenii Coeziunii' * Președintele român, Nicușor Dan, și premierul italian, Giorgia Meloni, au organizat, la 18 iunie, prima reuniune de coordonare a grupului 'Prietenii Coeziunii' la nivel de lideri, înaintea discuțiilor privind cadrul financiar multianual (MFF) 2028-2034, a anunțat Nicușor Dan pe Facebook. ''Vom continua să pledăm pentru un buget al UE ambițios, cu resurse suficiente pentru politica de coeziune și politica agricolă comună, precum și pentru consolidarea competitivității generale în întreaga Uniune Europeană'', a subliniat președintele Dan. Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, care include o reformă amplă a principalelor instrumente de finanțare ale Uniunii. Propunerea prevede o reducere de aproximativ 10% a fondurilor destinate Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune, măsură contestată de un grup de 17 state membre, printre care și România. în urmă cu o săptămână, președinția cipriotă a Consiliului UE a prezentat o nouă variantă de compromis. Documentul menține în mare parte reducerile pentru agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare și reduce cu aproximativ 2% dimensiunea totală a bugetului propus de Comisia Europeană. Noua propunere prevede, de asemenea, diminuarea fondurilor destinate competitivității economice, apărării și acțiunii externe a Uniunii. Negocierile dintre statele membre și Parlamentul European urmează să se intensifice în perioada următoare, obiectivul fiind adoptarea cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026. Premierul desemnat, Adrian Veștea, spune că va menține programul de guvernare al Guvernului Bolojan (15 iunie) * Premierul desemnat, Adrian Veștea, a declarat, la 15 iunie, că va păstra în integralitate programul de guvernare al Guvernului Bolojan și doar îl va actualiza în privința unor termene, subliniind că lista de miniștri pe care-i va propune va ține cont de algoritmul politic în baza căruia se va constitui noua majoritate parlamentară și pe ea trebuie să se regăsească persoane bine pregătite, care să nu poată fi contestate. Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan la 14 iunie, în aceeași zi în care Eugen Tomac, anteriorul premier desemnat și-a depus mandatul și a ales să nu mai meargă cu lista de miniștri în parlament. Premierul demis, Ilie Bolojan, a declarat, la 14 iunie, că nu a fost consultat de președintele Dan în vederea nominalizării lui Adrian Veștea, considerând că este vorba despre un 'act ostil' și o 'încercare de rupere a PNL'. BPN al PNL i-a dat ultimatum lui Adrian Veștea să își depună mandatul (15 iunie) * Deputatul PNL, Robert Sighiartău, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că BPN al PNL a decis, la 15 iunie, să nu susțină Guvernul Veștea și i-a dat premierului desemnat termen ca până la 16 iunie să își depună mandatul. 'Vot pentru ca Adrian Vestea să își depună mandatul până mâine la ora 10:00. Pentru 39, 13 împotrivă, 3 abțineri', a scris Sighiartău. Tot Robert Sighiartău a arătat că au fost 41 de voturi împotriva Guvernului Veștea. ''Vot pentru ca grupurile parlamentare să nu susțină Guvernul Adrian Veștea: 41 pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri'', a spus acesta. Prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, a declarat, în aceeași zi, că Partidul Național Liberal îi solicită președintelui Nicușor Dan să reia consultările cu partidele politice în vederea formării unui guvern susținut 'într-o manieră transparentă'. Adrian Veștea: Nu îmi depun mandatul de premier desemnat (15 iunie) * Premierul desemnat, Adrian Veștea, a anunțat în seara zilei de 15 iunie, după încheierea ședinței BPN al PNL, că nu își va depune mandatul. El a susținut că nu este 'un om conflictual' și nu și-a 'dorit nicio clipă ca această situație să provoace tensiuni sau rupturi în interiorul partidului'. Reacția lui Adrian Veștea a venit ca urmare a anunțului deputatului PNL, Robert Sighiartău, că BPN al PNL a decis, la 15 iunie, să nu susțină Guvernul Veștea și i-a dat premierului desemnat termen ca până la 16 iunie să își depună mandatul. PNL: prim-vicepreședintele Adrian Veștea se situează în afara partidului, conform statutului (16 iunie) * 'în ședința Biroului Politic Național din 15 iunie, Partidul Național Liberal a adoptat, în conformitate cu art. 111 din Statutul PNL, o serie de decizii obligatorii privind poziția partidului în actualul context politic. Desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL, cu încălcarea Statutului partidului', se arată într-un comunicat al PNL din 16 iunie. Liberalii consideră că formula de guvernare propusă de Adrian Veștea conduce, în fapt, la formarea unui guvern condus și susținut de PSD, contrar deciziilor adoptate de Biroul Politic Național. UDMR a decis să nu intre la guvernare într-un viitor Cabinet Veștea (16 iunie) * Uniunea Democrată Maghiară din România a luat decizia, la 16 iunie, să nu intre la guvernare într-un viitor Cabinet Veștea, a anunțat purtătorul de cuvânt al formațiunii, Csoma Botond, liderul deputaților Uniunii. Decizia a fost luată într-o ședință maraton a Consiliului unional, votul fiind secret. Premierul desemnat, Adrian Veștea, a avut întâlniri cu mai multe grupuri politice parlamentare (16 iunie) * în cursul zilei de 16 iunie, premierul desemnat, Adrian Veștea, a avut întâlniri cu mai multe grupuri politice parlamentare, între care grupul Uniți pentru România sau grupul POT. Liderul grupului parlamentar Uniți pentru România, Răzvan Chiriță, a declarat, la 16 iunie, după întâlnirea cu premierul desemnat, că acesta le-a cerut votul în favoarea învestirii Guvernului, dar decizia grupului va fi luată după ce vor primi un program de guvernare coerent și final. Fostul premier Victor Ponta, membru al grupului parlamentar Uniți pentru România, a afirmat că o decizie în privința susținerii premierului desemnat Adrian Veștea va fi luată după ce vor fi prezentate programul de guvernare și lista Cabinetului. Președintele Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă, a transmis, în aceeași zi, la discuțiile pe care le-a avut cu premierul desemnat că POT are deschiderea de a sprijini măsuri și proiecte care răspund interesului național și contribuie la stabilitate, inclusiv prin susținerea unui Guvern ''responsabil''. Comitetul Politic al USR a decis să nu susțină Guvernul Veștea (17 iunie) * Comitetul Politic al USR a decis, la 17 iunie, cu unanimitate de voturi, să nu susțină Guvernul Veștea, conform unei postări pe Facebook a președintelui USR, Dominic Fritz. Veștea a anunțat că va depune lista de miniștri în parlament la 17 iunie * Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat, la 16 iunie, că pe 17 iunie va depune la Parlament programul de guvernare și lista de miniștri, subliniind că printre aceștia se vor regăsi reprezentanți ai 'PNL, PSD și din zona tehnocrată'. Lista nu a fost însă depusă până la 19 iunie. AUR anunță că nu va vota Guvernul Veștea (17 iunie) * Parlamentarii AUR nu vor vota Guvernul Veștea, a reiterat, la 17 iunie, liderul senatorilor partidului, Petrișor Peiu, care a adăugat că ar putea fi posibile și sancțiuni în caz contrar. UDMR anunță că nu va vota Guvernul Veștea; parlamentarii nu vor fi prezenți în sală (17 iunie) * Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat, la 17 iunie, că parlamentarii formațiunii nu vor susține o eventuală învestire a Guvernului Veștea. Congres extraordinar al PNL, convocat pentru 21 iunie * Biroul Politic Național al PNL a decis, la 17 iunie, convocarea Congresului partidului pentru duminică, 21 iunie. ' Este momentul clarificării, al asumării și al stabilirii direcției pentru următorii ani. în momentele importante un partid puternic își decide singur destinul, prin votul și voința membrilor săi', a anunțat, pe Facebook, deputatul Robert Sighiartău, membru al BPN. Deciziile BPN al PNL privind nesusținerea unui Guvern format de Adrian Veștea, contestată de o serie de membri ai PNL (18 iunie) * Mai mulți contestatari ai președintelui PNL, Ilie Bolojan, au atacat, la 18 iunie, la Tribunalul Ilfov deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Contestatarii au invocat articolul 69 din Constituție, care prevede că un parlamentar votează după propria conștiință, nu la ordinul cuiva din afară, nici al partidului, precum și statutul PNL, care stabilește că excluderea unor membri aleși (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Național, ci trebuie propusă de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național. De asemenea, în opinia contestatarilor, deciziile BPN i-ar determina pe parlamentari să încalce Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor și Regulamentul Parlamentului, care prevăd că aceștia sunt obligați să fie prezenți la lucrări, fiind în contradicție cu instrucțiunea 'să nu participe la vot'. Tot la 18 iunie, Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză celor care au contestat și a hotărât suspendarea acestor decizii ale BPN din 15 iunie. La rândul său, PNL a anunțat că va ataca în termenul legal această hotărâre a Tribunalului Ilfov și că partidul își va desfășura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii. în același context, Adrian Veștea și-a anunțat intenția de a candida la Congresul partidului pentru funcția de președinte. Veștea și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal. * La 18 iunie, premierul desemnat, Adrian Veștea, și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal. Acesta îi cere lui Ilie Bolojan să organizeze Congresul PNL pe 28 iunie, pentru a-și pregăti candidatura. Dosarul '10 August'/ Foști șefi ai jandarmeriei, achitați în instanță; decizia nu e definitivă * Tribunalul Militar București a decis, la 15 iunie, achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei implicați în reprimarea violentă a manifestanților la protestul din august 2018. Este vorba de colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române, judecați pentru abuz în serviciu. Conform deciziei instanței, cei trei foști șefi ai Jandarmeriei au fost achitați pentru că ''fapta nu este prevăzută de legea penală''. în aceeași zi, europarlamentarul Vlad Voiculescu a anunțat că a avertizat Comisia Europeană asupra 'eșecului' de a se face dreptate în dosarul '10 August', în care magistrații Tribunalului Militar București i-au achitat pe foștii șefi ai Jandarmeriei Române, potrivit unui comunicat transmis de USR. într-o scrisoare adresată comisarului european pentru Justiție și statul de drept, Michael McGrath, europarlamentarul solicită ca ambele situații să fie analizate în Raportul privind statul de drept 2026. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, plasat sub control judiciar de DNA * Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat, la 18 iunie, sub control judiciar de procurorii DNA, într-un dosar în care este acuzat de luare de mită. Conform unui comunicat al DNA, Ciprian Ciucu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Ciprian Ciucu, este acuzat de DNA că, în timpul campaniei electorale din noiembrie - decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. La ieșirea din sediul DNA, el a declarat că este nevinovat și că dorește să-și ducă mandatul de la Primăria Generală până la capăt. Președinte USR, Dominic Fritz, a pierdut la îCCJ, procesul cu Agenția Națională de Integritate * Primarul municipiului Timișoara, președinte USR, Dominic Fritz, a pierdut definitiv, la înalta Curte de Casație și Justiție (îCCJ), procesul cu Agenția Națională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese. în iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece edilul a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei. Dominic Fritz, a declarat că își va continua activitatea politică și administrativă și că va duce la capăt mandatul de primar al Timișoarei. De asemenea, a anunțat că va contesta la CEDO decizia care are ca efect interzicerea candidaturii sale la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv. Elevii români au obținut cinci medalii la Olimpiada Europeană de Fizică * Elevii români au obținut două medalii de aur, două de argint și una de bronz la Olimpiada Europeană de Fizică 2026, care s-a desfășurat în Suedia, la Goteborg, în perioada 12-16 iunie. Rezultatele obținute de concurenții români, elevi la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, sunt următoarele: Alexandru Condrea și Vlad Bolohan - medalie de aur, Andrei Vila și Bogdan Ciocârlan - medalie de argint, Teodor Bichir - medalie de bronz. La această ediție a Olimpiadei Europene, lotul României i-a avut ca lideri pe Sebastian Popescu de la Facultatea de Fizică a Universității 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași și Mihai Vasilescu de la Facultatea de Fizică a Universității 'Babeș-Bolyai' din Cluj-Napoca. La concurs au participat elevi din 41 țări, atât europene, cât și din alte zone geografice ale lumii, în calitate de invitați. Pictorul Ștefan Câlția, decorat de președintele Nicușor Dan * Pictorul Ștefan Câlția a fost decorat de președintele Nicușor Dan cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler. A murit medicul Bogdan Marinescu * Medicul Bogdan Marinescu, personalitate de referință a medicinei românești și unul dintre cei mai apreciați specialiști ai obstetricii și ginecologiei din România, a murit la vârsta de 81 de ani. Anunțul a fost făcut la 18 iunie de către Colegiul Medicilor din Municipiul București, care și-a exprimat profundul regret pentru moartea acestuia. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Ady Ivaşcu) *** Sinteza este realizată în baza știrilor AGERPRES
AnulBrâncuși/ Emisiuni filatelice și numismatice dedicate sculptorului
Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 - 16 martie 1957) este una dintre cele mai relevante figuri ale artei moderne universale. Sculptorul născut la Hobița, județul Gorj, a revoluționat limbajul plastic prin simplificarea formelor, esențializarea expresiei și dialogul profund cu materialele. Opera sa, de la 'Sărutul' și 'Pasărea în spațiu' la Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, a depășit granițele naționale, devenind simbol al modernității. De-a lungul timpului, sculptorul a fost omagiat și promovat inclusiv prin intermediul emisiunilor filatelice și numismatice, obiecte oficiale care au funcție culturală, identitară, diplomatică și de patrimoniu. Primul omagiu filatelic dedicat lui Constantin Brâncuși a fost lansat în ziua de 27 aprilie 1967, sub titlul generic '10 ani de la moartea lui Constantin Brâncuși'. Această serie de mărci poștale a marcat intrarea oficială a marelui sculptor în panteonul cultural recunoscut de regimul de la București, după o perioadă în care fusese marginalizat de ideologia anilor '50. Seria completă este formată din 7 timbre, fiecare ilustrând o capodoperă realizată de artist. Imaginile au fost alese pentru a acoperi atât lucrările din țară, reprezentate de elemente ale Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, cât și opere celebre aflate în colecții internaționale. Imaginile și textele redate pe timbre au fost: 'Cap de fată', 'Domnișoara Pogany', 'Poarta sărutului', 'Sărutul', 'Cumințenia pământului', 'Coloana fără sfârșit' și 'Muza dormind', conform filatelia.ro. Au fost realizate și plicuri speciale cu ștampila primei zile a emisiunii, ilustrate cu o schiță sau un portret adiacent al artistului. Anul 1976 a reprezentat un moment de maximă importanță pentru memoria lui Constantin Brâncuși, fiind marcat Centenarul nașterii sale. Spre deosebire de emisiunea din 1967, Poșta Română a lansat în 1976 două proiecte filatelice distincte: o serie omagială de bază și un timbru special cu supratipar prilejuit de o expoziție filatelică. Seria 'Centenarul nașterii lui Constantin Brâncuși', alcătuită din trei timbre, a fost concepută pentru a celebra recunoașterea internațională a artistului. Două dintre ele redau opere brâncușiene, mai exact lucrarea 'Rugăciune' și o perspectivă panoramică asupra 'Ansamblului arhitectural de la Tg. Jiu', iar cel de-al treilea îl înfățișează pe artist la vârsta senectuții, arată filatelia.ro. în toamna aceluiași an, între 12 și 19 septembrie 1976, la București a fost organizată o expoziție filatelică omagială de anvergură, dedicată exclusiv Centenarului Constantin Brâncuși. Pentru a marca evenimentul, autoritățile au recurs la practica filatelică a supratipăririi. S-a luat un timbru existent, cel ce reproduce portretul lui Constantin Brâncuși, și s-a aplicat pe el textul: 'EXPOZIȚIA FILATELICã BUCUREȘTI 12-19.IX.1976'. Constantin Brâncuși a fost prima personalitate culturală care a fost reprezentată pe o bancnotă românească postcomunistă, în perioada de tranziție economică a anilor '90. Aversul bancnotei de 500 de lei, lansată de Banca Națională a României (BNR) la 20 aprilie 1991, înfățișează portretul lui Constantin Brâncuși la maturitate, iar în fundal se observă motive geometrice populare românești. Reversul cuprinde o compoziție grafică ce îmbină 'Coloana fără Sfârșit' cu un fragment din 'Masa Tăcerii'. în decembrie 1992, BNR a lansat o nouă bancnotă cu aceeași valoare nominală, dar cu un design refăcut de graficianul Octavian Penda. Aversul prezintă un portret mai tânăr al lui Brâncuși, din semiprofil, alături de celebra sculptură 'Pasărea Măiastră' și un fragment stilizat din Coloana Infinitului. Reversul cuprinde reproduceri ale unor capodopere brâncușiene, printre care 'Poarta Sărutului' și 'Domnișoara Pogany'. Anul 2001 a adus o premieră numismatică de excepție: prima monedă de aur dedicată lui Constantin Brâncuși. Aceasta a fost lansată de Banca Națională a României în ziua de 15 martie. Moneda, prilejuită de aniversarea a 125 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, are valoarea nominală de 5000 de lei. Cu un tiraj extrem de redus, de aproximativ 500 exemplare, piesa este un obiect de colecție prețios. Are diametrul de 35 de milimetri, greutatea de 31,103 grame, iar aurul are o puritate de 999/1000 (24 de karate). Aversul conține o reprezentare grafică a operei 'Coloana fără Sfârșit', care împarte suprafața în două zone. în stânga se află stema României și anul emisiunii, '2001', alături de inscripția circulară 'ROMANIA'. în dreapta este poziționată vertical valoarea nominală '5000 LEI'. Reversul redă bustul sculptorului Constantin Brâncuși. Circular, se află inscripția 'CONSTANTIN BRANCUSI' și anii care marchează evenimentul aniversar: '1876-2001'. Semnătura în facsimil a artistului completează zona din stânga portretului, notează bnr.ro. La 5 noiembrie 2001, Banca Națională a Republicii Moldova a emis moneda comemorativă din argint 'Constantin Brâncuși - 125 de ani de la naștere', într-un tiraj de 1000 de exemplare. Aversul prezintă cifra '2001', valoarea de '50 LEI', stema Republicii Moldova și inscripția 'REPUBLICA MOLDOVA'. Reversul înfățișează efigia lui Constantin Brâncuși, 'Poarta Sărutului', 'Masa tăcerii' și anii '1876', '1957'. în partea de jos, urmând circumferința monedei, este gravată inscripția 'CONSTANTIN BRâNCUȘI', potrivit bnm.md. România și Franța, țara în care Constantin Brâncuși s-a stabilit și a creat cea mai mare parte a operei sale, au emis împreună o serie filatelică, la 25 septembrie 2006, recunoscând astfel dimensiunea internațională a operei sale. Respectivele mărci poștale reflectă dialogul cultural franco-român și poziționează sculptorul ca punte între tradiția populară românească și avangarda pariziană. Emisiunea a fost lansată în contextul Summitului Francofoniei din București (25-29 septembrie 2006) și constituie un important gest diplomatic și cultural. Lansarea emisiunii a avut loc la Muzeul Național de Artă al României, în prezența ambasadorului de atunci al Franței la București, Herve Bolot, care a declarat că 'Brâncuși este în egală măsură român și francez'. Timbrele prezintă lucrările 'Muza Adormită' și 'Somnul'. Operele sunt prezentate pe fond neutru, cu mențiunea 'Constantin Brâncuși' și perioada 1876-1957. Două dintre cele patru piese ale emisiunii comune au fost stilizate de Romfilatelia, iar două, de La Poste. Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic, începând cu data de 26 ianuarie 2024, o monedă din argint cu tema 'Constantin Brâncuși - Surse românești și perspective universale', pentru a celebra succesul expoziției omonime, organizată la Timișoara în intervalul 30 septembrie 2023 - 28 ianuarie 2024. Aversul monedei prezintă o parte din clădirea Muzeului Național de Artă din Timișoara, inscripția 'ROMANIA' în arc de cerc, stema României, valoarea nominală '10 LEI' și anul de emisiune '2024'. Reversul monedei redă portretul și numele lui Constantin Brâncuși, precum și anii între care a trăit, conform bnr.ro. Tirajul maxim pentru moneda din argint a fost de 5000 piese. Apogeul omagierii lui Constantin Brâncuși prin intermediul mărcilor poștale a avut loc în 2026, declarat oficial 'Anul Constantin Brâncuși'. La 19 februarie, de ziua nașterii artistului, Romfilatelia și Poșta Română au lansat emisiunea filatelică 'Constantin Brâncuși, 150 de ani de la naștere'. Emisiunea este alcătuită din două mărci poștale, o coliță dantelată, un plic 'prima zi', două cărți poștale maxime pentru pasionații de filatelie și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat, de 447 de exemplare. Cel mai spectaculos element al emisiunii este colița filatelică, al cărei timbru cu valoarea nominală de 30 lei, poziționat central, redă portretul lui Constantin Brâncuși realizat în tehnica linogravurii de artistul Mircea Cantor. Elementele din jurul portretului de pe coliță cuprind sculpturi și detalii ale atelierului său, alcătuind un tablou de ansamblu al creației brâncușiene. Cele două timbre ale emisiunii au valorile nominale de 5,50 lei și 25 lei. Unul reia portretul lui Constantin Brâncuși, iar celălalt timbru este un desen stilizat ce înglobează elemente din Ansamblul de la Târgu Jiu: 'Masa Tăcerii', 'Poarta sărutului' și 'Coloana fără Sfârșit'. Pe plicul 'prima zi' este redat portretul lui Constantin Brâncuși la vârsta de 28 de ani și textul 'Nu am vrut să sculptez pasărea, am vrut să sculptez zborul'. Emisiunile filatelice și numismatice dedicate lui Constantin Brâncuși reprezintă o formă de recunoaștere oficială a geniului său artistic și un mijloc de transmitere a moștenirii sale culturale către generațiile viitoare. Prin intermediul lor, este marcată importanța pe care Constantin Brâncuși o are pentru arta modernă, iar opere precum 'Coloana fără Sfârșit', 'Poarta Sărutului' sau 'Masa Tăcerii' au devenit cunoscute unui public mai larg. Deoarece Constantin Brâncuși este o personalitate de renume internațional, reprezentarea sa pe emisiuni filatelice și numismatice evidențiază contribuția României la cultura universală. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PERSONALITATEA ZILEI: Gimnasta Larisa Iordache
Multipla medaliată gimnasta Larisa Andreea Iordache s-a născut la 19 iunie 1996, la București, potrivit www.cosr.ro și www.olympics.com/. A început să practice gimnastica într-un cadru organizat profesionist la clubul bucureștean CS Dinamo. Foto: (c) RADU TUŢĂ/AGERPRES FOTO Prima competiție majoră internațională la care a participat a fost în 2010, la Campionatele Europene de la Birmingham, unde a obținut argintul cu echipa României și bronzul la individual compus. (Podiumul de premiere al finalei concursului pe aparate la junioare, din cadrul ediţiei 2010 a Campionatelor Europene de gimnastică artistică de la Birmingham, Marea Britanie. 2 octombrie 2010) Larisa Iordache - argint, Victoria Komova - aur şi Tess Moonen - bronz Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI/AGERPRES FOTO A devenit campioană națională în 2010, la Reșița, iar în octombrie același an s-a impus în concursul internațional de la Schiltigheim (Franța), unde a câștigat locul întâi în finala la individual compus, locul doi la sărituri și locul întâi la paralele, bârnă și sol. Anul următor, în iunie, s-a impus la Festivalul de Gimnastică de la Trnava (Slovacia), câștigând probele la bârnă, sol și paralele. Cu echipa României a câștigat competiția pe echipe pe tărâm britanic, la Lilleshall, Shropshire. Echipa României a fost foarte puternică, câștigând aproape toate probele competiției, mai puțin în proba la paralele. Cu aproape 5 puncte mai mult decât concurenta britanică, Larisa Iordache a câștigat titlul la individual compus, la campionatele de la Lilleshall. La Festivalul european de tineret de la Trabzon, în Turcia, a ocupat locul secund, în calitate de componentă a echipei României. A câștigat titlul la individual compus, obținând locul întâi la finalele la sol și la paralele. în probele la bârnă și la sărituri a obținut locul doi. în 2012, a trecut la seniori, reușind să se impună în numeroase concursuri internaționale de profil: locul trei la individual compus în Cupa Americii la New York, locul patru la paralele, la Cupa Mondială de gimnastică artistică de la Doha, iar în luna aprilie a contribuit la succesul echipei României în competiția pe echipe la Cholet, în Franța, învingând lotul național al țării gazdă organizatoare. Tot la Cholet, Larisa Iordache a câștigat titlul la individual compus. Larisa Iordache și echipa de gimnastică a României au repetat succesul la concursul internațional desfășurat la Ulm, în Germania. în ciuda unei accidentări la călcâi, iar ulterior și la mână, a participat la Jocurile Olimpice de la Londra, în 2012, ajutând echipa de gimnastică a României să obțină locul trei la general și medalia olimpică de bronz. Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO (Podiumul de premiere al finalei concursului pe echipe, la Jocurile Olimpice de la Londra, Marea Britanie, 31 iulie 2012) Echipa de gimnastică a Rusiei (stg.), medalie de argint, echipa de gimnastică a SUA, medalie de aur, şi echipa de gimnastică a Romaniei (dr.), medalie de bronz. Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO La Campionatele europene de la Bruxelles, din Belgia, în 2012, Larisa Iordache a început practic dominația sa în această competiție de profil, obținând medalia de aur, repetând ulterior această performanță, în 2014, la Sofia, unde a obținut medalia de aur la sol, la egalitate cu italianca Vanessa Ferrari, indică www.eurosport.ro. în cadrul Campionatelor Mondiale de la Antwerpen, din 30 septembrie-6 octombrie 2013, a obținut medalia de bronz în proba la sol. A obținut două medalii de argint la individual compus și la sol, la Campionatele Mondiale de la Nanning (octombrie 2014), iar un an mai târziu, la ediția aceleiași competiții de la Glasgow, a obținut medalia de bronz. La Universiada de la Taipei, din 2017, a obținut două medalii de aur la individual compus și la sol, și medalia de bronz în proba de bârnă.
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Sursa foto: Muzeul Național al Țăranului Român/Facebook Nu vor lipsi nici produsele gastronomice specifice: miere, prăjituri de casă, ceaiuri, turtă dulce, palincă și țuică, arată sursa citată. Prin organizarea acestui eveniment, Muzeul Național al Țăranului Român urmărește promovarea valorilor culturale autentice, revitalizarea meșteșugurilor tradiționale și susținerea micilor producători și creatori români. Intrarea este liberă. * Centrul Cultural și Educațion
19 iunie - Ziua internațională pentru eliminarea violenței sexuale în timpul conflictelor (ONU)
La 19 iunie este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru eliminarea violenței sexuale în timpul conflictelor. Ziua este marcată ca urmare a adoptării de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la 19 iunie 2015, a textului Rezoluției 69/293. Prin marcarea acestei zile, se atrage atenția la nivel public asupra eliminării violenței sexuale în timpul conflictelor, asupra creșterii gradului de conștientizare la nivelul publicului larg în legătură cu această dramă contemporană, cât și în ceea ce privește omagierea victimelor și supraviețuitorilor acestei forme de violență, dar și a celor care au contribuit prin implicarea lor curajoasă la eradicarea acestor infracțiuni grave, potrivit www.un.org.
A murit doctorul Bogdan Marinescu (fișă biografică)
Bogdan Marinescu s-a născut la 29 noiembrie 1944, la București. Doctor în științe medicale din 1996, din 2009 a fost membru titular al Academiei Române de Științe Medicale, potrivit CV-ului postat pe umfcv.ro. A urmat numeroase cursuri de specializare: în ecografie obstetricală și ginecologică (1993), planificare familială (1997), fertilizare in vitro (1998-2002), endoscopie (1998), endocrinologie ginecologică (1999), colposcopie și citodiagnostic (1999), gineco-oncologie (2000
UN SECOL DE FILATELIE: Înființarea Federației Internaționale de Filatelie (18 iunie)
Federația Internațională de Filatelie (FIF) este o organizație mondială ce coordonează și promovează filatelia, respectiv colecționarea și studiul timbrelor și materialelor poștale. A fost înființată la 18 iunie 1926, la Zurich, în Elveția, și reunește peste 90 de federații naționale ale colecționarilor de timbre, inclusiv Federația Filatelică Română. în 1926, un număr mic de federații europene s-au reunit într-o organizație internațională, pentru a promova colectarea de timbre și filatelia, pentru a stabili și menține relații strânse cu comerțul filatelic și administrațiile poștale și pentru a promova expozițiile filatelice. FIF a evoluat de la o structură inițial europeană la o rețea globală care coordonează activitatea filatelică la nivel mondial, patronează anual expoziții și show-uri filatelice de amploare internațională, precum Expoziția Mondială Boston sau Expoziția Filatelică Mondială EFIRO, potrivit www.f-i-p.ch și https://romfilatelia.ro. FIF are sediul la Luxemburg și este condusă de un consiliu director, având un președinte și trei vicepreședinți. Are în componență 11 comisii: aerofilatelie (ramură a filateliei care se ocupă de mărcile pentru poșta aeriană), astrofilatelie (ramură a filateliei legată de eforturile de a ajunge în spațiu), lupta împotriva falsificării, maximafilie (colecționare de cărți poștale cu o temă care se regăsește în marcaj și în obliterare), literatură filatelică (textul explicativ care însoțește timbrele sau cărțile poștale), hârtie filatelică, postal stationery (categorii de papetărie emise de guverne pentru uzul public: plicuri timbrate, cărți poștale, carduri pentru scrisori etc.), istorie poștală (studiul sistemelor poștale și cum funcționează ele), filatelie tematică (colecționarea timbrelor și a altor materiale poștale legate de un anumit subiect sau tematică), filatelia tradițională, filatelie pentru tineri. De asemenea, are 91 de membri permanenți, sub forma federațiilor filatelice naționale, trei membri asociați (federațiile continentale) și membri promoționali, și se reunește anual, în Congrese. FIF este membră a Asociației Mondiale pentru Dezvoltarea Filateliei, care a luat naștere în 1997, cu scopul de a promova și proteja filatelia, atât ca activitate de colecționare, cât și ca activitate economică. Primii pași spre colaborarea între lumea filatelică și Uniunea Poștală Universală (UPU), s-au făcut în 1990 când două simpozioane despre filatelie s-au desfășurat la sediul central al UPU din Berna, având ca rezultat înființarea Comitetului de contact UPU pentru filatelie, care a fost redenumit, în scop publicitar, Asociația Mondială pentru Dezvoltarea Filateliei (WADP). Cea mai bună formă de promovare a filateliei, începând din secolul al XIX-lea, o reprezintă manifestarea 'Saloanele timbrelor', care se pot extinde și transforma în expoziții întinse pe suprafețe de mai mult de 100.000 de metri pătrați. La începuturi, aceste expoziții erau organizate și finanțate de cluburi ale colecționarilor locali de timbre, fiind extins în lumea afacerilor sub formă de contracte de tip 'joint venture' între administrațiile poștale ale țării gazdă și federațiile naționale de filatelie. în anii 2000, FIF a lansat mai multe competiții noi, printre care și Campionatul mondial de timbre - dedicat colecționarilor de timbre - care a avut loc în 2004 (Singapore), în 2008 (Tel Aviv) în 2012 (Jakarta), în 2016 (Taipei), în 2018 (Ierusalim). De asemenea, sunt adesea organizate seminarii pentru începători și juniori, la nivel național și internațional, sub patronajul diferitelor comisii ale FIF. în România, organismul care reunește organizațiile filatelice din țară este Federația Filatelică Română, având originile în Societatea Română de Timbrologie, înființată în aprilie 1891, la București. La 6 mai 1891 a fost organizată prima expoziție filatelică din România cu caracter privat, în casa lui Dimitrie C. Butculescu, din București. La 26 noiembrie/10 decembrie 1891, societatea și-a schimbat denumirea în Societatea Filatelică Română. în noiembrie 1932, la Palatul Academiei Române (sala Dalles) din București, a avut loc expoziția filatelică, EFIRO-1932, iar în 1998, Expoziția EFIRO-1998, de la Palatul Parlamentului, a readus sub privirile publicului marile rarități filatelice românești. De asemenea, în 2008, a fost organizată la București expoziția filatelică mondială, pentru a marca împlinirea a 150 de ani de la apariția primelor mărci poștale românești, dar și pentru a promova valorile istorice, culturale și morale ale poporului român, arată site-ul federatia-filatelica.ro. în 2026, Federația Internațională de Filatelie împlinește un secol de activitate neîntreruptă în sprijinul dezvoltării filateliei, adesea numită 'regele hobby-urilor', secol de-a lungul căruia FIF a evoluat constant pentru a sprijini colecționarii, cercetătorii și organizatorii de expoziții, adaptându-se noilor realități, inclusiv prin promovarea filateliei prin mijloace digitale și tradiționale. Anul aniversar este marcat de o serie de expoziții de anvergură mondială, între care: Expoziția Mondială Specializată DUBAI 2026 (4-8 februarie); Expoziția Generală Mondială BOSTON 2026 (23-30 mai); Expoziția Mondială Specializată MACAO 2026 (26 iunie-1 iulie); Expoziția Specializată World Stamp Championship (WSC) PHILATAIPEI 2026 (20-25 noiembrie). Și în România pentru a marca aniversarea centenarului FIF, Romfilatelia și Poșta Română au introdus în circulație, în februarie 2026, emisiunea de mărci poștale 'Federația Internațională de Filatelie, 100 de ani'. Emisiunea, are în componență o marcă poștală, o coliță dantelată, un plic 'prima zi', în format liliput (130×90 mm) și o mapă filatelică cu produse speciale, în tiraj limitat, marcând o premieră filatelică mondială - cel mai mic timbru poștal din lume. Mapa filatelică conține două piese de mare interes filatelic, în ediție limitată, numerotate: blocul nedantelat de 4 timbre cu tête-bêche, reproduceri în miniatură ale primului timbru românesc, 'Cap de Bour' - emisiunea I, 27 parale; al doilea bloc este o adaptare a frontispiciului ziarului unionist din 1859, 'Zimbrul și Vulturul' pe care se regăsește un ștraif de 5 timbre miniaturale ale emisiunii aniversare FIF, 100 de ani, replici ale timbrului 'Cap de Bour' - emisiunea I, 27 de parale, respectiv un ștraif de 4 timbre ale emisiunii aniversare, cu aceleași caracteristici. Piesa amintește de cea mai scumpă piesă filatelică adjudecată la o licitație publică, respectiv ziarul mai sus amintit, francat cu 8 timbre de 5 parale 'Porto Gazetei' din 1858, conform https://romfilatelia.ro. Timbrul cu valoarea nominală de 9 lei, concept al designerului George Ursachi, reproduce în miniatură timbrul de 27 parale din emisiunea I - Cap de Bour (1858). Colița emisiunii, având timbrul cu valoarea nominală de 30 Lei, realizată de Tudor Banuș, pictor, gravor, ilustrator de carte, diplomat în arhitectură. Pe colița emisiunii sunt inserate sigla Federației Internaționale de Filatelie și sigla Federației Filatelice Române, mai arată https://romfilatelia.ro. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru ,editor online: Andreea Preda) Sursa foto din deschidere: romfilatelia.ro
18 iunie - Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist
La 18 iunie 1951, a avut loc cel mai tragic episod al acestei măsuri represive, când aproximativ 44.000 de persoane de pe o fâșie de 25 de km de la granița cu Iugoslavia au fost deportate în Bărăgan. Deportații, provenind din Banat și Oltenia, au înființat în Bărăgan 18 noi sate: Viișoara (raion Slobozia), Răchitoasa (raion Fetești), Olaru (raion Călărași), Salcâmi (raion Fetești), Dâlga (raion Lehliu), Movila Gâldăului (raion Fetești), Valea Viilo
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Cultivarea masticului pe insula Chios (Grecia)
Masticul, renumit de mult timp pentru numeroasele sale proprietăți, este o rășină naturală, aromatică, care ia forma unor picături, mai mari sau mai mici, atunci când curge din crestăturile superficiale făcute de cultivatori pe trunchiul copacului și pe ramurile principale cu unelte ascuțite. 'Chios Mastiha' este numele sevei rășinoase produse din arborele de mastic din Chios (Pistacia Lentiscus var. Chia), explică https://www.gummastic.gr/ Deși trăiește mai mult de 100 de ani, arbor
18 iunie - Ziua gastronomiei durabile (ONU)
La 18 iunie, marcăm Ziua gastronomiei durabile (Sustainable Gastronomy Day) și recunoaștem, astfel, că fiecare persoană joacă un rol în alegerea unor diete durabile pentru o alimentație sănătoasă și un viitor sigur din punct de vedere alimentar, arată site-ul oficial al Zilei Gastronomiei Durabile, https://www.fao.org/sustainable-gastronomy-day/en. Gastronomia este o expresie culturală a diversității naturale și culturale a lumii. Uneori, gastronomia este numită arta de a prepara mâncare bună. Se poate referi la un stil de gătit dintr-o anumită regiune, însă este de obicei definită ca mâncarea și bucătăria unui loc. Durabilitatea implică desfășurarea unei activități (de exemplu, agricultura, pescuitul sau chiar pregătirea unei mese) fără a irosi resursele naturale și posibilitatea ca această activitate să continue în viitor fără a dăuna mediului sau sănătății noastre. Prin urmare, gastronomia durabilă este sinonimă cu o bucătărie care ia în considerare proveniența ingredientelor, felul în care acestea sunt cultivate și modul în care ajung în piețe și, în cele din urmă, în farfuriile noastre.
18 iunie - Ziua internațională pentru combaterea discursului instigator la ură (ONU)
Abordarea discursului instigator la ură rămâne o prioritate cheie în cadrul sistemului Națiunilor Unite, prin implementarea Strategiei și Planului de acțiune al ONU privind discursul instigator la ură. Prin urmare, rezoluția Adunării Generale A/RES/79/316, adoptată în iunie 2025, 'încurajează statele membre să ia în considerare [...] inițiative care identifică domenii de acțiune practică în toate sectoarele și nivelurile societății pentru promovarea dialogului interreligios și intercultural, a toleranței, a înțelegerii și a cooperării' ca instrument de combatere a discursului instigator la ură, arată https://www.un.org/. Strategia și Planul de acțiune al ONU privind discursul instigator la ură subliniază importanța parteneriatelor în această luptă. Deoarece discursul instigator la ură afectează întreaga societate, este necesară o abordare la nivelul întregii societăți pentru a aborda acest fenomen. în mod similar, Strategia ONU subliniază necesitatea creșterii gradului de conștientizare cu privire la respectarea drepturilor omului, nediscriminare, coexistență, acceptarea și respectul pentru diversitate și înțelegerea altor culturi și religii, precum și promovarea dialogului intercultural, interconfesional și interreligios. Aceasta îndeamnă la utilizarea activităților de consiliere pentru a evidenția tendințele discursului instigator la ură care prezintă îngrijorare, precum și pentru a exprima simpatie și sprijin față de persoanele sau grupurile vizate. Acest lucru este cel mai relevant în contextul actual al conflictelor tot mai numeroase la nivel global, atât prin frecvența și intensitatea lor, cât și prin modul în care discursul instigator la ură este folosit pentru a le alimenta. în iulie 2021, Adunarea Generală a ONU a subliniat preocupările globale cu privire la 'răspândirea exponențială și proliferarea discursului instigator la ură' în întreaga lume și a adoptat o rezoluție privind 'promovarea dialogului interreligios și intercultural și a toleranței în combaterea discursului instigator la ură'. Rezoluția recunoaște necesitatea combaterii discriminării, xenofobiei și discursului instigator la ură și solicită tuturor actorilor relevanți, inclusiv statelor, să își intensifice eforturile pentru a aborda acest fenomen, în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului. Rezoluția a proclamat ziua de 18 iunie drept Ziua internațională pentru combaterea discursului instigator la ură, bazându-se pe Strategia și Planul de Acțiune al ONU privind Discursul Instigator la ură lansate la 18 iunie 2019. Fie că reprezentăm state membre, sectorul privat, corporațiile media și de internet, lideri religioși, educatori, actori ai societății civile, persoane afectate de discursul instigator la ură, tineri sau pur și simplu indivizi, cu toții avem datoria morală de a ne exprima ferm împotriva cazurilor de discurs instigator la ură și de a juca un rol crucial în combaterea acestui flagel, subliniază ONU. între evenimentele internaționale organizate în acest an se numără cel intitulat 'Ruperea ciclului urii: Drepturile și vocile romilor din Europa' ('Breaking the cycle of hate: the Rights and Voices of Roma in Europe'), organizat la 17 iunie 2026, la sediul ONU din New York. Acest eveniment oficial își propune să atragă atenția asupra discriminării istorice și actuale a populației rome din Europa și să crească gradul de conștientizare cu privire la atrocitățile comise împotriva romilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Alt eveniment din agenda ONU este 'A 5-a Zi Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la ură. Puterea parteneriatelor în combaterea discursului instigator la ură' ('5th International Day for Countering Hate Speech. The power of partnerships in countering speech'), organizat la 18 iunie, tot la sediul ONU din New York, de către Misiunea Permanentă a Regatului Maroc pe lângă Națiunile Unite și Biroul Națiunilor Unite pentru Prevenirea Genocidului și Responsabilitatea de protecție. Combaterea discursului instigator la ură în România în România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) se împlică în combaterea discursului instigator la ură ascuns din mediul online prin proiectul european PROCLAIM. Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) este parteneră în proiectul european de cercetare PROCLAIM - 'Polarization, Radicalization and Extremism Online: Identifying Covert Hate Speech in State-of-the-Art Artificial Intelligence Technologies and Social Media', o inițiativă finanțată prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene, care își propune să dezvolte instrumente inovatoare pentru identificarea și combaterea discursului instigator la ură ascuns din mediul online. Coordonat de Universitatea Tilburg (Țările de Jos), proiectul reunește zece universități, institute de cercetare și organizații ale societății civile din șase țări europene și se va desfășura pe o perioadă de 36 de luni. în cadrul UBB, coordonarea proiectului este asigurată de prof. univ. dr. Radu Meza, directorul Departamentului de Jurnalism și Media Digitală al FSPAC, potrivit paginii Facultății de Psihologie și Științe ale Educației - UBB Cluj-Napoca. Fenomenul denumit în cadrul proiectului 'discurs instigator la ură ascuns'' - limbaj codificat, ironie, meme sau mesaje ambigue, concepute pentru a evita identificarea de către platformele digitale, sistemele automate de moderare și autoritățile de reglementare - contribuie la amplificarea polarizării sociale, la radicalizare și la erodarea dialogului democratic, fiind alimentat inclusiv de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și a modelelor lingvistice avansate. 'înțelegerea mecanismelor prin care discursul instigator la ură ascuns se propagă în mediul digital reprezintă o condiție esențială pentru dezvoltarea unor politici publice eficiente și a unor instrumente tehnologice capabile să protejeze spațiul democratic. Participarea UBB la acest proiect reflectă angajamentul universității de a contribui la soluționarea unor probleme majore ale societății contemporane prin cercetare interdisciplinară și colaborare internațională', subliniază coordonatorul echipei UBB, prof. univ. dr. Radu Meza. PROCLAIM reunește specialiști din domenii diverse - filosofie politică, drept, informatică, psihologie, studii media și comunicare publică - urmărind să dezvolte un cadru conceptual și metodologic capabil să identifice formele ascunse de discurs instigator la ură în mai multe limbi și pe diferite tipuri de platforme digitale. Proiectul vizează: dezvoltarea unor instrumente bazate pe inteligență artificială pentru detectarea discursului instigator la ură ascuns; elaborarea unor mecanisme de protecție și evaluare pentru modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM); formularea de recomandări pentru politicile europene privind guvernanța inteligenței artificiale, responsabilitatea platformelor și protejarea democrației digitale; realizarea unor campanii de conștientizare și programe educaționale dedicate tinerilor; organizarea de ateliere și dialoguri internaționale cu factori de decizie, cercetători, organizații ale societății civile și reprezentanți ai industriei tehnologice. Consorțiul PROCLAIM, care include Universitatea Queen Mary din Londra, Universitatea Swansea, Universitatea din Insulele Baleare, Universitatea Babeș-Bolyai, Vrije Universiteit Amsterdam, Universitatea din Helsinki, Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT), Comitetul Olandez Helsinki și organizația De Kiesmannen, va implementa programe de informare și sensibilizare care vor ajunge la peste 1.500 de tineri europeni, cu scopul de a consolida capacitatea acestora de a recunoaște și combate manipularea informațională, dezinformarea și mesajele extremiste din mediul digital, a anunțat UBB, la 10 iunie 2026, pe pagina de internet https://news.ubbcluj.ro/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.anticoruptie.md
Consiliul European de vară: Ucraina, competitivitate, CFM, apărarea, pe agendă (18-19 iunie)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt...
DOCUMENTAR: Regizorul britanic de film Ken Loach împlinește 90 de ani (17 iunie)
Ken Loach este unul dintre cei mai importanți creatori de film din Marea Britanie, care, timp de șase decenii, a dat glas, prin intermediul filmelor sale, celor marginalizați și invizibili din societatea britanică. Cu o operă intransigentă, adesea conflictuală, dar ancorată în compasiune și claritate politică aprigă, Loach nu se limitează la a face filme - el documentează istoria socială, critică capitalismul neoliberal și contestă inegalitatea instituționalizată, se arată pe https://deepkino.com/. Filme sale ''Wind That Shakes the Barley'' (2006) și ''I, Daniel Blake'' (2016) au fost recompensate cu marele premiu Palme d'Or. Născut pe 17 iunie 1936, la Nuneaton, Warwickshire, Kenneth (Ken) Charles Loach a studiat dreptul la St. Peter's College, Oxford, dar s-a îndreptat spre teatru, jucând într-o companie de repertoriu. în 1963, a încheiat un contract cu producătorul BBC Tony Garnett, regizând mai multe seriale în format 'docudrama'. între primele realizate s-au aflat mai multe episoade ale serialelor TV: 'Teletale' ('Catherine', 1964), 'Z Cars' (1964), 'Diary of a Young Man (1964), potrivit https://www.imdb.com/. Dave Johns (stg.), Hayley Squires şi Ken Loach (dr.), 2016 Printre primele lucrări ale lui Loach s-au numărat drame de televiziune precum 'Cathy Come Home' (1966), în care a atras atenția asupra problemei persoanelor fără adăpost din Marea Britanie, și 'Up the Junction' (1965), care a examinat viața femeilor din clasa muncitoare, notează https://filmlifestyle.com. Cele două filme au fost incluse în antologia 'The Wednesday Play' (1964-1970), produsă de BBC, care aborda adesea problemele sociale, Ken Loach regizând și altele precum: '3 Clear Sundays' (1965), 'In Two Minds' (1967), 'The Golden Vision' (1968), 'The Big Flame' (1969). Ken Loach și-a făcut debutul cu lungmetrajul 'Poor Cow' (1967), în care urmărește o tânără mamă care se îndreaptă spre crimă pentru a-și întreține familia, pentru care a fost nominalizat la un Glob de Cristal la Festivalul internațional de film de la Karlovy Vary (1968) și a câștigat premiul SIYAD (Asociația Criticilor de Film din Turcia) pentru cel mai bun film străin (1970). A urmat pelicula 'Kes' ('Șoimul', 1969), unul dintre cele mai bune filme realizate vreodată în Marea Britanie. Captivant și emoționant, însă realist, filmul prezintă povestea unui copil sărac, care își găsește alinarea în dresarea unei păsări sălbatice. în 1971, filmul a fost nominalizat la premiile BAFTA, la categoria cel mai bun scenariu și la categoria cea mai bună regie, potrivit https://www.imdb.com/. Aceste lucrări timpurii l-au consacrat pe Loach ca un cineast care nu se temea să abordeze subiecte dificile și să portretizeze viața oamenilor obișnuiți cu onestitate și compasiune. Jasmin Riggins (stg.), Ken Loach şi Siobhan Reilly (dr.), 2012. în anii 1980 și 1990, regizorul britanic a continuat să realizeze filme, seriale și documentare care explorau probleme sociale și teme politice. Multe dintre acestea au fost însă slab distribuite, neajungând la marele public, între cele mai apreciate aflându-se: 'Days of Hope' (mini-serial TV, 1975); antologia 'Play for Today' (1971-1977; trei episoade); 'Black Jack' (1979), câștigător al premiul FIPRESCI la Festivalul de Film de la Cannes și nominalizat la premiul Gold Hugo, în cadrul Festivalului internațional de film de la Chicago; 'Looks and Smiles' (1981), nominalizat la un Palme d'Or; 'The Red and the Blue: Impressions of Two Political Conferences - Autumn 1982' (1983, documentar TV); 'Which Side Are You On?' (1984, documentar TV, despre poeziile, cântecele și experiențele din timpul grevei minerilor din 1984; premiul OCIC în cadrul Festivalului internațional de film de la Berlin, 1985); 'Singing the Blues in Red' (1986; premiul UNICEF, Festivalul de film de la Veneția).
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la testarea primului serviciu de telefonie mobilă în SUA (17 iunie 1946)
După cel de-Al Doilea Război Mondial, în Statele Unite ale Americii, necesitatea de a comunica mai facil pentru transmiterea în timp real a informațiilor a reprezentat una dintre temele de interes nu doar pentru instituțiile guvernamentale, cât mai ales pentru companiile importante din numeroase domenii de activitate ale spectrului economic. Astfel, firme mari din domenii precum telecomunicațiile, energia electrică sau cele dedicate cercetării și-au unit forțele în proiecte de cercetare pentru îmbunătățirea comunicării la distanță. La 17 iunie 1946, un șofer din St. Louis a folosit telefonul amplasat sub bordul mașinii sale și a realizat prima convorbire telefonică mobilă din istorie, folosind un sistem inaugurat de Southwesterrn Bell, una dintre companiile locale ale cunoscutei companii de telecomunicații AT&T, potrivit https://insight.ieeeusa.org și https://www.smithsonianmag.com/.