Cultură
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
FITS 2026/Horia Brenciu a lansat în avanpremieră, la Sibiu, piesa 'Când soarele răsare' (GALERIE FOTO)
Artistul Horia Brenciu a ales scena Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) pentru a lansa, duminică seara, în avanpremieră, piesa 'Când soarele răsare', momentul fiind aplaudat de zeci de mii de spectatori prezenți în Piața Mare din centrul istoric al orașului. 'Cred că astăzi (duminică seara n.r.) voi meritați în plin să ascultați o melodie pe care nu am lansat-o încă. E o melodie pe care o cântăm pentru prima dată, pentru că se va lansa chiar marțea viitoare. Dar până marți, mie îmi trebuie să văd publicul cum reacționează la această melodie. Refrenul e foarte ușor. Refrenul e așa: 'Atunci când soarele răsare, nu am nicio întrebare. îmi las grijile pe mare, să se ducă-n depărtare'. ãsta e refrenul. (...) Pentru prima dată (...) lansăm piesa 'Când soarele răsare' pentru Sibiu!', le-a spus Horia Brenciu spectatorilor. Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES Artistul a interpretat noua melodie alături de HB Orchestra, invitând publicul să cânte refrenul împreună cu el. Concertul 'Fac ce-mi spune inima', susținut de Horia Brenciu & HB Orchestra în ultima seară a celei de-a 33-a ediții a FITS, a fost prezentat de organizatori drept o celebrare a bucuriei de a trăi, a libertății de a iubi și a curajului de a urma ceea ce simțim cu adevărat. Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES Piața Mare din Sibiu a fost plină la concertul care a încheiat ediția din acest an a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Horia Brenciu revenind astfel pentru a doua oară pe scena FITS. Festivalul a reunit, timp de zece zile, peste 5.000 de artiști din 83 de țări și a oferit publicului 848 de evenimente, cu opt mai multe decât la ediția precedentă, a precizat președintele FITS, actorul Constantin Chiriac. AGERPRES/(A - redactor: Isabela Paulescu, editor: Anamaria Constantin, editor online: Ada Vîlceanu)
Workshop de bunraku susținut de artiști japonezi, la Teatrul Țăndărică
Un workshop de bunraku susținut de artiști ai companiei japoneze Coten-Goten Co. Ltd. / Bunrakuza-company este organizat duminică, de la ora 11:00, de Teatrul Țăndărică. Potrivit site-ului instituției de cultură, workshopul propune - la sala Studio, în cadrul seriei 'Conferințele Ideea' - o introducere aplicată în universul bunraku, una dintre cele mai rafinate forme ale teatrului tradițional japonez de păpuși. Participanții vor avea ocazia să descopere principiile de bază ale mânuirii, relația dintre interpret și obiectul animat, precum și specificul lucrului în echipă, într-o formă scenică în care precizia, ritmul și expresivitatea corporală sunt esențiale. Evenimentul se adresează profesioniștilor din domeniul teatrului de animație - artiști păpușari, actori, regizori, scenografi, studenți și specialiști interesați de tehnicile tradiționale japoneze de animație. Seria 'Conferințele Ideea' este un program dedicat dialogului profesional, cercetării și schimbului de experiență în artele spectacolului. Prin astfel de întâlniri, Teatrul de Animație Țăndărică își reafirmă misiunea de a susține dezvoltarea teatrului de animație ca limbaj scenic contemporan, deschis cercetării, dialogului artistic și schimbului de experiență între profesioniști, precizează organizatorii. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lãzãroiu) Sursa foto: Teatrul de Animaţie Țăndărică/Facebook.com
FITS 2026/ Ambasadoarea Simona Miculescu (UNESCO) spune că festivalul sibian e 'un model de diplomație culturală'
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) reprezintă 'un model de diplomație culturală', folosit ca exemplu în numeroase reuniuni internaționale, a declarat, vineri, ambasadoarea Simona Miculescu, reprezentant permanent al României la UNESCO, în cadrul celei de-a opta ediții a FITS Talks, unde a fost invitată într-un dialog cu scriitorul Marius Chivu. 'Am văzut acest festival crescând. Sunt unul dintre cei mai invocați fani și cred că nu sunt suficient de expresive cuvinte nici măcar eu să vă descriu cât de important este acest festival pentru diplomația culturală globală, pentru diplomația culturală în general ca și concept, ca să nu mai spun de imaginea României. (...) Acest festival este extraordinar de important. (...) Este un model de diplomație culturală. Este foarte important să facem această diferențiere și este folosit ca atare, nu doar de către noi, românii, deja are o asemenea reputație globală, încât este folosit ca și model în multe manifestări și reuniuni internaționale', a declarat ambasadoarea Simona Miculescu. Diplomatul a subliniat că, prin amploarea și prestigiul său internațional, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu promovează imaginea României în lume. FITS reunește timp de zece zile, până duminică, 29 iunie, peste 5.000 de artiști din 83 de țări și oferă publicului 848 de evenimente, cu opt mai multe decât la ediția precedentă, a precizat președintele festivalului, actorul Constantin Chiriac. Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al FITS. AGERPRES / (A - redactor: Isabela Paulescu, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)
FITS 2026/Artiștii de circ din Irlanda și spectatorii au sfidat canicula și au transformat o stradă sibiană într-o scenă
Artiștii companiei irlandeze de circ contemporan Cikada Circus și zeci de spectatori, mai ales copii, au sfidat, vineri la amiază, temperatura de aproape 30 de grade din municipiul Sibiu și au transformat Strada Cetății din centrul istoric într-o scenă în aer liber, pentru prima dată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS). Spectacolul itinerant 'Pe umerii noștri' (A Stroll on Our Shoulders) a început pe Strada Cetății de lângă Muzeul de Istorie Naturală. Spectatorii au fost invitați să-i însoțească pe artiști într-o plimbare până în capătul străzii, trecând pe lângă terase, dar și sediul Filarmonicii de Stat sau turnurile și zidul de apărare al orașului. Pe ritmuri antrenante, spectacolul a fost completat de artiști pe picioroange, costumați special pentru a întruchipa elefanți albi. Cu înălțimea lor impresionantă, aceștia ajungeau la nivelul acoperișurilor clădirilor de pe Strada Cetății, atrăgând privirile și aplauzele celor prezenți. Potrivit prezentării FITS, 'Pe umerii noștri' este un spectacol de circ contemporan cu două reprezentații vineri și duminică, de la orele 11:30 și 20:00, care transformă orașul într-o scenă și invită publicul să privească spațiul urban dintr-o perspectivă diferită Spectacolele stradale din cadrul FITS atrag un public numeros în fiecare zi, fiecare spectator având ocazia să vadă gratuit cel puțin un spectacol în cadrul FITS. FITS reunește timp de zece zile, până duminică, 29 iunie, peste 5.000 de artiști din 83 de țări și oferă publicului 848 de evenimente, cu opt mai multe decât la ediția precedentă, a precizat președintele festivalului, actorul Constantin Chiriac. Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al FITS. AGERPRES/(AS - redactor: Isabela Paulescu, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)
Înscrierile pentru masterclass-urile Concursului Enescu - prelungite până pe 15 iulie
Organizatorii Concursului Internațional 'George Enescu' au anunțat vineri prelungirea termenului de înscriere până la 15 iulie, ora 23:59, pentru toate cele trei masterclass-uri incluse în ediția aniversară a competiției: dirijat, compoziție și interpretare instrumentală. Desfășurate în cadrul Concursului Internațional George Enescu, masterclass-urile reprezintă o importantă componentă educațională a proiectului și oferă tinerilor artiști șansa de a lucra direct cu muzicieni de renume internațional, într-un context artistic de cel mai înalt nivel, se arată într-un comunicat al organizatorilor transmis, vineri, AGERPRES. Prin prelungirea perioadei de înscriere, organizatorii își propun să ofere unui număr cât mai mare de tineri muzicieni șansa de a accesa aceste oportunități de formare și perfecționare în cadrul unuia dintre cele mai prestigioase proiecte muzicale dedicate noii generații de artiști. Pentru a facilita accesul unui număr cât mai mare de tineri muzicieni la programele educaționale din cadrul Concursului Internațional George Enescu, organizatorii vor acorda și o serie de burse care acoperă taxa de participare. Cei interesați pot solicita informații privind condițiile de acordare a acestora la adresa competition@artexim.ro. Desfășurat în perioada 24-28 august, Masterclassul de dirijat și aprofundare în studiul muzicii se adresează tinerilor dirijori aflați la începutul parcursului profesional și oferă o experiență rară de lucru direct cu o orchestră profesionistă. Sub îndrumarea dirijorului Cristian Măcelaru, director artistic al Concursului Internațional George Enescu și unul dintre cei mai apreciați muzicieni români ai momentului, participanții selectați vor avea ocazia să lucreze cu Orchestra Română de Tineret într-un program intensiv care combină studiul partiturii, tehnica dirijorală și reflecția asupra rolului muzicii în societatea contemporană. Din totalul aplicațiilor primite vor fi selectați șase participanți activi. Pe parcursul masterclassului, aceștia vor lucra direct cu Cristian Măcelaru și cu Orchestra Română de Tineret, iar la finalul programului, trei dintre ei vor fi selectați pentru a dirija Orchestra în concertul de încheiere al masterclassului, programat în 28 august, la Ateneul Român. Masterclassul de compoziție și aprofundare în studiul muzicii, desfășurat în perioada 24-27 august, este dedicat tinerilor creatori interesați de muzica contemporană și de explorarea unor noi perspective asupra actului componistic. Participanții vor lucra cu trei personalități marcante ale scenei muzicale internaționale: Zygmunt Krauze, figură emblematică a muzicii contemporane europene, compozitoarea americană Sarah Kirkland Snider și compozitorul și chitaristul Steven Mackey, artist recunoscut pentru capacitatea sa de a conecta limbajele muzicale contemporane cu influențe provenite din zone stilistice diverse. Programul se va încheia pe 27 august, ora 18:30, printr-un concert susținut în Foaierul Ateneului Român de Ansamblul Couleurs, care va interpreta lucrările dezvoltate de participanți pe parcursul sesiunilor de lucru. Evenimentul precede concertul final al secțiunii de compoziție din cadrul Concursului Internațional George Enescu, dirijat de Marin Alsop la pupitrul Orchestrei Naționale Radio. Masterclassul de interpretare instrumentală și aprofundare în studiul muzicii constituie un cadru intensiv de perfecționare artistică și dezvoltare profesională. Doar nouă participanți activi vor fi selectați pentru această ediție. Aceștia vor beneficia de sesiuni individuale de lucru și de întâlniri dedicate aprofundării repertoriului, construcției unei identități artistice și înțelegerii contextelor culturale și istorice care influențează interpretarea muzicală. 'în muzică, cele mai importante lecții nu se învață din cărți, ci din întâlnirile care îți schimbă felul de a asculta, de a gândi și de a crea. De aceea cred atât de mult în aceste masterclassuri. Ele nu sunt simple cursuri, ci spații în care tinerii artiști pot experimenta, pot pune întrebări și își pot descoperi propria voce artistică. Dacă această prelungire a înscrierilor va însemna că încă un tânăr muzician va avea șansa unei întâlniri care îi poate influența decisiv parcursul profesional, atunci decizia noastră și-a atins scopul', a spus Cristian Măcelaru, citat în comunicat. Concursul Internațional George Enescu 2026 se desfășoară la București în perioada 23 august - 19 septembrie și marchează cea de-a XX-a ediție a competiției. Sub tema 'în căutarea excelenței/ In Pursuit of Excellence', evenimentul reunește tineri muzicieni din întreaga lume și continuă misiunea de a descoperi, susține și promova noile generații de artiști. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Selecție de filme de la TIFF.25, prezentată la București între 9 și 12 iulie
Filme din programul celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania vor putea fi urmărite la București, la Cinema Elvire Popesco, între 9 și 12 iulie, informează organizatorii într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Publicul bucureștean va putea descoperi 'Lionel', regia Carlos Saiz, câștigătorul Trofeului Transilvania, alături de 'Găina' ('Hen'), neconvenționalul lungmetraj semnat de György Pálfi, unul dintre hiturile de public la Cluj. Selecția include și proiecția clasicului cult 'Donnie Darko', regia Richard Kelly, care a fost prezentat în cadrul secțiunii The Pitch Black Anthology, dedicată comediilor negre, precum și 'O iubire a lui Swann' ('Un amour de Swann'), ecranizarea romanului lui Marcel Proust realizată de Volker Schlöndorff, cu legendara Ornella Muti în distribuție, invitată specială la TIFF.25. Programul este completat de 'Bulk', un SF low budget care compensează prin inventivitate, regizat de Ben Wheatley, unul dintre cei mai apreciați regizori britanici contemporani; 'Duminicile' ('Sundays'), regia Alauda Ruiz de Azúa, în care o tânără își dorește să devină călugăriță, spre disperarea familiei; 'Lucruri nespuse' ('Things We Don't Say'), regia Gabriele Muccino, o poveste despre relații aflate în impas; 'Umbra tatălui meu' ('My Father's Shadow'), regia Akinola Davies Jr., un debut emoționant plasat pe fundalul crizei electorale din Nigeria anului 1993; 'Crima de la etajul 3' ('Bazaar, Murder in the Building'), regia Rémi Bezançon, un thriller cu accente hitchcockiene; și 'Străinul' ('L'étranger'), o ecranizare după 'Străinul' de Albert Camus realizată de François Ozon. Retrospectiva TIFF la București este organizată cu sprijinul Institutului Francez din România. O parte dintre filmele din programul TIFF.25 vor ajunge și în alte orașe din România și Republica Moldova: TIFF Chișinău (24-26 iulie), TIFF Sibiu (30 iulie-2 august), la Festivalul Lună Plină în Biertan (14-16 august), TIFF Timișoara (17-20 septembrie) și TIFF Oradea (25-27 septembrie). Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)
Călin Pop a lansat single-ul 'Pustiu'
Călin Pop, solistul și chitaristul grupului Celelalte Cuvinte, a lansat un nou single intitulat 'Pustiu', informează un comunicat transmis vineri AGERPRES. 'O piesă a cărei publicare am tot amânat-o în timp din cauza lipsei unui sens pozitiv. Pustiu însă am simțit de fiecare dată când am pierdut pe cineva drag și apropiat. în urma recentei dureroase despărțiri, am revăzut proiectul și l-am dus la capăt. Depresiv, dar adevărat', a declarat Călin Pop, citat în comunicat.
Peste 70 de personalități naționale în piesa și videoclipul 'Sunt Român (Hora Unirii)' lansat de Richard Stan
Richard Stan, membru fondator al trupei Kartel, a lansat, de Ziua Tricolorului, piesa și videoclipul oficial 'Sunt Român (Hora Unirii)', informează un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Proiectul cinematografic reunește pe ecran peste 70 de personalități naționale - de la domnitori precum Vlad Țepeș și Mircea cel Bătrân, până la genii care au schimbat lumea, ca Henri Coandă, și campioni absoluți ca Gică Hagi sau Nadia Comăneci. Piesa este produsă de George Borza împreună cu Richard Stan, iar textul reprezintă o fuziune între versurile originale scrise de Richard și versurile clasice ale poetului Vasile Alecsandri. Richard Stan vine cu o carieră solidă în spatele camerelor de filmat, începută în România în anul 2006. După ce a pus bazele unei companii de producție de succes în București în 2010, artistul s-a stabilit ulterior în Los Angeles, unde și-a extins portofoliul internațional, colaborând pe pământ american cu nume grele ale hip-hop-ului global precum Krayzie Bone (Bone Thugs-N-Harmony), Daz Dillinger (Tha Dogg Pound), Rick Ross sau Chingy. Videoclipul este o producție vizuală inovatoare realizată integral de el: cadrele cu artistul au fost filmate pe cont propriu, pe green screen, chiar în garajul său din Los Angeles, iar întreaga atmosferă epică din fundal a fost generată ulterior cu ajutorul Inteligenței Artificiale (AI). Clipul plasează privitorul în mijlocul unei 'Hore' monumentale, desfășurate pe o pajiște idilică între munți, unde toate cele 70 de personalități istorice, culturale și sportive ale României se regăsesc la un loc, ștergând barierele timpului. 'Am scris piesa asta din tot sufletul, din dorința de a le reaminti oamenilor că avem o identitate puternică și că nu trebuie să o uităm niciodată, indiferent unde ne ducem. (...) Noi, românii, avem ceva nativ în noi: suntem extrem de descurcăreți, ne adaptăm incredibil de repede în orice cultură sau mediu și suntem isteți, capabili să găsim soluții acolo unde alții se opresc. Spiritul ăsta de supraviețuitor și mintea brici ne vin direct din ADN. Am vrut să readuc în atenție faptul că am avut și avem oameni geniali cu care să ne mândrim - de la sportivi care au uimit planeta, la inventatori, doctori și mari conducători. Lista este uriașă și sunt mult mai mulți români pe care aș fi vrut să îi includ în clip, dar într-o piesă de două minute și jumătate a trebuit să restrâng și să constrâng totul cât am putut. Piesa asta e modul meu de a spune că nu trebuie să uităm niciodată de unde am plecat', a declarat Richard Stan, citat în comunicat.
Expoziția de fluturi exotici 'Cocon' - de vineri, în sera din curtea Muzeului 'Grigore Antipa'
O nouă etapă a expoziției de fluturi exotici vii va fi prezentată, începând de vineri, de Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' în cadrul evenimentului 'Cocon'. Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis, vineri, AGERPRES, expoziția este organizată în sera din curtea muzeului, 'într-un spațiu special amenajat pentru întâlnirea de aproape cu fluturii aflați în zbor liber'. 'După perioada în care vizitatorii au putut observa, în interiorul muzeului, procesul complex al metamorfozei, expoziția se mută în sera din curtea Muzeului Antipa. Aici, fluturii pot fi admirați printre plante vii, într-un microclimat atent controlat, care reproduce condițiile de temperatură și umiditate specifice habitatelor tropicale', precizează organizatorii. Publicul va putea admira specii spectaculoase provenite din Sud-Estul Asiei, America Centrală și de Sud, dar și din Africa Subsahariană, printre care Morpho peleides (fluturele împărat), Papilio palinurus (coada-rândunicii-de-smarald), Cethosia biblis (fluturele roșcat cu aripi dantelate), Siproeta stelenes (fluturele malachit), precum și reprezentanți ai genului Caligo, cunoscuți drept fluturii cap-de-bufniță. Unul dintre cele mai fragile și emoționante momente ale vizitei rămâne ieșirea din pupă, proces care poate fi observat în 'maternitatea fluturilor'. în acest spațiu, vizitatorii pot urmări clipa în care fluturele se desprinde din învelișul protector, își întinde treptat aripile și își începe noua etapă de viață. Nicio specie prezentată în expoziție nu este în pericol de dispariție, iar pupele provin exclusiv din ferme specializate, fără a fi colectate din natură, precizează organizatorii. Prețul unui bilet de intrare este de 28 lei pentru adulți, 14 lei pentru pensionari și 7 lei pentru elevi și studenți. Biletele pot fi achiziționate de la recepția muzeului sau online, prin: https://antipa.bilet.ro/ Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 - 18:00, ultimul acces fiind la ora 17:30. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)
Filmul 'De capul nostru' de Tudor Jurgiu, premiat la Berlin, intră vineri în cinematografe
Filmul 'De capul nostru', cel mai recent lungmetraj semnat de Tudor Cristian Jurgiu, câștigător al Premiului CICAE în secțiunea Forum a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, intră vineri în cinematografele din România, informează Transilvania Film. Povestea aduce în prim-plan experiențele unei generații crescute în absența părinților plecați la muncă în străinătate și urmărește povestea unui grup de adolescenți dintr-un mic oraș din România care învață să se descurce fără sprijinul celor de acasă. Forțați să devină adulți prea devreme, tinerii își construiesc propria familie și propriile forme de solidaritate într-o încercare de a umple golul lăsat de absența celor dragi.
Seara BIFF, la Palatul Elisabeta; Principele Radu: BIFF - un eveniment remarcabil, parte a identității noastre culturale
Alteța Sa Regală Principele Radu a găzduit, joi seară, Seara Palatului Elisabeta dedicată Festivalului Internațional de Film București, prilej cu care a afirmat că acest eveniment este unul remarcabil, care duce mai departe o 'foarte frumoasă parte a identității noastre culturale din secolele XIX, XX și XXI'. Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO 'A devenit o obișnuință să ne vedem la începutul verii înainte de a porni la pregătirea următoarei ediții a Festivalului Internațional de Film București - BIFF, urmând ca apoi, în toamnă, să ne întâlnim pentru zilele de competiție și de festival. Anul acesta nu face mare diferență față de ceilalți decât că niciunul din anii festivalului n-au fost ușori. Festivalul a trecut prin ignorarea celorlalți, prin dificultatea de a se face înțeles și cunoscut, pe urmă s-a confruntat cu o pandemie, pe urmă s-a confruntat cu un război la granițele noastre, iar peste toate acestea se adaugă instabilitatea și neprevăzutul din țările noastre de pe întreg continentul, din mediul transatlantic. Nici unul din aceste triste adevăruri care ne însoțesc în fiecare zi nu e de natură să ajute un festival de film. Mai mult decât atât, Festivalul are de a face cu acerbă concurență, capitalele europene sunt gazdele unor festivaluri cu mult mai mulți ani decât al nostru, cu o reputație extraordinară dobândită în timp și nu e lucru ușor să încerci să pui Bucureștiul pe harta cinematografică a continentului, dar gazdele noastre o fac cu brio. Și mai sunt ajutate și de faptul că cinematograful românesc are ani de zile de când face minuni. (...) Avem în acești ani rezultate probabil istorice și scriem împreună cu marii cineaști ai lumii prezentul cinematografului', a declarat Principele Radu.
FITS 2026/ Cristian Mungiu avertizează asupra radicalizării societății: Următorul pas este să ne apucăm de gât
Regizorul Cristian Mungiu, dublu laureat al premiului Palme d'Or, a avertizat joi, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), că societatea traversează o perioadă de radicalizare și violență, iar singura soluție este dialogul bazat pe răbdare și înțelepciune. 'Societatea s-a radicalizat și mai mult. (...) încerc să spun o poveste care relatează o întâmplare în care valorile valorile sunt foarte diferite și s-o spun cu îndemnul acesta, cum ieșim din această criză a radicalizării, pentru că la nivelul acesta de violență socială pe care îl avem noi, următorul pas este să ne apucăm de gât de-a dreptul și să ne târâim unul pe altul de pe pod, în apă. Trăim într-o lume destul de violentă și în care răbdarea e cam la limită și vedem în cât de multe locuri cedează acest rest de răbdare și ies la iveală conflictele. Ideal ar fi să încercăm înainte să fi ieșit la iveală, să vedem dacă găsim mici resurse de înțelepciune și niște resurse de răbdare, pentru că dialogul implică răbdare și dialogul implică să nu fii sigur că știi adevărul și că îți aparține doar ție și toți ceilalți nu au cum să fie decât de partea greșită a lucrurilor', a afirmat Mungiu. în opinia regizorului, România se confruntă și cu o criză morală, iar apelurile frecvente la 'interesul național' sunt lipsite de conținut dacă nu sunt susținute de integritatea celor care le invocă. 'Dacă ne uităm ce se întâmplă inclusiv zilele astea în România, o să vedem că nivelul nostru de moralitate e (...) foarte discutabil și foarte interpretabil. Când aud această expresie mult folosită zilele astea și golită de orice conținut, numită interes național, mai interesant pentru mine e să îmi pun problema dacă persoana care iese la știri seara și vorbește despre interesul național, asta e mai interesant pentru mine, mă interesează dacă persoana aceea, seara când ajunge acasă se poate uita în oglindă și s-a păcălit pe sine însăși atât de mult încât să creadă că face o treabă bună sau și-a pus masca alături și admite că e și ăla un mecanism de supraviețuire', a spus cineastul. Cristian Mungiu a mărturisit că este preocupat de ce fel de societate lăsăm moștenire generațiilor viitoare. 'Nu e chiar corect, pentru că le pasăm acum o societate care să zicem că plutește, se mai ține, dar nu e ceea ce ar fi trebuit lăsat. Adică nu are structură, nu are organizare, nu are viziune', a adăugat Cristian Mungiu. Regizorul a participat joi la o conferință specială în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS). Pe 23 mai, Cristian Mungiu a câștigat cel de-al doilea Palme d'Or din carieră, devenind al zecelea regizor din istorie care atinge această performanță, alăturându-se unor cineaști precum Francis Ford Coppola, Emir Kusturica, frații Dardenne sau Michael Haneke. FITS reunește până în 29 iunie peste 5.000 de artiști din 83 de țări și oferă publicului 848 de evenimente, cu opt mai multe decât la ediția precedentă, potrivit președintelui festivalului, actorul Constantin Chiriac. Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al FITS. AGERPRES / (AS - redactor: Isabela Paulescu, editor: Marius Frățilă, editor online: Ada Vîlceanu)
Mureș: Orchestra UMFST și Trupa Re-Born, în deschiderea Zilelor Târgumureșene
Orchestra Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) 'George Emil Palade' din Târgu Mureș, Trupa Re-Born de la Palatul Copiilor din municipiu, câștigătoarea trofeului 'Românii au talent', alături de Alina Manole & Band, deschid joi seara, în Cetatea Medievală, ediția cu numărul 29 a Zilelor Târgumureșene. Tot în Cetate este organizat, la Bastionul Croitorilor, un spectacol de teatru-lectură cu piesa 'Lecția' de Eugen Ionescu, iar spre seară, la Teatrul de Vară din oraș are loc un spectacol de operetă, șlagăre și secvențe umoristice, iar . Ziua se va încheia la Palatul Administrativ cu un concert inedit în Turnul cu Ceas, de la ora 21:00. 'Pentru mine, Zilele Târgumureșene înseamnă, înainte de toate, bucuria de a fi împreună. Sunt zile în care ne revedem cu prieteni și cunoștințe, petrecem timp alături de familie, ne bucurăm de muzică, de cultură și de atmosfera care ne amintește cât de frumos este să numim acest oraș 'acasă'. Vă invit cu drag să ne întâlnim la evenimente și să sărbătorim împreună Târgu Mureșul!', a arătat primarul municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán. Manifestările sunt organizate în mai multe puncte cheie din municipiu, Cetatea Medievală, Piața Victoriei, Piața Teatrului și Strada George Enescu, iar activități speciale vor avea loc și la Palatul Culturii, Teatrul de Vară sau Piața Trandafirilor. Pe parcursul acestei ediții a Zilelor Târgumureșene sunt anunțate peste 80 de evenimente, concerte, spectacole, expoziții și evenimente gastronomice. Pe lângă componenta artistică, vizitatorii vor avea acces la un târg al producătorilor și meșteșugarilor, o alee a vinului și zone de relaxare precum 'Enescu Chill Zone'. Pe scena principală din Piața Victoriei vor evolua Alina Eremia, Follow The Flow, Kökény Attila, Suie Paparude, Blahalouisiana și Voltaj, în Piața Teatrului vor concerta Fără Zahăr, Ducu Bertzi și Costi Dumitrașcu, iar în Cetatea Medievală vor urca pe scenă Bosquito, Om la Lună, Ioana Ignat, Aura Șova, Jakab Csaba, Joco Molnar & Vagabonds, Iarmarock DP, Red Parlament, Mircea Rusu și Alexandra Ungureanu. 'Un loc important în cadrul sărbătorii îl ocupă și Târgul Meșteșugarilor din Piața Trandafirilor. Peste 80 de meșteri populari și artizani din județul Mureș, dar și din județele învecinate și-au anunțat participarea, oferind vizitatorilor posibilitatea de a descoperi meșteșuguri, tradiții și produse realizate cu pasiune și pricepere', a arătat primarul. La eveniment vor participa și delegațiile din orașele înfrățite cu Târgu Mureș: Strumiany - Bulgaria, Montigny-le-Bretonneux - Franța, Chișinău, sectorul Rîșcani - Republica Moldova, Subotica - Serbia, Ujgorod (Uzhhorod/Ujhorod) - Ucraina, Baja, Debrecen, Kecskemét și Zalaegerszeg din Ungaria. în programul manifestărilor figurează aniversarea a 30 de ani de la înfrățirea municipiului Târgu Mureș cu Zalaegerszeg (Ungaria), Nunta de Aur pentru cuplurile care aniversează 50 de ani de căsătorie și ceremonia de acordare a titlurilor de Cetățean de Onoare. în program se regăsește și o proiecție specială a filmului 'Jocul Luminii', în regia lui Ovidiu Georgescu, în rol principal fiind și actorul mureșean Nicu Mihoc, cel care a primit premiul de cel mai bun actor în rol principal la Gala UNITER din acest an. Gala de film se va desfășura la centrul Cultural Mihai Eminescu, vineri, la ora 18:00. Bugetul total al ediției din acest an este de aproximativ două milioane de lei, dintre care aproximativ 1,5 milioane de lei reprezintă costurile aferente programului artistic și infrastructurii tehnice necesare desfășurării evenimentelor, iar 60.000 lei pentru spectacolul de artificii care va încheia Zilele Târgumureșene. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dorina Matiș, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Iași: Lucrări ale lui Pablo Picasso vor fi expuse la Palatul Culturii, în perioada 3-12 iulie
Vizitatorii Palatului Culturii din Iași vor avea ocazia să admire ceramică pictată și glazurată, precum și cromolitografii realizate de Pablo Picasso, în cadrul unei expoziții organizate, în perioada 3-12 iulie, de Complexul Muzeal Național 'Moldova' Iași, în parteneriat cu 'Artmark'. Intitulată 'Picasso la Palat!', noua expoziție poate fi vizitată în Sala 'Tezaur' a Muzeului de Artă din cadrul Palatului Culturii, în intervalul orar 10.00-17.00 (de marți până joi și duminică), respectiv orele 10.00 - 18.00 (vineri și sâmbătă), cu biletul aferent Muzeului de Artă. Potrivit unui comunicat de presă, vernisajul va avea loc vineri, 3 iulie, începând cu ora 12:00. 'Invităm publicul să descopere o selecție dedicată exclusiv creației unuia dintre cei mai influenți și inovatori artiști ai secolului al XX-lea, Pablo Picasso. Evenimentul aduce în centrul atenției câteva piese ceramice în serii limitate, realizate în prestigiosul atelier Madoura Plein Feu din Vallauris, Franța, unde Pablo Picasso a creat aproape 4.000 de astfel de piese, între anii 1947 și 1971', a transmis Andrei Apreotesei, manager Palatul Culturii - Complexul Muzeal Național 'Moldova' Iași Apreciat deopotrivă de publicul larg și de criticii de artă ca fiind una dintre cele mai strălucite personalități artistice ale secolului XX, Pablo Picasso (1881, Malaga, Spania - 1973, Mougins, Franța) a creat de-a lungul vieții peste 20.000 de opere, de la pictură și sculptură, la ceramică, desen și scenografie. Pablo Ruiz y Picasso, cel care avea să devină cunoscut ca Picasso, a fost inițiat în tainele picturii de către tatăl său, urmând apoi cursurile Școlii de Arte Frumoase din Barcelona și ale Academiei de Pictură din Madrid. Parcursul său artistic a fost marcat în mod deosebit de călătoriile formatoare la Paris, acolo unde a descoperit artiști precum Renoir sau Monet, Georges Braque, alături de care a inițiat mișcarea cubistă, Cezanne și Vincent van Gogh, sub a căror influență privind arta africană a realizat numeroase experimente, mizând pe deconstrucția convențiilor de perspectivă care au dominat arta vreme de secole. AGERPRES/(AS - redactor: Daniela Malache, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Cristian Mungiu - invitat de onoare la Festivalul din La Rochelle; retrospectivă cu nouă lungmetraje și toate scurtmetrajele sale
Regizorul Cristian Mungiu este invitat de onoare al celei de-a 54-a ediții a Festivalului Internațional de Film din La Rochelle - FEMA La Rochelle, Franța, care se desfășoară în perioada 26 iunie - 4 iulie. Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român transmis, joi, AGERPRES, Cristian Mungiu se va afla la FEMA La Rochelle în perioada 27 iunie - 1 iulie, unde va participa la sesiuni de întrebări și răspunsuri cu publicul, dar și la întâlniri profesionale cu specialiști ai industriei cinematografice. Regizorul va fi prezent la festival cu o retrospectivă ce include nouă lungmetraje și toate scurtmetrajele sale, dar și o expoziție de fotografii din arhiva sa personală. Cinefilii vor putea descoperi sau redescoperi întreaga filmografie a regizorului, de la 'Occident' la 'R.M.N.', incluzând două titluri încă neprezentate în Franța: 'Jaful secolului' (2024), regia Teodora Ana Mihai, co-scris de Cristian Mungiu, și 'Fjord' (2026), prezentat în premieră mondială la Cannes, câștigător Palme d'Or. Filmele programate la FEMA La Rochelle 2026: - 'Amintiri din Epoca de Aur - Partea I' (2009), 27 iunie - 19:45 (CGR Dragon 6) / 29 iunie - 10:00 (CGR Dragon 3) / 2 iulie - 20:15 (Salle Bleue); - 'R.M.N.' (2022), 27 iunie - 17:30 (CGR Dragon 1) / 3 iulie - 14:00 (Salle Bleue); - 'Amintiri din Epoca de Aur - Partea II' (2009), 28 iunie - 22:30 (Theâtre Verdiere) / 30 iunie - 16:45 (CGR Dragon 3) / 4 iulie - 19:45 (CGR Dragon 3); - 'După dealuri' (2012) 28 iunie - 14:00 (CGR Dragon 1) / 01 iulie - 20:30 (CGR Dragon 1) / 4 iulie - 20:15 (CGR Dragon 5); - 'Occident' (2002) 28 iunie - 10:00 / 1 iulie - 10:00 / 3 iulie - 17:00 (CGR Dragon 3); - 'Jaful secolului' (2024) - scris de Cristian Mungiu și regizat de Teodora Ana Mihai - 28 iunie - 17:30 (CGR Dragon 1); - '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile' (2007), 29 iunie - 19:45 (Salle Bleue) / 3 iulie - 9:00 (CGR Dragon 6) / 4 iulie - 16:45 (CGR Dragon 3); - 'Bacalaureat' (2016) 30 iunie - 13:45 / 2 iulie - 13:45 / 4 iulie - 10:00 (CGR Dragon 3); - 'Fjord' (2026) - avanpremieră 30 iunie - 20:00 (Grande Salle / La Coursive). Omagiul adus lui Cristian Mungiu include și expoziția 'Biografia unui povestitor', reunind peste 200 de fotografii din colecția sa personală, prezentată pe durata festivalului la Capela Dames Blanches și la Turnul Lanțului din La Rochelle. Festivalul de Film din La Rochelle este recunoscut pentru marile retrospective dedicate autorilor esențiali ai cinematografiei mondiale. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
Neamț: Artiști din Italia, Costa Rica, Japonia și România - prezenți la Festivalul 'Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț'
Artiști din Italia, Costa Rica, Japonia și România vor fi prezenți la a 51-a ediție a Festivalului 'Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț', eveniment cultural organizat în perioada 5-11 iulie de Centrul pentru Cultură și Arte 'Carmen Saeculare' și finanțat de Consiliul Județean (CJ) Neamț. 'Mă bucură faptul că și anul acesta am găsit resursele financiare pentru a susține acest eveniment internațional, prin care județul Neamț este recunoscut și în țară dar și în străinătate. (...) Atât timp cât voi fi la conducerea CJ, voi susține tot ce ține de cultură în județul Neamț iar centrul nostru să fie cât mai cunoscut la nivel național și internațional', a transmis, într-o conferință de presă, președintele CJ Neamț, Daniel Vasilică Harpa. La rândul său, directorul Centrului pentru Cultură și Arte 'Carmen Saeculare' a subliniat importanța festivalului pentru promovarea județului. 'Trebuie să punem cu toții umărul și să promovăm județul Neamț. Să facem educare și culturalizare, să promovăm județul ca pol de cultură și să promovăm brandul nostru cultural al județului, Festivalul 'Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț', ajuns acum la a cincizeci și una ediție', a declarat directorul centrului, Daniela David. Concertul de deschidere a festivalului va fi susținut, duminică (5 iulie), pe platoul de la Curtea Domnească, de Filarmonica 'Mihai Jora' din Bacău, avându-i ca soliști pe soprana Adina Vilichi și baritonul William Hernandez. Pe perioada festivalului vor mai concerta Cluj Tango Orchestra, Filarmonicile din Brașov și Sibiu, Ansamblul Cameral de Muzică Veche 'Anton Pann' și Orchestra Metropolitană din Iași având-o ca solistă pe Irina Baianț. Invitată de onoare a acestei ediției este formația Holograf. Bugetul estimat al festivalului este de 1,1 milioane lei și este asigurat de CJ Neamț. AGERPRES/(A - redactor: Gabriel Apetrii, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Sesiunea omagială 'Centenar Academician Nicolae Simionescu', luni, la Academia Română
Sesiunea omagială 'Centenar Academician Nicolae Simionescu', dedicată fondatorului Școlii românești de biologie celulară și al Institutului de Biologie și Patologie Celulară, la 100 de ani de la nașterea sa, va fi organizată luni, în Aula Academiei Române, de la ora 10:00. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Institutul de Biologie și Patologie Celulară 'Nicolae Simionescu', va fi onorat de cuvântul academicianului Marius Andruh, președintele Academiei Române, se arată într-un comunicat de presă. Prestigioasa carieră științifică a profesorului Nicolae Simionescu va fi evocată de acad. Maya Simionescu, președinta Secției de științe biologice; acad. Ileana Mânduțeanu, acad. Anca Sima, acad. Doina Popov, prof. dr. Dan Simionescu, prof. dr. Andy Chirculescu, dr. Florea Lupu, dr. Manuela Călin, dr. Adrian Manea. Academicianul Nicolae Simionescu (1926-1995) este recunoscut drept unul dintre promotorii cercetărilor de biologie celulară din România. Și-a început cariera ca licențiat și apoi doctor al Facultății de Medicină din București. A urmat specializări în biologie celulară și moleculară în Belgia, Franța și SUA. între 1946-1952 a fost asistent, șef de lucrări și conferențiar la Catedra de anatomie a Facultății de Medicină din București, consultant la Clinica chirurgicală a Spitalului 'Bernat Andrei' (1953-1957); a fost cercetător și șef al secției de morfologie și patologie din cadrul Institutului de Endocrinologie din București (1950-1970). Cariera sa națională a fost dublată de o constantă activitate științifică și profesorală desfășurată în mediul american. în perioada 1970-1975 a fost research associate la Rockefeller University din New York; senior research associate și senior lecture professor la Universitatea din Yale; visiting professor al Universității McGill din Montreal, consultant al Institutului de Cardiologie din Texas, Houston (1979-1995). în noiembrie 1990, Academia Română l-a ales membru corespondent, iar în 1991 a devenit membru titular; între 1994-1995 academicianul Nicolae Simionescu a fost vicepreședinte al Academiei Române. Sesiunea omagială se va încheia cu proiecția filmului 'Nicolae Simionescu - Arhitectul Școlii Românești de Biologie Celulară' și cu un recital muzical la harpă, în interpretarea artistei Vera Gafencu-Croitoru. Accesul publicului la eveniment este liber. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)
'Cu Enescu, la Enescu' - prima ediție a Taberei Muzicale Estivale la Tescani
Prima ediție a Taberei Muzicale Estivale se desfășoară în această săptămână la Tescani, sub genericul 'Cu Enescu, la Enescu'. ''Centrul de Cultură ''Rosetti Tescanu - George Enescu'' găzduiește în această săptămână prima ediție a Taberei Muzicale Estivale Tescani, un proiect de înaltă ținută academică, organizat sub genericul 'Cu Enescu, la Enescu''. Această ediție de debut este încărcată de o profundă datorie spirituală, fiind dedicată în totalitate memoriei regretatei pianiste și profesoare Alina Pavalache (Conservatorul Rachmaninoff din Paris), cea care a fost sufletul și fondatoarea acestor cursuri internaționale'', se arată într-un comunicat. Proiectul marchează o dublă celebrare culturală - aniversarea a 145 de ani de la nașterea lui George Enescu și 270 de ani de la nașterea lui Wolfgang Amadeus Mozart, sub tema unificatoare 'Geniul creator atemporal: asemănări și deosebiri'. La invitația organizatorilor, cursurile de măiestrie interpretativă sunt conduse de profesorul Adrian Suciu, de la Universitatea de Muzică 'Mozarteum' din Salzburg, Austria. ''Un colectiv select format din 10 tineri pianiști din elita noii generații trece în aceste zile printr-un laborator intens de finisaj tehnic, polifonie barocă și virtuozitate clasică. Proiectul beneficiază de coordonarea riguroasă și supravegherea vigilentă a unei echipe de profesori însoțitori de prestigiu: Lelia Rădulescu, Raluca Iordachi și Cristina Predoiu'', precizează organizatorii. Evenimentul este organizat de Asociația Socio-Culturală 'HIC ART' și Asociația Muzicală 'GRAFOART', în parteneriat cu Muzeul Național 'George Enescu' și Colegiul Național de Muzică 'George Enescu' din București. Concertul de gală va avea loc vineri, de la ora 17:00, în salonul mare al Conacului Tescani, unde publicul va fi martorul momentului ''în care ucenicia de laborator se transformă în libertate artistică deplină''. Intrarea este liberă. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)
Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Iris - printre invitații la Festivalul 'Vasluiul Medieval'
Maia Morgenstern, Marius Bodochi și Iris se numără printre invitații ediției din acest an a Festivalului 'Vasluiul Medieval', care va avea loc în perioada 3 - 5 iulie la Ansamblul Monumental 'Podul înalt' de la Băcăoani. Organizatorii propun publicului trei zile de istorie, teatru, muzică și spectacole inspirate din universul medieval. 'Festivalul va debuta vineri, 3 iulie, cu parada medievală pe traseul Crucea Gării - Centrul Civic și ceremonia inaugurală 'Soli la Curtea lui Ștefan cel Mare', organizată în Centrul Civic al municipiului Vaslui. Seara va continua la Ansamblul Monumental 'Podul înalt' de la Băcăoani, unde publicul va putea urmări spectacolul 'Visul lui Ștefan cel Mare', adaptare după Cristina Tamaș, ce îi are în distribuție pe Maia Morgenstern și Marius Bodochi, alături de Mihai Barangă, Marcel Anghel, Teona Perju, Cătălina Rusu, Dumitru Florescu, Florin Gorgos, Lucian Arghire, Sorin Ghiorghe și copiii Lelia Șerban, Ștefania Mocanu, Albert Gabriel Hurdubae și Călin Obreja. Sâmbătă, 4 iulie, scena festivalului va găzdui concertul Moldavia Symphony Orchestra, urmat de concertul IRIS Simfonic, unul dintre cele mai așteptate evenimente muzicale ale acestei ediții. întâlnirea dintre sonoritățile rock și cele simfonice promite un spectacol memorabil pentru publicul prezent la Podul înalt', se arată într-un comunicat de presă al organizatorilor. Festivalul 'Vasluiul Medieval' va aduce în fața vizitatorilor reconstituiri de lupte istorice, demonstrații de tehnici militare și viață medievală, susținute de Ignis Vultus, Boierii Curții Domnești a Moldovei, Străjerii Cetății Neamțu, Străjerii Cetății Bistrița, ACT Tomis, Terra Ultrasilvana, Ordinul de Cavaleri Paladinii de Terra Medies și Trupa Nosa. Programul va fi completat de spectacole de dansuri tradiționale etnice, concerte de muzică medievală, folk și folk-rock, ateliere creative pentru copii și demonstrații meșteșugărești. Tabăra Medievală, Popasul Artizanilor și Târgul de Bunătățuri vor fi deschise pe întreaga durată a festivalului, oferind publicului ocazia de a descoperi atmosfera Evului Mediu și prin gastronomie, meșteșuguri și experiențe interactive. Festivalul 'Vasluiul Medieval' este organizat de Muzeul Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui, cu finanțarea Consiliului Județean Vaslui și a Ministerului Culturii. AGERPRES/(AS - redactor: Loredana Ciobanu, editor: Anamaria Constantin, editor online: Anda Badea)
Bihor: Seară muzicală Kaganovskiy, la Palatul episcopal baroc; invitată - flautista Sandor Agnes Klara
Sala festivă a Palatului Episcopal Romano-Catolic din Oradea a găzduit miercuri ultima ediție a Serilor Muzicale Kaganovskiy înaintea vacanței de vară, un concert de muzică de cameră susținut de Sandor Agnes Klara (flaut), Artur Kaganovskiy (vioară), Eszter Kaganovskiy (violă) și Sviatoslav Perepelytsia (violoncel). Evenimentul a propus un parcurs muzical de la clasicismul vienez la începuturile modernității, reunind lucrări de Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven, Weiner Leo și Wolfgang Amadeus Mozart. Un public numeros a răsplătit, la final, prestația artiștilor cu aplauze îndelungate. în deschidere, gazda evenimentului, episcopul romano-catolic Böcskei László, felicitat pentru aniversarea celor 36 de ani de la hirotonirea sa, a subliniat dimensiunea simbolică a concertului, dedicat cadrelor didactice și integrat într-un context aniversar al Palatului Episcopal, care va fi sărbătorit în această toamnă la 250 de ani de existență. Episcopul a amintit, pentru AGERPRES, că seria concertelor, demarată în aprilie 2022, a pornit din inițiativa violonistului Artur Kaganovskiy. ' 'Dați-mi voie să organizez aici evenimente muzicale de mare ținută artistică', mi-a spus violonistul. Așa au început serile lunare cu muzică de cameră', a declarat episcopul, subliniind rolul Palatului ca spațiu deschis comunității culturale. Manifestarea a devenit rapid un reper cultural în Oradea și în vestul țării, promovând repertoriul cameristic și apropiind publicul de interpreți români și internaționali. Artur Kaganovskiy a explicat filosofia din spatele acestor întâlniri muzicale. 'Totul este despre comunicare între oameni. Suntem deja în al cincilea an al unei aventuri incredibile care aduce împreună muzicieni de top din Europa și Statele Unite, atât pentru concerte, cât și pentru masterclassuri. Ne dorim să oferim repertorii de cea mai înaltă calitate și să construim punți între muzicieni și public', a declarat violonistul pentru AGERPRES. Artistul, stabilit în Oradea, a vorbit și despre legătura sa cu orașul. 'După New York, Oradea a fost o surpriză în sens bun. Pentru mine este nostalgic să fiu aici, îmi amintește de orașul meu natal', a spus el. Format la Juilliard School și remarcat încă din copilărie de Isaac Stern, Artur Kaganovskiy s-a născut la Moscova în 1986 și a emigrat în Statele Unite. în prezent, este profesor la Academia Internațională de Arte din Anvers și susține masterclassuri în mai multe țări. Soția sa, Eszter Kaganovskiy, este violistă din Odorheiu Secuiesc, formată la Cluj și în SUA, la Western Illinois University și DePaul University (Chicago). A concertat în săli importante din Europa și SUA, inclusiv Berlin, Chicago și Carnegie Hall, activând ca solistă și muzician de cameră în ansambluri internaționale și colaborând cu artiști și orchestre de prestigiu. Căsătoriți din 2009, cei doi artiști concertează împreună de peste 15 ani, pe mari scene ale lumii. Soții Kaganovskiy au anunțat lansarea primei ediții a Academiei de Vară 'Patachich', care va include, în perioada 3 - 10 august, masterclassuri pentru cel puțin 15 tineri din diferite țări și cinci concerte de muzică de cameră, continuând astfel misiunea de formare și dialog artistic. Invitată în concertul Kaganovskiy, flautista Sandor Agnes Klara, International Artist al companiei britanice producătoare de flaute Trevor James, și-a început studiile muzicale la Odorheiu Secuiesc, la clasa tatălui său, le-a continuat la Dusseldorf, unde a absolvit cu calificativul Summa Cum Laude. Laureată a numeroase concursuri naționale și internaționale și dublă bursieră DAAD, este din 2017 flautistă a Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș și desfășoară o activitate artistică intensă ca solistă și muzician de cameră în mai multe țări europene. Violoncelistul ucrainean Sviatoslav Perepelytsia, activ în România și Europa Centrală, face parte din nucleul artistic al proiectului și se implică în formarea tinerilor muzicieni. La finalul concertului, dirijorul Orchestrei simfonice din Oradea, Andrej Vesel, a apreciat profesionalismul interpretării și alegerea repertoriului, evidențiind în special lucrarea lui Weiner Leo, un compozitor prestigios, dar insuficient cunoscut publicului larg. 'Este un concert și un concept minunat. Episcopul Bocskei a organizat foarte bine. Cvartetul a fost foarte profesional. Mi-a plăcut foarte mult programul, în mod special Weiner Leo. Cred că este foarte important să fie prezentate compoziții bune, valoroase, dar încă nu sunt bine cunoscute, precum cele ale acestui compozitor iudeo-ungar. Interpretarea a fost la nivel înalt. Toate compozițiile, Haydn, Mozart, Beethoven și Weiner, au fost foarte bine pregătite', a declarat, pentru AGERPRES, dirijorul. La rândul său, istoricul de artă Aurel Chiriac, fost director al Muzeului Țării Crișurilor, a evidențiat rolul Palatului Episcopal ca spațiu cultural deschis comunității și importanța valorificării unui monument de anvergură europeană. 'Pentru mine, este o mare satisfacție să văd că Palatul baroc, locul în care am activat peste 50 de ani, continuă să fie în centrul atenției și să rămână un spațiu deschis publicului. Este firesc, desigur prin meritul episcopului Bocskei, ca un monument baroc de o asemenea valoare, considerat printre cele mai importante din Europa, să fie pus în slujba comunității și a vieții culturale', a transmis Aurel Chiriac. Directoarea Liceului Greco-Catolic, Antonia Nica, a descris atmosfera serilor ca fiind una de 'liniște, eleganță și clasă', iar Eva Zalder, fost director al Liceului Szent Laszlo, timp de 30 de ani, felicitată cu ocazia pensionării, a subliniat caracterul comunitar al evenimentului și aprecierea acordată cadrelor didactice. Prin Serile Muzicale Kaganovskiy, Oradea își consolidează statutul de punct important pe harta muzicii de cameră europene, unde tradiția, educația și performanța artistică se întâlnesc într-un dialog viu între artiști și public. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea) Foto: (C) EUGENIA PAŞCA/AGERPRES
Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel - de joi până duminică, la Muzeul Satului
O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va avea loc de joi până duminică, la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele Sânpetru de vară sau Moșii de Sânpetru, va fi adusă în atenția vizitatorilor prin numeroase activități - momente muzical-coregrafice, demonstrații meșteșugărești și lansări de carte - organizate de-a lungul celor patru zile ale târgului, informează instituția muzeală într-un comunicat transmis AGERPRES. * Sâmbătă, 27 iunie, la Scena Dumitra, de la ora 13:00, vor evolua: Alexandru Lilea și Taraful Rapsozii din Valea Dunării, Florin Ologeanu - rapsod popular (Teleorman), Ștefania Șirin Narenji (Constanța), Doina Lavric, Ansamblul folcloric Rapsozii Borcutului (Neamț) al Asociației culturale Izvoarele Borcutului. De la ora 15:30, Raluca Diaconu va lansa volumul de poezii 'Cu glasul sufletului'. Invitat la eveniment este Ansamblul folcloric Izvorașul (Prahova). * Duminică, 28 iunie, de la ora 13:00, la Scena Dumitra: Cântec, joc și voie bună cu Grupul folcloric bărbătesc Doruri muscelene (Argeș), Taraful lui Enache de la Morunglav, Gabriel Dumitru - Pitești (Argeș), Maria Băndoiu - Scoarța (Gorj). Prezintă actorul Alexandru Nicolae Mihai. Ca în fiecare an, aleile muzeului vor găzdui creații ale meșterilor populari și produse tradiționale. Pe lângă prăznuirea celor mai cunoscuți apostoli ai lui Iisus, morți în timpul prigoanei împotriva creștinilor a împăratului roman Nero, data de 29 iunie este legată și de multe obiceiuri și credințe agrare. Această sărbătoare creștină marchează jumătatea verii agrare și a secerișului, Sfântul Petru fiind patronul agriculturii și stăpânitor al grindinii, dar și al lupilor și păzitor al porților Raiului, unde hrănește animalele sălbatice, fapt pentru care sărbătoarea mai este cunoscută în popor și sub numele de Sărbătoarea lupilor. Cei doi Sfinți Apostoli sunt totodată ocrotitorii celor lipsiți de libertate, protectori ai închisorilor. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Harghita: Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a celebrat Ziua Universală a Iei
Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a marcat, miercuri seara, Ziua Universală a Iei printr-un eveniment care a avut loc la Muzeul Oltului și Mureșului Superior, desfășurat sub mottoul 'IA și fotografIA'. Manifestarea, organizată de Grupul Șezătoare la Miercurea-Ciuc, a inclus vernisarea unei expoziții cu fotografii realizate de-a lungul anilor în cadrul proiectului 'Ia românească ne inspiră', dedicat păstrării tradițiilor și obiceiurilor românești. Inițiatoarea Grupului 'Șezătoare la Miercurea-Ciuc', Alexandra Țifrea, a declarat presei că, în ultimii peste zece ani, numeroase femei din oraș au început să își coasă propriile ii, inspirându-se din modele vechi și păstrând, în acest fel, motivele tradiționale autentice. Totodată, copiii și tinerii învață cusături tradiționale atât în cadrul șezătorilor, cât și la activități organizate în școli sau la Centrul Cultural 'Miron Cristea' din municipiu. 'Ceea ce mă bucură pe mine este că și copiii au început să învețe și să coasă cusături tradiționale și atunci am speranța că, așa cum acum 40 de ani am început și eu să cos, și cei mici vor deprinde arta cusutului și că, peste 40 de ani, vor mai fi femei care să coasă motivele tradiționale românești', a declarat Alexandra Țifrea. Organizatorii au ales Muzeul Oltului și Mureșului Superior ca gazdă a evenimentului, întrucât aici a fost vernisată recent expoziția '1001 Aparate și Accesorii Foto. O scurtă istorie a fotografiei românești', în cadrul căreia se regăsesc și imagini vechi cu femei îmbrăcate în port tradițional, specific regiunilor din care proveneau. Muzeografa Florina Bănică, de la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea-Ciuc, a declarat presei că sărbătoarea dedicată iei românești coincide cu cea a Sânzienelor, care are o tradiție veche legată de fertilitate, recolte și puterea vindecătoare a plantelor. Referindu-se la cămașa tradițională din Harghita, aceasta a precizat că se înscrie în tiparul cămășii încrețite la gât, având influențe atât din Transilvania cât și din Moldova, 'în ceea ce privește ornamentația, croiul, cromatica și distribuția elementelor decorative'. Totodată, muzeografa a subliniat că românii din Harghita conștientizează tot mai mult valoarea iilor autentice și aleg să le păstreze și să le transmită generațiilor următoare. De altfel, Florina Bănică a purtat, la rândul său, o ie moștenită de la familia soțului său. Transformată cândva în față de pernă, aceasta a fost ulterior reconstituită și este păstrată acum cu grijă, pentru a fi lăsată moștenire. 'Este deosebită. încerc să o protejez și să nu o port atât de mult, pentru că vreau și eu, la rândul meu, să o dau mai departe', a spus aceasta. Printre participanții la eveniment s-a numărat și Maria Oltean, președinta Asociației pentru Promovarea Tradițiilor, Meșteșugurilor și Turismului din localitatea Livezi, care a vorbit despre eforturile depuse pentru păstrarea tradițiilor și portului popular. în ultimii ani, Asociația a derulat numeroase proiecte culturale și a organizat activități dedicate copiilor și tinerilor. Maria Oltean a arătat că portul popular continuă să fie purtat atât la evenimente religioase, cât și la manifestări culturale și școlare, iar comunitatea din Livezi încearcă să transmită copiilor respectul și dragostea pentru tradiții. în opinia sa, fiecare ie poartă amintirea persoanei care a cusut-o și a momentelor în care a fost purtată. 'Dacă port o cămașă veche, care știu că e făcută de bunica mea, simt ca și cum m-ar ține bunica în brațe. Dacă e una la care am lucrat eu, îmi amintesc de ce era în vremea aceea sau pentru ce am gândit-o. (...) De aceea, fiecare cămașă are o poveste. De la când ai gândit-o, când ai cusut-o și când ai purtat-o. Și dacă o dai și mai departe, e și mai bine', a arătat Maria Oltean. Prezent la eveniment, subprefectul Harghitei, Marius Țepeluș, a mărturisit că Ziua Iei este una dintre cele mai dragi sărbători, deoarece consideră că ia românească, cămașa tradițională, 'reprezintă expresia cea mai sinceră a sufletului neamului nostru'. El și-a exprimat bucuria că de peste zece ani la Miercurea-Ciuc se celebrează Ziua Iei, acesta fiind un moment care aduce comunitatea împreună și îi apropie pe oameni de rădăcinile lor. Marius Țepeluș a vorbit cu emoție despre ia românească, transmisă din generație în generație, amintind că poartă cu drag o cămașă moștenită de la bunicul său și că îl încurajează și pe fiul său să poarte cămașa tradițională. Potrivit subprefectului, 24 iunie este o zi cu o încărcătură aparte, în care se întâlnesc credința creștină și vechile tradiții populare, întărind legătura cu strămoșii. 'E o zi în care toate poveștile din moștenirea noastră se deschid și sufletul nostru este cu atât mai înălțat pentru că se creează o legătură cu strămoșii noștri', a evidențiat Marius Țepeluș. Subprefectul a vorbit și despre importanța iei ca simbol identitar românesc, punctând faptul că fiecare cămașă tradițională poartă povești transmise din generație în generație. 'Nu degeaba ia, cămașa populară românească, este inclusă în Patrimoniul Universal Imaterial UNESCO, pentru că e reprezentativă atât partea ei estetică, dar mai ales partea ei de spiritualitate. Pe toate cămășile sunt cusute istorii și povești ale neamului și ale poporului român. Cât e de frumos! Ce poate fi mai frumos și mai înălțător? Pentru că trebuie să spunem clar și răspicat: Ia românească este cel mai vechi simbol identitar al poporului român. Se pierde în vremuri imemoriale, de la cultura Cucuteni până în zilele noastre. O minune că s-a păstrat acest lucru!', a mai spus subprefectul Marius Țepeluș. AGERPRES / (A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)
Mureș: Turneul 'Pianul Călător' cu Horia Mihail, pe scena Palatului Culturii
Turneul Național 'Pianul Călător', unul dintre cele mai longevive și de succes proiecte de muzică clasică din România, a ajuns, miercuri, pe scena Palatului Culturii din Târgu Mureș, în cadrul celei de-a XVI-a ediții, dedicată în acest an conceptului de 'Pianiști compozitori'. Evenimentul susținut de pianistul Horia Mihail aduce în fața publicului mureșean un repertoriu de referință ce explorează creațiile a patru mari maeștri care au redefinit scriitura și expresivitatea pianului: Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Robert Schumann și Frédéric Chopin. Filarmonica de Stat din Târgu Mureș a arătat, miercuri, într-un comunicat de presă, că programul serii include piese celebre, precum Sonata nr. 9 în Re major (Mozart), 'Sonat Lunii' (Beethoven), suita Kinderszenen (Schumann) și Balada a IV-a în fa minor (Chopin). 'M-a interesat întotdeauna felul în care compozitorul, atunci când e și pianist, își construiește arhitectura sonoră a lucrării. Mozart, Beethoven, Chopin și Schumann sunt patru exemple care arată foarte clar cât de diferit poate vorbi același instrument în funcție de temperamentul celui care îl atinge', a declarat pianistul Horia Mihail, potrivit comunicatului. Inițiat în anul 2011 ca un omagiu adus patrimoniului muzical național, proiectul 'Pianul Călător' a însumat până la această ediție peste 250 de concerte în zeci de orașe din țară și evoluții pe scene de prestigiu de pe patru continente, de la Paris și Buenos Aires, până la New York, Londra sau Tokyo. Dincolo de componenta de elită, a arătat Filarmonica de Stat din Târgu Mureș, turneul își păstrează misiunea de a scoate muzica clasică din rutina marilor centre culturale și de a o duce în comunități diverse. Pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor Radio și al Filarmonicii Brașov, a debutat la vârsta de 10 ani sub îndrumarea lui Radu Lupu, care i-a fost mentor. Cu studii aprofundate la Boston University și o carieră ce depășește 1.000 de concerte simfonice, artistul face parte, din anul 2025, din catedra de pian a Universității Naționale de Muzică din București. Pe lângă 'Pianul Călător', Horea Mihail este implicat și alte proiecte itinerante de succes, precum 'Duelul viorilor', 'Flautul fermecat' și 'Vioara lui George Enescu'. Ediția din acest an a turneului 'Pianul Călător' cuprinde zece concerte programate în această lună, urmând să se încheie luni, 29 iunie, de la ora 19:00, pe scena Ateneului Român din București. AGERPRES / (AS - redactor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)
Vâlcea: Ziua Universală a Iei, sărbătorită printr-o expoziție fotografică și ateliere de cusut cămăși populare
Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită miercuri, la Râmnicu Vâlcea, printr-o expoziție fotografică dedicată costumului tradițional vâlcean și prin ateliere de cusut cămăși, organizate pentru publicul iubitor de artă populară autentică la un centru comercial din centrul municipiului. Evenimentul, pus la cale de Fundația Comunitară Vâlcea împreună cu Șezătoare Râmnicu Vâlcea, și-a propus să aducă în atenție proiectul 'Acasă la Origini', un demers inițiat în urmă cu șase ani pentru recuperarea patrimoniului textil din lăzile de zestre ale bunicilor și care revine acasă după ce a fost prezentat recent și la Geneva, în cadrul unei manifestări dedicate iei, organizată de comunitatea românească din Elveția. Publicul vâlcean este astfel invitat să descopere în imagini, dar și pe cămăși cusute cu multă migală de membrele Șezătorii Râmnicu Vâlcea modelele și simbolurile portului tradițional din mai multe localități din județ. 'Noi am mers în Costești, Fârtățești, Galicea, Mădulari, Mihăești, Nicolae Bălcescu, Pietrari, Șușani, Titești, Vaideeni și am făcut fotografii cu costume tradiționale din colecții private, care nu au mai fost expuse, pentru a vedea care este portul tradițional în Vâlcea în acest moment, ce mai păstrăm, ce mai avem în lăzile de zestre, cum anume se mai vede el. Concluzia este că nu mai sunt aceleași piese de port popular pe care le avem în albumele etnografice. S-au păstrat unele, dar sunt și influențe, sunt lucruri cumpărate, să zicem noi, care nu mai au legătură cu lucrurile tradiționale. Observăm faptul că se pierde identitatea locală, dar, zic eu, ceea ce a fost bun după proiectul nostru a fost faptul că tinerii au început să se uite cu mai multă atenție la aceste piese de port popular. De exemplu, la Pietrari au inițiat un proiect care se numește 'Zestrea domnițelor', prin care s-au uitat să vadă modelele de pe iile bunicilor și mamelor, modele care ar putea să se ducă în mormânt cu deținătoarele costumelor și atunci ele au copiat punct cu punct modele pentru ca la un moment dat să învețe să le coasă sau măcar să le păstreze în aceste albume', a precizat, pentru AGERPRES, reprezentata Fundației Comunitare Vâlcea, Gabriela Solomon. O parte din aceste modele de ie au fost preluate și reproduse pe pânză și de membrele Șezătorii Râmnicu Vâlcea, un club deschis pentru toți cei care vor să învețe să coase așa cum făceau bunicile noastre odinioară. 'Șezătoare Râmnicu Vâlcea a venit cu iile cusute de doamnele din șezătoare de-a lungul celor patru ani de existență. Sunt ii cusute tradițional, respectând cutumele. Avem ce arăta, zicem noi, și e păcat să nu le vadă lumea. Cu fiecare eveniment pe care-l facem, noi încercăm să convingem că se poate coase și ceea ce avem noi aici, în șezătoare, sunt, marea majoritate, ii cusute pentru prima dată. Este greu de cusut o cămașă, dar este și o satisfacție nemaipomenită. Nu trebuie să ne așteptăm că ne apucăm de cusut și într-o săptămână am terminat. Cel mai mic termen de realizare al unei ii a fost de șase luni. Sunt ii cusute și în doi ani, materialele sunt foarte scumpe, dar e păcat ca măcar o dată în viață să nu îți faci o ie tradițională. Pentru că ele ne reprezintă, pentru că în momentul în care îmbraci o ie îți dă o stare de spirit de bucurie, de împlinire, iar dacă ia pe care o îmbraci este cusută de tine, satisfacția este și mai mare', a adăugat fondatoarea Șezătorii Râmnicu Vâlcea, Camelia Rotariu. Pe lângă acest eveniment de la centrul comercial, vâlcenii au putut sărbători portul popular românesc și printr-un concert de muzică folclorică, organizat miercuri după-amiază de Consiliul Județean Vâlcea, prin Centrul Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vâlcea, în cartierul Ostroveni din municipiul Râmnicu Vâlcea. în programul concertului este inclusă evoluția unor interpreți îndrăgiți, precum Ionela Petria, Cristina Udrea, Anamaria Iorga, Ana-Maria Cîrjan sau Rodica Nicolescu, alături de Orchestra 'Rapsodia Vâlceană', seara urmând să fie încheiată de Constantin Enceanu, invitatul special al ediției din acest an al sărbătorii dedicate acestui simbol al identității și continuității tradițiilor populare - 'Vâlcea se îmbracă în ie'. AGERPRES / (AS - redactor: Ramona Dincă, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)
Mureș: Secretele unui cufăr militar austro-ungar, descifrate la un workshop de restaurare
O băncuță de epocă viu colorată, cuiere-blidar și piese de mobilier istoric cu povești fascinante, printre care o ladă cu dublă datare și un cufăr austro-ungar pentru transport de accesorii militare ce ascunde gravuri secrete, sunt readuse la viață în această săptămână la Târgu Mureș. Timp de șapte zile, zece specialiști consacrați și studenți din țară colaborează sub deviza 'Salvăm mărturiile scrise în lemn!', în cadrul unui workshop tradițional organizat de Secția de Conservare și Restaurare a Muzeului Județean Mureș, în care sunt aplicate metode științifice riguroase pentru a descifra secretele tehnologice ale trecutului și a reda comunității aceste valori culturale. Expertul în restaurarea bunurilor de patrimoniu pe suport din lemn, din cadrul Laboratorului de Conservare-Restaurare al Muzeului Județean Mureș, Raluca-Marilena Dumitrescu, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că între cele mai spectaculoase piese incluse în program se numără și un cufăr de călătorie provenit de la Secția de Istorie. 'Cercetările au relevat că obiectul a aparținut unei firme ungare asociate pentru echipamente militare (uniforme, decorații și accesorii) din timpul Imperiului Austro-Ungar. Ineditul piesei constă în interiorul obiectului, unde au fost descoperite și consolidate bucăți de tipărituri de epocă, mici blazoane ale firmei, imagini și texte care indică faptul că acest cufărul este mai vechi decât publicațiile lipite pe el. Pentru salvarea lui, o echipă multidisciplinară a intervenit etapizat: restauratorul de hârtie a consolidat gravurile, un specialist debutant se ocupă de elementele din metal, iar echipa actuală restaurează lemnul pictat', a declarat Raluca-Marilena Dumitrescu. Tot de la Secția de Istorie, a spus expertul, provine și o ladă misterioasă care prezintă o dublă datare: anul 1808 este înscris pe capac, în timp ce anul 1897 apare notat în interior. Din colecția de Etnografie, specialiștii prezenți la workshop restaurează un ansamblu spectaculos format dintr-un cuier-blidar masiv și o canapea (băncuță) pictată în culori vii, alături de două colțare datate din 1871 și 1875. 'Unul dintre blidare este prevăzut cu o piesă rară, o măsuță triunghiulară cu sertar care se poziționează dedesubt', a arătat expertul. O parte dintre obiectele restaurate în acest workshop aduc în prim-plan o tehnică istorică specială de fabricație - fladeruirea. 'Aceasta reprezenta o formă de artă și compromis economic prin care meșterii din trecut mascau un lemn mai ieftin și moale pentru a desena manual fibre false și a crea iluzia perfectă a unei piese realizate din esență tare', a precizat Raluca-Marilena Dumitrescu. Workshopul coordonat de dr. Raluca-Marilena Dumitrescu, expert în restaurarea lemnului policrom, mizează pe schimbul de generații și pe o dinamică de echipă excelentă. 'Avem specialiști foarte implicați, cum este doamna Cornelia Bordașiu, care este super specializată și este un 'șef de trib', ca să zic așa, dar avem și studenți care vin acum și se specializează la noi', a explicat Raluca Dumitrescu, evidențiind valoarea practicii directe pe obiecte reale de patrimoniu. Din echipa de restauratori și învățăcei care readuc strălucirea lemnului istoric la Târgu Mureș fac parte: Cornelia Bordașiu, Bogdan Ungurean, Loredana Axinte, Veronica Gavriliuc, Andreea Soare, Oana Moraru, Daria Bârsan, Andreea Panțu, Raluca Dumitrescu și Leonard Maior. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)
FITS 2026/Marcel Iureș: Trăim în limba română; el spune că a refuzat roluri la Londra pentru a juca în limba sa
Actorul Marcel Iureș a afirmat miercuri, în cadrul conferințelor Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), în dialog cu Matei Vișniec și regizorul Alexandru Dabija, că limba română este 'ca respirația', explicând că a refuzat roluri la Londra pentru a juca în limba sa. 'E ca respirația. (...) Ce poți să zici despre ceva în care trăiești. (...) E limba la care mă întorc mereu. Nu e un refugiu, deși poate fi un refugiu al binelui, al confortului, al trăirii într-o lume descrisă așa, în limba asta, care este enorm de bogată', a spus Marcel Iureș. Actorul a mărturisit că are 'o fixație pentru rostire', motiv pentru care citește cu voce tare. 'Trăim în limba română. Eu am chiar o fixație pentru rostire. (...) îmi place să rostesc. Și acum după atâția ani de meserie, eu citesc cu voce tare, pentru că este o auto-percepție atât de binefăcătoare și asta adaugă ideii de om și de a fi mult', spune Marcel Iureș. Acesta avertizează că există mai mulți oameni care consumă limba română, decât cei care contribuie la îmbogățirea ei. 'Sunt mai mulți consumatori de limbă, decât contributori. O consumăm cu o neglijență și cu aproape dispreț', a atras atenția Marcel Iureș. Potrivit acestuia, poezia și rostirea cuvintelor reprezintă virtuți care merită cultivate, iar limba română are o capacitate extraordinară de simbolizare. 'Să rostești poezie, sunt virtuți din astea, la care e bine să iei aminte de limba în care te naști. Capacitatea de simbolizare este uriașă. (...) Sunt locuri în care bați ca să poți să ajungi mai sus. (...) Descrierea în limba română este colosală, dacă ai grijă de ea și ai ceva de zis', a subliniat Marcel Iureș. Actorul a dezvăluit că a refuzat roluri în teatre din Londra, preferând să joace în limba română. 'Am refuzat roluri în teatru la Londra. (...) De ce aș face asta când pot să joc Beckett în limba mea, acasă la mine și Creangă tot în limba mea, ba chiar distrându-mă jucând un rus descris de Creangă în moldovenește, eu jucând în oltenește. Astea sunt chestii de neînlocuit', a afirmat el. Conferința specială de miercuri de la FITS 2026, moderată de Matei Vișniec, l-a avut ca invitat pe Marcel Iureș, alături de regizorul Alexandru Dabija, într-un dialog dedicat teatrului, limbii române și identității culturale. Marcel Iureș poate fi văzut și pe scenă la FITS, miercuri, la Teatrul 'Gong', unde joacă în spectacolul 'Don Quijote' al Teatrului ACT, regizat de Alexandru Dabija. FITS reunește, până în 29 iunie, peste 5.000 de artiști din 83 de țări și oferă publicului 848 de evenimente, cu opt mai multe decât la ediția precedentă, potrivit președintelui festivalului, actorul Constantin Chiriac. Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al FITS. AGERPRES/(AS - redactor: Isabela Paulescu, editor: George Onea, editor online: Simona Aruştei)
Alegeri la Academia Română - profesorul Corin Braga, printre noii membri corespondenți
Adunarea Generală a Academiei Române, întrunită miercuri, a decis, prin vot secret, alegerea a patru membri corespondenți, printre aceștia regăsindu-se profesorul de literatură comparată, romancierul și criticul literar Corin Braga. Potrivit unui comunicat al Academiei, transmis AGERPRES, noii membrii aleși sunt: * Corin Braga - Secția de filologie și literatură; * Daniel-Costin Beltiță - Secția de științe matematice; * Sergiu Coșeri - Secția de științe chimice; * Alida Timar-Gabor - Secția de științe geonomice. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Ziua Iei/Ministerul Culturii: Sărbătorim măiestria femeilor care au transmis practicile realizării cămășii cu altiță
Ziua Iei este un prilej de a sărbători creativitatea, hărnicia, măiestria femeilor care au creat și transmis din generație în generație practicile de realizare a cămășii cu altiță, de la obținerea pânzei până la croi și alegerea ornamentelor specifice, transmite, miercuri, Ministerul Culturii. 'De Ziua Iei, Ministerul Culturii adresează recunoștință tuturor celor care contribuie la transmiterea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial al României. Adevărata valoare a acestuia nu stă doar în obiectele create, aflate în repertoriul muzeelor de profil din țară și din străinătate, ci mai ales în cunoștințele, tehnicile și talentul oamenilor care le dau viață și le transmit mai departe', afirmă ministerul, într-un comunicat postat pe Facebook. în fiecare an, la 24 iunie, în România se sărbătorește Ziua Iei, recunoscută oficial prin Legea nr. 184/2022, după aproape un deceniu în care această zi a fost marcată la inițiativa comunităților românești din diaspora și a promotorilor identității culturale românești din lume. Recunoașterea internațională a acestor practici a culminat cu înscrierea dosarului multinațional 'Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova' pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, la 1 decembrie 2022, la Rabat, în Maroc, elaborată de experți sub egida Ministerului Culturii din România în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Piesă centrală a costumului tradițional femeiesc, cămașa cu altiță, continuă să fie purtată și astăzi la sărbători religioase, ceremonii familiale, evenimente culturale și comunitare. Cunoscută sub numeroase denumiri locale - precum ciupag, spăcel, mânecar, cămașă răsucită sau cămeșă cu lăncez - aceasta reflectă diversitatea culturală a diverselor zone în care se realizează, păstrând în același timp o structură și o funcție identitară comune, legată de croiul distinct și bogăția ornamentelor. Potrivit sursei citate, tot miercuri sunt sărbătorite la noi în țară și Sânzienele, fiind una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului tradițional românesc. în anul 2021, 'Practicile culturale asociate zilei de 24 iunie - Sânzienele și Drăgaica' au fost incluse în Inventarul Național al Patrimoniului Cultural Imaterial, reprezentând o expresie a relației dintre comunitatea umană și natura înconjurătoare la început de vară. Ministerul Culturii continuă implementarea și monitorizarea măsurilor de salvgardare asumate prin dosarul UNESCO, în parteneriat cu comunitățile de practicanți, instituțiile muzeale, mediul academic și organizațiile culturale. 'Aceste demersuri urmăresc susținerea transmiterii meșteșugului, documentarea și cercetarea continuă a elementului, promovarea practicilor autentice și sprijinirea femeilor-meșter care păstrează viu acest patrimoniu', mai transmite ministerul. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu) Citeşte şi: 24 iunie - Ziua Universală a Iei
Spectacolul-concert 'Mai e vreun candidat?', de Ada Milea, în premieră, miercuri și joi, la TNB
Spectacolul-concert 'Mai e vreun candidat?', de Ada Milea, are premiera miercuri și joi, de la ora 21:30, la Sala Amfiteatru, în aer liber, a Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din Capitală. Potrivit site-ului tnb.ro, 'Mai e vreun candidat?' este o poveste muzicală despre amor, interese, politică, șantaj, inspirată din 'O scrisoare pierdută'. Geniul marelui Caragiale se întâlnește cu inventivitatea ludică a Adei Milea și cheful de joacă al trupei TNB, iar rezultatul este un spectacol-concert efervescent, comic și cinic, despre noi în lumea lui Caragiale. 'O variantă cântată cap-coadă a Scrisorii domnului Caragiale, un concert în care 3 cetățeni turmentați conduc personajele și spectatorii prin întâmplările celebrului text. Ei cântă și la instrumente. Cei 3 actori m-au vrăjit cândva cu joaca lor din spectacolul 'ActOrchestra' și de-atunci mi-a rămas un gând la ei. Gândul a așteptat doar ocazia, textul și melodiile. Vreo 12-13 ani. Am adus cântecele pe care le-am făcut pentru 'Scrisoarea' de la Cluj, ca material pentru joaca noastră, și bucuria de a construi o nouă 'Scrisoare în concert'', spune Ada Milea, conform sursei citate. Din distribuție fac parte Petre Ancuța, Emilian Mârnea, Florin Călbăjos, Mihai Munteniță/Silviu Biriș, Oana Laura Gabriela, Aylin Cadîr, Vitalie Bichir, Tiberiu Enache, Alina Petrică, Natalia Călin, Florentina Țilea, Emilia Popescu. Spectacol-concert este realizat în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală 'Ion Sava'. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Ziua Iei/ Expoziție dedicată costumului purtat în comunitățile tradiționale din sud - de miercuri, la Muzeul Țăranului
Expoziția 'Urme care rămân', dedicată costumului purtat în comunitățile tradiționale la începutul secolului al XX-lea în zona de sud a țării, se deschide miercuri la Muzeul Național al Țăranului Român. Evenimentul va avea loc începând cu ora 17:00, la Sala Media, într-un cadru special, unde vizitatorii vor putea descoperi noi valențe ale costumelor purtate sudul României, informează muzeul. înscrisă în seria 'Colecții și Colecționari', inițiată de Muzeul Țăranului, expoziția aduce în atenția publicului colecția 'Cămașa populară' a colecționarului Alexandru Firoiu, prezentată sub forma unei autentice cronici de colecție. 'Expoziția explorează relația dintre obiect, memorie și realitatea din teren. Frânturile costumului tradițional regăsite în zonele etnografice din sudul țării nu mai sunt privite doar ca piese specifice unei anumite regiuni, ci ca urme fragile ale unor existențe reale, purtând memoria oamenilor, a timpului și a vieților prin care au trecut. Expoziția își propune să evidențieze exponatele ca mărturii ale vieții celor care le-au deținut, invitând publicul să privească dincolo de imaginea idealizată a trecutului și să redescopere dimensiunea vie, aflată într-o continuă transformare, a tradiției', precizează sursa citată. Publicul este invitat să viziteze expoziția până pe 12 iulie, de miercuri până duminică, între orele 10:00 - 18:00. Alături de alte instituții, Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al Muzeului Țăranului. AGERPRES/(AS - editor: Florin Marin, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto; Muzeul Național al Țăranului Român/facebook