Documentare
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitoarea Alice Munro, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013
Laureată a Man Booker International Prize în 2009 și a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013, Alice Munro a scris despre condiția umană și relațiile văzute prin prisma vieții de zi cu zi. Alice Ann Laidlaw s-a născut pe 10 iulie 1931, în orașul Wingham, provincia Ontario, Canada, notează site-ul https://www.nobelprize.org/. Tatăl său era
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Vineri, 10 iulie, Muzeul Național Cotroceni oferă acces gratuit pentru copii și pentru tinerii cu vârsta până în 18, între orele 9:00 - 15:00, cu ocazia aniversării a 35 de ani de activitate culturală. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în același context aniversar, copiii sunt invitați în ziua de 11
Accidente rutiere de microbuz, autobuz și autocar (cronologie selectivă 2023-2026)
Douăsprezece persoane au fost rănite într-un accident rutier produs la 9 iulie 2026, în zona localității Drajna Nouă din județul Călărași, pe pasajul care face legătura într
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler s-a stins din viață (fișă biografică)
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler, cunoscută pentru melodii celebre din anii 1980, precum ''Total Eclipse of the Heart'' și ''Holding Out for a Hero'', a încetat din viață la vârsta de 75 de ani, transmite jo
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Situl arheologic de la Filippi (Grecia)
Unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul Greciei, atât pentru istoria spațiului, cât și pentru începuturile creștinismului în Europa, este situl arheologic de la Filippi. Situl arheologic de la Filippi, care acoperă o suprafață de 87,5 hectare, se află localizat în apropierea orașului port Kavala din nor
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Tom Hanks
Tom Hanks, unul dintre cei mai talentați și iubiți actori de la Hollywood, a câștigat de două ori, consecutiv, premiul Oscar, pentru rolurile din 'Philadelphia' (1993) și 'Forrest Gump' (1994). S-a născut pe 9 iulie 1956, în Concord, California. După divorțul părinților, a rămas cu tatăl său, Amos Hank, un bucătar itinerant, stabili
Cântăreața de muzică ușoară, Angela Similea, împlinește 80 de ani (9 iulie)
Angela Similea, una dintre cele mai apreciate cântărețe de muzică ușoară din țara noastră, a interpretat de-a lungul unei cariere de peste 40 de ani, nenumărate piese devenite șlagăre, cum ar fi: 'Să mori de dragoste rănită' (a primit, în 2000, titlul de 'Melodia Secolului XX', acordat de TVR), 'Un albastru infinit', 'Trenul galben făr
7 iulie - Ziua mondială a ciocolatei
Ziua mondială a ciocolatei a fost sărbătorită pentru prima dată în 2009 și de atunci a devenit o sărbătoare populară pentru iubitorii de ciocolată din întreaga lume. Se crede că 7 iulie a fost ziua în care ciocolata a fost adusă pentru prima dată în Europa în anul 1550, deși există unele dezbateri cu privire la data exactă, potrivit
Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie)
Summitul NATO din 2026 are loc la Ankara, în zilele de 7-8 iulie, având pe agendă teme precum investițiile în apărare, industria apărării sau sprijinul pentru Ucraina. 'Sarcina noastră este clară: transformarea angajamentelor aliate în rezultate concrete. Investiții sporite, producție industrială și sprijin continuu pentru Ucraina. Toate a
DOCUMENTAR: Actorul Sylvester Stallone împlinește 80 de ani (6 iulie)
Sylvester Stallone, cu o constituție atletică și părul brunet, este actor, scenarist, regizor și producător american, iar fanii din întreaga lume se adună să vadă filmele lui de peste 40 de ani, ceea ce-l face să fie una dintre cele mai mari atracții de box office de la Hollywood. S-a născut pe 6 iulie 1946, în cartierul neobișnuit Hell's Kitch
6 iulie - Ziua mondială a dezvoltării rurale (ONU)
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 iulie Ziua mondială a dezvoltării rurale, reafirmându-și angajamentul față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, conform www.un.org. Această declarație recunoaște provocarea profund înrădăcinată a sărăciei rurale și necesitatea abordării acesteia ca o
6 iulie - Ziua internațională a sărutului
La data de 6 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a sărutului. Este o sărbătoare neoficială, dar populară, dedicată unuia dintre cele mai frumoase și universale gesturi de afecțiune ale omenirii. Originară din Marea Britanie în 2006, această zi s-a răspândit rapid la nivel global, oferind oamenilor un prilej în plus de a fi aproap
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Luminița Gheorghiu
Actrița Luminița Gheorghiu, unul dintre reperele cinematografiei românești, cu o bogată filmografie care include producții precum 'Moromeții', 'Moartea domnului Lăzărescu', '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile', 'Sunt o babă comunistă', 'După dealuri', 'Nunta mută', 'Poziția copilului', s-a născut la 1 septembrie
SUA250/ Adoptarea Declarației de Independență a SUA (4 iulie 1776)
Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii a fost documentul formal care a exemplificat voința populară asupra dreptului de alegere a propriei guvernări. Pe fondul conflictului armat, izbucnit în aprilie 1775, între coloniștii americani, care s-au ridicat împotriva Coroanei Britanice pentru a-și cere drepturile, și forțele brita
4 iulie - Ziua internațională a cooperativelor (ONU)
Ziua internațională a cooperativelor este marcată în acest an la 4 iulie, cu scopul de a evidenția țintele și obiectivele ONU și ale mișcării internaționale cooperatiste în domeniu, în vederea extinderii parteneriatelor între mișcarea internațională cooperatistă și factorii decizionali la nivel local și național. Această zi a fost procl
4 iulie - Ziua Crucii Roșii Române
Ziua Crucii Roșii Române este marcată în fiecare an la 4 iulie, aceasta fiind data la care în 1876 s-a înființat Societatea de Cruce Roșie din România și a primit recunoașterea Comitetului Internațional al Crucii Roșii. în prezent, Crucea Roșie Română, organizație aflată sub înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, 'e
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Vasluiul Medieval revine, în perioada 3-5 iulie, la Ansamblul Monumental 'Podul înalt' de la Băcăoani și propune publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. Vineri, 3 iulie, festivalul va debuta cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală 'Soli la Curtea lui Ștefan cel Mare', organizată în Centrul Civic al municipiului Vaslui, se arată într-un comunicat de presă al organizatorilor. Sursa foto: Festivalul Vasluiul Medieval/Facebook Seara va continua la Ansamblul Monumental 'Podul înalt' de la Băcăoani, unde publicul va putea urmări și spectacolul 'Visul lui Ștefan cel Mare', adaptare după Cristina Tamaș, ce îi are în distribuție pe Maia Morgenstern și Marius Bodochi, alături de Mihai Barangă, Marcel Anghel, Teona Perju, Cătălina Rusu, Dumitru Florescu, Florin Gorgos, Lucian Arghire, Sorin Ghiorghe și copiii Lelia Șerban, Ștefania Mocanu, Albert Gabriel Hurdubae și Călin Obreja. Regia și ilustrația muzicală sunt semnate de Liviu Manolache, iar coregrafia de Mariana Baran. Sâmbătă, 4 iulie, scena festivalului va găzdui concertul Moldavia Symphony Orchestra, urmat de concertul IRIS Simfonic. Pe lângă aceste momente, Festivalul Vasluiul Medieval va aduce în fața vizitatorilor reconstituiri de lupte istorice, demonstrații de tehnici militare și viață medievală susținute de Ignis Vultus, Boierii Curții Domnești a Moldovei, Străjerii Cetății Neamțu, Străjerii Cetății Bistrița, ACT Tomis, Terra Ultrasilvana, Ordinul de Cavaleri Paladinii de Terra Medies și Trupa Nosa. Programul va fi completat de spectacole de dansuri tradiționale etnice, concerte de muzică medievală, folk și folk-rock, ateliere creative pentru copii, demonstrații meșteșugărești și numeroase activități dedicate întregii familii. * în perioada 3-5 iulie, Festivalul Medieval Oradea revine cu o ediție spectaculoasă și plină de adrenalină, se arată într-un comunicat al organizatorilor. Cetatea Oradea devine locul unei călătorii fascinante în lumea cavalerilor, a turnirurilor și a tradițiilor medievale care vor face inima oricărui participant să bată mai tare, menționează sursa citată. Programul festivalului va fi completat de concerte live, jonglerii cu foc, demonstrații de stegari, turniruri călare, cântece medievale și tururi ghidate. Pe scena festivalului vor avea loc în fiecare seară concerte cu artști precum Iris, Nightlosers, Zen Garden U2 Tribute, Baby Elvis, Zen MF, NOR. * Sâmbătă, 4 iulie, de la ora 19:00, la Sala Savoy a Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase', va avea loc premiera spectacolului 'Alo, provincia!'. Din distribuție fac parte: Mirela Vaida, Adrian Enache, Nae Alexandru și Cristian Simion, Oana Ghioca, Raluca Guslicov, Ana Donosa, Monalisa Basarab, Robert Emanuel, Diana Radu Stan, Alexandra Penciu, Radu Ghencea, informează organizatorii într-un comunicat. Sursa foto: Teatrul de Revista Constantin Tanase/Facebook își dau concursul Orchestra și Baletul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase'. Următoarea reprezentație este programată pe 5 iulie, de la ora 19:00, în același spațiu. Biletele pot fi achiziționate atât online, pe www.teatrultanase.ro, cât și de la Casa de bilete a Teatrului Tănase din Calea Victoriei nr. 33. * Ateneul Național din Iași a anunțat că încheie stagiunea artistică 2025-2026 cu două concerte în aer liber, care vor avea loc în weekendul 4-5 iulie, de la ora 20:00, în Grădina Palas. Potrivit organizatorilor, publicul va avea acces gratuit la aceste spectacole care îi vor aduce pe aceeași scenă pe cei 3 Tenori Ieșeni, alături de artiști români și internaționali de renume. Sursa foto: Ateneul Național din Iași/Facebook Prima seară, cea de sâmbătă, 4 iulie, va fi marcată de prezența artistului italian Al Bano, care va concerta alături de Jasmine Carrisi, Laura Bretan și de cei trei tenori ieșeni - Andrei Apreotesei, Andrei Fermeșanu și Florin Guzgă. Concertul va fi dirijat de Alterisio Paoletti și Marius Mădălin Munteanu și va reuni piese din repertoriul clasic și șlagăre internaționale. Duminică, 5 iulie, publicul este invitat la o gală dedicată muzicii de operă. Pe scenă vor urca cei trei tenori ieșeni, sopranele Elena Moșuc și Delia Grace Nobel, precum și trompetistul Julian Lupu. Concertul va fi dirijat de Daniel Jinga, iar acompaniamentul va fi asigurat de Orchestra Metropolitană Iași. * Muzeul de Istorie Națională și Arheologie (MINA) Constanța anunță lansarea proiectului cultural 'Vara la Constanța - Pe străzile mai puțin știute ale orașului', o inițiativă dedicată promovării istoriei moderne a Constanței și valorificării patrimoniului urban. Publicul este invitat să participe gratuit, în iulie și august, la opt tururi ghidate care vor dezvălui povești mai puțin cunoscute din centrul vechi al orașului. Sursa foto: minac.ro Tururile ghidate vor fi susținute de dr. Cristian Cealera, specialist în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, care va prezenta publicului istoria locurilor, poveștile clădirilor și ale oamenilor care au contribuit la dezvoltarea orașului în perioada interbelică. Primul tur ghidat este programat sâmbătă - 4 iulie, de la ora 11:00, iar punctul de întâlnire este Lupa Capitolina (Ansamblul statuar 'Lupoaica'), din Piața Ovidiu. Următoarele tururi vor fi anunțate în timp util. Participarea este gratuită, fără înscriere prealabilă. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda) Sursa foto din deschidere: Ateneul Național din Iași/Facebook Explicaţie foto din deschidere: Ateneul Național din Iași a anunțat că încheie stagiunea artistică 2025-2026 cu două concerte în aer liber, care vor avea loc în weekendul 4-5 iulie, de la ora 20:00, în Grădina Palas.
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul francez Samy Naceri
Cu o carieră de peste două decenii, actorul Samy Naceri este cunoscut publicului în special pentru rolul Daniel Morales, din seria de filme 'Taxi' (1998, 2000, 2003, 2007). A fost nominalizat, în 1999, la Premiul Cesar pentru Cel mai promițător actor ('Taxi'), iar în 2006 a câștigat Premiul pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Cannes ('Indigenes'). Samy Naceri (Said Naceri, pe numele real) s-a născut la Paris, pe 2 iulie 1961, dintr-un tată algerian și o mamă franceză. A crescut în suburbiile Parisului, într-o familie modestă cu șapte frați. Fratele său Bibi Naceri este actor și scenarist de film și televiziune, alături de care a lucrat la filmul 'La Mentale' ('The Code'), lansat în 2002. încă de la o vârstă fragedă, Samy a visat să facă filme. După mulți ani de muncă asiduă a avut în sfârșit șansa de a-l întâlni pe un celebru director de casting (Bruno Delahaye), care i-a oferit primul său rol important - Nordine - în filmul ' Rai' (1995) de Thomas Gilou. Pentru reușita interpretării a câștigat Premiul 'Leopardul de Bronz' la Festivalul Internațional de Film de la Locarno (Elveția) și mențiunea specială pentru același film la Festivalul de Film de la Paris, notează https://www.imdb.com/.
DOCUMENTAR: Actorul Gheorghe Visu împlinește 75 de ani (2 iulie)
Gheorghe Visu este unul dintre cei mai apreciați și longevivi actori români de teatru și film, fiind o figură emblematică a cinematografiei românești din anii '70-'80. Cu un fizic atletic, voce baritonală profundă și o expresivitate naturală, a excelat în roluri de rebeli, oameni simpli sau personaje cu adâncime dramatică. S-a născut la 2 iulie 1951, în București. A absolvit, în 1974, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ''I. L. Caragiale'', clasa prof. Eugenia Popovici și George Carabin, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Național ''I.L. Caragiale'' din București, www.tnb.ro. Actorii Gheorghe Visu (stg.) şi Ştefan Iordache, în piesa de teatru "Maestrul şi Margareta", montată pe scena Teatrului Mic, Bucureşti, 24 octombrie 1980. Foto:; (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES într-un interviu acordat AGERPRES în septembrie 2016, Gheorghe Visu se definea a fi un artist crescut în 'școala lui Ciulei'. 'Eu sunt un actor de școală Ciulei, Esrig, Pintilie. Ei erau profesorii noștri când eram în facultate. învățam din spectacolele lui Ciulei. N-am lucrat niciodată cu el, dar eu așa sunt construit', a mărturisit Gheorghe Visu în interviul pentru AGERPRES. S-a remarcat, de-a lungul timpului, ca actor de teatru, film, în piese de televiziune sau de teatru radiofonic. Cele mai multe roluri le-a interpretat pe scena Teatrului Mic din București, dar a jucat, de asemenea, și la Teatrul Național ''I.L. Caragiale'', la Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie și Teatrul Metropolis din București, la Teatrul ''Toma Caragiu'' din Ploiești sau la Teatrul Național ''Mihai Eminescu'' din Timișoara. A debutat la Teatrul Național București, în 1971, în spectacolul ''Jocul de-a vacanța'' de Mihail Sebastian (regia Mihai Berechet), în care a interpretat rolul lui Jeff . Pe scena aceluiași teatru a mai jucat, între altele, în ''Dulcea pasăre a tinereții'' de Tennessee Williams (regia Mihai Berechet, 1972), ''îmblânzirea scorpiei'' de W. Shakespeare (regia Mihai Berechet, 1975), ''Căsătoria'' de N.V. Gogol (regia Sanda Manu, 1976), 'Cyrano de Bergerac' de Edmond Rostand (regia N.Al. Toscani, 1977), 'Fata din Andros' de Terențiu (regia Grigore Gonța, 1978), ''Tamerlan cel Mare'' de Christopher Marlowe (regia Victor Ioan Frunză, 1996), 'Umbre' de Marilia Samper (regia Vlad Cristache, 2017) ș.a. Actorii Mihai Gruia Sandu (stg.) şi Gheorghe Visu, Bucureşti, 11 februarie 1992. Foto:; (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES A jucat, de asemenea, în zeci de piese pe scena Teatrului Mic. Amintim dintre acestea: ''Maestrul și Margareta'' de Mihail Bulgakov (regia Cătălina Buzoianu, 1980), 'Niște țărani' de Dinu Săraru (regia Cătălina Buzoianu, 1981), ''Mielul turbat'' de Aurel Baranga (regia Silviu Purcărete,1985), 'Amurgul burghez' de Romulus Guga (regia Dan Pița, 1986), ''O scrisoare pierdută'' de Ion Luca Caragiale (regia Silviu Purcărete, 1988), ''Pescărușul'' de A. P. Cehov (regia Cătălina Buzoianu, 1993), ''Sonata fantomelor'' de August Strindberg (regia Cătălina Buzoianu, 1999), 'Viitorul e macultură' de Vlad Zografi (regia Nona Ciobanu, 2002), '8pt n9uă, 89 .....fierbinte după '89' (regia Ana Mărgineanu, 2004), 'Anul dispărut. 1989' de Peca Ștefan (regia Ana Mărgineanu, 2015), 'Deșteptarea primăverii' de Frank Wedekind (regia Vlad Cristache, 2017) ș.a. La Teatrul de Comedie, Gheorghe Visu a jucat în piesele 'Stăpânii rulotei' de Gerald Murphy (regia Dan Tudor, 2012), 'Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați' de Matei Vișniec (regia Alexandru Maftei, 2016) și 'Suflete moarte', dramatizare de Mihail Bulgakov după N.V. Gogol (regia Vlad Cristache, 2016), iar la Teatrul Metropolis - în piesa 'Bădăranii' de Carlo Goldoni (regia Dan Tudor, 2013).
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Insula Lord Howe din Australia
Insula Lord Howe este unul dintre cele mai spectaculoase și mai izolate locuri de pe planetă, un ecosistem unic, protejat ca Patrimoniu Mondial UNESCO datorită biodiversității sale excepționale și peisajelor memorabile. Este, totodată, un exemplu remarcabil de echilibru și armonie între natură și prezența omului. Insula este situată în Marea Tasmaniei, în linie dreaptă la est de Port Macquarie (oraș portuar și stațiune balneară renumită din Australia) și la aproximativ 600 km est de coasta continentală a Australiei, arată lordhoweisland.info. Administrativ, este parte integrantă din statul australian New South Wales. Are o suprafață de doar 14,5 kilometri pătrați și o populație permanentă de aproximativ 400 de locuitori.
DOCUMENTAR: 100 ani de la nașterea poetului, prozatorului și eseistului Octavian Paler (2 iulie)
Octavian Paler, un nume care s-a impus în conștiința publică deopotrivă ca scriitor și publicist, s-a născut la 2 iulie 1926, în comuna Lisa, județul Brașov. După frecventarea cursurilor școlii primare în satul natal și pe cele liceale la 'Spiru Haret' din București (1937-1944), finalizate cu examenul de bacalaureat la Sibiu (1945), a urmat simultan, Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept la Universitatea din București (1945-1949), potrivit volumelor 'Dicționarul General al Literaturii Române', Editura Universul Enciclopedic, 2006, și 'Dicționarul Scriitorilor Români', Editura Albatros, 2001. A fost redactor, șef de secție, redactor-șef adjunct în cadrul redacției culturale a Radiodifuziunii Române (1949-1964); corespondent AGERPRES la Roma (sept.-dec. 1964); director general al Televiziunii Române (1965-1968); director general adjunct al Radiodifuziunii Române (1968-1970); redactor-șef al cotidianului 'România liberă' (1970-1983). Octavian Paler, 1990 Foto: (c) SORIN LUPSA/Arhiva istorică AGERPRES Publicistic a debutat în anul 1958 în revista 'Luceafărul' cu poemul 'Ulciorul', iar editorial, în 1970, cu volumul de poezii 'Umbra cuvintelor. Definiții lirice', după care s-a consacrat în exclusivitate prozei de idei, eseistice. Toate scrierile sale, note de călătorie, eseuri, romane, adunate în peste 17 volume, sunt 'memorii interioare', confesiuni, meditații: 'Drumuri prin memorie. Egipt-Grecia' (1972, Premiul Uniunii Scriitorilor din România), 'Apărarea lui Galilei. Dialog despre prudență și iubire' (1978, Premiul Academiei Române), 'Caminante. Jurnal (și contrajurnal) mexican' (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor), 'Un muzeu în labirint. Istorie subiectivă a autoportretului' (1986), 'Viața ca o coridă' (1987), 'Don Quijote în Est' (1994), 'Vremea întrebărilor. Cronică morală a unui timp plictisit de morală' (1995), 'Rugați-vă să nu vă crească aripi' (1995), 'Aventuri solitare. Două jurnale și un contrajurnal' (1996), 'Poezii/Poems' (1998), 'Deșertul pentru totdeauna' (roman, 2001), 'Autoportret într-o oglindă spartă' (2003), 'Eul detestabil' (2005). Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO Ca prozator, a publicat romanele 'Viața pe un peron' (1981) și 'Un om norocos' (1984), un produs al simbiozei dintre lirism și narativitate, confesiune și speculație, pasiune și rațiune. Temperamental, scriitorul era un romantic care nu-și refuza sentimentalismul, dar nici nu îl etala. După anul 1989, părăsind poezia, a optat pentru eseul moralistic, devenind un important creator de opinie, analizând în articolele sale din ziare și din reviste fenomenul românesc socio-politic postrevoluționar. Modele sale au fost eseiștii spanioli Unamuno, Ortega y Gasset, dar și francezii Albert Camus sau Andre Malraux. După cum singur spunea, Revoluția l-a găsit 'interzis ca scriitor, șomer ca salariat și suspect ca individ în societate', astfel că și-a regândit majoritatea cărților, publicând noi versiuni: 'Scrisori imaginare' (1992, 1998), 'Apărarea lui Galilei' (1997), 'Drumuri prin memorie' (1999). Multe dintre volumele sale au fost traduse în limbile franceză și germană. A devenit director onorific al publicației 'România liberă' (1990-febr. 2001), iar apoi, din martie 2001, al ziarului 'Cotidianul'. Octavian Paler a fost distins cu Ordinul 'Steaua României' în grad de Cavaler (2003), pentru 'întreaga operă literară pusă în slujba culturii și spiritualității românești, pentru impresionanta activitate publicistică, cu înaltă încărcătură intelectuală, angajată cu devoțiune și consecvență întru apărarea valorilor fundamentale ale libertății umane și ale democrației, pentru propășirea societății românești'. De asemenea, a primit premiul Uniunii Scriitorilor pe anul 2004. A murit la 7 mai 2007, la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul 'Sfânta Vineri' din Capitală.
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea scriitorului Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2 iulie)
Elie Wiesel este una dintre cele mai importante conștiințe morale ale secolului XX, un supraviețuitor al Holocaustului, scriitor, activist pentru drepturile omului și laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Viața și opera sa reprezintă un testament viu împotriva uitării, indiferenței și a oricărei forme de ură. Cea mai cunoscută carte a sa este 'Noaptea', o mărturie autobiografică despre suferințele trăite în lagărele naziste. Tradusă în zeci de limbi, este una dintre cele mai puternice și influente mărturii despre Holocaust, fiind studiată în școli și universități din întreaga lume. Lucrarea transmite atât cumplita dramă a victimelor, cât și imensul pericolul al uitării trecutului. 'A uita înseamnă a ucide a doua oară', spunea Elie Wiesel, căci memoria victimelor reprezintă singura modalitate de a-i onora pe cei dispăruți și de a proteja viitorul.
2 iulie - Ziua internațională a ziaristului sportiv
La 2 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a ziaristului sportiv, instituită de Asociația Internațională a Presei Sportive (AIPS) pentru recunoașterea rolului pe care jurnaliștii sportivi îl joacă în societatea contemporană, arată www.aipsmedia.com. Data de 2 iulie marchează aniversarea înființării AIPS în 1924 la Paris, devenind un moment anual de reflecție asupra eticii, integrității și impactului jurnalismului sportiv. Jurnalismul sportiv nu se rezumă doar la relatări și statistici competiționale. El are puterea de a educa, uni și inspira, contribuind la asigurarea păcii și bunei înțelegeri între națiunile implicate în diverse întreceri. Prin respectarea eticii profesionale, jurnaliștii sportivi contribuie la realizarea unei societăți mai echitabile, unde sportul rămâne un instrument de pace și dezvoltare umană. Ședința constitutivă a AIPS avut loc la Paris, la 2 iulie 1924, și a reunit 80 de reprezentanți din 18 state, printre care și România, sub președinția lui Henry Pate, reprezentant al guvernului Franței, în calitate de înalt Comisar pentru Educație Fizică și Sport. Cu prilejul primei reuniuni, ziariștii sportivi au elaborat statutul AIPS. Conform acestuia, AIPS își propune 'apărarea intereselor ziariștilor sportivi, strânsa colaborare pentru progres și educație, îndeplinirea misiunii de fraternitate și pace între oameni și popoare'. Asociația Presei Sportive din România (APSR) este afiliată AIPS. APSR a luat ființă în decembrie 1927, atunci când mai mulți gazetari sportivi din București au avut inițiativa înființării asociației și au ales primul comitet de conducere, potrivit www.apsmedia.ro. Cu acel prilej, s-a votat statutul asociației, care avea ca scop: 'Ocrotirea intereselor morale și materiale ale ziariștilor sportivi, strângerea relațiilor colegiale și de solidaritate profesională între membrii ei', precum și răspândirea prin toate mijloacele a educației fizice și sportului în România, stabilirea de relații cu asociațiile similare din străinătate, afilierea la AIPS.
PERSONALITATEA ZILEI: Atletul american Carl Lewis
Carl Lewis este o figură emblematică a atletismului mondial, un sportiv care a ridicat nivelul de excelență în competițiile de săritură în lungime și sprint. A dominat probele de profil timp de aproximativ 15-17 ani. în perioada 1979 și 1996, a obținut 9 medalii olimpice de aur, una de argint și 8 titluri de campion mondial. în 1999, a fost numit 'Atletul secolului' de către Asociația Internațională de Atletism ('International Association of Athletics Federations' - IAAF), precizează volumul 'Campionii Secolului XX' (Editura Fundația Rompres, București 2000). Frederick Carlton Lewis s-a născut la 1 iulie 1961, în orașul Birmingham, statul Alabama, SUA, potrivit www.sports-reference.com. A crescut într-o familie dedicată atletismului: părinții săi conduceau un club local, iar mediul sportiv i-a modelat încă din copilărie disciplina și ambiția. A studiat la liceul Willingboro, unde a devenit rapid unul dintre cei mai promițători tineri atleți americani, iar la Universitatea din Houston s-a antrenat sub îndrumarea celebrului Tom Tellez, care i-a perfecționat tehnica și mentalitatea competitivă. Medaliile de aur olimpice au fost obținute de Carl Lewis în 1984, la JO de la Los Angeles (100 de metri, 200 de metri, ștafetă 4X100 de metri, săritura în lungime), în 1988, la JO de la Seul (100 de metri, săritura în lungime), în 1992, la JO de la Barcelona (ștafetă 4X100 de metri, săritura în lungime) și în 1996, pe când avea 35 de ani, la JO de la Atlanta (săritura în lungime). Cele patru victorii olimpice din 1984 au egalat recordul stabilit de legendarul Jesse Owens la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, cu patru medalii de aur la aceeași olimpiadă. în 1996, la Atlanta, Carl Lewis și-a încheiat cariera olimpică. Prin cele patru medalii olimpice de aur la săritura în lungime, Lewis a egalat recordul unui alt atlet american, Alfred Oerter, care a câștigat o medalie de aur la o probă individuală la același eveniment sportiv la patru Jocuri Olimpice consecutive (aruncarea discului).
DOCUMENTAR: 35 de ani de la semnarea la Praga a desființării Organizației Tratatului de la Varșovia (1 iulie)
La 1 iulie se împlinesc 35 de ani de la momentul desființării blocului Organizația Tratatului de la Varșovia, unul dintre cei doi actori antagonici, alături de NATO, care au reprezentat manifestarea la nivel organizațional a războiului rece. în data de 1 iulie 1991 s-a semnat, la Praga, actul politic oficial de desființare a Organizației Tratatul de la Varșovia. La nivel militar, organizația își încetase activitatea la 31 martie 1991, atunci când comandantul în exercițiu al forțelor armate ale Tratatului de la Varșovia, Piotr Lușev, și șeful statului major, Vladimir Lobov, au renunțat la prerogativele lor de comandă, iar prin această formalitate structurile militare ale pactului își încetaseră activitatea, indică agenția UPI (www.upi.com). Alianța politico-militară multilaterală fusese înființată la 14 mai 1955, când Uniunea Sovietică și cele șapte socialiste au semnat Tratatul de la Varșovia. Statele semnatare erau Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Polonia, România, Uniunea Sovietică și Ungaria. Pactul de la Varșovia a exercitat un rol influent în gândirea strategică sovietică fiind un instrument hotărâtor de proiecție a politicii promovate de Kremlin. Liniile principale de funcționare ale organizației au fost stabilite în 1955 de prim secretarul Partidului comunist al Uniunii Sovietice, Nikita Hrușciov. Pactul a intrat în vigoare la 4 iunie 1955, cu prilejul ratificării instrumentelor și depunerii acestora la depozitarul organizației, respectiv guvernul Poloniei, de către Republica Populară Albania, potrivit https://enrs.eu/. Doctrina militară a Pactului de la Varșovia era, la nivel oficial, strict defensivă, organizația fiind constituită drept o contrapondere la NATO. Pactul de la Varșovia avea să continue doar la nivel oficial politic. Administrația de la Moscova și-a exprimat dezideratul, cu acest prilej, ''să continue relațiile la nivel bilateral, inclusiv pe chestiuni care implicau cooperarea la nivel tehnic, militar și de securitate'', potrivit lui Vladimir Lobov. Acesta a menționat faptul că nivelul scăzut al confruntării dintre est și vest a facilitat dizolvarea structurilor militare ale Pactului de la Varșovia. Decizia pentru încetarea funcționării structurilor militare ale Tratatului de la Varșovia, pusă în aplicare la 31 martie 1991, fusese adoptată la 25 februarie 1991, cu prilejul Conferinței politice a organizației, desfășurate la Budapesta, cu participarea miniștrilor apărării și de externe, conform upi.com și www.enrs.eu. Pe fondul mișcărilor politice din anii 1980 la nivelul blocului socialist, au fost generate mișcări tectonice la nivelul organizației Pactului de la Varșovia. Cu prilejul reuniunii la nivel înalt de la București, din 1989, liderii statelor membre au hotărât abandonarea doctrinei Brejnev, iar un an mai târziu statele părți au convenit ca forțele militare sovietice staționate pe teritoriile lor să fie retrase. Acordul pentru încetarea cooperării militare la nivelul organizației Pactului de la Varșovia a fost parafat cu prilejul reuniunii conferinței de la Budapesta, din februarie 1991. Documentul adoptat în capitala Ungariei, cunoscut drept ''Declarația de la Budapesta'', stipula că ''statele se eliberează de moștenirea trecutului, de epoca dedicată confruntării și de ruptura care a marcat continentul'', potrivit https://www.opendemocracy.net. în decembrie 1991, odată cu dizolvarea Uniunii Sovietice a fost consemnat momentul de sfârșit al războiului rece, un moment esențial pentru istoria continentului european, iar de la această dată relațiile interstatale la nivel continental și internațional au fost așezate pe o nouă traiectorie. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: opendemocracy.net Sursa foto: enrs.eu
DOCUMENTAR: 65 de ani de la nașterea prințesei de Wales, Diana (1 iulie)
Supranumită ''prințesa inimilor'', Diana, prințesa de Wales, a fost una dintre cele mai apreciate personalități feminine ale secolului XX, cunoscută pentru naturalețea și eleganța sa, dar mai ales pentru participarea sa permanentă la activități sociale, caritabile. S-a implicat în lupta împotriva HIV-SIDA, a militat împotriva minelor antipersonal, împotriva leprei, a cancerului. Copilăria și adolescența Diana Frances Spencer s-a născut pe 1 iulie 1961, la Park House, lângă Sandringham, Norfolk. A fost fiica mai mică a lui John Spencer, viconte Althorp (mai târziu conte Spencer) și a lui Frances Spencer, vicontesă Althorp, având două surori mai mari - Sarah și Jane - și un frate mai mic - Charles, se arată pe site-ul oficial al Casei Regale, https://www.royal.uk/. Lady Diana a fost educată mai întâi la o școală pregătitoare, Riddlesworth Hall din Diss, Norfolk, apoi, în 1974, a plecat la West Heath, un internat de lângă Sevenoaks, Kent. A părăsit West Heath în 1977 și s-a îndreptat spre Institutul Alpin Videmanette din Rougemont, Elveția, pe care l-a părăsit după semestrul din 1978. în anul următor, s-a mutat într-un apartament din Coleherne Court, Londra. O vreme a avut grijă de copilul unui cuplu american și a lucrat ca educatoare la școala Young England din Pimlico. Căsătoria și familia sa Anunțul oficial al căsătoriei cu prințul de Wales a venit pe 24 februarie 1981. Fiind vecini la Sandringham până în 1975, familiile lor se cunoșteau de mulți ani, iar Lady Diana și prințul de Wales s-au întâlnit când acesta a fost invitat la Althorp, în noiembrie 1977. S-au căsătorit la Catedrala Sf. Paul din Londra pe 29 iulie 1981, într-o ceremonie care a atras o audiență globală uriașă pentru canalele de televiziune și de radio, iar sute de mii de oameni i-au urmărit pe traseul de la Palatul Buckingham la Catedrală. Recepția nunții a avut loc la Palatul Buckingham.
DOCUMENTAR: Luna iulie
Luna iulie, cunoscută în tradiția populară și sub numele de 'cuptor', este perioada anului când se înregistrează cele mai toride zile de vară. Luna iulie are 31 de zile, ziua numărând 14 ore, iar noaptea doar 10 ore. Numită inițial ''quintilis'' de la cuv&
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost promulgată Constituția României (1 iulie 1866)
Domnitorul Carol I (1866-1881; rege al României între 1881-1914) a promulgat, la 1/13 iulie 1866, noua Constituție a României, întemeiată pe principii democratice moderne și care a reprezentat unul din actele fundamentale de edificare a României moderne. Adunarea Constituantă adoptase, la 29 iunie/11 iulie 1866, noua Constituție în unanimitate, domnitorul Carol I depunând jurământul pe Constituția adoptată la 30 iunie/12 iulie 1866, se arată în lucrarea 'Istoria românilor', apărută sub egida Academiei Române (Editura Enciclopedică, București, 2003). Constituția de la 1866 a fost redactată după modelul Constituției Belgiei din februarie 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european. Noua lege fundamentală consacra unitatea și indivizibilitatea statului român, stabilea, pentru prima oară în mod oficial, denumirea de România, în locul aceleia de Principatele Unite, și statua drapelul național tricolor (albastru, galben și roșu). De asemenea, proclama o serie de principii esențiale: principiul suveranității naționale, principiul separației puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească), principiul responsabilității ministeriale, libertățile și drepturile fundamentale ale cetățeanului, guvernare reprezentativă. Noua Constituție a fost adoptată în urma acordului stabilit între Adunarea legiuitoare și principele Carol I, iar forma finală, promulgată la 1/13 iulie de către acesta, reprezenta un compromis între forțele politice interne. 'Deși Constituția ar fi putut avea un caracter cu mult mai înaintat dacă liberalii radicali și-ar fi putut impune punctul de vedere, ea a reflectat, totuși, prin rezultanta la care s-a ajuns, succesul partizanilor stabilirii unor noi rânduieli politice, realizându-se un pas mai departe esențial pe drumul desăvârșirii organizării moderne a societății românești', se subliniază în lucrarea 'Istoria românilor' (Editura Enciclopedică, București, 2003). Publicată în ''Monitorul Oficial'' nr. 142 din 1 iulie 1866, Constituția era structurată pe opt titluri și 133 de articole. Aceasta consacra, ca formă de stat, monarhia constituțională, ereditară în familia principelui Carol, în linie directă masculină, succesorii fiind crescuți în religia țării, punctează sursa amintită. Șeful statului era domnul, ale cărui prerogative erau extinse, fiind învestit cu dreptul de veto absolut. Șeful statului exercita puterea legislativă împreună cu Reprezentanța națională, iar puterea executivă - împreună cu Consiliul de miniștri. Titlul I consacra dreptul țării de a purta numele de România și reafirma cu vigoare principiul unității statului național: ''Principatele Unite Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România'' (art. 1). ('Istoria românilor', Editura Enciclopedică, București, 2003). ''Despre drepturile Românilor'' era titlul al II-lea și cuprindea 26 de articole prin care se garantau drepturile și libertățile cetățenești: libertatea individuală, a presei, a învățământului, a întrunirilor și a conștiinței, egalitatea în fața legii, desființarea privilegiilor, scutirilor și monopolurilor de clasă, inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea proprietății, inviolabilitatea corespondenței, dreptul la azil politic. 'Țăranilor li se garanta posesiunea loturilor pe care le obținuseră în virtutea legii rurale din 1864, dar și moșierilor expropriați li se garantau despăgubirile' ('Istoria românilor', Editura Enciclopedică, București, 2003). Cel de-al III-lea titlu reglementa organizarea statului, având la bază principiul separării puterilor în stat - legislativă (domnitorul și Reprezentanța națională), executivă (domnitorul, care o exercita prin intermediul miniștrilor), judecătorească (exercitată 'în numele domnului' de către curți și tribunale, instanța cea mai înaltă fiind Curtea de Casație). ''Toate puterile statului emană de la națiune care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în Constituția de față'', se arăta în articolul 31. Puterea legislativă se exercita de către domn și Reprezentanța națională (Senat și Adunarea Deputaților). Nicio lege nu poate fi sancționată de domn decât după ce va fi discutată și votată liber de majoritatea ambelor adunări, se arăta în articolul 32. Adunarea Deputaților era aleasă pentru patru ani, iar Senatul - pentru opt ani. Printre prerogativele Adunării Deputaților se numărau dreptul de autoconducere, dreptul de răspuns la Mesajul tronului, dreptul de legiferare, dreptul de interpelare, votarea bugetului. Constituția de la 1866 stabilea votul cenzitar. Pentru alegerea deputaților, corpul electoral era împărțit în 4 colegii, după avere și categorii sociale. Eligibilitatea în Adunarea Deputaților era condiționată de calitatea de român, de deplinătatea drepturilor civile și politice, de vârstă - minimum 25 de ani. Pentru a putea fi ales senator era necesară vârsta de minimum 40 de ani și un venit anual de 800 de galbeni. Articolul 82 consacra principiul eredității, conform căruia puteau moșteni tronul numai descendenții pe linie masculină. Prin articolul 83 se oferea eventualitatea unei succesiuni a domnitorului prin frații săi și descendenții lor, se menționează în lucrarea 'Istoria românilor' (Editura Enciclopedică, București, 2003). Principalele prerogative ale domniei erau: numirea și revocarea miniștrilor, dizolvarea Parlamentului, sancționarea și promulgarea legilor, dreptul de amnistie în materie politică, numirea și confirmarea în toate funcțiile, conducerea armatei, conferirea gradelor militare, dreptul de a bate monedă, de a conferi decorații, dreptul de a se adresa camerelor reunite la deschiderea sesiunii parlamentare, dreptul de a declara război, de a încheia tratate și convenții. 'Dintre îngrădirile prerogativelor care îl privesc pe suveran, Constituția stipulează că niciun act al său nu are putere legală dacă nu este contrasemnat de ministrul de resort, că nu poate suspenda o judecată sau interveni în administrația justiției, că nu are dreptul să modifice sau să suspende legile ș.a.' ('Istoria României în date', Editura Enciclopedică, București, 2003). Domnitorul se bucura, totodată, de două privilegii: irevocabilitate și inviolabilitate. Fiecare act al domnului trebuia contrasemnat de un ministru, miniștrii fiind direct responsabili pentru actele de guvernământ. Nicio modificare a Constituției nu se putea face fără a întruni consimțământul a cel puțin două treimi din membrii celor două Camere. Prin ''Dispozițiunile tranzitorii și suplimentare'', Constituția de la 1866 deschidea calea unor noi reforme. Astfel, se reafirma necesitatea unor legi speciale în domeniile descentralizării administrative, responsabilității ministeriale, dezvoltării căilor de comunicație, exploatării minelor și pădurilor, organizării armatei, justiției militare. Constituția de la 1866 a suferit mai multe modificări, aduse în anii 1879, 1884, 1917, dar a rămas în vigoare până în 1923. A fost abrogată implicit după promulgarea, la data de 28 martie 1923, a unei noi Constituții. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)
Barometrul statistic al lunii iunie 2026
în anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei și cheltuieli de 8.037 lei. în trimestrul I din 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. Prețul construcției clădirilor rezidențiale a crescut cu 48% din 2015 în UE, iar în România creșterea a fost una dintre cele mai rapide, potrivit datelor Eurostat. între 2015 și 2020, ponderea Regatului Unit în comerțul total al UE a scăzut constant, arată datele Eurostat. în trimestrul I 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior. în trimestrul I 2026, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,5%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). în trimestrul I 2026, populația activă a României era de 8.197.800 persoane, din care 7.661.600 persoane erau ocupate și 536.200 persoane erau șomeri. Rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (71,0%, față de 53,9% la femei) și la persoanele din mediul urban (69,5% față de 55,3% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 16,5%. Rata șomajului în trimestrul I 2026 a fost de 6,5%, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de cea înregistrată în trimestrul IV 2025. Pe sexe, valorile ratei șomajului au fost egale (6,5% atât la bărbați, cât și la femei), iar pe medii rezidențiale ecartul a fost de 6,8 puncte procentuale (10,3% în mediul rural, față de 3,5% în mediul urban). Pe grupe de vârstă, rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani), mai arată comunicatul INS de la 15 iunie 2026. *** în anul 2025, o gospodărie din România a avut, în medie, venituri în valoare de 9.399 lei și cheltuieli de 8.037 lei, potrivit datelor publicate de INS la 24 iunie 2026. Veniturile totale medii lunare au fost în anul 2025, în termeni nominali, de 9.399 lei pe o gospodărie, reprezentând 3.782 lei pe o persoană, în creștere cu 13,6%, respectiv, cu 14,5% față de anul 2024. Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în anul 2025, în termeni nominali, de 8.037 lei pe o gospodărie (3.234 lei pe o persoană) și au reprezentat 85,5% din veniturile totale, în creștere cu 1.024 lei față de anul 2024. Veniturile bănești medii lunare au fost în anul 2025, de 8.832 lei lunar pe o gospodărie (3.554 lei pe o persoană) în creștere cu 14,7 % față de anul 2024, iar veniturile în natură de 566 lei lunar pe o gospodărie (228 lei pe o persoană), în scădere cu 6 lei față de anul 2024. Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.438 lei lunar pe o gospodărie și au format cea mai importantă sursă a veniturilor totale (68,5% din veniturile totale ale gospodăriilor, în creștere față anul 2024 cu 1,3 puncte procentuale). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție însemnată au avut-o atât veniturile din prestații sociale, de 1.879 lei lunar pe o gospodărie (20,0% în anul 2025, respectiv, 20,2% în anul 2024 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât și veniturile în natură (6,0% în anul 2025, respectiv, 6,9% în anul 2024), formate din valoarea veniturilor în natură obținute de salariați și beneficiari de prestații sociale (1,2% în anul 2025, respectiv, 1,5% în anul 2024) și din valoarea în lei a produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii (4,8% în anul 2025, respectiv, 5,4% în anul 2024) în ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban, în anul 2025, a fost de 10.732 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 4.489 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în anul 2025, în mediul urban, ponderea salariilor brute și a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 74,1%, mai mare cu 14,3 puncte procentuale față de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,6%, mai mare cu 2,6 puncte procentuale față de cea din mediul urban. Ponderea veniturilor în natură a fost de 9,9% în mediul rural, de 2,8 ori mai mare față de cea din mediul urban. Cheltuielile bănești medii lunare au fost, în anul 2025, de 7.582 lei pe o gospodărie (3.051 lei pe o persoană) mai mari cu 15,4% față de anul 2024, respectiv cu 16,4% la nivel de persoană. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii, în anul 2025, a fost, în medie, de 456 lei lunar pe o gospodărie (183 lei pe o persoană), în creștere cu 2,1% față de anul 2024. Mediul de rezidență evidențiază diferențe între nivelul cheltuielilor totale medii lunare. în mediul urban cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 9123 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Astfel, o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 3816 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural. Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe a fost de 36,7% în cheltuielile totale, cu 7,8 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare și nealimentare din resurse proprii a fost de 10,2% în cheltuielile totale, de 3,8 ori mai mare decât în mediul urban. *** în 2025, UE a exportat bunuri în valoare de 345,3 miliarde euro către Regatul Unit și a importat 158,7 miliarde euro, rezultând un excedent comercial de 186,6 miliarde euro. între 2015 și 2020, ponderea Regatului Unit în comerțul total al UE a scăzut constant. Comerțul dintre Regatul Unit și UE a reprezentat 11,2% din totalul importurilor UE și 16,9% din totalul exporturilor UE în 2015. Până în 2020, aceste ponderi scăzuseră la 9,9% din importuri și 14,4% din exporturi. După ce Regatul Unit a părăsit piața unică a UE în 2021, exporturile UE către Regatul Unit au rămas stabile la același nivel, oscilând în jurul a 13% din totalul exporturilor UE (13,0% în 2021 și 13,1% în 2025). Importurile UE din Regatul Unit au scăzut ușor, de la 7,0% din totalul importurilor UE în 2021 la 6,3% în 2025, arată datele publicate la 22 iunie 2026. *** Prețul construcției clădirilor rezidențiale a crescut cu 48% din 2015, potrivit datelor Eurostat publicate la 25 iunie 2026. Ediția din 2026 a publicației 'Cifre cheie privind afacerile europene' (Key figures on European business) reunește date selectate privind activitățile economice și structura acestora, investițiile, productivitatea, globalizarea, tehnologia și turismul. în privința indicelui prețurilor de producție pentru construcția de clădiri rezidențiale noi (cu excepția locuințelor pentru comunități), acesta reflectă prețurile activităților de construcții din punctul de vedere al constructorului de clădiri și se bazează pe prețurile pe care clienții le plătesc antreprenorilor. între 2015 și 2025, prețurile construcțiilor pentru acest tip de lucrări de construcții au crescut cu 48,2% în întreaga UE. O mare parte din această creștere a fost destul de recentă, deoarece creșterile anuale din 2021 (+5,8%), 2022 (+12,2%) și 2023 (+6,9%) au fost mai mari decât în ceilalți ani din această perioadă. Rata de creștere a fost de +2,3% în 2024 și +1,3% în 2025. La nivel de țară, prețurile au crescut cel mai rapid în ultimul deceniu în Bulgaria (+166,1%), Ungaria (+155,4%) și România (+130,7%). Cele mai lente creșteri au fost înregistrate în Italia (+17,0%), Grecia (+17,3%) și Finlanda (+22,1%). AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
1 iulie - Ziua internațională a muzicii reggae
Ziua internațională a muzicii reggae este o celebrare globală a muzicii reggae și a culturii jamaicane, marcată în fiecare an pe 1 iulie. A fost lansată în 1994, la Kingston, Jamaica, de antreprenoarea media Andrea Davis și a devenit un eveniment mondial care unește fanii reggae, artiștii, DJ-ii, posturile de radio și organizațiile culturale, arată pagina evenimentului https://www.ireggaeday.com/. Totodată, Ziua internațională a muzicii reggae (International Reggae Day - IRD) celebrează influența globală a acestui gen de muzică și mesajele sale de unitate, pace, justiție socială, mândrie culturală și onorează contribuția statului Jamaica la muzica și cultura mondială. Printre artiștii legendari asociați cu muzica reggae se numără: Bob Marley, Jimmy Cliff, Toots Hibbert, Dennis Brown, Ziggy Marley. între cele mai influente albume ale genului se numără: 'Catch a Fire' - Bob Marley & The Wailers (1973), 'Exodus' - Bob Marley & The Wailers (1977), 'Legalize It' - Peter Tosh (1976), 'The Harder They Come' - Jimmy Cliff (1972, coloana sonoră a filmului cu același nume), 'Funky Kingston' - Toots and the Maytals (1973), 'Marcus Garvey' - Burning Spear (1975), 'Heart of the Congos' - The Congos (1977), 'Blackheart Man' - Bunny Wailer (1976), 'True Democracy' - Steel Pulse (1982), 'As the World Turns' - Black Uhuru (1983). 'Este adevăr. Este iubire. Este vocea oamenilor. Este coloana sonoră a rezistenței. Lumea are nevoie de acea voce și de acel mesaj chiar acum. Ziua internațională a muzicii reggae 2026 este un apel global pentru a recunoaște, realinia, reconecta și recupera frecvența.'' este mesajul transmis la aniversarea din acest an, pe pagina www.ireggaeday.com. '...în 2026 facem mai mult decât să sărbătorim, Ne Revenim. Acest an este un strigăt de mobilizare global pentru a reaprinde mesajul, a amplifica sunetul și a înălța vocile care contează. Fie că ești un artist în Kingston, un căutător de talente în Soweto, un post de radio în Nassau, o trupă în Bogota, un fan în Tokyo, un sistem de sunet în Berlin, un DJ în Bahia, o platformă sau o comunitate online de Reggae - IRD 2026 te invită să acționezi anul acesta pe 1 iulie.'', mai transmite platforma amintită. Ziua internațională a muzicii reggae a fost inspirată de discursul adresat de Winnie Mandela femeilor din Jamaica, în timpul vizitei sale oficiale în această țară, împreună cu soțul ei, Nelson Mandela, în 1991. Nelson Mandela fusese eliberat din închisoare pe 11 februarie 1990, după 27 de ani petrecuți în detenție pentru opoziția sa față de regimul de apartheid din Africa de Sud. Atât Nelson Mandela, cât și Winnie Madikizela-Mandela au reprezentat surse de inspirație pentru numeroși artiști reggae. Reggae-ul, în special rădăcinile sale 'roots reggae', este strâns legat de teme precum libertatea, dreptatea socială și lupta împotriva opresiunii, iar lupta împotriva apartheidului din Africa de Sud a fost un subiect important pentru mulți muzicieni. IRD a fost lansată la 1 iulie 1994, în Kingston, casa muzicii jamaicane, și proclamată de Guvernatorul general al Jamaicii, Sir Howard Cooke, în anul 2000, amintește www.ireggaeday.com. IRD este marcă înregistrată și a fost promovată ca eveniment anual încă de la înființare. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: Bob Marley/Facebook