Documentare
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
1 iulie - Ziua muzicilor militare
Ziua muzicilor militare este sărbătorită în fiecare an la 1 iulie, amintind de înființarea primei fanfare militare românești prin Regulamentul organic din 1/13 iulie 1831. Acesta stipula funcționarea, la Iași, în cadrul Strajei Pământești, a unei fanfare militare. Astfel, intrau și își începeau slujba sub drapel ''ostașii muzicanți'', o fanfară fiind formată, conform prevederilor vremii, din '1 tambur, 24 muzicanți și 8 toboșari', potrivit www.mapn.ro. Prima muzică militară din Țara Românească a fost înființată la Craiova, de marele spătar Alexandru Ghica. Din primăvara anului 1831, au apărut și primele regulamente militare privind numărul ''ostașilor muzicanți'' care intrau în componența celor trei regimente înființate în 1830 în Țara Românească și în Moldova, potrivit ''Calendarului Tradițiilor Militare'' (2010). Muzicile militare au avut un rol foarte important în diferite momente care au marcat istoria țării noastre, de la sărbători naționale, manifestări social-politice sau culturale până la prezența pe front alături de trupele românești. în 1858, muzicile militare treceau de la străjile pământene la regimente. în 1859-1867, toate regimentele au fost dotate cu muzici militare, iar în 1864 a fost creat un departament special în cadrul Ministerului de Război, care avea în subordine toate muzicile militare. în Războiul de Independență, trupele au fost dotate cu fanfare și gorniști. La 10 octombrie 1936, a luat ființă ''Școala elevilor muzicanți'', prima formă de învățământ muzical preuniversitar din țara noastră, arată www.armataromaniei.ro. La 10 decembrie 1941, Inspectoratul Muzicilor Militare a fost restructurat, funcționând, în continuare, pe lângă Direcția Superioară a Infanteriei, sub denumirea Serviciul Muzicilor Militare. La 25 martie 1949, acesta s-a transformat în Secția Muzicilor Armatei, iar în 1965, în Inspectoratul General al Muzicilor Militare, ulterior - în Inspectoratul Muzicilor Militare (din 1 martie 1990). La 15 octombrie 2001, a devenit Serviciul Muzicilor Militare. Cu ocazia Zilei muzicilor militare, în 2019, a fost inaugurat Monumentul artiștilor muzicii românești, ''dedicat marilor compozitori, dirijori, interpreți, instrumentiști, textieri, libretiști, aranjori, editori, prezentatori, realizatori de radio și televiziune, care, de-a lungul timpului, au construit fundamentul bogat, valoros și etern al muzicii românești, în toată diversitatea sa'', așa cum este consemnat în hrisovul așezat la temelia monumentului, potrivit site-ului presamil.ro. Monumentul a fost așezat în fața unității care găzduiește trei structuri importante ale muzicii militare, respectiv Centrul de Instruire, Inspectoratul acestei arme și Muzica Reprezentativă a MApN, situată pe Bulevardul Iuliu Maniu din Capitală. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)
Irlanda preia președinția rotativă a Uniunii Europene (1 iulie)
Irlanda preia de la Cipru, la 1 iulie 2026, președinția Consiliului Uniunii Europene, urmând să asigure conducerea în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2026. Irlanda face parte din trio-ul pe 18 luni al Uniunii format din Irlanda, Lituania, Grecia, conform https://www.consilium.europa.eu/. Sloganul președinției irlandeze a UE este 'Ní neart go cur le chéile' / 'Strength with unity'. Sloganul este prezentat atât în limba irlandeză, cât și în limba engleză. Președinția din 2026 este, astfel, prima în care se va folosi limba irlandeză de când aceasta a devenit limbă de lucru pe deplin funcțională a Uniunii Europene în ianuarie 2022. Logo-ul președinției prezintă structura spiralată a nebuloasei, identificată pentru prima dată în Irlanda în anii 1840 cu ajutorul Marelui Telescop de la Castelul Birr. Modelul este, de asemenea, inspirat de lucrările sculpturale irlandeze, reflectând o legătură cu simbolurile irlandeze antice, reinterpretate printr-o lentilă modernă. Fiecare braț individual al spiralei prezintă 27 de discuri care simbolizează cele 27 de state membre ale UE. Spațiul rezultat din centru formează o stea cu cinci colțuri, un simbol de pe steagul UE. Albastrul, verdele și portocaliul simbolizează atât statul irlandez, cât și Uniunea Europeană (sursa: https://irish-presidency.consilium.europa.eu/en/presidency/visual-identity-and-logo/). Este a opta oară când Irlanda deține președinția rotativă. Irlanda a deținut ultima dată acest rol în 2013, iar anterior în anii 1975, 1979, 1984, 1990, 1996 și 2004, informează https://www.ireland.ie/en/eu/eu_presidency/. Prioritățile președinției irlandeze a Uniunii Europene (iulie-decembrie 2026) Prioritățile președinției irlandeze a Uniunii Europene includ cinci elemente principale: * simplificarea regulilor; * o piață unică mai integrată; * un comerț mai puternic; * tranziția energetică; * digital / inteligență artificială. Cu privire la simplificarea regulilor, președinția irlandeză își propune să reducă sarcinile administrative inutile prin prioritizarea pachetelor de simplificare Omnibus, conform https://www.ireland.ie/en/eu/eu_presidency/. în vederea obiectivului de piață unică mai integrată, președinția irlandeză va acționa pentru a elimina barierele, a stimula comerțul pe piața internă, a impulsiona transformarea digitală și a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care operează în întreaga UE. Va facilita totodată pornirea și extinderea fără probleme a întreprinderilor în întreaga Uniune, inclusiv prin propunerea 'EU Inc.' sau 'al 28-lea regim'. în privința unui comerț mai puternic, Irlanda are în vedere o agendă ambițioasă de politică comercială, care să consolideze relațiile comerciale ale UE cu parteneri globali de încredere, precum și diversificarea piețele europene. Președinția irlandeză va sprijini eforturile UE de consolidare a rezilienței economice. Ghidați de principiile 'promovare-protejare-parteneri' care susțin securitatea noastră economică, Irlanda va lucra pentru a consolida reziliența lanțului de aprovizionare. De asemenea, toate eforturile de răspuns la criza energetică excepțională cu care se confruntă Europa vor fi și ele în atenția Irlandei. Prioritare vor fi și rețelele energetice europene, viitorul Pachet privind securitatea energetică, consolidarea securității aprovizionării Europei, măsurile care asigură protecția și reziliența infrastructurii energetice, precum și accelerarea tranziției către energia curată și eliminarea treptată a dependenței de importurile de combustibili fosili. Cu privire la IA, președinția Irlandei va încerca să consolideze capacitățile UE în domeniul cloud computing-ului și al inteligenței artificiale și să promoveze pozițiile Uniunii privind guvernanța digitală responsabilă. Alte măsuri legate de IA vor fi legate de lucrările privind conectivitatea digitală și rețelele digitale, de investițiile în conectivitatea telecomunicațiilor submarine, de promovarea mobilității educaționale prin Erasmus+, de promovarea legislației privind biotehnologia și dispozitivele medicale pentru a stimula inovația, reziliența și competitivitatea acestui sector cheie. Programul trio-ului Irlanda-Lituania-Grecia (iulie 2026 - decembrie 2027) Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene este deținută de grupuri prestabilite formate din trei state membre, numite 'trio-uri', pentru o perioadă de 18 luni. Aceste trei state membre colaborează pentru a stabili obiectivele și agenda care urmează să fie abordate de Consiliu pentru perioada comună de 18 luni, lucru ce permite continuitatea activității Consiliului, informează https://irish-presidency.consilium.europa.eu/. Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2026 constituie prima parte a trio-ului, care va mai include și mandatele de președinție ale Lituaniei (ianuarie-iunie 2027) și Greciei (iulie-decembrie 2027). Astfel, de la țărmurile atlantice ale Irlandei, de-a lungul regiunii baltice a Lituaniei, până la poarta de acces mediteraneană a Greciei, acest trio de președinții reflectă forța și esența proiectului european: istorii, experiențe și puncte de vedere diferite, unite în diversitate și aliniate în jurul unei responsabilități comune și a unui scop comun, conform sursei citate. Trioul se angajează să conducă activitatea Consiliului Uniunii Europene în fața provocărilor și presiunilor geopolitice fără precedent: războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ca o provocare existențială pentru Uniunea Europeană; situația din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul israeliano-palestinian; erodarea ordinii internaționale bazate pe reguli. Programul celor trei state are în centru ideea de 'Europă liberă și democratică', de 'Europă puternică și sigură' și de 'Europă prosperă și competitivă'. Cu privire la ideea de 'Europă liberă și democratică, trio-ul va sprijini implementarea Scutului European al Democrației, acordând o atenție deosebită activității Centrului European pentru Reziliență Democratică. Va menține, de asemenea, acțiuni ferme împotriva diviziunii, radicalizării, terorismului, extremismului violent, rasismului, antisemitismului, urii anti-musulmane și xenofobiei (sursa: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10392-2026-INIT/en/pdf). Referindu-se la 'o Europă puternică și sigură', cele trei țări vor asigura un tratament echitabil tuturor candidaților și potențialilor candidați, menținând în același timp o abordare eficientă, credibilă, previzibilă și bazată pe merit. în acest context, va sprijini ferm calea către aderarea la UE a Ucrainei, a Republicii Moldova și a candidaților și potențialilor candidați din Balcanii de Vest. în vederea implementării ideii de 'Europă prosperă și competitivă', trio-ul va finaliza lucrările la un cadru financiar multianual care să răspundă nevoilor Uniunii pentru perioada 2028-2034. Noul buget pe termen lung va fi conceput pentru a dota UE cu resursele necesare pentru a-și îndeplini ambițiile și prioritățile strategice pe termen lung și pentru a răspunde eficient provocărilor emergente din următorii ani. Trioul va continua totodată implementarea Strategiei pentru piața unică într-un mod ambițios și în toate dimensiunile sale, în conformitate cu agenda 'O singură Europă, o singură piață'. AGERPRES / (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu)
30 iunie - Ziua internațională a parlamentarismului (ONU)
Ziua internațională a parlamentarismului este marcată anual, la 30 iunie, în această zi fiind fondată, în 1989, Uniunea Interparlamentară (UIP). Tema zilei în acest an este 'Bring human rights into focus', potrivit https://www.ipu.org/. Tema din 2026 dorește să sublinieze că drepturile omului și libertățile democratice nu sunt doar idealuri abstracte, ci sunt fundamente ale democrației liberale pe care parlamentele trebuie să le protejeze. Cu toate acestea, în întreaga lume, acestea sunt puse în plan secund. Campania UIP pentru Drepturile Omului 2026 'Să aducem drepturile omului în prim-plan' / 'Bring human rights into focus' reprezintă un apel pentru repoziționarea acestor drepturi ca prioritare și pentru a le menține acolo. Uniunea Interparlamentară argumentează alegerea temei, arătând că parlamentarii din întreaga lume sunt reduși la tăcere, amenințați și persecutați doar pentru că își fac treaba. Mai mult, angajamentele internaționale privind drepturile omului se materializează doar atunci când parlamentele le transpun în legislație. Parlamentele au puterea - și responsabilitatea - de a concentra mai mult atenția asupra drepturilor omului în tot ceea ce fac. Cu cât legile sunt mai clare, cu atât protecția este mai puternică, mai susțin organizatorii. Marcarea unei astfel de zile a fost decisă considerându-se că dimensiunea parlamentară a democrației trebuie consolidată, mai ales în contextul în care democrațiile deja se confruntă cu numeroase provocări precum mișcările populiste sau cele radicale, conform https://www.ipu.org/ și https://www.un.org/. în acest context, ONU consideră că, pentru ca democrația să prospere, parlamentele, ca piatră de temelie a democrațiilor moderne, trebuie să fie puternice, transparente, responsabile și reprezentative. Aniversarea acestei zile a fost stabilită în 2018 de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin A/RES/72/278, care a recunoscut rolul parlamentelor în planurile și strategiile naționale și în asigurarea unei mai mari transparențe și responsabilitate la nivel național și global. ONU promovează și conceptul de diplomație parlamentară, ca modalitate de a construi relații și de a promova cooperarea între parlamentele naționale. Multe parlamente își încurajează membrii să participe la organizații interparlamentare, schimburi bilaterale și alte inițiative de diplomație parlamentară, scrie https://www.un.org/. Tema din 2025 a zilei a fost 'Achieving gender equality, action by action'/ 'Realizarea egalității de gen, acțiune cu acțiune', marcând un an crucial, în care Declarația de la Beijing și Platforma de Acțiune Beijing, planul global pentru egalitatea de gen, a sarbatorit cea de-a 30-a aniversare, potrivit https://www.ipu.org/. Temele edițiilor anterioare au fost: 'Parliaments for the planet' (2023), 'Citizen engagement and public participation in the work of parliaments around the world (2022)', 'I Say Yes to Youth in Parliament!' (2021), 'Member events for 2020 (2020)', 'IPU's 130th anniversary!' (2019), conform https://www.ipu.org. Regimurile parlamentare sunt acele regimuri caracterizate de un guvern responsabil în fața parlamentului, noțiunea de democrație parlamentară fiind produsul secolului al XX-lea, ce a urmat apariției și extinderii sufragiului universal. Criteriul minim al democrației este considerat votul universal. în majoritatea țărilor cu un regim de monarhie constituțională, precum Marea Britanie, statele din Scandinavia sau Benelux, democrația a fost introdusă mai târziu decât regimul parlamentar. Doar în unele monarhii autoritare a fost introdus sau păstrat votul universal, fără a avea însă și un regim parlamentar cu guvern responsabil în fața parlamentelor (ex: Franța - 1851 sau Germania - 1871), se arată pe site-ul https://www.sciencedirect.com/. în cercetările recente, conceptul de parlamentarism este definit prin prisma discuțiilor despre deliberare (parlamentară), reprezentare, responsabilitate și suveranitate, sau prin prisma libertăților parlamentare (libertatea de exprimare, mandatul liber, alegerile libere etc). De asemenea, dezbaterile conceptuale recente din jurul parlamentarismului includ deficitul în creștere a legitimității parlamentelor naționale, conform articolului 'Parliamentarism: A Concept and its Practice' (Kari Palonen și Zoltan Gabor Szucs), publicat pe site-ul https://ecpr.eu/. în prezent, aproape fiecare țară din lume are o formă de parlament, sistemele politice parlamentare clasificându-se în două categorii: bicameral și unicameral. Din 188 de parlamente naționale din lume, 81 sunt bicamerale (162 de camere) și 107 sunt unicamerale, ceea ce înseamnă aproximativ 44.000 de membri în întreaga lume, conform https://www.ipu.org/. Uniunea Interparlamentară Uniunea Interparlamentară (UIP) a fost creată la 30 iunie 1889, într-o perioadă în care nu existau mijloace prin care guvernele și parlamentele să coopereze la nivel internațional. Ideea reunirii parlamentarilor din diferite țări câștigase teren în rândul pacifiștilor în anii 1870 și 1880, dar până în 1889 nimeni nu transformase ideea în realitate. Bazele Uniunii au fost puse de către englezii William Randal Cremer și Frenchman Frederic Passy, laureați ai Nobelului pentru Pace. La 30 iunie 1889, Passy a fost ales președinte și Cremer vicepreședinte. în 1892, grupul și-a înființat sediul, Biroul Interparlamentar, la Berna, în Elveția, Albert Gobat fiind secretar general voluntar până în 1909. Eforturile acestor personalități au condus la crearea primei organizații politice internaționale, oferind cadrul cooperării multilaterale între națiuni de astăzi. Uniunea Interparlamentară a jucat un rol esențial în înființarea Curții Permanente de Arbitraj de la Haga în 1899, precum și în în crearea Ligii Națiunilor în 1919 și a Națiunilor Unite în 1945. Actuala denumire de Uniunea Interparlamentară datează din 1899, scrie https://www.ipu.org/. în prezent, Uniunea Interparlamentară reunește 183 de parlamente naționale. UIP își propune să ajute parlamentele să devină mai reprezentative, mai echilibrate în funcție de gen, mai tinere, mai transparente, accesibile, responsabile și eficiente. Idealurile democratice ale UIP au fost consacrate în două declarații importante: Declarația privind criteriile pentru alegeri libere și corecte (1994) și Declarația Universală asupra Democrației (1997). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
PERSONALITATEA ZILEI: Czeslaw Milosz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Czeslaw Milosz a fost un poet, romancier, traducător, critic și diplomat polonez - american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1980. (sursă: www.britannica.com) S-a născut pe 30 iunie 1911, în Seteiniai, Imperiul Rus (acum Lituania). A fost considerat un scriitor 'care, cu o clarviziune fără compromisuri, exprimă condiția expusă a omului într-o lume a conflictelor severe', potrivit sursei menționate. Scrierile lui Milosz examinează impactul regimurilor și sistemelor represive, precum național-socialismul și comunismul, asupra spiritului uman. A fost în primul rând un poet, dar cea mai cunoscută lucrare a sa este o colecție de eseuri 'The Captive Mind' (1953). Fiul lui Aleksander Milosz, inginer constructor, și al Weronikai, născută Kunat, Milosz și-a terminat studiile universitare la Vilna (acum Vilnius, Lituania), oraș care a aparținut Poloniei între cele două războaie mondiale.
29 iunie - Ziua internațională a Dunării
în fiecare an, pe 29 iunie, cele 14 țări din bazinul fluviului Dunărea - Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, România, R. Moldova și Ucraina - sărbătoresc împreună Ziua internațională a Dunării, o tradiție anuală lansată de Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR) în 2004, potrivit https://www.icpdr.org/. Sărbătorită de-a lungul întregului curs al Dunării, această zi specială evidențiază fluviul ca o linie vitală care leagă oameni, culturi și ecosisteme dincolo de granițe. Motto-ul acestui an, 'United by Danube', reflectă spiritul de conectare și subliniază modul în care valorile comune și un fluviu, care unește, pot aduce împreună oamenii din diferite țări și culturi. înființată pentru a marca semnarea Convenției privind Protecția Bazinului Fluvial Dunărea, Ziua internațională a Dunării are, de asemenea, o puternică semnificație instituțională. De-a lungul anilor, s-a dezvoltat într-o platformă cheie pentru cooperarea între 14 țări, consolidând responsabilitatea comună a celor 79 de milioane de locuitori ai bazinului de a proteja Dunărea ca un bun natural și cultural vital. Prin activități specifice și acțiuni de informare, inițiativa promovează gestionarea mediului necesară pentru a susține rolul esențial al fluviului în infrastructura naturală a Europei. O gamă largă de evenimente vor avea loc în întreg bazinul, cu un accent deosebit pe implicarea copiilor și tinerilor. Prin activități practice, programe educaționale și inițiative creative, oferind tuturor oportunitatea de a explora râurile, zonele inundabile și ecosistemele acvatice și de a înțelege mai bine rolul lor în protejarea acestora. De la sărbători locale la inițiative naționale, Ziua internațională a Dunării oferă o platformă pentru cetățeni, școli, organizații și instituții pentru a se conecta și a participa la un efort comun de a contribui la misiunea ICPDR către o Dunăre mai curată, mai sănătoasă și mai sigură, unul dintre cele mai importante sisteme fluviale ale Europei. Pe 26 iunie, un workshop dedicat evenimentului 'Uniți pentru Dunăre' a fost organizat de Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), care a reunit reprezentanți din cadrul MMAP, ANAR, INHGA, Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), precum și specialiști și reprezentanți ai instituțiilor implicate în monitorizarea, protecția și gestionarea resurselor de apă, conform https://www.facebook.com/rowater.ro/. Workshop-ul a fost dedicat proiectelor, studiilor și activităților desfășurate pentru monitorizarea cantitativă și calitativă a fluviului Dunărea pe sectorul românesc, precum și rolului instituțiilor în consolidarea colaborării la nivel național și transfrontalier în bazinul hidrografic al Dunării. Printre temele abordate s-au aflat: cooperarea transfrontalieră pentru un curs al Dunării durabil, politici, monitorizare și implementare; rolul Dunării în regândirea politicilor și a managementului apelor din perspectivă transfrontalieră; contribuția ANM la monitorizarea și analiza fenomenelor meteorologice cu impact asupra bazinului hidrografic al Dunării. Printre alte evenimentele organizate cu acest prilej la noi în țară se află 'Ziua Dunării - Descoperă Rowmania', organizat de Primăria Municipiului Călărași, în parteneriat cu Asociația 'Ivan Patzaichin - Mila 23' (27 iunie, în Parcul Central - Zona Debarcader), precum și unul dintre cele mai spectaculoase evenimente transfrontaliere - 'Parada Dunării - Două steaguri, un fluviu' (27 iunie), organizat de Asociația Arpatia Giurgiu și Primăria Orașului Ruse, în regiunea de frontieră româno-bulgară, potrivit https://primariacalarasi.ro/ și https://danubeparade.com/. *** Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea a fost semnată pe 29 iunie 1994, la Sofia, în capitala Bulgariei, de către Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Documentul oferă cadrul de cooperare pentru guverne, organizații neguvernamentale, instituții de cercetare și industrie, această dată fiind marcată la nivel internațional la propunerea țărilor dunărene și sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea. Semnatarii documentului, oficiali ai statelor situate în bazinul Dunării (Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, România, Republica Slovacă, Slovenia și Ucraina) și din partea Comisiei Europene au adus, cu această ocazie, în atenția opiniei publice necesitatea protejării Dunării. Ulterior, Convenția a fost semnată de Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru. România este depozitarul Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. România a devenit stat membru al Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea în 1995, odată cu ratificarea, prin Legea nr. 14/1995, a Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea. De asemenea, Austria, Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, Slovenia, Republica Serbia, Ucraina, Muntenegru și Comisia Europeană sunt membre ale comisiei, conform https://primariacalarasi.ro/. *** Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei, după Volga, și singurul din Europa care curge de la vest la est, având izvorul în Munții Pădurea Neagră din Germania. Parcurge 2.858 de kilometri, trecând prin 10 state europene - Germania, Austria, Slovacia, Republica Serbia, Croația, Ungaria, România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina și traversând patru capitale - Viena, Bratislava, Belgrad și Budapesta. Călătoria Dunării se încheie pe teritoriul țării noastre, vărsându-se în Marea Neagră, prin intermediul a trei brațe - Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe - creând, însă, una dintre cele mai mari și mai bine conservate zone umede din Europa: Delta Dunării, cu peste 5.000 de plante și animale, conform datelor Administrației Naționale 'Apele Române'. Principalul fluviu al Europei, Dunărea aduce numeroase beneficii economice țărilor riverane și împreună cu afluenții săi formează unul dintre cele mai importante sisteme acvatice din Europa. Bazinul hidrografic al Dunării joacă un rol important în contextul politic, social, economic și cultural, pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Sud-Est. Fluviul reprezintă o sursă importantă pentru alimentarea cu apă potabilă, apă pentru irigații și industrie pentru cei peste 115 milioane de locuitori ai acestei regiuni. Comunitățile riverane Dunării se implică în acțiuni ecologice, educative, socio-culturale, sportive și de recreere pentru protejarea acestui fluviu unic în Europa. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Lăzăroiu)
29 iunie - Ziua internațională a tropicelor (ONU)
Ziua internațională a tropicelor celebrează diversitatea extraordinară a regiunii tropicale, evidențiind în același timp provocările și oportunitățile unice cu care se confruntă națiunile din regiunea tropicală. Aceasta oferă o oportunitate de a evalua progresele înregistrate în zonele tropicale, de a împărtăși povești și expertiză tropicală și de a recunoaște diversitatea și potențialul regiunii, conform www.un.org. Raportul inaugural privind starea tropicelor a fost lansat pe 29 iunie 2014, ca punct culminant al unei colaborări între douăsprezece instituții de cercetare tropicală de top. Cu ocazia aniversării lansării raportului, în 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluția A/RES/70/267, care stabilea data de 29 iunie a fiecărui pentru marcarea Zilei internaționale a tropicelor.
29 iunie - Ziua lucrătorilor din penitenciarele din România
Ziua lucrătorilor din penitenciarele din România este marcată anual, pe 29 iunie, de Administrația Națională a Penitenciarelor, aflată sub patronajul spiritual al Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii sistemului penitenciar, conform https://anp.gov.ro/. Conform prevederilor celor două protocoale din 1993 (art.15) și 1997 (art.10) semnate între Patriarhia Română și Ministerul Justiției, privind desfășurarea activității religioase în sistemul penitenciar românesc, 'Sfinții Apostoli Petru și Pavel vor fi considerați ocrotitori ai sistemului penitenciar din România', notează https://anp.gov.ro/. Cu acest prilej vor avea loc slujbe religioase, dar și evenimente precum 'Ziua Porților Deschise', în vederea promovării tradițiilor organizaționale ale instituțiilor penitenciare dar și pentru îmbunătățirea percepției opiniei publice cu privire la rolul lucrătorilor de penitenciar în societate. Activitatea Administrației Naționale a Penitenciarelor se desfășoară în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, Declarației Universale a Drepturilor Omului, Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale, cu recomandările Consiliului Europei cu privire la tratamentul deținuților, cu dispozițiile Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările ulterioare, Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu completările ulterioare, Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiție, se arată pe site-ul https://anp.gov.ro/. Organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) sunt reglementate, în prezent, prin Hotărârea Guvernului nr. 756 din 12 octombrie 2016 publicată în Monitorul Oficial din nr. 849 din 26 octombrie 2016. Potrivit acesteia, ANP este instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiției. De asemenea, ANP și unitățile subordonate fac parte din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională ale statului și constituie sistemul administrației penitenciare. Personalul din sistemul administrației penitenciare este constituit din funcționari publici cu statut special, funcționari publici și din personal contractual. Administrația Națională a Penitenciarelor contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice și a securității naționale prin organizarea pazei, escortării, însoțirii, supravegherii și aplicării regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă și în secțiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităților de reintegrare socială a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv, precum și prin activități de prevenire a criminalității și terorismului în mediul penitenciar, desfășurate potrivit legii, conform https://anp.gov.ro/. *** Prima atestare documentară a unui așezământ de detenție în țara noastră datează din secolul al XIV-lea, la Ocna Trotușului. în secolul al XVII-lea au apărut primele legiuiri care vizau aplicarea pedepselor, respectiv Pravila Mică de la Govora (1640) și 'Cartea Românească de învățătură de la pravilele împărătești (...)', tipărită în timpul domniei lui Vasile Lupu. Primele închisori construite au apărut în Transilvania, între 1700-1800. Sistemul penitenciar a cunoscut, în perioada 1828-1834, o serie de transformări și de modernizări. în Țara Românească a apărut Regulamentul organic (1832-1833), prin care au fost organizate temnițele, iar în 1851 - Regulamentul pentru închisoarea capitalei (Iași), prin care s-a oprit insulta și bătaia arestaților, potrivit broșurii de prezentare a ANP publicată pe https://anp.gov.ro/. în 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat ca administrația temnițelor să se desființeze, sistemul penitenciar din Moldova să se aplice și în Muntenia și a aprobat Regulamentul pentru organizarea serviciului stabilimentelor penitenciare și cele de binefacere din România. între anii 1874-1930 a fost aplicat Regulamentul general pentru penitenciarele centrale, care a instituit regimul de izolare celulară noaptea și lucrul în comun ziua. Legea din 1929 pentru organizarea penitenciarelor și institutelor de prevenție a instituit sistemul progresiv englez. Regulamentul asupra regimului de executare a pedepselor (1938) a fost una din cele mai evoluate reglementări europene în materie din acea perioadă. în 1969 au fost elaborate proiectele Legii nr. 23/1969 și a Regulamentului de aplicare a acesteia, în urma adoptării de către ONU în 1955 a 'Ansamblului de reguli minime pentru tratamentul deținuților', rămas în vigoare până în anul 2003. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
CSAT pe tema Summitului NATO de la Ankara sau misiunile în afara țării pentru 2027 (29 iunie)
Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 29 iunie 2026, la ora 15:00, la Palatul Cotroceni, conform unui anunț al Administrației prezidențială din 26 iunie. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: * obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie); * forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027; * analiza implicațiilor pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană. în cadrul ședinței Consiliului, vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, conform sursei citate. *** Anterioara ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării a avut loc la 29 mai 2026 și a avut ca subiect de discuție implicațiile de securitate generate de incidentul cu dronă din municipiul Galați din aceeași zi, precum și măsurile de consolidare a apărării spațiului aerian al României. După ședință, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că 'responsabilitatea integrală pentru acest incident aparține Federației Ruse', potrivit https://csat.presidency.ro/. 'Declar, cu toată fermitatea, că responsabilitatea integrală pentru acest incident îi aparține Federației Ruse. Ceea ce s-a petrecut astăzi la Galați este consecința directă a războiului de agresiune dezlănțuit de Rusia împotriva Ucrainei, a modului iresponsabil și nediscriminatoriu în care Moscova operează aceste sisteme de armament în vecinătatea imediată a frontierelor NATO, precum și a disprețului sistematic față de dreptul internațional. Nu există nicio ambiguitate cu privire la autorul și la cauza acestei agresiuni.', a declarat președintele Dan. Președintele Nicușor Dan a anunțat, de asemenea, că în CSAT s-au decis trei măsuri principale: * 'Informarea aliaților - toți aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană au fost informați despre incident. Comunicarea cu structurile militare Aliate este în desfășurare în timp real; * Capabilități antidrone Aliate suplimentare - România a solicitat formal ca Aliații să deplaseze pe teritoriul național capabilități antidrone suplimentare, pentru consolidarea apărării noastre și a Flancului Estic al Alianței, în conformitate cu instrucțiunile SACEUR; * Sesizarea Consiliului de Securitate al ONU - România va informa oficial Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la această încălcare brutală și repetată a dreptului internațional de către Federația Rusă.' Ședințele CSAT convocate de actualul președinte (2025-2026) De când a devenit președinte, Nicușor Dan a mai convocat CSAT la: 30 iunie, 25 septembrie și 24 noiembrie 2025, 11 martie 2026, 29 mai 2026. La ședința din 30 iunie 2025, una din temele dezbătute a fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili. Membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român, conform https://csat.presidency.ro/. Un alt subiect discutat în ședința din 30 iunie a fost războiul din Ucraina, membrii CSAT apreciind că este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Ședința CSAT convocată de Nicușor Dan pentru 25 septembrie 2025 a avut ca temă doborârea dronelor care intră în spațiul aerian românesc. Totodată, CSAT a hotărât că decizia de interceptare sau doborâre a unei aeronave militare cu sau fără pilot sau a unei rachete care intră fără permisiune în spațiul național aparține comandantului militar al operațiunii. în cazul în care este vorba de o aeronavă civilă, decizia aparține ministrului Apărării. De asemenea, doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian național este o decizie luată ''în ultimă instanță'', a afirmat ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu. ''Este și spiritul legii, suntem o țară pe timp de pace, spiritul legii este să folosești armamentul în ultimă instanță, când orice altceva nu funcționează'', a mai subliniat acesta. Ședința din 24 noiembrie 2025 a CSAT a avut ca principal punct pe ordinea de zi Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Conceptul central al Strategiei, propuse și ulterior adoptate în parlament, a fost acela de ''independență solidară'', ca rezultat al câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat. De asemenea, în cadrul ședinței din 24 noiembrie 2025, au mai fost aprobate: * cererea României în cadrul mecanismului de finanțare europeană SAFE; * raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor 'CMX-25'; * evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile prognosticate pentru anul 2026; * Analiza Strategică a Apărării. Subiectele principale de dezbatere din ședința CSAT din 11 martie 2026 au fost situația din Orientul Mijociu, ca urmare a războiului din Iran, declanșat la 28 februarie, precum și dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. Cu privire la războiul din Golf, președintele Nicușor Dan a vorbit, după reuniune, despre eforturile României de a opri acest război. 'România, împreună cu țările europene, încearcă, prin mijloace diplomatice, politice, să oprească acest război, care, evident, are consecințe asupra economiei noastre și are consecințe asupra românilor care trăiesc în zonă, fie că sunt rezidenți, fie că nu sunt rezidenți, fie că au doar cetățenia română, fie că au dublă cetățenie', a precizat Dan. Cu privire la dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România, Nicușor Dan a subliniat faptul că aceste echipamente sunt defensive. 'Subliniez faptul că aceste echipamente sunt defensive și subliniez faptul că ele nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis. în termeni tehnici, astea se spune că ele sunt echipamente non-cinetice. Ele vor fi - în măsura în care Parlamentul aprobă în ședința care urmează să aibă loc azi - ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat între România și Statele Unite, și este o colaborare a României cu Statele Unite similară în aceste zile cu o colaborare pe care alte țări NATO o fac'. *** Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională. Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională. CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Bud Spencer
Actorul Bud Spencer este faimos atât pentru rolul inspectorului Rizzo, supranumit Piedone, cât și pentru filmele de acțiune, western spaghetti și comedie în care a jucat alături de Terence Hill. Bud Spencer, pe numele real Carlo Pedersoli, s-a născut la 31 octombrie 1929, în Napoli, Italia, potrivit https://en.budspencerofficial.com/. în tinerețe a fost un înotător profesionist de succes. A fost primul italian care a parcurs înot 100 m în timpul record de 59,5 secunde, stilul liber, performanță înregistrată la 19 septembrie 1950. Bud Spencer în filmul "Par şi impar" (1978) La Jocurile Mediteraneene din 1951, desfășurate în Alexandria, Egipt, a câștigat medalia de argint la 100 m, stil liber. A participat și la Olimpiada din Helsinki, în 1952, unde a ajuns în semifinale, performanță repetată patru ani mai târziu, la Melbourne. A făcut parte din echipa de polo a clubului S.S. Lazio, cu care a câștigat campionatul intern în 1954. Pentru rezultatele sale sportive, a fost medaliat, la 17 ianuarie 2005, cu Caimano d'oro de Federația Italiană de înot. Cariera sa actoricească a început în 1949, în comedia de scurtmetraj ''Quel fantasma di mio marito''. în 1959, după numeroase roluri secundare, avea să-l întâlnească, pe platourile de filmare pentru ''Hannibal'', pe actorul italian Terence Hill (pe numele de naștere Mario Girotti), alături de care va filma 18 filme. Bud Spencer şi Terence Hill în filmul "Par şi impar" (1978) în 1967, Carlo Pedersoli și-a schimbat numele de scenă, devenind Bud Spencer, o combinație dintre numele berii sale favorite (Budweiser) și actorul său preferat, Spencer Tracy. Tot în 1967 apare primul film care i-a avut pe afiș pe Bud Spencer și pe Terence Hill, intitulat ''God Forgives... I Don't''. Au urmat, printre altele, ''Ace High'' (1968), ''Boot Hill'' (1969), ''Trinity is Still My Name'' (1971), ''Watch Out, We're Mad'' (1974), ''Odds and Evens'' (1978), ''Go For It!'' (1983), ''Troublemakers'' (1994).
27 iunie - Ziua întreprinderilor micro, mici și mijlocii (ONU)
La 27 iunie 2026, Organizația Națiunilor Unite celebrează a zecea ediție a Zilei internaționale a întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Instituită în 2017, conform Rezoluției 71/279 adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie, această zi recunoaște rolul fundamental al IMM-urilor în crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și promovarea dezvoltării economice incluzive la nivel global. Tema ediției din 2026 este 'Generația viitoare de IMM-uri'. A fost propusă de Consiliul Internațional pentru Afaceri Mici (International Council for Small Business sau ICSB), care este cea mai veche și mai mare organizație non-profit la nivel mondial dedicată exclusiv promovării și dezvoltării antreprenoriatului și IMM-urilor. Inteligența artificială, digitalizarea accelerată și provocările climatice remodelează complet mediul de afaceri. Forumul principal, organizat de ICSB la sediul ONU din New York în ziua de 26 iunie 2026, promovează antreprenoriatul centrat pe om. Este subliniată nevoia unei abordări care plasează tehnologia în slujba oamenilor, nu invers. Totodată, sunt programate discuții despre modalitățile în care tinerii antreprenori și microîntreprinderile pot accesa oportunități în era AI, cum pot fi IMM-urile susținute prin politici publice și cum pot contribui la o creștere economică sustenabilă.
Retrospectiva evenimentelor interne 22-26 iunie 2026
Respingerea de către parlament a Guvernului Adrian Veștea, consultările președinte-partide în vederea desemnării unui nou premier, anunțul președintelui Nicușor Dan că se conturează formarea unui guvern minoritar, decizia PSD de a-l susține pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier, decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier, participarea președintelui Dan la Summitul Flancului estic de la Gdansk, declararea persona non grata de Rusia a gerantului interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg reprezintă o parte dintre evenimentele interne ale perioadei 22-26 iunie 2026. Guvernul Adrian Veștea a fost respins în parlament * Guvernul Adrian Veștea a fost respins, la 22 iunie, de Parlament, cu 189 de voturi 'pentru' și 23 de voturi împotrivă, din 212 voturi exprimate. Audierile miniștrilor au avut loc în aceeași zi. Premierul desemnat, Adrian Veștea, a declarat, la 22 iunie, după ce Guvernul propus de el a fost respins de parlament, că votul nu a fost cel pe care l-a sperat pentru România, dar îl respectă. După votul de respingere a Guvernului Veștea, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că este evident 'că ne aflăm cu un pas mai aproape de anticipate'. Totodată, el a subliniat că PSD nu va vota un guvern minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR. 'Eu vă spun un lucru. La cum știu eu PSD, fiindcă îl știu bine, PSD nu va vota un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, să fie clar. Dacă, în urma consultărilor de la Cotroceni, președintele va acorda PSD acest mandat, o să vedem în ce formulă venim în fața Parlamentului', a mai declarat Sorin Grindeanu. Președintele USR, Dominic Fritz, a transmis, la rândul său, că este nevoie urgent de consultări 'transparente', după ce Guvernul Veștea nu a întrunit votul majorității parlamentare. El a reafirmat că USR este gata să facă parte dintr-un guvern minoritar. Premierul demis și președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, la 23 iunie, că România 'are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline', 'un Guvern construit pe transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice'. Adrian Veștea, fost prim-vicepreședinte al PNL, a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan la 14 iunie 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat în aceeași zi, fără să mai meargă la vot în parlament. Președintele Nicușor Dan îl desemnase pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier la data de 4 iunie, în contextul în care Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, votată de PSD, AUR și PACE - întâi România, la 5 mai. Guvernul Ilie Bolojan a fost instalat în iunie 2025, sub forma unei coaliții de guvernare ce a inclus PSD, PNL, USR, UDMR. Președintele Nicușor Dan a chemat partidele la consultări pentru desemnarea premierului, după respingerea Guvernului Veștea * La 23 iunie, președintele Nicușor Dan a chemat partidele politice parlamentare la consultări pentru desemnarea premierului, după ce Guvernul Adrian Veștea a fost respins în parlament la 22 iunie. La ieșirea de la consultări, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că PSD este gata să își asume guvernarea. 'PSD l-a anunțat astăzi pe președintele României că își asumă guvernarea. Acest lucru l-am spus și la întâlnirile anterioare. Așteptăm finalul acestor consultări. PSD este gata să formeze un Guvern, un Guvern pe care, urmare a acestor discuții pe care președintele le va avea, ne-am dori să intre cât mai rapid în funcție', a spus Sorin Grindeanu. Președintele AUR, George Simion, a declarat, după consultările de la Cotroceni, că fără formațiunea sa politică nu se poate forma un guvern. 'AUR a venit în fața lui Nicușor Dan cu o propunere de ieșire din criză și cu o propunere de premier', a spus el. Simion a susținut că AUR este singurul partid care a respectat voința românilor și că perioada scursă după demiterea guvernului Bolojan a reprezentat 'o lună pierdută'. Liderul AUR a spus că este luată în considerare inclusiv demiterea președintelui țării. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, după consultări, că un Pact pentru România reprezintă 'o formulă realistă', prin care se poate avea 'în termen scurt' un guvern învestit. 'Am prezentat președintelui României poziția PNL în această situație dificilă în care suntem. Având în vedere modul în care s-au derulat lucrurile, PNL consideră că o formulă realistă prin care putem avea într-un termen scurt un guvern învestit este o formulă care să se bazeze într-o condiție de bază pe un acord politic, pe un pact pentru România care să fie valabil în perioada următoare până la sfârșitul anului în care forțele politice care într-adevăr înțeleg situația dificilă a țării noastre l-ar semna', a afirmat Bolojan. El a adăugat că pactul trebuie să cuprindă angajamentul partidelor de a nu depune moțiuni de cenzură până la sfârșitul anului pe 'subiectele care sunt cuprinse în pact'. Bolojan a spus că PNL este deschis să voteze un guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar PNL-USR-UDMR. Președintele Dan, după consultări: se conturează un guvern minoritar * Președintele Nicușor Dan a scris pe Facebook, la 23 iunie, după consultările cu partidele parlamentare în vederea desemnării premierului, că se conturează un guvern minoritar. Varianta care pare să se contureze după consultările de la Cotroceni este cea a unui guvern minoritar, iar procesul de formare a unui nou executiv trebuie să fie 'accelerat', a transmis Nicușor Dan. El a invitat partidele parlamentare să demareze discuțiile pentru semnarea acestui acord parlamentar și, ulterior, să facă propuneri pentru formula de guvern minoritar, susținut în concordanță cu acest acord. PSD a decis să își asume guvernarea cu Sorin Grindeanu premier * Biroul Permanent Național al PSD a decis, la 24 iunie, în unanimitate, ca partidul să își asume guvernarea, iar președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, să fie propunerea de premier, conform declarațiilor liderului PSD. Președintele PSD a mai spus că e nevoie 'de soluții concrete care să pună mai presus pe oameni, pe români'. 'Avem nevoie rapid de un Guvern funcțional și nu de un nou sezon de conflicte politice. încrederea oamenilor, a românilor în clasa politică în acest moment este zero. Și toți, inclusiv noi, avem partea noastră de responsabilitate pentru că s-a ajuns în acest punct. Cred că a venit vremea să nu mai arătăm cu degetul unii către alții, ci să venim cu soluții concrete care să pună mai presus pe oameni, pe români, decât calculele politice care ne-au ghidat în ultimele săptămâni. Din acest motiv, PSD a decis astăzi, în Biroul Politic Național, în unanimitate, să-și asume responsabilitatea, răspunderea guvernării, iar președintele partidului să fie propunerea de premier', a mai spus Grindeanu. USR, PNL și UDMR au decis să îl susțină pe Siegfried Mureșan (PNL) pentru funcția de prim-ministru * PNL, USR și UDMR au transmis, la 26 iunie, că îl susțin pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru al României, se arată într-un comunicat transmis de USR și PNL. 'PNL, USR și UDMR înaintează o propunere comună pentru funcția de prim-ministru al României în persoana europarlamentarului Siegfried Mureșan. România are nevoie de un guvern care să gestioneze în mod responsabil urgențele și prioritățile țării (PNRR, Programul SAFE, echilibrele financiar-bugetare, aderarea la OCDE), să continue reformele și să valorifice fiecare oportunitate de dezvoltare în interesul cetățenilor', precizează sursa citată. Vicepreședintele PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan, a declarat, la 26 iunie, după ce a fost propus pentru funcția de premier, că obiectivul este formarea unui guvern competent, coerent și 'realmente pro-european prin acțiune, nu doar prin declarații'. El a subliniat că desemnarea premierului aparține președintelui României. Președintele Nicușor Dan: următorul summit al Flancului estic va avea loc în România * Președintele Nicușor Dan a anunțat, la 25 iunie, în cadrul unei declarații de presă comune cu liderii care au participat la summitul Formatului Flancului estic, la Gdansk, că următorul summit al Flancului estic avea loc în România. 'Am fost de acord că următoarea reuniune în acest format va avea loc în România la începutul anului 2027, dacă până atunci nu vor avea loc evenimente excepționale', a declarat președintele. în intervenția sa, Nicușor Dan a abordat situația de securitate din regiune și rolul României. Președintele a spus că este important ca această unitate să fie de la nordul la sudul Flancului estic, pentru zona Mării Negre. Formatul Helsinki, ce reunește țări precum Suedia, Finlanda, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, România și Bulgaria, a avut primul summit în 2025, la Helsinki. MAE: Gerantul interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg, declarat persona non grata de Rusia * Gerantul interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg a fost declarat persona non grata și partea rusă a decis retragerea consimțământului pentru înființarea postului consular respectiv, a anunțat, la 25 iunie, Ministerul Afacerilor Externe. MAE a precizat că decizia a fost comunicată ambasadorului României în Federația Rusă, care a fost convocat, la această dată, la Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse. Potrivit MAE, reacția părții ruse era previzibilă, după ce la 29 mai (data prăbușirii dronei rusești la Galați), partea română a decis declararea persona non grata a consulului general al Federației Ruse la Constanța și a dispus închiderea Consulatului General al Federației Ruse din orașul respectiv. A patra plată din PNRR, în valoare de 2,25 mld. euro, virată către România * Comisia Europeană a plătit, la 23 iunie, României granturi în valoare de 2,25 miliarde de euro, marcând a patra plată în cadrul PNRR, elementul central al NextGenerationEU, programul post-pandemic al Comisiei menit să sprijine redresarea, creșterea economică și competitivitatea statelor membre. Plata urmează celei de-a patra cereri de plată a României, depusă la 19 decembrie 2025. Această cerere include 38 de jaloane și 24 de ținte, care corespund unor etape importante în realizarea reformelor și a investițiilor, care vor genera schimbări pozitive pentru cetățenii și întreprinderile din România. Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Actuala formă a PNRR este varianta renegociată de România în noiembrie 2025. Alegeri la Academia Română - profesorul Corin Braga, printre noii membri corespondenți * Adunarea Generală a Academiei Române, întrunită la 24 iunie, a decis, prin vot secret, alegerea a patru membri corespondenți, printre aceștia regăsindu-se profesorul de literatură comparată, romancierul și criticul literar Corin Braga. Noii membrii aleși sunt: * Corin Braga - Secția de filologie și literatură; * Daniel-Costin Beltiță - Secția de științe matematice; * Sergiu Coșeri - Secția de științe chimice; * Alida Timar-Gabor - Secția de științe geonomice. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu) ***Sinteza este realizată în baza știrilor AGERPRES.
Săptămâna europeană 22-26 iunie 2026
Adoptarea de către Consiliul UE a două regulamente ce finalizează procesul de adoptare a acordului comercial SUA-UE, Summitul UE-Republica Moldova din 22 iunie, anunțul Comisiei Europene privind deblocarea primei tranșe de 3,2 miliarde de euro din împrumutul de 90 de mld. de euro pentru Ucraina, discuțiile despre Brexit și 'Rejoin' în Regatul Unit, precum și propunerea privind o misiune civilă a UE în Liban reprezintă o parte dintre evenimentele de la nivelul instituțiilor europene din intervalul 22-26 iunie. Consiliul UE/ Consiliul a adoptat două regulamente care pun în aplicare angajamentele tarifare prevăzute în Declarația comună UE-SUA * La 25 iunie, Consiliul a adoptat două regulamente care pun în aplicare angajamentele tarifare prevăzute în Declarația comună UE-SUA din 21 august 2025. Adoptarea finalizează procesul legislativ și confirmă angajamentul UE față de o relație comercială transatlantică stabilă, previzibilă și reciproc avantajoasă, menținând în același timp mecanismele de protecție necesare pentru a apăra interesele economice europene, conform https://www.consilium.europa.eu/. Cele două regulamente elimină restul de taxe vamale ale UE pentru mărfurile industriale din SUA, introduc accesul preferențial pentru anumite fructe de mare și produse agricole nesensibile din SUA prin contingente tarifare și tarife reduse și prelungesc suspendarea taxelor la importurile de homar, inclusiv de homar prelucrat (din toate țările, pe baza criteriului națiunii celei mai favorizate). Cele două regulamente urmează să fie semnate și publicate în Jurnalul Oficial, intrând în vigoare în ziua următoare datei publicării. Regulamentul principal va înceta să se aplice la sfârșitul anului 2029. Regulamentul privind importurile de homar se va aplica retroactiv de la 1 august 2025 și va expira la 31 iulie 2030, cu excepția cazului în care se iau măsuri suplimentare. Consiliul European/ Summitul UE-Republica Moldova * Republica Moldova a finalizat până acum 93% din reformele prevăzute în Planul de creștere, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după încheierea Summitului UE-Republica Moldova, desfășurat la Bruxelles, la 22 iunie, conform AFP. La acest summit, Uniunea Europeană a fost reprezentată de președinții Antonio Costa (Consiliul European) și Ursula von der Leyen (Comisia Europeană), iar Republica Moldova de președinta Maia Sandu. Declarația comună de la finalul reuniunii la nivel înalt a condamnat cu fermitate încă o dată ''războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei contra Ucrainei''. Declarația salută, de asemenea, evoluțiile înregistrate de Republica Moldova pentru a se alinia la acquis-ul comunitar, în ciuda unor presiuni externe fără precedent. ''Ne reiterăm angajamentul față de avansarea procesului de aderare a Moldovei la UE rapid și pe baza reformelor credibile și a principiului meritelor proprii, în concordanță cu criteriile de la Copenhaga'', se mai arată în același document. Republica Moldova a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început oficial în iunie 2024. UE și Republica Moldova cooperează, de asemenea, în contextul Parteneriatului estic. La 15 iunie 2026, Republica Moldova și Ucraina au deschis, la Luxemburg, primul cluster al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cel dedicat valorilor fundamentale. Comisia Europeană/ O primă tranșă de 3,2 miliarde de euro pentru Ucraina a fost deblocată * O primă tranșă de 3,2 miliarde de euro în cadrul împrumutului european de 90 miliarde de euro pentru Ucraina a fost deblocată la 24 iunie, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de AFP și DPA. Această primă plată, destinată să ajute guvernul ucrainean să-și echilibreze bugetul, va fi urmată, 'în zilele următoare', de o sumă de 6 miliarde de euro pentru finanțarea achiziției de drone, a precizat șefa executivului european într-un discurs la Gdansk, în Polonia, cu ocazia unei conferințe a donatorilor pentru reconstrucția Ucrainei. Țările membre ale UE au acordat, în decembrie 2025, un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pentru perioada 2026-2027, din care 60 de miliarde pentru sprijin militar și 30 de miliarde pentru zona bugetară. Industriile de apărare din țările UE, precum și din Ucraina sau Norvegia, au prioritate în achiziționarea de materiale militare în cadrul acestui împrumut, dar sunt posibile și derogări pentru țări terțe. Brexit/ Două treimi dintre alegătorii britanici consideră că decizia privind Brexitul din 2016 a avut un impact negativ asupra țării * Până la două treimi dintre alegătorii britanici, din toate taberele politice, consideră că decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană în 2016 a avut un impact negativ asupra țării, conform unui sondaj publicat la 21 iunie, de European Council on Foreign Relations (ECFR), citat de Reuters. Sondajul realizat think-tankul ECFR, între 7 și 14 mai 2026, pe un eșantion de peste 2.000 de respondenți, la 10 ani de la Brexit, a arătat că două treimi consideră că părăsirea Uniunii a crescut costul vieții și a avut un impact negativ asupra economiei. Dintre cei chestionați, 56% au considerat că părăsirea UE a fost un lucru rău pentru combaterea migrației ilegale, pentru comerț și formalitățile administrative, 57% au considerat că a redus șansele pentru tineri, iar 57% au considerat că a fost 'greșit' ca Regatul Unit să părăsească UE. Trei sferturi își doresc acum legături mai strânse cu UE, a precizat ECFR. Brexit/ Discuții în Regatul Unit privind un 'Rejoin' (posibilitate de revenire) * Dezbaterea privind o posibilă revenire a Regatului Unit în Uniunea Europeană (UE), cunoscută sub numele de 'Rejoin' (Reintegrare), a fost deschisă de o facțiune a Partidului Laburist, dar această posibilitate ridică semne de întrebare considerabile în rândul experților, care ar dori să afle ce condiții ar fi stabilite pentru reintegrare și dacă clubul european ar fi dispus să o accepte, informează EFE la 22 iunie. Referendumul privind Brexitul din 23 iunie 2016 a lăsat Regatul Unit profund polarizat, a testat sistemul tradițional bipartit dintre laburiști și conservatori și a deschis calea pentru ascensiunea partidelor populiste, atât de dreapta, cât și de stânga. Primii s-au pronunțat pentru rămânerea în afara UE, iar ceilalți pentru reintegrare. La dreapta, și în creștere, se află partidul Reform UK al lui Nigel Farage, politicianul care nu a încetat niciodată să critice UE în timp ce a fost membru al Parlamentului European - în 1990 și 2020 - și care își menține în continuare opoziția față de orice încercare de reîntoarcere în UE, mai arată sursa citată, Consiliul UE/ Consiliul și-a stabilit poziția privind creșterea atractivității produsului paneuropean de pensii personale (PEPP) Consiliul a convenit la 24 iunie poziția sa de negociere cu privire la o revizuire a produsului paneuropean de pensii personale (PEPP), se indică pe https://www.consilium.europa.eu/. Revizuirea urmărește să facă din PEPP o opțiune mai atractivă, mai accesibilă și mai simplă pentru deponenți. Aceasta va elimina unele cerințe și caracteristici de proiectare existente care au frânat adoptarea PEPP, continuând, în același timp, să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. La fel ca în propunerea inițială a Comisiei de actualizare a Regulamentului privind PEPP, poziția Consiliului elimină obligația actuală a furnizorilor și distribuitorilor de pensii de a oferi consiliere obligatorie în materie de investiții pentru PEPP de bază. în astfel de cazuri, ar trebui furnizată consiliere numai la cererea clienților. PEPP este un produs de pensii personale cu caracter voluntar la nivelul UE, instituit în 2019, care poate veni în completarea sistemelor de pensii publice și ocupaționale existente, precum și a sistemelor naționale de pensii private. Consolidarea PEPP este un rezultat esențial atât al agendei privind uniunea economiilor și a investițiilor (UEI), cât și al foii de parcurs a UE 'O Europă, o piață'. Poziția parțială de negociere aprobată, la această dată, reprezintă mandatul Consiliului pentru a începe negocierile cu Parlamentul European în legătură cu modificările aduse Regulamentului PEPP. Urmează ca și PE să își stabilească separat poziția. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE): propunere privind o misiune civilă a UE în Liban * Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a propus, la 24 iunie, o misiune civilă și militară de trei ani menită să consilieze și să antreneze forțele libaneze, conform unui document consultat de Reuters la această dată. Diplomații Uniunii Europene discută în prezent despre o posibilă misiune care să ajute la sprijinirea Forțelor armate libaneze (LAF) și a Forțelor de securitate internă libaneze (ISF). Misiunea va avea nevoie de aprobare din partea celor 27 de state membre ale UE. într-un document datat cu 17 iunie și care a circulat între statele membre, SEAE arată că o potențială misiune ar ''avea o durată a mandatului inițial de trei ani și va sprijini autoritățile libaneze pentru îmbunătățirea controlului asupra teritoriului și pentru securitatea frontierelor prin consolidarea capacităților LAF (Lebanese Air Force) și ale ISF (International Stabilization Force)''. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Adrian Dădârlat)
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul și actorul Chris Isaak
Chris Isaak, actor și muzician american, faimos pentru vocea sa melancolică, este unul dintre adepții stilurilor rock și country, care au fost combinate pentru prima oară în timpul anilor '50, fiind adesea comparat cu legende precum Elvis Presley sau Roy Orbison. De-a lungul carierei sale de peste trei decenii, artistul a vândut discuri de platină și a fost nominalizat la premiile GRAMMY, a susținut concerte cu casa închisă în întreaga lume alături de trupa sa, Silvertone. Printre proiectele sale muzicale și cinematografice se numără treisprezece albume de studio apreciate de critici, douăsprezece single-uri care au ajuns în topuri, precum și mai multe filme între care 'Silence of the Lambs' și 'That Thing You Do!', potrivit https://chrisisaak-com. S-a născut pe 26 iunie 1956, în orașul californian Stockton și a început să cânte după absolvirea liceului, când a înființat primul său grup muzical rock, pe care l-a numit Silvertone. Chris era solist și chitarist, alături de chitaristul James Calvin Wilsey, basistul Rowland Salley și bateristul Kenney Dale Johnson. în anul 1985, casa de discuri Warner Brothers a lansat primul album al grupului, intitulat 'Silvertone', care s-a bucurat de o bună primire din partea criticii, dar care nu a fost vândut prea bine. Anul următor, Chris Issak a înregistrat primul său album solo și a intrat în Billboard Top 200. Următorul album al muzicianului a apărut în 1989 și s-a intitulat 'Heart Shaped World'. Discul a cunoscut adevăratul succes doar un an mai târziu, când David Lynch a inclus cântecul 'Wicked Game' în coloana sonoră a filmului 'Wild At Heart'. Piesa 'Wicked Game' a devenit hit, iar albumul 'Heart Shaped World' s-a vândut în mai mult de 1 milion de exemplare. Chris Isaak a păstrat aceeași notă melancolică și același stil de interpretare și în următoarele sale albume 'San Francisco ' din 1993 și 'Forever Blue' din 1995. Ambele albume au primit discuri de aur și au lansat o serie de hituri, dintre care cel mai cunoscut a fost 'Blue Hotel'.
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel are loc, la Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti', în perioada 25-28 iunie, conform https://muzeul-satului.ro/. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele 'Sânpetru de vară' sau 'Moșii de Sânpetru', va fi adusă în atenția vizitatorilor prin numeroase activități organizate de-a lungul celor patru zile ale târgului. FotoŞ (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO Cei care vor vizita muzeul în această perioadă vor afla că, pe lângă prăznuirea celor mai cunoscuți apostoli ai lui Iisus, morți în timpul prigoanei împotriva creștinilor a împăratului roman Nero, data de 29 iunie este legată și de multe obiceiuri și credințe agrare. Această sărbătoare creștină marchează și jumătatea verii agrare și a secerișului, Sfântul Petru fiind patronul agriculturii și stăpânitor al grindinii, dar și al lupilor și păzitor al porților Raiului, unde hrănește animalele sălbatice, fapt pentru care sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub numele de Sărbătoarea lupilor. Cei doi Sfinți Apostoli sunt și ocrotitorii celor lipsiți de libertate, protectori ai închisorilor. Sămbătă, 27 iunie, la Scena Dumitra, de la ora 13:00, vor evolua: Alexandru Lilea și Taraful Rapsozii din Valea Dunării, Florin Ologeanu - rapsod popular (Teleorman), Ștefania Șirin Narenji (Constanța), Doina Lavric. De la ora 15:30, Raluca Diaconu va lansa volumul de poezii 'Cu glasul sufletului'. Duminică, 28 iunie, de la ora 13:00, la Scena Dumitra, Grupul folcloric bărbătesc Doruri muscelene (Argeș) va interpreta 'Cântec, joc și voie bună'. De asemenea, vor performa Taraful lui Enache de la Morunglav, Gabriel Dumitru - Pitești (Argeș), Maria Băndoiu - Scoarța (Gorj) și Ansamblul folcloric 'Izvoarele Borcutului' din Neamț. * Athenaeum Summer Festival 2026 (13-28 iunie) se încheie cu două concerte care celebrează 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA, cu muzica legendarului său compozitor John Williams, pe 27 și 28 iunie. Concertele de final sunt dedicate sfertului de mileniu al Statelor Unite ale Americii, prin muzica inegalabilului John Williams - artistul în viață cu cele mai multe nominalizări la Premiile Oscar (54), scrie site-ul https://filarmonicaenescu.ro/. Sursa foto: filarmonicaenescu.ro Vor putea fi ascultate live, în interpretarea Orchestrei Filarmonicii George Enescu, pe scena Ateneului, unele dintre cele mai cunoscute coloane sonore din istoria cinematografiei, într-un program care include trei dintre cele cinci coloane sonore cu care John Williams a câștigat Premiul Oscar: Star Wars, E.T. the Extra-Terrestrial și Schindler's List. Coloane sonore cunoscute și iubite de mai multe generații, din filmele 'Războiul Stelelor', 'Superman', 'Lista lui Schindler', 'E.T.', 'Harry Potter' etc se vor auzi pe scena Ateneului sub bagheta dirijorului Stefan Geiger și a violonistului Rafael Butaru. * Un eveniment în premieră, intitulat Fusion Sessions, are loc pe 27 și 28 iunie, în curtea Muzeului Național de Artă al României (MNAR) din Palatul Regal, pe Calea Victoriei, conform unui comunicat al Asociației Antrepriza Culturală. Este pentru prima dată când Weekend Sessions organizează un eveniment în curtea exterioară a MNAR - un spațiu de excepție, în inima orașului, care va găzdui două după-amiezi cu muzică live, tururi ghidate, ateliere pentru copii și tineri, expoziție efemeră de artă contemporană și o selecție de parteneri de socializare. Sursa foto: Muzeul Național de Artă al României/Facebook Accesul în curte este posibil începând cu ora 15:30, pe baza biletului de muzeu, iar muzeul poate fi vizitat până la ora 18:30. Weekend Sessions este o inițiativa culturală independentă care din 2021 împrietenește publicul cu muzeele și grădinile Bucureștiului și care marchează finalul sezonului de vară cu un eveniment în premieră. Fusion Sessions aduce în același loc muzică clasică, jazz, folclor și un performance de șah suprarealist - o formulă care reflectă spiritul Weekend Sessions: loc de întâlnire între patrimoniu și publicul care îl (re)descoperă, fără bariere și fără formalism, conform sursei citate. Sâmbătă, 27 iunie, Karpov not Kasparov prezintă Pop Suprarealist (Musical Chess), un performance care combină muzica și jocul de șah într-un mod neașteptat, urmat de o sesiune de jazz, semnată de Trio Sorina Rotaru Band. Tot sâmbătă, Asociația Șah în Școală organizează un concurs pentru cei mici și o introducere în joc, cu 8 mese de exercițiu disponibile între orele 16:00 și 19:00. Duminică, 28 iunie, Eastern String Quartet, în parteneriat cu UCIMR, aduce muzica clasică pe scena din curte, iar seara se închide cu Raluca Radu & ALAI, într-un concert de folclor crud și copt. în ambele zile, Delia Popa susține tururi ghidate dedicate Galeriei Orientale din MNAR, la orele 16:00 și 17:00. Rezervările se fac la contact@weekendsessions.ro, cu menționarea zilei preferate. Weekend Sessions este o inițiativă culturală independentă dezvoltată de Asociația Antrepriza Culturală. * Vineri, 26 iunie 2026, de la ora 11:00, la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu va avea loc, în cadrul expoziției 'Landscapes of the Soul', conferința Povești cu Stradivarius, proiect ce face parte din Turneul Stradivarius 'Muzele' - ediție dedicată lui Brâncuși la 150 de ani de la naștere, parte din proiectul național Brâncuși 150, anunță un comunicat al Muzeului Național Brukenthal Sibiu. Sursa foto: Muzeului Național Brukenthal Sibiu/Facebook La eveniment vor lua parte violonistul Alexandru Tomescu, chitaristul Dragoș Ilie - invitat special, lutierul Silvian Rusu, care îngrijește Vioara Stradivarius Elder-Voicu, obiect de patrimoniu național. Conferința va fi moderată de dr. Alexandru Chituță, curator și expert în bunuri de patrimoniu. în cadrul conferinței vor fi abordate teme precum: procesul de construcție al unei viori, ce secrete avea Stradivari când construia o vioară, povestea viorii Stradivarius a României spusă de Alexandru Tomescu și Silvian Rusu. Astăzi, viorile Stradivarius sunt considerate adevărate capodopere ale luteriei, fiind cele mai apreciate și căutate instrumente muzicale din lume. Fiecare exemplar este unic, iar sunetul lor rămâne, după secole, de neegalat. Intrarea la eveniment este liberă. * Muzeul de Artă Brașov invită publicul să descopere orașul prin artă în cadrul proiectului 'Re:Imagine Brașov', aflat la prima ediție, începând cu 26 iunie 2026, între orele 17:00 și 20:00, potrivit unui comunicat al Muzeului. Sursa foto: Muzeul de Artă Brașov/Facebook Noua serie de evenimente, deschise de Muzeul de Artă Brașov la 26 iunie, este dedicată dialogului dintre artă, oraș și comunitate. Prima ediție din acest an transformă spațiile muzeului într-un atelier deschis, unde procesul creativ va putea fi urmărit în timp real de către vizitatori, arată organizatorii. Pe parcursul verii, în cadrul a două întâlniri organizate la muzeu, artiști din Brașov și din alte orașe ale țării vor crea lucrări noi inspirate de identitatea și dinamica urbană a Brașovului. Publicul nu va avea doar rolul de spectator, ci va fi invitat să participe la schimbul de idei și la dialogul care însoțește actul artistic. La acest prim eveniment de creație live al anului 2026 participă artiștii: Nora Cupcencu, Homeboy, Raluca Morariu, Cătălina Nour, Gabi Toma. Conceptul 'Re:Imagine Brașov - micro/MACRO' propune o explorare a orașului din perspective complementare, de la detaliile discrete care îi definesc personalitatea, precum texturi, sunete, obiecte, gesturi și povești cotidiene, până la imaginea sa amplă de spațiu urban, comunitate și reper cultural. Proiectul pune în dialog apropierea și distanța, fragmentul și întregul, invitând la o redescoperire a orașului prin ochii artiștilor contemporani. Participarea la eveniment este gratuită. Mai multe detalii despre eveniment pot fi consultate la: https://www.facebook.com/events/2219176322162907/. * Zeci de meșteri olari din România, Republica Moldova și Ucraina se vor afla, în perioada 26-28 iunie, în Parcul Copou din Iași, pentru a lua parte la o nouă ediție a Târgului național de ceramică 'Cucuteni 5000'. Potrivit organizatorilor, ediția cu numărul 56 a Târgului 'Cucuteni 5000' reunește meșteri din toate zonele etno-folclorice ale ținuturilor românești, inclusiv a celor aflate în afara granițelor naționale, care vor prezenta obiecte ceramice și nu numai, dar și diferențele specifice și elementele comune artei populare din fiecare zonă. 'Ediția aniversară din acest an reunește peste 60 de meșteri olari din Iași, Vâlcea, Olt, Harghita, Suceava, Botoșani, Satu Mare, Sălaj, Dâmbovița, Bihor, Teleorman, Bistrița-Năsăud, Galați, Ucraina și Republica Moldova', se menționează pe https://traditii-iasi.ro/. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Iași, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda) * Explicaţie foto din deschidere: Zeci de meșteri olari din România, Republica Moldova și Ucraina se vor afla, în perioada 26-28 iunie, în Parcul Copou din Iași, pentru a lua parte la o nouă ediție a Târgului național de ceramică 'Cucuteni 5000'.
26 iunie - Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii (ONU)
Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată la 26 iunie, în fiecare an, semnificând reînnoirea angajamentelor, în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunțarea acțiunilor de tortură și pedepsirea făptașilor, inclusiv prin măsuri împotriva comerțului cu bunuri utilizate pentru pedeapsa cu moartea, tortura și alte pedepse sau tratamente crude sau degradante. Această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 12 decembrie 1997, prin Rezoluția 52/149, organizația condamnând de la bun început tortura ca fiind unul dintre cele mai malefice acte comise de ființele umane asupra semenilor, potrivit www.un.org. Tortura este o infracțiune, în temeiul dreptului internațional, absolut interzisă, neputând fi justificată în vreun fel. Ea anihilează personalitatea victimei și neagă demnitatea inerentă a ființei umane, iar practica sistematică sau răspândită a acesteia constituie o crimă împotriva umanității, potrivit sursei amintite. Deși a fost interzisă, în întreaga lume, în fiecare an, sunt comise crime prin tortură împotriva femeilor, a bărbaților, dar și a copiilor, iar cele mai multe dintre victime sunt nevoite să facă față singure traumelor. Singurul mecanism care vizează finanțarea victimelor torturii și a familiilor acestora este Fondul voluntar al ONU pentru victimele torturii, administrat de Oficiul pentru Drepturile Omului al ONU de la Geneva. Convenția ONU împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, a fost aprobată de Adunarea Generală a ONU la 10 decembrie 1984, prin Rezoluția 39/46 și a intrat în vigoare la 26 iunie 1987. Articolul 2 al Convenției prevede că ''fiecare stat parte va lua măsuri legislative, administrative, judiciare sau alte măsuri eficiente, pentru a împiedica comiterea unor acte de tortură pe teritoriul de sub jurisdicția sa. Nicio împrejurare excepțională, oricare ar fi ea, fie că este vorba de starea de război sau de amenințare cu războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă stare de excepție, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura''. Punerea în aplicare a Convenției de către statele părți este monitorizată de Comitetul împotriva Torturii format din experți independenți. România a semnat adeziunea la această Convenție la 10 august 1990. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.ro.faluninfo.eu
26 iunie - Ziua Drapelului Național
Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/. Drapelul, stema, sigiliul, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie sunt simbolurile noastre naționale, conform Art. 12 din Constituția României. Același articol stabilește că 'drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roșu', potrivit https://www.presidency.ro/. Camera Deputaților și Senatul au adoptat la 10 martie, respectiv 23 aprilie 1998, propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Național, inițiată de mai mulți parlamentari, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituția României. Data de 26 iunie a fost aleasă în memoria momentului din 1848 când Guvernul revoluționar a decretat tricolorul ca drapel al Țării Românești. A fost promulgată de președintele României, prin Decretul nr. 165/1998, și a devenit Legea nr. 96/1998 privind proclamarea Zilei Drapelului Național, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/. Ziua Drapelului Național va fi marcată, conform prevederilor legii, de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Totodată, Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994. în Capitală și în municipiile-reședință de județ se vor organiza ceremoniale publice de înălțare a drapelului României, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării și comenduirile de garnizoană, potrivit https://www.cdep.ro/. în 2026, Ziua Drapelului Național va fi sărbătorită în București de la ora 10:00, printr-o ceremonie care va avea loc în Piața Tricolorului, zona Palatului Cercului Militar Național, conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale transmis AGERPRES. Drapelul Național va fi binecuvântat de un preot militar și va fi ridicat pe catargul din piață, în acordurile Imnului Național, în cadrul evenimentului organizat de Ministerul Apărării Naționale împreună cu Instituția Prefectului Capitalei și Primăria Municipiului București. Ceremonii similare vor avea loc în garnizoanele din țară. Ziua Drapelului Național va fi marcată și de militarii răniți din echipa Invictus România, care vor urca pe Vârful Parângul Mare și vor desfășura un drapel național, de aproximativ 100 m. La acțiune vor lua parte militari, voluntari Invictus și civili. *** Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, nu ca simbol vexilologic al principatului Țării Românești, ci al unităților miliției pământene și al navelor comerciale, datează din 1834, în timpul primului domn regulamentar al Țării Românești, Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842; caimacam 1856-1858), se arată pe site-ul https://www.presidency.ro/. Dispuse pe orizontală, benzile aveau fâșia roșie la partea superioară și pe cea albastră la partea inferioară. Acvila cruciată, încoronată, ținând în gheare un buzdugan și o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar și laur, era pictată pe banda galbenă; în colțuri erau pictate acvile. Având ca punct de plecare Hatișeriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adepții 'Partidei Naționale' au văzut în acest tricolor simbolul național al tuturor românilor. Această opțiune, cu siguranță, a fost puternic influențată de mișcarea națională pe care noile forțe politice ale burgheziei o promovau în întreaga Europă, modelul urmat fiind cel francez: albastru, alb, roșu. Belgia a adoptat, după acest model, la proclamarea independenței sale, steagul negru, galben, roșu, fiind urmată de revoluționarii italieni - și apoi de statul italian - verde, alb, roșu etc. în contextul revoluționar al anului 1848, când au fost arborate noile drapele tricolore ca simboluri ale unor state naționale, și revoluționarii români, aflați la Paris la izbucnirea revoluției, au arborat drapelul albastru, galben, roșu, cu albastru la hampă. Așa va fi și consfințit, ca drapel național, prin Decretul nr. 252 al guvernului provizoriu de la București, deși, inițial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, așa cum fuseseră ele arborate de revoluționarii români din Ardeal la Adunarea Națională de la Blaj din 26 aprilie. Inițial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, roșu, cu benzile pe orizontală, pe alb fiind scris cu auriu 'VIRTUS ROMANA REDIVIVA' ('Virtutea romană reînviată'). în decursul revoluției, însă, treptat, toate drapelele românilor au înlocuit albul cu galben, mai notează site-ul amintit. Ca drapel național, tricolorul s-a impus în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), benzile de culoare fiind dispuse orizontal. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâșia roșie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul țării, cât și drapelele și stindardele unităților militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore, care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea 'rece', lângă hampă. Steagul național și drapelele unităților militare sunt două simboluri diferite. Drapelele militare românești au avut stema țării pe centru și în colțuri sigla suveranului, pe când steagurile naționale, începând din 1872, când aceste aspecte au fost legiferate, nu. în 1948, regimul comunist a înlocuit nu numai stema țării, rezultată din îmbinarea elementelor heraldice tradiționale, dar a și imprimat o nouă stemă pe tricolorul național. în decembrie 1989, stema comunistă a fost ruptă și s-a revenit la ceea ce fusese drapelul României din 1872 până în 1947. *** Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 26 august 1994, cu completările ulterioare, se modifică și se completează cu Legea nr. 176 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 20 iunie 2023, se arată pe https://legislatie.just.ro/. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor Art. 75 și ale Art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. La Art. 1, după alin. 2 se introduce un nou alineat, alin. 3, cu următorul cuprins: Pe drapelul României nu pot fi adăugate alte inscripții și simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare. La Art. 7, alin. 3 se modifică și va avea următorul cuprins: în locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate și drapelul Uniunii Europene, și cel al NATO. La Art. 21, după alin. 1 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins: Pe toată durata intonării imnului național asistența va intona imnul sau va păstra tăcerea. Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional, conform https://www.jandarmeriaromana.ro/. Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Drapelul României se arborează, sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit acelorași uzanțe. Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul Zilei Naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale; cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare. Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora. Guvernul este singurul organism oficial care stabilește zilele de doliu național, în care drapelul României se arborează în bernă. Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor Legii nr. 75/1994. Atunci când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va așeza în stânga, privind drapelele din față; când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine și numărul drapelelor este impar, drapelul României se va așeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi așezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din față. Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale și vor fi amplasate la același nivel. Arborarea drapelului României la manifestările care se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale se face potrivit reglementărilor și uzanțelor internaționale. în locurile în care se arborează drapelul României pot fi arborate și drapelul Uniunii Europene, și cel al NATO, notează https://legislatie.just.ro/. în cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare, se mai amintește pe site-ul https://www.jandarmeriaromana.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
26 iunie - Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (ONU)
La 26 iunie este marcată anual Ziua internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking), menită să consolideze acțiunea și cooperarea pentru realizarea unei lumi fără abuz de droguri, indică site-ul Oficiului Națiunilor Unite Pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), https://www.unodc.org/. Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluția 42/112 din 7 decembrie 1987, ca la data de 26 iunie să fie marcată Ziua internațională de luptă împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri, ca expresie a deciziei ONU de a consolida acțiunile și cooperarea pentru a putea crea o societate fără consum de droguri, se amintește pe site-ul www.un.org. Campania din 2025 subliniază necesitatea unor acțiuni coordonate pe termen lung pentru a rupe ciclul criminalității organizate și al traficului de droguri - prin abordarea cauzelor profunde, investiții în prevenire și construirea unor sisteme de sănătate, educație și sociale mai puternice, conform https://www.unodc.org/.
A doua reuniune a Summitului Flancului Estic / Formatul Helsinki (Gdansk, 25 iunie)
A doua reuniune a Summitul Flancului Estic / Formatul Helsinki are loc la Gdansk, Polonia, în 25 iunie 2026. Agenda reuniunii se va concentra pe coordonarea între statele membre UE din imediata vecinătate a Federației Ruse, în vederea implementării Planului Readiness 2030 și a tuturor celorlalte instrumente europene destinate sporirii capacității de apărare a Uniunii și a industriei europene de apărare, informează site-ul Administrației prezidențiale, https://www.presidency.ro/. Summitul este găzduit de prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, iar la acesta vor participa președinții României și Lituaniei, precum și prim-miniștrii Suediei, Finlandei, Estoniei și Letoniei. începând cu ora 13:30 are loc summitul propriu-zis, urmând ca la ora 15:00 să aibă loc declarații de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Flancului Estic. Președintele României, Nicușor Dan, va prezenta liderilor europeni de pe flancul estic eforturile depuse la nivel național pentru întărirea capabilităților de apărare și descurajare, inclusiv prin participarea României la programul SAFE și la proiectele de interes comun din domeniul apărării europene. Totodată, președintele român va informa cu privire la stadiul Hub-ului de Securitate de la Marea Neagră și includerea, la propunerea României, a unui nou pilon în proiectul Eastern Flank Watch privind conștientizarea situației în domeniul maritim (Maritime Domain Awareness). Astfel, conform sursei citate, președintele Dan va propune o coordonare strânsă în cadrul negocierilor privind viitorul Cadrul Financiar Multianual al UE, în vederea alocării unor resurse sporite domeniului apărării și securității, inclusiv infrastructurii cu dublă utilizare (dual-use) care va contribui la aplicarea viitorului Regulament privind mobilitatea militară. *** Primul summit al Formatului Helsinki a avut loc în Finlanda, la 16 decembrie 2025. Summitul a avut în centru ideea de complementaritate între NATO și UE, care, conform participanților, nu este opțională, ci reprezintă un imperativ strategic, conform https://www.government.se/. Summitul s-a încheiat cu o declarație comună a liderilor Suediei, Finlandei, Poloniei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României și Bulgariei, semnată de prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson. 'Prin unirea la cel mai înalt nivel politic, transmitem un mesaj clar și neechivoc: Flancul Estic al Europei este o responsabilitate comună și trebuie apărat de urgență și cu hotărâre. Pentru a realiza acest lucru, țările de pe Flancul Estic se angajează să promoveze în comun, prin intermediul ministerelor Apărării, supravegherea Flancului Estic, inclusiv apărarea europeană împotriva dronelor în cadrul Strategiei de Pregătire de Apărare a UE 2030, bazându-se pe activitățile anterioare în coordonare cu și în sprijinul posturii de descurajare și apărare a NATO. Mediul de securitate s-a schimbat ireversibil și trebuie să ne adaptăm cu determinare și rapiditate.', se arată în declarația comună. Declarația a mai subliniat că Rusia reprezintă cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității, păcii și stabilității în spațiul euro-atlantic și că obiectivele strategice ale Rusiei de a crea o zonă tampon care să se întindă de la regiunea arctică, prin Marea Baltică și Marea Neagră, până la Marea Mediterană rămân neschimbate. în acest context, Flancul Estic al Uniunii Europene și al NATO se află în prim-planul acestei amenințări, se mai arată în declarație. De asemenea, liderii semnatari au reiterat sprijinul pentru Ucraina în eforturile sale de a realiza o pace justă și durabilă și s-au pronunțat pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei. Liderii din Flancul Estic s-au angajat să pună în aplicare în mod activ deciziile istorice adoptate în cadrul reuniunilor Consiliului European din martie, iunie și octombrie 2025, precum și la Summitul NATO de la Haga (25 iunie 2025), vizând consolidarea descurajării și apărarea euro-atlantică, inclusiv angajamentele de a majora cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, se mai arată în declarația comună. Consolidarea flancului estic într-un mod coerent, de la nord la sud, necesită forțe și capabilități puternice în toate domeniile - terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial. Iar aceste eforturi ar trebui să se alinieze cu activitatea privind apărarea aeriană și spațială, pentru a asigura interoperabilitatea, mai prevede declarația din 15 decembrie 2025. Liderii au mai susținut în declarație că este imperativ să se asigure complementaritatea între Eastern Flank Watch și Centrul de Securitate Maritimă a Mării Negre al UE, operațiunile și activitățile NATO și structura sa integrată de comandă și control. Sistemul de Supraveghere a Flancului Estic ar trebui să fie, de asemenea, complementar cu Activitatea de Vigilență Consolidată a NATO, Sistemul de Supraveghere a Flancului Estic (Eastern Sentry), Sistemul de Supraveghere în zona Mării Baltice (Baltic Sentry Sentry), inclusiv Poliția Aeriană Baltică sporită (Enhanced Air Policing). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Anda Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Poeta austriacă Ingeborg Bachmann
Ingeborg Bachmann este considerată una dintre cele mai importante poete și prozatoare de limbă germană ale secolului XX. în opera sa, ea se concentrează cu predilecție asupra rolului femeilor într-o societate patriarhală, asupra consecințelor războiului și ale păcii, precum și asupra diversității suferinței umane individuale, notează site-ul Forumului Cultural Austriac din București, https://www.bmeia.gv.at/. Afirmația sa din romanul 'Malina' - 'Vreau ca războiul să ia sfârșit' - ar putea reprezenta mottoul întregii sale opere. Poemele, piesele de teatru radiofonic, povestirile, romanele și studiile sale literar-teoretice reprezintă un vast corpus de scrieri împotriva războiului, sub cele mai variate genuri și forme stilistice, se arată pe site-ul https://www.editura-art.ro/. Născută pe 25 iunie 1926 la Klagenfurt, în Austria, într-o familie de profesori, Ingeborg Bachmann își manifestă de timpuriu opoziția acerbă față de convingerile politice de extremă-dreapta ale tatălui, adversitate ce devine o constantă a operei sale.
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2025-2026)
Cel puțin 32 de persoane și-au pierdut viața și alte peste 700 au fost rănite în urma a două seisme cu magnitudinea 7,2, respectiv 7,5, care au zguduit țara la 24 iunie 2026, transmit agențiile EFE și Reuters. 'în acest moment, avem rapoarte privind 32 de decese, fără a lua încă în calcul cifrele pe care le-ar putea furniza statul La Guaira, și peste 700 de răniți care au fost aduși la urgențe, atât la spitalele publice, cât și la centrele medicale private', a declarat președintele interimar a Venezuelei, Delcy Rodriguez, într-o transmisiune a postului de televiziune de stat Venezolana de Television (VTV). Conform Serviciului seismologic american USGS, un prim seism, cu magnitudinea 7,2, s-a produs la ora 22:04 GMT, la o adâncime de 21,9 de kilometri, la aproximativ 200 de kilometri vest de Caracas. Al doilea, cu magnitudinea 7,5 și la o adâncime de 10 kilometri, a fost înregistrat 39 de secunde mai târziu la 45 kilometri distanță de primul. *** 2026 17 iunie - O persoană a murit, iar alte 8 au fost rănite în urma unui seism cu magnitudinea 6,3 care a zguduit prefectura autonomă mongolă și tibetană Haixi, din provincia Qinghai, situată în nord-vestul Chinei. Seismul s-a produs la ora locală 17:06, la o adâncime de 10 kilometri. 17 iunie - Un cutremur cu magnitudinea 6,7, care a lovit provincia Central Sulawesi din Indonezia, a provocat moartea unei persoane și a afectat peste 300 de locuitori, potrivit Agenției naționale pentru gestionarea dezastrelor din această țară. 8 iunie - Un cutremur cu magnitudinea de 7,8, s-a produs în Filipine, la ora 07:37 (duminică, 23:37 GMT), în apropierea coastelor insulei Mindanao, la o adâncime de 55 km și s-a soldat cu cel puțin 68 de morți (conform unui bilanț din 16 iunie) și cu prăbușirea a numeroase clădiri. Seismul a fost urmat de peste zece replici. Centrul de Alertă pentru Tsunami din Pacific (PTWC), cu sediul în Hawaii, a avertizat asupra riscului de valuri de tsunami de-a lungul coastelor din Filipine, Indonezia, Taiwan, până în Japonia. 26 mai - Un cutremur cu magnitudinea de 6,9 a lovit nordul Chile, la aproximativ 30 de kilometri est de orașul Calama, la o adâncime de 101,3 kilometri, în deșertul Atacama. 19 mai - Un seism cu magnitudinea 6,3 s-a produs în nordul Japoniei, la ora locală 20:22 (11:22 GMT), în largul prefecturii nordice Miyagi. Nu au fost semnalate pagube materiale sau victime omenești imediate. 4 mai - Un cutremur cu magnitudinea 6 a zguduit provincia filipineză Samar, la ora 06:09:46 GMT. Epicentrul a fost situat la o adâncime de 10 kilometri. 20 aprilie - Un seism cu magnitudinea preliminară 7,4 s-a în Japonia, la ora 16:53 (07:53 GMT) în apele Pacificului, în largul nordului prefecturii Iwate. Mișcările telurice au fost atât de violente încât clădirile înalte s-au clătinat până la Tokyo, la câteva sute de kilometri distanță. Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC) a anunțat o magnitudine de 7,3, precizând că seismul s-a produs la o adâncime de 13 kilometri. A fost emisă o avertizare de tsunami. în urma seismului puternic, circulația trenului de mare viteză Shinkansen pe ruta Tokyo-Aomori a fost întreruptă. La scurt timp după cutremur, un tsunami de 80 de centimetri a lovit în zona unui port din Kuji, în prefectura Iwate. 24 martie - Un cutremur foarte puternic, de mare adâncime, s-a produs în largul statului insular Tonga, din Pacificul de Sud, la ora locală 17:37 (04:37 GMT). Epicentrul a fost la 166 de kilometri vest de Neiafu, al doilea oraș ca mărime din Tonga, la o adâncime de 229 de kilometri. 3 martie - Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs în zona insulei indoneziene Simeulue, în apropierea coastei de vest a Sumatrei, fără a rezulta victime sau pagube materiale considerabile, conform rapoartelor preliminare. 23 februarie - Un seism cu magnitudinea 6,3 s-a produs în apropierea statului american Alaska, la o adâncime de 1 km. Nu a fost emisă nicio alertă în urma seismului. 3 februarie - Un seism de magnitudine 6,0 s-a produs la ora 15:33 GMT, în Myanmar, la o adâncime de 10 kilometri. Nu au fost raportate victime sau pagube imediate. 29 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,3 s-a produs la ora 07:30 GMT, în regiunea Insulelor Sandwich de Sud, la o adâncime de 10 kilometri. 28 ianuarie - Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs la ora 06:47:03 GMT, în zona insulei Mindanao din Filipine, la o adâncime de 10 kilometri. 16 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,1 s-a produs la ora 03:25 GMT (15 ian., 19:25), la o adâncime de 10 kilometri, la 295 de kilometri de orașul Bandon, din statul american Oregon. 13 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,4 s-a produs în apropierea arhipelagului Insulele Kurile, la o adâncime de 69 de kilometri și la aproximativ 130 kilometri sud-est de orașul Kurilsk. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale imediate. 10 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,8 s-a produs la ora 14:58:25 GMT, în largul arhipelagului Insulele Talaud din Indonezia, la o adâncime de 77 de kilometri. 2 ianuarie - Un seism cu magnitudinea de 6,5 pe scara Richter s-a produs în Mexic. Cutremurul a avut epicentrul în largul coastelor statului Guerrero din sudul țării, în Oceanul Pacific, însă efectele sale au fost resimțite în mai multe orașe, inclusiv în capitala Mexicului, obligând-o pe președinta țării, Claudia Sheinbaum, să suspende conferința de presă zilnică. Nu au fost raportate pagube materiale sau pierderi de vieți omenești. 2025 27 decembrie - Un cutremur cu magnitudinea 7.0 s-a produs în mare, la aproximativ 32 de kilometri orașul taiwanez de coastă Yilan (nord-est), la o adâncime de 73 de kilometri. Cutremurul a fost resimțit puternic și în capitala Taipei. 24 decembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs în comitatul Taitung din sud-estul Taiwanului, la o adâncime de 11,9 km, zguduind clădirile din capitala Taipei. Nu au fost raportate victime și nici pagube materiale. 8 decembrie - Un seism cu magnitudinea preliminară 7,6 s-a produs în Japonia, la ora locală 23:15 (14:15 GMT), la o adâncime de 50 de kilometri și la 80 de kilometri în largul coastelor prefecturii Aomori. Cutremurul a avut magnitudinea 6 pe scara seismică niponă cu 7 niveluri în zonele cele mai afectate, cum ar fi prefectura Aomori. Tsunami de 20 până la 50 de centimetri au fost înregistrate în zonele situate de-a lungul coastelor Pacificului. Nu au fost raportate probleme la centralele nucleare din regiune, administrate de Tohoku Electric Power și Hokkaido Electric Power. Cel puțin 52 de persoane au fost rănite. 4 decembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs la ora locală 15:44 (07:44 GMT) în China, în regiunea Xinjiang din nord-vestul țării învecinată cu Kârgâzstanul, la o adâncime de 10 km. 3 noiembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,3 s-a produs în Afganistan, puțin înainte de ora 20:30 GMT, în localitatea Kholm, din provincia Samangan, în apropiere de orașul Mazar-e-Sharif, la o adâncime de 28 de kilometri. Cutremurul a fost resimțit până în capitala Kabul, aflată la sute de kilometri distanță. Cel puțin 20 de persoane au murit și circa 320 au fost răniți în provinciile Samangan și Balkh. 28 octombrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,6 s-a produs în Marea Banda, în largul Indoneziei, la o adâncime de 137 de kilometri. 27 octombrie - Un seism cu magnitudinea 6,5, potrivit Serviciului de Prospectare Geologică al Statelor Unite (USGS), a fost resimțit în mai multe insule din Antile. Epicentrul seismului a fost localizat la aproximativ 162 de kilometri est de insula La Désirade, la o adâncime de circa zece kilometri. Cutremurul s-a produs la ora locală 08:38 (12:38 GMT). 27 octombrie - Un seism cu magnitudinea 6,1 a fost înregistrat în orașul Sindirgi, din vestul Turciei, a anunțat Agenția turcă pentru gestionarea dezastrelor (AFAD). Cutremurul, produs la ora 22:48 (19:48 GMT), a fost resimțit și în numeroase alte orașe din această parte a țării, inclusiv la Istanbul și Izmir. 10 octombrie - Un cutremur cu magnitudinea 7,4 s-a produs, la ora 01:43 GMT, în sudul Filipinelor, la circa 20 de kilometri în largul orașului Manay, de pe insula Mindanao. A fost emisă alertă de tsunami pentru Filipine, Palau și Indonezia, dar la câteva ore aceasta a fost ridicată. 7 octombrie - Un seism cu magnitudinea 6,6 s-a produs în Papua Noua Guinee. Epicentrul seismului s-a aflat la 26 de kilometri de orașul Lae, localizat în provincia Morobe și la o adâncime de 10 kilometri. Nu au fost raportate pagube materiale imediate și nici nu a fost emisă alertă de tsunami. 30 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea 6,9 a lovit coasta centrală a Filipinelor, distrugând drumuri și clădiri și provocând pene de curent. Au murit 74 de oameni, potrivit unui bilanț actualizat la 9 octombrie, după ce au fost recuperate încă două corpuri de sub dărâmături. 19 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 a fost înregistrat în Pacific, în largul peninsulei Kamceatka, din Rusia, declanșând o avertizare de tsunami care ulterior a fost ridicată, a anunțat Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite (USGS). Cutremurul a avut loc la 128 de kilometri est de orașul rus Petropavlovsk-Kamceatski, la o adâncime de 10 kilometri, și a avut cel puțin cinci replici. 13 septembrie - Un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a lovit în apropierea coastei de est a regiunii Kamceatka din Rusia, însă nu a existat risc de tsunami. Institutul de Studii Geologice al Statelor Unite a estimat cutremurul la magnitudinea de 7,4, cu o adâncime de 39,5 km, iar Centrul German de Cercetare pentru Geoștiințe a evaluat magnitudinea la 7,1, cu o adâncime de 10 km. 31 august - Cel puțin 600 de oameni au murit și aproximativ 2.000 au fost răniți după ce un cutremur puternic cu magnitudinea de 6 și mai multe replici au zguduit estul Afganistanului (districtele Nurgal, Sawkay, Watapur, Dara Pech și Chapi Dara). Epicentrul cutremurului s-a produs la o adâncime de 8 kilometri. 25 august - Un cutremur cu magnitudinea 6,3 s-a produs în apele din largul Insulelor Kurile din Rusia, a anunțat Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ). Seismul s-a produs la o adâncime de 10 kilometri. 10 august - Un cutremur cu magnitudinea 6,1 s-a produs în jurul orei 19:53, în provincia Balikesir, din vestul Turciei, la o adâncime de 11 kilometri, iar mișcările seismice au fost resimțite până la Istanbul și Izmir, la peste 200 de kilometri distanță, a declarat Agenția turcă pentru gestionarea dezastrelor (AFAD). O persoană a murit, 29 de persoane au fost rănite, iar 16 clădiri s-au prăbușit. 7 august - Un seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs la ora locală 15:45 (07:45 GMT), la 128 de kilometri depărtare de coastele nord-estice ale Taiwanului, la o adâncime de 88,1 kilometri. 29 iulie - Un cutremur cu magnitudinea de 8,8, cel mai puternic din regiune în aproape 73 de ani, s-a produs în largul coastei rusești a Peninsulei Kamceatka, declanșând tsunamiuri în Rusia și Japonia și generând alerte în aproape fiecare țară de pe coasta Pacificului. Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), cutremurul a avut loc în jurul orei locale 11:24 (23:24 GMT), la o adâncime de 20,7 km, la 126 km de coasta orașului Petropavlovsk-Kamceatski, capitala acestei regiuni din Extremul Orient rus. Cutremurul a fost cel mai puternic înregistrat în Kamceatka din 5 noiembrie 1952, cel mai puternic la nivel global după dezastrul de la Fukushima din Japonia (martie 2011) și totodată unul dintre cele mai puternice șase cutremure măsurate vreodată. în portul Severo-Kurilsk, în nordul Insulelor Kurile din Rusia, mai multe tsunamiuri succesive au inundat străzile, iar unii dintre cei 2.000 de locuitori au fost evacuați, potrivit Ministerului Situațiilor de Urgență. în district a fost declarată stare de urgență. în Japonia, oamenii s-au deplasat către zonele mai înalte, în special pe insula nordică Hokkaido. Angajații centralei nucleare Fukushima (nord), distrusă de un cutremur puternic și un tsunami în martie 2011, au fost evacuați. Seismul a fost urmat de replici cu magnitudini de 6 și 5,6 înregistrate în Oceanul Pacific la distanțe de 164 de kilometri, respectiv 241 de kilometri sud-est de orașul Severo-Kurilsk, pe insula Paramushir. 16 iulie - Un puternic cutremur cu magnitudinea 7,3 s-a produs în largul coastelor peninsulei Alaska, autoritățile activând alerta de tsunami, potrivit United States Geological Survey (USGS). Epicentrul seismului a fost localizat la o distanță de 87 de kilometri sud de Sand Point, mic oraș din arhipelagul insulelor Shumagin, la o adâncime de 20,1 kilometri. 14 iulie - Un seism cu magnitudinea 6,8 s-a produs, la ora 05:49 GMT, în regiunea Insulelor Tanimbar din Indonezia, la o adâncime de 10 kilometri. 8 iunie - Un cutremur cu magnitudinea 6,5 a zguduit timp de mai multe secunde Bogota și alte orașe din Columbia. Epicentrul seismului, care s-a produs la ora locală 08:08 (13:08 GMT), a fost localizat în Paratebueno, o localitate din centrul țării, situată la aproximativ 187 de kilometri de capitala columbiană. 6 iunie - Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 a fost înregistrat în regiunea Atacama, din nordul Chile, fără a provoca victime, dar lăsând peste 20.000 de oameni fără curent electric. Seismul s-a produs la ora locală 13:15 (17:15 GMT), la 54 de kilometri sud de orașul Diego de Almagro. 22 mai - Un cutremur cu magnitudinea 6 s-a produs în largul coastei insulei Creta, în Grecia, la o adâncime de 77 km (47,85 mile). 20 mai - Un seism cu magnitudinea 6,6 s-a produs în largul coastelor din Papua Noua Guinee, la adâncimea de 52,7 kilometri, la o distanță de aproximativ 117 kilometri de orașul Angoram. 11 mai - Un seism cu magnitudinea 6 s-a produs în nordul insulei Sumatra din Indonezia, la o adâncime de 89 de kilometri. 26 aprilie - Cel puțin 20 de oameni au fost răniți și peste 100 de locuințe au fost distruse după un seism cu magnitudinea 6,3, produs în provincia Esmeraldas, din nord-vestul Ecuadorului, la o adâncime de 35 de kilometri, în jurul orei locale 06:45 (11:45 GMT). 23 aprilie - Un puternic seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs la ora 12:49 (09:49 GMT) în Turcia, cu epicentrul în zona Silivri, la aproximativ 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 kilometri. Acesta a fost unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate în ultimii ani în orașul cu 16 milioane de locuitori. Nu au fost raportate pagube imediate, însă mulți locuitori au ieșit pe străzi. Seismul a fost urmat de peste 185 de replici, cu magnitudini de la 4 la 5. 5 aprilie - Un seism cu magnitudinea 6,9 s-a produs în largul insulei New Britain, în Papua Noua Guinee, la ora locală 06:04 (20:04 GMT), la aproximativ 194 de kilometri sud-est de cel mai apropiat oraș, Kimbe. Cutremurul, de mică adâncime, a declanșat o alertă de tsunami, care a fost ulterior ridicată. 30 martie - Un seism de magnitudine 7 s-a produs în Oceanul Pacific, la est de Insulele Tonga, la o adâncime de 10 kilometri. Nu au fost raportate victime și, inițial, nu a fost emisă nicio avertizare de tsunami. Ulterior, sistemul de avertizare de tsunami din Pacific a emis o alertă cu privire la pericolul producerii unor valuri de tsunami până la 300 de kilometri distanță față de epicentrul seismului, de-a lungul coastelor Insulelor Tonga. 28 martie - Un seism cu magnitudinea de 7,7 s-a produs în Myanmar, fiind resimțit până în China și producând panică și la Bangkok, capitala Thailandei vecine. Cutremurul a avut epicentrul în apropierea orașului Mandalay, la o adâncime de 10 km, și s-a produs la ora locală 14:20 (06:20 GMT). în capitala Myanmarului, Naypyidaw, străzile au fost sparte de zguduituri și bucăți de tavan au căzut în clădiri. Zguduituri puternice au fost resimțite și în Thailanda, provocând panică la Bangkok, unde birourile și magazinele au fost evacuate, iar circulația trenurilor pe unele linii de metrou a fost oprită. Seismul a fost resimțit și în provincia chineză Yunnan (sud-vest), potrivit agenției chineze de fizică a pământului, care a înregistrat o magnitudine de 7,9. Bilanțul cutremurului ajunsese, la 7 aprilie, la cel puțin 3.514 morți, peste 4.589 de răniți și 210 persoane date dispărute. 21 martie - Un cutremur cu magnitudinea 6,2 s-a produs în Oceanul Pacific, la sud de Panama, în apropierea insulei Coiba, la o adâncime de doar 10 kilometri, fiind resimțit puternic în unele zone din Panama și din Costa Rica vecină, deși autoritățile locale nu au raportat imediat pagube. 6 martie - Un seism cu magnitudinea 6,3 a avut loc în zona orașului Antofagasta, din nordul statului Chile, la o adâncime de 93 de kilometri. 25 februarie - Un seism cu magnitudinea 6,1 s-a produs în nordul Indoneziei, la ora 22:55 GMT, în largul coastelor insulei Sulawesi. 8 februarie - Un cutremur cu magnitudinea 7,6 s-a produs în Marea Caraibilor, fiind emisă o alertă de tsunami pentru Cuba, Honduras și Insulele Cayman, care a fost ridicată ulterior. 7 februarie - Un seism cu magnitudinea 6 a zguduit sudul Insulelor Fiji, la ora locală 22:27, la o adâncime de 59,2 km. Pe moment nu au fost raportate victime sau pagube. 20 ianuarie - Un seism cu magnitudinea 6,4 s-a produs în sudul Taiwanului, în apropiere de orașul Chiayi, la o adâncime de 9,4 kilometri. 12 ianuarie - Un cutremur cu magnitudinea 6,2 a lovit o regiune din sud-vestul Mexicului, la 8 kilometri de Coalcoman de Vazquez Pallares, la o adâncime de 86,2 kilometri, fără a fi raportate victime sau pagube imediate. 7 ianuarie - Un cutremur puternic produs în regiunea himalayană Tibet, în sud-vestul Chinei, s-a soldat cu cel puțin 126 de morți și a provocat prăbușirea a numeroase clădiri, seismul fiind simțit până în Nepalul vecin. Cutremurul, cu magnitudinea 6,8 grade, s-a produs în cantonul Tingri, situat nu departe de granița chino-nepaleză, potrivit agenției naționale de resort din China (CENC). Serviciul geologic al Statelor Unite (USGS) a raportat o magnitudine de 7,1. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, Suzana Cristache Drăgan; editor: Ionela Gavril, editor online: Anda Badea)
25 iunie - Ziua internațională a navigatorului
Ziua internațională a navigatorului este marcată la 25 iunie, în fiecare an, cu scopul de a recunoaște contribuția marinarilor din întreaga lume la comerțul internațional pe mare, la economia mondială și la societatea civilă în ansamblu și își propune să atragă atenția globală asupra problemelor care le afectează munca și viața marinarilor. Decizia de instituire a acestei zile a fost luată la conferința Organizației Maritime Internaționale (IMO) de la Manila, Filipine, din 2010, unde au fost adoptate revizuiri la Convenția internațională privind standardele de pregătire, certificare și efectuare a serviciului de cart (Convenția STCW) și a Codului de asociat, potrivit www.imo.org. Organizația Maritimă Internațională este agenția specializată a Organizație Națiunilor Unite responsabilă de siguranța și securitatea transportului maritim și de prevenirea poluării marine și atmosferice de către nave. Ca parte a familiei ONU, OMI lucrează activ la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a transporturilor care să sprijine comerțul mondial și să faciliteze economia globală, arată www.imo.org. Conform estimărilor IMO, navele transportă aproape 90% din comerțul mondial de mărfuri, menționează www.wmu.se. Navigatorii nu sunt doar responsabili pentru operațiunile unor astfel de nave, ci sunt și responsabili pentru livrarea în siguranță și fără probleme a mărfurilor. Navigatorii petrec mult timp pe mare și reprezintă o mare parte a soluției atunci când vine vorba de protejarea mediului marin. IMO cere navigatorilor să transmită, prin postarea pe rețelele sociale, a unor fotografii a mediului marin, în timp ce sunt pe mare, subliniind faptul că mediul marin merită protejat. Navigatorii văd mările în călătoriile lor, iar aceasta le oferă multe oportunități de a fotografia mediul marin, astfel că sunt rugați să transmită o imagine a mediului marin folosind #OceansWorthProtecting, menționează https://seafarersrights.org. Ziua internațională a navigatorului este marcată, în fiecare an, și în România. Organizația profesională reprezentativă la nivel național a navigatorilor maritimi din România este Sindicatul Liber al Navigatorilor din Flota Maritimă Comercială (SLN), care a luat ființă la 26 decembrie 1989. SLN are peste 6.000 membri înregistrați din companiile de navigație românești și cele mai mari companii de navigație din străinătate, și este membru fondator al Federației Europene a Transportatorilor, potrivit www.sln.org.ro. Din anul 2020, SLN a solicitat Guvernului desemnarea marinarilor ca 'lucrători cheie', conform Circularei OMI 4204 și Ghidului Comisiei Europene pentru măsurile de gestionare a frontierelor statelor membre. în anul 2026, campania oficială coordonată de IMO pentru pentru marcarea Zilei internaționale a navigatorului se desfășoară sub tema: 'Carrying world trade. Carrying the risks'/'Menținerea comerțului mondial. Asumarea riscurilor'. Această temă pune accentul pe sacrificiile și riscurile crescute cu care se confruntă echipajele maritime care își desfășoară activitatea în zone de conflict sau în regiuni cu grad ridicat de risc, menținând în același comerțul global în mișcare. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Irina Andreea Cristea , editor online: Andreea Preda)
SĂRBĂTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Sânzienele sau Drăgaica (24 iunie)
Sărbători solstițiale, Sânzienele (Drăgaica) și Sânpetru sunt celebrate în tradiția popular de ziua nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (24 iunie) și la praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). în tradiția populară, ziua de Sânziene este respectată cu strictețe. Legat de acest moment există diverse obiceiuri, care pun în valoare muncile agricole specifice acestui timp. Florile culese în ziua de Sânziene, prinse în coronițe sau legate în formă de cruce, erau duse la biserică pentru a fi binecuvântate iar apoi erau păstrate pentru tratarea bolilor și alungarea tuturor relelor. De altfel, acum, odată cu venirea verii, se culeg și plantele de leac. Sânziana este o plantă erbacee din familia Rubiaceae. în flora României, cele două varietăți de plante, sânziana galbenă (Galium verum L.) și sânziana albă (Galium mollugo L.) cresc prin fânețe și livezi, pe marginea drumurilor, prin păduri și pe lângă garduri. Planta are două denumiri zonale: sânziana (Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramureș, nordul Moldovei) și drăgaica (Dobrogea, Moldova de sud și central, Muntenia). Prin calitatea sa de a înflori în cea mai lungă zi a anului și cu insolația cea mai puternică, sânziana a devenit reper calendaristic pentru aprecierea stadiului de dezvoltare al culturilor; dacă înflorește înainte de ziua care îi este dedicată, 24 iunie, stadiul vegetal al plantelor este avansat și invers. în nordul României și în zonele de munte la înfloritul sânzienii se începea cositul pajiștilor. Pentru farmacopeea și cosmetica populară florile sunt culese, după un anumit ritual, în zorii zilei de Drăgaică (Sânziană) iar tulpinile, semințele și rădăcinile toamna. Planta sau anumite părți ale plantei au diverse întrebuințări: pusă în scaldă întărește copiii debili, zeama obținută din zdrobirea frunzelor vindecă frigurile, plămădită în rachiu vindecă loviturile și vătămările, cu rouă căzută în noaptea de Sânziene și recoltată în zorii acestei zile se tratau diferite boli de ochi și de piele. Așadar, locul aparte al Sânzienelor în Calendarul popular este subliniat de culegerea rituală a plantelor de leac (sânziana, usturoiul, cicoarea, cimbrișorul, trifoiul alb, spânzul, sulfina și altele) și de indicarea celei mai mari zile din an, a solstițiului de vară. Marcând perioada de coacere a recoltelor de grâu, orz, secară, Sânzienele prezentau o valoare general, notează prof. univ. dr. Ion Ghinoiu în lucrarea 'Sărbători și obiceiuri românești'. Floarea de sânziene se purta de către fete în păr, în buzunare, în sân, se încingea peste mijloc, se punea sub căpătâi pentru a visa peste noapte ursitul. Din întreaga floră spontană a României, sânziana este, fără îndoială, cea mai îndrăgită, menționează Ion Ghinoiu în lucrarea citată. Locul aparte deținut de floarea de sânziene, în obiceiurile populare românești, nu se datorează mirosului și frumuseții sale, ci valorii de simbol calendaristic, în Maramureș înfloritul sânzienelor indică momentul favorabil pentru începutul cositului fânului, precum și începutul unor activități agricole de vară, iar în zona Tecuciului funcționa ca un adevărat barometru pentru aprecierea stadiului de dezvoltare a culturilor. Există, de asemenea, credința că în noaptea de Sânziene cerurile se deschid, florile capătă puteri deosebite, iar anumite practici pot ajuta la aflarea ursitului sau la descoperirea viitorului. Tradiția populară vorbește și despre existența unor ființe fantastice numite sânziene, prezentate ca zâne binevoitoare, ocrotitoare ale naturii și oamenilor. Toate aceste elemente alcătuiesc un patrimoniu cultural bogat, ce reflectă sensibilitatea și imaginația poporului român, arată doxologia.ro.
24 iunie - Ziua Universală a Iei
La 24 iunie, în fiecare an, începând din 2013, este sărbătorită Ziua Universală a Iei. Comunitatea online 'La Blouse Roumaine', fondată de Andreea Tănăsescu, propunea în 2012, ca ziua de 24 iunie, când are loc sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și cea străveche a Sânzienelor și Drăgaicei, să devină o zi dedicată iei și să fie cunoscută drept Ziua Universală a Iei. în 24 iunie 2013, a avut loc prima ediție cu tema 'Sânzienele îmbracă Planeta în IE', care a declanșat o adevărată mișcare culturală și a readus în actualitate cămașa și portul tradițional românesc, potrivit paginii sale de Facebook, https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/. Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO Ziua Universală a Iei a fost recunoscută pentru prima dată în lume, în 2015, prin Proclamația emisă de către primarul capitalei americane Washington D.C, Muriel Bowser, la inițiativa lui Bogdan Banu, fondatorul organizației Romanians of D.C, cu sprijinul comunității românești și al Ambasadei României în Statele Unite ale Americii. Din 2016, manifestarea este susținută de către Asociația 'La blouse roumaine - IA', fondată pentru a sprijini eforturile comunității de a promova și proteja ia și valorile culturale românești și universale. în 2021, un proiect de Lege privind declararea zilei de 24 iunie 'Ziua Iei' a fost depus la Parlament, de către mai mulți senatori și deputați. Senatul a adoptat proiectul de lege la 27 septembrie 2021 iar plenul Camerei Deputaților la 31 mai 2022. La 21 iunie 2022, președintele României a semnat Decretul nr. 905/2022 privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 24 iunie ca 'Ziua Iei', care a devenit Legea nr. 184/2022, conform site-ului https://www.cdep.ro/. Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO Tot în 2022, la 1 decembrie, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a elementelor 'Artei cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova', menționează site-ul https://www.mae.ro/. *** 'Aripi. Vocația Zborului' este tema propusă de Comunitatea 'La blouse roumaine' pentru 2026-2027 și face o invitație la reflecție asupra a ceea ce alegem să transmitem copiilor și tinerilor. Pe lângă obiecte, costume sau povești, noi avem datoria de a transmite și curajul de a crea, de a visa și de a construi lumi noi fără a uita cine suntem. Tot noi suntem responsabili de a oferi generațiilor viitoare rădăcini puternice și aripi suficient de largi pentru a zbura, se arată pe pagina de Facebook 'La blouse roumaine', https://www.facebook.com/LaBlouseRoumaine10/. Tema zilei omagiază, în același timp, cei 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși, ale cărui opere exprimă esența zborului, și cei 50 de ani de la performanța excepțională a româncei Nadia Comăneci de la Jocurile Olimpice de la Montreal, fiind prima sportivă din lume care a obținut nota 10 din istoria competițiilor olimpice de gimnastică. Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO Sărbătoare simbolică a identității naționale și a frumuseții portului tradițional, Ziua Universală a Iei reunește o multitudine de manifestări culturale, artistice, sociale menite să promoveze una dintre cele mai importante piese din cadrul costumului tradițional românesc. Ziua Universală a Iei este celebrată în România și în comunitățile românești din întreaga lume. între evenimentele organizate în țară amintim: expoziția 'Urme care rămân', dedicată costumului purtat în comunitățile tradiționale la începutul secolului al XX-lea în zona de sud a țării, la Muzeul Național al Țăranului Român; manifestarea 'Șezătoarea vasluiană - Cămăși noi, cusute după modele vechi', organizată la Muzeul Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui și lansarea catalogului 'Cămăși noi, cusute după modelul cămășilor vechi', publicație ce reunește imagini ale pieselor originale din patrimoniul muzeal, diagrame ale motivelor decorative și fotografii ale cămășilor realizate în cadrul șezătorii; expoziția 'O Românie pe farfurie', realizată de Carmen Brâncoveanu, vernisată la sediul din strada N. Crețulescu 8 al Muzeului Național al Literaturii Române (MNLR); instalația de artă 'O ie cât un sat - Cămașă arhetip a lumii rurale', o lucrare construită la scară amplificată, dedicată feminității arhaice, memoriei și patrimoniului imaterial românesc, prezentată de către Asociația Docuart, în Parcul Coloanei fără Sfârșit din municipiul Târgu Jiu. Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO în străinătate, de exemplu, pe 24 iunie este organizată la Consulatul General al României la Edinburgh, o șezătoare pentru a celebra cămașă cu altiță și pentru a descoperi tehnici de realizare a motivelor decorative românești pe pânză sub îndrumarea dr. Alina Andras, membră a comunității românești din Edinburgh pasionată de și broderii tradiționale. Ia sau cămașa cu altiță a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradițional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor și a execuției, punea în evidență statutul social, economic și civil, dar și personalitatea purtătoarei, notează site-ul www.muzeul-etnografic.ro. Cămașa cu altiță este cunoscută la nivel local/regional cu denumirile: ciupag (Oltenia, Muntenia, Transilvania), ie cu umăraș (sudul Transilvaniei), ie fetească (Transilvania), spăcel (Arad), cămașă zoroclie (Telorman), mânecar (Loviște, Vâlcea), cămașă răsucită (Vrancea), cămeșă cu lăncez (Neamț, Suceava), precizează site-ul https://patrimoniu.ro/. Vechea formă a cămășii femeiești tradiționale era cămașa lungă, cămașa 'pe de-a întregul'. în timp, partea de sus a cămășii s-a desprins de poale, separându-se cămașa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul 'ie', derivat din latinescul 'tunicae lineae' - tunică subțire purtată pe piele) de poalele care se încrețeau în jurul taliei sau erau cusute de partea de sus a cămășii. Se remarcă păstrarea cămășii lungi în spațiul dunărean și predilecția pentru separarea ei în două părți (ie și poale) în Transilvania, Banat și Moldova. Denumirea de cămașă cu altiță apare ca urmare a diferențierii pe criterii tehnice și de ornamentare a cămășilor. Altița este acea bucată de pânză dreptunghiulară, plasată pe umăr, care face parte din structura cămășii, ce unește stanul din față (pieptul cămășii) cu cel din spate, fiind folosită ca element de lărgire a cămășii. Cămașa femeiască era adaptată perfect mișcării corpului, iar altița a apărut ca răspuns la necesitatea mișcării în voie a brațului. Inițial altița era mică (cât să cuprindă umărul), iar mâneca se prindea de ea prin încrețire și era mai largă. O dată cu trecerea timpului altița a crescut în dimensiuni, devenind egală cu lărgimea mânecii, prinzându-se întinsă de mânecă, nemaifiind încrețită. Altița, la cămășile vechi, înainte de a fi spălate, se putea desprinde pentru a nu fi supusă uzurii, notează site-ul https://patrimoniu.ro/.
24 iunie - Ziua Sătmarului
La 24 iunie, începând din acest an, este marcată Ziua Sătmarului, instituită prin Legea nr.59/2026. în 2025, deputații PNL Adrian Cozma și Gabriel Andronache au inițiat propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 24 iunie ca 'Ziua Sătmarului'. 'în t
24 iunie - Ziua internațională a femeilor în diplomație (ONU)
Ziua Internațională a femeilor în diplomație, celebrată la 24 iunie, reprezintă o ocazie de a evidenția rolul esențial al femeilor în construirea dialogului, a cooperării internaționale și a păcii. Prin promovarea participării egale a femeilor în diplomație, comunitatea internațională contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și la consolidarea unei guvernanțe globale mai incluzive. Potrivit ONU, între 1992 și 2019, femeile au reprezentat doar 13% dintre negociatorii, 6% dintre mediatorii și 6% dintre semnatarii acordurilor de pace la nivel mondial. în 2024, femeile reprezentau aproximativ 21% dintre reprezentanții permanenți ai statelor la ONU, iar numeroase țări nu au avut niciodată o femeie în această funcție. în ianuarie 2025, doar 25 de state aveau o femeie în funcția de șef al statului sau al guvernului. în guverne, femeile reprezintă 21% dintre miniștri, iar în legislative 26% dintre parlamentari la nivel mondial. ONU menționează și că, în ritmul actual, egalitatea de reprezentare în parlamente nu va fi atinsă înainte de 2062.
Consultări președinte-partide în vederea desemnării premierului (cronologie și procedură)
Președintele Nicușor Dan a chemat partidele politice parlamentare la consultări la 23 iunie 2026, începând cu ora 13:00, în vederea desemnării unui nou prim-ministru, conform presidency.ro/. Noua rundă de consultări formale are loc după ce guvernul premierului desemnat Adrian Veștea a fost respins de Parlament la 22 iunie. Consultările vor avea loc după următorul program: * ora 13:00 - Partidul Social Democrat (PSD); * ora 13:30 - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); * ora 14:00 - Partidul Național Liberal (PNL); * ora 14:30 - Uniunea Salvați România (USR); * ora 15:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR); * ora 15:30 - Grupul parlamentar al minorităților naționale; * ora 16:00 - Partidul S.O.S. România (SOS); * ora 16:30 - Partidul Oamenilor Tineri (POT); * ora 17:00 - Grupul parlamentar Uniți pentru România; * ora 17:30 - Grupul parlamentar PACE - întâi România; * ora 18:00 - parlamentarii neafiliați. Conform art. 103, alin. 1 din Constituție, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. ***Respingerea în parlament a Guvernului Veștea Guvernul Adrian Veștea a fost respins, la 22 iunie, de Parlament, cu 189 de voturi 'pentru' și 23 de voturi împotrivă, din 212 voturi exprimate. Premierul desemnat, Adrian Veștea, a declarat, la 22 iunie, după ce Guvernul propus de el a fost respins de parlament, că votul nu a fost cel pe care l-a sperat pentru România, dar îl respectă. După votul de respingere a Guvernului Veștea, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că este evident 'că ne aflăm cu un pas mai aproape de anticipate'. Totodată, el a subliniat că PSD nu va vota un guvern minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR. 'Eu vă spun un lucru. La cum știu eu PSD, fiindcă îl știu bine, PSD nu va vota un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, să fie clar. Dacă, în urma consultărilor de la Cotroceni, președintele va acorda PSD acest mandat, o să vedem în ce formulă venim în fața Parlamentului', a mai declarat Sorin Grindeanu. Președintele USR, Dominic Fritz, a transmis, la rândul său, că este nevoie urgent de consultări 'transparente', după ce Guvernul Veștea nu a întrunit votul majorității parlamentare. El a reafirmat că USR este gata să facă parte dintr-un guvern minoritar. 'După haosul iresponsabil și înjositor al acestor zile, acum avem nevoie urgent de consultări transparente, fără surprize și fără înțelegeri sub masă. USR este gata să facă echipă pentru români într-un guvern minoritar care să livreze în continuare reforme, curățenie și o viață mai bună', a scris liderul USR, la 22 iunie, pe Facebook. Premierul demis și președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat, la 23 iunie, că România are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline. ''România are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline. Un Guvern construit pe transparență, reguli clare și respect pentru principiile democratice. Jocurile de culise și trădările și-au arătat limitele. Ce se construiește fără principii, fără seriozitate și fără onestitate nu poate rezista'', a scris el pe Facebook. Anterior, după Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie, Ilie Bolojan, care a fost reconfirmat lider al partidului, a anunțat că PNL propune două ipoteze de guvern minoritar: unul format de PSD cu partidele care vor dori, în mod transparent, să facă parte din acest guvern sau unul format din PNL, USR, UDMR. 'în condițiile în care președintele României ar opta pentru a încredința un guvern de centru-stânga, atunci cei din centru dreapta s-ar angaja să voteze la învestire și să nu depună moțiune de cenzură până la sfârșitul acestui an sau să susțină o moțiune de cenzură (...) Dacă președintele ar opta pentru o altă formulă, de centru-dreapta, atunci PSD ar trebui să acorde acest vot de învestire', a mai precizat Bolojan. Adrian Veștea, fost prim-vicepreședinte al PNL, a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan la 14 iunie 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat în aceeași zi, fără să mai meargă la vot în parlament. Președintele Nicușor Dan îl desemnase pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru funcția de premier la data de 4 iunie, în contextul în care Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, votată de PSD, AUR și PACE - întâi România, la 5 mai. Guvernul Ilie Bolojan a fost instalat în iunie 2026, sub forma coaliție de guvernare ce a inclus PSD, PNL, USR, UDMR. *** Consultările anterioare cu partidele ale președintelui Nicușor Dan - 18 și 21 mai 2026 Președintele Nicușor Dan a chemat partidele politice parlamentare la consultări formale în vederea desemnării primului-ministru la 18 mai și la 21 mai 2026. Au fost primele consultări formale, după ce Guvernul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai. La 18 mai, au avut loc consultări cu reprezentanți ai PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, minorităților naționale, S.O.S. România și POT. Conform declarațiilor liderilor de la finalul consultărilor, PSD a respins un nou Guvern condus de Ilie Bolojan, iar AUR a anunțat că își asumă guvernarea, dar a vorbit și despre posibilitatea alegerilor anticipate. PNL a anunțat că nu își mai dorește o guvernare alături de PSD, iar USR a spus că va intra în opoziție, în cazul în care PSD va găsi o majoritate parlamentară pentru a forma noul Guvern. UDMR a spus că varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă. Președinta S.O.S. România, Diana Șoșoacă, a susținut că șeful statului a organizat în mod neconstituțional consultările cu partidele parlamentare, iar președinta POT, Anamaria Gavrilă, a spus că formațiunea pe care o conduce va sprijini orice formulă pro-occidentală de guvernare. La finalul consultărilor avute cu parlamentari din grupurile parlamentare 'Uniți pentru România' și 'PACE - întâi România', precum și cu cei neafiliați din 21 mai, președintele Nicușor Dan a transmis că a apreciat deschiderea spre dialog a acestora, subliniind necesitatea unei bune colaborări interinstituționale, mai ales într-un context 'complicat' pentru țară. *** Consultările din 19 iunie 2025 în mandatul său, președintele Nicușor Dan a mai chemat partidele parlamentare la consultări formale, în vederea desemnării premierului, la 19 iunie 2025. Au participat delegații ale PSD, PNL, USR, UDMR, minorități și POT. AUR și SOS România nu au participat. La finalul consultărilor, președintele interimar al PSD la acea vreme, Sorin Grindeanu, a declarat că, în ceea ce privește măsurile economice și acordul politic, lucrurile par să intre într-o direcție corectă, constructivă și a precizat că social-democrații vor avea, la 20 iunie 2025, o ședință extinsă privind intrarea la guvernare. La rândul său, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat, în context, că Uniunea Salvați România este pregătită să 'lupte' pentru reformarea țării într-un guvern condus de Ilie Bolojan. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la rândul său, că reprezentanții Uniunii vor lua ulterior o decizie în forurile statutare referitoare la guvernare. La 20 iunie 2025, liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
PERSONALITATEA ZILEI: Prima femeie egiptolog, franțuzoaica Christiane Desroches-Noblecourt
Christiane Desroches Noblecourt a fost unul dintre cei mai influenți specialiști în conservarea monumentelor antice, în special a celor din Egipt. A fost prima femeie care a condus o excavare arheologică în 1938 și a jucat un rol esențial în salvarea templelor din Abu Simbel în anii 1960. Contribuțiile aduse egiptologiei și conservării patrimoniului cultural i-au adus o moștenire de durată, fiind una dintre puține cercetătoare care a depășit provocările într-un domeniu dominat de bărbați, notează https://worldhistoryedu.com. S-a născut pe 17 noiembrie 1913, la Paris. încă de la o vârstă fragedă, a manifestat o profundă fascinație pentru istorie și arheologie, arătând un interes deosebit pentru Egiptul antic. Desroches și-a continuat studiile în arheologie, studiind la école du Luvru și mai târziu la Sorbona, unde a obținut diplome în egiptologie. La începutul secolului al XX-lea, domeniul egiptologiei era în mare parte dominat de bărbați și era neobișnuit ca femeile să ocupe poziții importante în mediul academic. Desroches nu s-a descurajat și și-a început cariera ca cercetător la Muzeul Luvru, unde a lucrat în cadrul Departamentului de Antichități Egiptene, devenind prima femeie care a deținut o astfel de poziție. în anii 1930, munca sa a inclus călătorii de cercetare în Egipt, unde a participat la săpături și studii ale mormintelor și templelor antice. Ca femeie, pe teren, s-a confruntat adesea cu scepticismul colegilor ei de sex masculin, dar expertiza, cunoștințele și determinarea i-au câștigat respectul în timp.
DOCUMENTAR: 20 de ani de la moartea producătorului de televiziune Aaron Spelling (23 iunie)
Producătorul de televiziune Aaron Spelling s-a născut la 22 aprilie 1923, în Dallas, Texas. Tatăl său, care a servit ca pilot în Forțele Aeriene Americane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a lucrat ca croitor și abia putea întreține o familie de șase persoane. Aaron a urmat o școală simplă lângă o fabrică de textile, unde se adunau adesea huligani. Când a împlinit 8 ani, a suferit o cădere nervoasă din cauza agresiunii constante din partea 'găștii fabricii', așa cum era cunoscută în cartier, ceea ce l-a lăsat incapabil să meargă. Aaron a petrecut un an întreg la pat, dar nu și-a pierdut timpul, citind opere de O. Henry și Mark Twain și perfecționându-și abilitățile de povestitor. în ciuda veniturilor modeste ale familiei, părinții săi nu l-au privat de singura plăcere - mersul la cinema. Spelling nu a ratat niciodată o proiecție și, pe măsură ce a crescut, și-a dat seama ce voia să devină. (de la stg.la dr.) Aaron Spelling, Carolyn Jones şi Mickey Rooney (2012) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Spelling a servit în Corpul Aerian al Armatei în Europa. A fost rănit, câștigând o medalie Purple Heart. S-a întors la viața civilă și s-a înscris la Universitatea Metodistă de Sud, iar până la absolvire, în 1950, punea deja în scenă piese într-un act în orașul său natal, arată arată www.notablebiographies.com. O distribuție formată numai din persoane de culoare într-o singură producție a stârnit o mică controversă în conservatorul Dallas; cu toate acestea, tatăl lui Spelling și-a pierdut slujba de croitor la un magazin universal Sears din această cauză. Conducerea magazinului a fost de acord să-l reangajeze dacă Spelling ar pleca din oraș, iar el s-a conformat. Mergând mai întâi la New York, dar neputând găsi de lucru, s-a mutat la Los Angeles. A lucrat ca agent de rezervări aeriene și căutător de talente, încercând în același timp să intre în lumea spectacolului ca interpret. I-au venit roluri secundare în filme și televiziune, dar a început să scrie scenarii de televiziune și a avut un succes mult mai mare. A găsit un loc de muncă stabil scriind pentru un serial popular al rețelei CBS, 'Dick Powell's Zane Grey Theatre', și s-a dovedit atât de priceput la acest gen încât, în 1960, Powell, un fost actor, l-a angajat pe Spelling ca producător. (de la stg.la dr.) Aaron Spelling, Elliott Reid, Jean Peters şi Max Showalter în filmul "Vicki" (1953) Primul succes autentic al lui Spelling ca producător a venit într-un serial ABC, 'Burke's Law', care a rulat între 1963 și 1966. Personajul principal era un detectiv de poliție din Los Angeles, bogat și independent, care sosea adesea la locurile crimei în Rolls-Royce-ul său. Până la sfârșitul deceniului, Spelling intrase într-un parteneriat de afaceri cu actorul Danny Thomas, iar compania lor de producție a obținut un alt succes de rating pentru ABC, 'The Mod Squad', o dramă polițistă cu un trio de detectivi hipioți. Acest lucru a dus la un contract exclusiv pentru a produce emisiuni pentru rețeaua de televiziune, iar Spelling a continuat să realizeze alte câteva drame, care au avut succes spectaculos la public, dacă nu chiar la critici. Printre acestea s-au numărat dramele polițiste 'S.W. A.T.' și 'Starsky and Hutch', filme de televiziune care au inclus un rol debut timpuriu pentru John Travolta, intitulat 'The Boy in the Plastic Bubble', și, în final, singurul serial din cariera lui Spelling care a obținut aprecieri autentice din partea criticilor, precum și câteva premii Emmy, 'Family', o dramă, bine scrisă, despre un clan californian din clasa de mijloc.
23 iunie - Ziua funcționarului public
în 23 iunie, anual, este marcată Ziua funcționarului public, instituită prin Legea 145/2016. Senatul României a votat, la 21 martie 2016, propunerea legislativă privind instituirea acestei zile. Potrivit inițiatorilor proiectului legislativ, instituirea unei zile a funcționarului public român are rolul de a contribui la îmbunătățirea imaginii autorităților și instituțiilor publice, în general, și a funcționarilor publici în particular. 'Prin organizarea de evenimente specifice care să recunoască importanța activității acestei categorii profesionale și acordarea de premii, distincții, medalii, titluri onorifice cu valoare simbolică, funcționarii publici vor fi motivați să ofere servicii de calitate cetățenilor, care își vor recăpăta astfel încrederea în profesionalismul, integritatea și eficiența serviciilor publice', se arată în expunerea de motive, potrivit https://www.cdep.ro/. Proiectul de lege privind instituirea Zilei funcționarului public a fost adoptat de plenul Camerei Deputaților, la 8 iunie 2016. Legea prin care data de 23 iunie devine Ziua funcționarului public a fost promulgată de președintele României la 11 iulie 2016 și publicată în Monitorul Oficial la 14 iulie 2016.
23 iunie - Ziua Națiunilor Unite pentru Serviciul Public
La 23 iunie este marcată Ziua Națiunilor Unite pentru Serviciul Public. Marcată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, ziua a fost instituită prin Rezoluția 57/277, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, la 20 decembrie 2002. Este celebrată pentru recunoașterea valorii și virtuții serviciului administrației publice față de comunitate, a contribuției serviciilor de administrație publică în procesul de dezvoltare al societății, precum și încurajarea celor interesați în alegerea unei cariere în domeniu, conform www.un.org.