Cultură
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
CJ Iași: Vot în unanimitate pentru acordarea titlului de cetățean de onoare al județului lui Cristian Mungiu
Consiliul Județean (CJ) Iași a aprobat miercuri, cu unanimitate de voturi, acordarea titlului de 'Cetățean de onoare' regizorului, scenaristului și producătorului de film Cristian Mungiu. Președintele CJ, Costel Alexe, inițiatorul proiectului, a declarat că acordarea titlului de 'Cetățean de onoare al județului Iași' unor asemenea personalități 'reprezintă o recunoaștere a unor cariere de excelență, a unor fapte și acte deosebite'. 'Există oameni care, prin talentul, munca și consecvența lor, reușesc să ducă numele locului din care provin mult dincolo de granițele acestuia. Cristian Mungiu este unul dintre acești oameni. Prin fiecare premiu, fiecare film și fiecare apariție pe marile scene ale cinematografiei mondiale, el promovează cu demnitate Iașul și România în fața unei audiențe internaționale. Acordarea titlului de Cetățean de Onoare al județului Iași este mai mult decât o distincție simbolică - este expresia recunoștinței unei comunități față de un creator care ne face să fim mândri de originile noastre. Este un gest firesc și meritat, susținut în unanimitate de colegii din cadrul Consiliului Județean. Este o formă de respect pentru o carieră excepțională și, totodată, un mesaj pentru generațiile tinere că excelența, perseverența și talentul pot transforma un ieșean într-un reper al culturii mondiale', a declarat, pentru AGERPRES, președintele CJ Iași. Născut la Iași pe 27 aprilie 1968, într-o familie dedicată educației și științei, Cristian Mungiu a urmat cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității 'Alexandru Ioan Cuza'. Această perioadă ieșeană, în care a activat în presa studențească, la radio și în televiziune, a pus bazele unei profunde sensibilități analitice și narative, calități reflectate ulterior în întreaga sa operă cinematografică. Cariera sa ulterioară, marcată de absolvirea Academiei de Teatru și Film din București în anul 1998, a redesenat practic harta cinematografiei contemporane. De la debutul în lungmetraj cu 'Occident' (2002), selectat la Festivalul de la Cannes și premiat la nivel național, Cristian Mungiu a demonstrat o rigoare artistică de excepție. Confirmarea geniului său regizoral a venit în anul 2007, când filmul '4 luni, 3 săptămâni și 2 zile' a obținut legendarul trofeu Palme d'Or la Cannes, propulsând cinematografia românească în elita mondială și aducând regizorului recunoașterea ca 'Cel mai bun regizor european'. Consecvența valorică și maturitatea artistică ale cineastului ieșean sunt demonstrate de o suită unică de distincții internaționale la Festivalul de la Cannes: Premiul pentru cel mai bun scenariu pentru 'După dealuri' (2012), Premiul pentru regie pentru 'Bacalaureat' (2016) și, recent, remarcabilul triplu succes din anul 2026 cu filmul 'Fjord' - distins cu Premiul Francois Chalais, Premiul criticilor internaționali (FIPRESCI) și, pentru a doua oară în carieră, cu Marele Premiu Palme d'Or. Aceste performanțe absolute, dublate de prezența sa în juriul competiției oficiale de la Cannes în anul 2013 alături de Steven Spielberg, demonstrează un statut profesional de anvergură globală. Pe lângă recunoașterea oferită de cele mai exigente jurii internaționale, activitatea sa a fost onorată la nivel înalt prin conferirea Ordinului Național 'Steaua României' în grad de Cavaler și a prestigioasei distincții franceze 'Legiunea de Onoare' în grad de cavaler. Dincolo de ecranele marilor festivaluri, Cristian Mungiu a rămas profund legat de spațiul său natal. Prin participarea constantă la evenimentele de anvergură din Iași, precum Festivalul Internațional de Literatură și Traducere (FILIT), el continuă să inspire tinerele generații de creatori și să aducă un plus de prestigiu cultural județului. Dialogul său deschis cu publicul despre echilibru, empatie și refuzul polarizării reflectă structura unui intelectual de un profund bun-simț și o rigoare morală exemplară. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniela Malache, editor: George Onea, editor online: Ady Ivaşcu)
VIDEO Bihor: Avram Iancu a fost comemorat la Oradea; o ceremonie militară și una religioasă - la bustul eroului național
Avram Iancu a fost comemorat miercuri, la Oradea, printr-o ceremonie militară și una religioasă care au avut loc la bustul din Piața Traian al eroului național. Autoritățile locale, reprezentanți ai instituțiilor, un grup folcloric de copii și numeroși participanți au fost prezenți la evenimentul dedicat memoriei lui Avram Iancu, unul dintre cei mai importanți eroi ai istoriei naționale. Un cuvânt de întâmpinare a fost adresat de președintele Societății Cultural-Patriotice 'Avram Iancu' din Oradea, generalul de brigadă în rezervă Grigore Bartoș. Manifestările au debutat cu prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă, urmate de intonarea Imnului Național al României. în continuare, un sobor de preoți din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române, coordonat de preotul Garnizoanei Oradea, Ionuț Jolța, a oficiat serviciul religios în memoria eroului național. Prefectul Marcel Dragoș a adus un omagiu liderului revoluționar transilvănean, pe care l-a descris drept 'un simbol al demnității și emancipării românilor din Transilvania', subliniind că acesta a fost un lider și un vizionar preocupat de drepturile, educația și cultura comunității sale. 'Avram Iancu ne-a lăsat o moștenire incontestabilă: datoria de a ne prețui rădăcinile, de a promova dialogul și de a rămâne uniți în jurul valorilor noastre fundamentale', a subliniat prefectul. La rândul său, președinte de onoare al Societății 'Avram Iancu', Constantin Sicoe, a vorbit despre responsabilitatea evocării personalității lui Avram Iancu și despre rolul acestuia în apărarea libertății moților, precum și despre puternica încărcătură simbolică pe care numele său o păstrează și astăzi în Țara Moților. în numele societății pe care o reprezintă, acesta a reafirmat angajamentul pentru păstrarea valorilor și identității naționale, încheindu-și discursul cu îndemnul: 'Trăiască Duhul lui Iancu!'. Generalul de brigadă în rezervă Grigore Bartoș a reamintit contribuția Ministerului Afacerilor Interne și a mai multor persoane la edificarea bustului lui Avram Iancu, monument inaugurat în anul 2022 pe care l-a descris drept un simbol al memoriei și identității naționale. Făcând referire la rolul istoric și simbolic al lui Avram Iancu, acesta a evocat idealul unității românilor și nevoia de lideri capabili să călăuzească destinul unui popor. 'Ce popor este acela care stă despărțit în două țări, când nimic nu-l mai împiedică? Prutul? Păi am avut un mareșal care a spus: 'Treceți Prutul!', pentru că eram atunci în iunie. La 28 iunie 1940 am cedat Basarabia fără să tragem un singur foc de armă. Nu se poate. Dacă nu ai conducător, dacă nu ai păstor care să îndrume turma spre destinul ei, atunci poporul se risipește', a afirmat Bartoș. Momentul artistic al ceremoniei a fost susținut de grupul 'Moștenitorii cântecului' de la Palatul Copiilor, coordonat de Anamaria Gal. îmbrăcați în costume populare autentice și purtând opinci, copiii au interpretat cântece patriotice. După depunerea coroanelor și jerbelor de flori la bustul lui Avram Iancu, ceremonia s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare. Ceremonia militară și cea religioasă au fost organizate de Garnizoana Oradea, la solicitarea Societății Cultural-Patriotice 'Avram Iancu' - filiala Oradea, cu sprijinul Instituției Prefectului Județului Bihor, al Consiliului Județean Bihor, al Primăriei Municipiului Oradea și al structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională din municipiu. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Anamaria Constantin, editor online: Ady Ivaşcu) Foto şi video: EUGENIA PAŞCA / AGERPRES FOTO
Regizorul Andrei Șerban, numit director onorific al Teatrului Național București
Regizorul Andrei Șerban a fost numit în funcția de director onorific al Teatrului Național București, a anunțat marți instituția de cultură. 'Directorul general al Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din București, Ada Hausvater, pune în aplicare o linie strategică fundamentală a proiectului său de management: principiul recunoașterii și integrării marilor repere artistice și umane. în această direcție, cu susținerea deplină a Ministerului Culturii, reputatul regizor Andrei Șerban a fost numit în funcția de Director onorific al TNB. Această decizie reflectă viziunea pe care Ada Hausvater o proiectează pentru prima scenă a țării: evoluția TNB ca spațiu de excelență care își recunoaște și își prețuiește la cel mai înalt nivel valorile. Inițiativa s-a bucurat de o deplină armonie de viziune cu Ministerul Culturii, care a susținut decizia, recunoscând importanța culturală a acestui demers', se arată într-un comunicat transmis AGERPRES de TNB. Acordarea acestui titlu onorific regizorului Andrei Șerban reprezintă o reconfirmare a locului pe care TNB și teatrul românesc îl ocupă în istoria teatrului universal. 'Un teatru național se dezvoltă prin memoria și recunoașterea propriilor sale valori. Proiectul meu de management se bazează pe acest principiu valoric: avem șansa de a aduce laolaltă oamenii care conduc spre universalitate teatrul românesc. Numirea lui Andrei Șerban este un semnal clar că porțile TNB sunt deschise pentru excelență, generozitate umană și performanță fără compromisuri', a spus Ada Hausvater, potrivit comunicatului. Regizorul Andrei Șerban a subliniat coerența acestei viziuni comune. 'Presupun că la baza inițiativei doamnei manager și a domnului ministru de a-mi conferi titlul de Director onorific se află recunoașterea calității Naționalului în cei trei ani ai directoratului meu, început în 1990 - ani în care, în ciuda imenselor dificultăți, s-a produs o mini-revoluție culturală, care a făcut ca prima scenă a țării să-și merite numele. 'Trilogia greacă' a stimulat o energie colectivă la fel de vie ca viața tumultoasă a străzii din acele zile și, împreună cu spectacolele care au urmat, a deschis calea spre un teatru nou, curajos, riscant și viu. în special viu, cu o aspirație pe verticală spre acest cuvânt esențial: Calitate. Calitatea artistică, imposibilă fără calitatea umană. Acest titlu simbolic nu-mi conferă drepturi, obligații sau beneficii. Le mulțumesc doamnei manager și domnului ministru și îl accept cu bucurie și cu speranța că, evocând efervescența pe care am inspirat-o când am fost la cârma TNB, spiritul viu al acelor ani se va retrezi sub conducerea Adei Hausvater', a afirmat Andrei Șerban. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Antonia Niță, editor online: Irina Giurgiu)
Bihor: Kira Hagi aduce la Oradea expoziția multimedia 'AGAPI - O jumătate de secol de iubire'
Actrița și artista Kira Hagi, fiica fostului mare internațional român Gheorghe Hagi, va fi prezentă la Oradea pe 4 iulie, cu prilejul vernisajului expoziției 'AGAPI - O jumătate de secol de iubire', găzduită de NOCA (New Oradea Contemporary Art), spațiul dedicat artei contemporane dezvoltat de Oradea Heritage. Potrivit unui comunicat transmis de Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din Județul Bihor (Oradea Heritage), proiectul expozițional multimedia explorează relația dintre memorie, identitate și transmiterea valorilor familiale, pornind de la o istorie personală și propunând o reflecție asupra continuității ca formă de construcție culturală. Expoziția reunește pictură, fotografie, film documentar și instalație, într-un parcurs artistic unitar. Elementul central este 'Casa Meraki', o instalație concepută ca un spațiu simbolic în jurul căruia se construiește întreaga narațiune vizuală și sonoră. Povestea bunicilor artistei, Papu și Dadi, este prezentată drept exemplu al unei relații de lungă durată, în care valorile familiale au un rol esențial. Dimensiunea personală este astfel transpusă într-un cadru universal, iar vizitatorii sunt invitați la o experiență imersivă, construită prin interacțiunea dintre obiecte, imagini, sunet și spațiu. 'Este o construcție simbolică în care casa devine nucleu al identității și al continuității, iar albastrul - culoare a transcendenței și a dorului - susține dimensiunea spirituală a spațiului', afirmă curatoarea expoziției, Iulia Gorneanu. Instalația este completată de piese textile aromânești, fiecare element contribuind la o scenografie care transpune memoria în limbaj vizual și sonor. Kira Hagi a studiat artele la International British School of Bucharest și a absolvit, în 2014, programul CIE Advanced Level Art & Design. în același an a obținut o bursă la New York Film Academy din Los Angeles, unde și-a finalizat, trei ani mai târziu, studiile de actorie pentru film. Pe lângă activitatea actoricească, artista a colaborat și cu alte departamente ale industriei cinematografice. Expoziția 'AGAPI - O jumătate de secol de iubire' va putea fi vizitată la NOCA până în 12 iulie. în ziua vernisajului, între orele 10:00-18:00, vizitatorii vor avea ocazia să o întâlnească pe autoare. AGERPRES / (AS - redactor. Eugenia Pașca, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)
Iași: Zeci de meșteri populari vin în Parcul Copou, la Târgul 'Cucuteni 5000'
Zeci de meșteri olari din România, Republica Moldova și Ucraina se vor afla, în perioada 26 - 28 iunie, în Parcul Copou din Iași, pentru a lua parte la o nouă ediție a Târgului național de ceramică 'Cucuteni 5000'. Potrivit organizatorilor, ediția cu numărul 56 a Târgului 'Cucuteni 5000' reunește meșteri din toate zonele etno-folclorice ale ținuturilor românești, inclusiv a celor aflate în afara granițelor naționale, care vor prezenta obiecte ceramice și nu numai, dar și diferențele specifice și elementele comune artei populare din fiecare zonă. 'Târgul de ceramică aduce laolaltă meșteri olari de pe tot cuprinsul țării, cu participanți din Ucraina și Republica Moldova. Ediția aniversară din acest an reunește peste 60 de meșteri olari din Iași, Vâlcea, Olt, Harghita, Suceava, Botoșani, Satu Mare, Sălaj, Dâmbovița, Bihor, Teleorman, Bistrița-Năsăud, Galați, Ucraina și Republica Moldova', se menționează într-un comunicat transmis presei. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Iași, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași. AGERPRES/(AS, redactor: Daniela Malache, editor: George Onea, editor online: Irina Giurgiu)
Cluj: Peste 100 de evenimente sold-out la TIFF.25 și 130.000 de participanți
Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) anunță că, în cele zece zile ale ediției sale cu numărul 25, au fost 130.000 de participanți și peste 100 de evenimente sold-out. 'Zece zile de proiecții, concerte, întâlniri și evenimente speciale au adus la Cluj peste 130.000 de spectatori și participanți. Ediția aniversară a Festivalului Internațional de Film Transilvania (12-21 iunie 2026) s-a încheiat duminică, 21 iunie, după un program care a inclus peste 100 de evenimente sold-out', se arată într-un comunicat trimis, marți, de organizatorii TIFF. Potrivit sursei citate, următoarea ediție a festivalului va avea loc în perioada 11-21 iunie 2027. Printre cele mai vizionate filme ale ediției din acest an s-au numărat 3 zile în septembrie (r. Tudor Giurgiu), cu 4.000 de spectatori, urmat de Crima de la etajul 3 (Bazaar, Murder in the Building, r. Remi Bezancon), cu 3.200 de spectatori, și de Unora le place jazzul (Some Like it Hot, r. Billy Wilder), cu 3.000 de spectatori. Ultimul viking (The Last Viking, r. Anders Thomas Jensen) și Delta sălbatică (r. Dan Dinu) au atras câte 2.800 de spectatori fiecare, în timp ce Lucruri nespuse (Things We Don't Say, r. Gabriele Muccino) a fost urmărit de 2.400 de spectatori, iar Gerul morții (Dead of Winter, r. Brian Kirk), de 2.000. Câte 1.800 de spectatori au avut Găina (Hen, r. Gyorgy Palfi) și Crăciun amar (r. Pedro Almodovar), urmate de Strada Malaga (Calle Malaga, r. Maryam Touzani), cu 1.700 de spectatori, și de Jurnalul unei cameriste (r. Radu Jude), cu 1.600. Clasamentul este completat de Aici mă simt acasă (Feels Like Home, r. Gabor Holtai), cu 1.200 de spectatori, și de Lionel (r. Carlos Saiz), cu 1.000 de spectatori. 'TIFF.25 a adus la Cluj actori, regizori, producători și profesioniști ai industriei cinematografice din întreaga lume. Printre invitații speciali s-au numărat actrița italiană Ornella Muti, una dintre figurile emblematice ale cinematografiei europene, actorul irlandez Aidan Gillen, cunoscut pentru rolurile din Game of Thrones, The Wire și Peaky Blinders, regizorul britanic Ben Wheatley, unul dintre cei mai apreciați autori ai cinemaului britanic contemporan, actorul Sam Riley, protagonist al unor filme precum Control și High-Rise, producătorul și promotorul cultural polonez Roman Gutek, actrițele Alexandra Maria Lara și Anda Onesa, precum și regizorul Corneliu Porumboiu. Lor li s-au alăturat sute de cineaști, producători, scenariști și actori prezenți la proiecții, întâlniri cu publicul și evenimente profesionale', mai arată sursa citată. Printre momentele speciale ale ediției aniversare s-a numărat Notte Morricone, spectacolul companiei Centro Coreografico Nazionale / Aterballetto. Creat de coregraful spaniol Marcos Morau pe muzica lui Ennio Morricone, reorchestrată de Maurizio Billi, acesta a adus pe scenă 16 dansatori într-o producție de dans contemporan inspirată de universul cinematografic al celebrului compozitor italian. Un alt eveniment de succes a fost Film Food în Livadă, un eveniment derivat din programul festivalului care reunește gastronomia și cinematografia, dedicat celor care vor să petreacă o seară în natură, alături de prieteni sau familie. Pe lângă un târg al producătorilor locali și o cină pregătită de chef Adi Hădean, aceasta a fost prilejul unei proiecții a comediei clasice Aripioară sau picior? (L'Aile ou la cuisse, r. Claude Zidi, Franța, 1976), cu Louis de Funes. Pe lângă programul dedicat publicului larg, festivalul a găzduit și RO Days | Industry Events, care a reunit peste 1.000 de profesioniști din industrie - regizori, producători, distribuitori, agenți de vânzări și reprezentanți ai unor festivaluri și organizații internaționale. O parte dintre filmele prezentate la TIFF.25 vor putea fi văzute și online. O selecție de scurtmetraje românești din cadrul Zilelor Filmului Românesc va putea fi urmărită gratuit pe platforma FestivalScope, iar profesioniștii din domeniu vor avea acces, prin FestivalScope Pro, la o selecție extinsă de filme din festival, inclusiv titluri din Competiția Oficială, What's Up, Doc? și Zilele Filmului Românesc. Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania, cu sprijinul: Ministerului Culturii, Centrului Național al Cinematografiei, Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, Institutul Cultural Român. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Septimiu Avram, editor: George Onea, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: TIFF/Facebook.com
Încep înscrierile la Tabăra de creație 'Vara pe uliță' de la Muzeul Satului
Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' invită copii să ia parte, ca în fiecare an, la Tabăra de creație 'Vara pe uliță', numeroase ateliere fiind organizate între 6 iulie și 31 iulie. Tabăra include o paletă largă de activități, prin care copiii își pot petrece vacanța de vară într-o atmosferă prietenoasă și rustică, ce amintește de curtea bunicilor de la țară, informează, marți, instituția muzeală într-un comunicat transmis AGERPRES. Timp de patru săptămâni, copiii vor lucra alături de meșteri populari din întreaga țară și de artiști plastici, care îi vor iniția în tainele olăritului, realizării de păpuși, de podoabe populare, de măști populare, țesutului, pictării de icoane pe sticlă, icoane pe lemn, încondeierii de ouă, dansurilor populare, împâslitului lânii, modelajului în lut, picturii și desenului. Noutatea acestei ediții a taberei constă în adăugarea unor ateliere, care, în ultimele luni, au fost apreciate deopotrivă de copii, părinți, profesori: prelucrarea lemnului, canto popular românesc, teatru, arome, flori și plante medicinale, fierărie, gravură. Programul atelierelor este de luni până vineri, între orele 9:00-13:00, pauza de divertisment având loc zilnic, între orele 11:00-12:00, la Scena Dumitra. Fiecare atelier se organizează pentru minimum 5 și maximum 15 copii. Taxa de participare este de 400 lei/participant/săptămână și include accesul însoțitorilor, reducerile pentru frați fiind de 50 lei/frate din taxa de 400 lei. Copiii cu vârste între 4 și 9 ani pot participa numai însoțiți de un adult. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
'Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70. Cultură și Sfințenie', program dedicat de ICR Beijing patrimoniului cultural
Expoziția 'Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70', componentă a unui program dedicat patrimoniului brâncovenesc, se va deschide, miercuri, la sediul ICR Beijing. Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român, transmis marți AGERPRES, expoziția reunește fotografii din arhiva mănăstirii vâlcene și din etapele succesive ale procesului de restaurare desfășurat sub egida UNESCO, icoane realizate de monahii, obiecte istorice, documente și fotografii de arhivă din muzeul mănăstirii, albume și piese de patrimoniu provenite din biblioteca acesteia, prezentate publicului chinez pe mai multe tematici (arhitectură, iconostas, ornamente, pictură, sculptură în lemn și piatră etc.). Expoziția, care se va deschide de la ora 18:00, evidențiază rolul Mănăstirii Hurezi ca important centru de cultură, educație, spiritualitate și creație artistică în spațiul românesc. Curatoriată de Stavrofora Ambrozia Șerban, Monahia Macrina Avram și de Andreea-Ema Stoian, referent principal relații, expoziția va putea fi vizitată până pe 24 septembrie. Componenta academică a programului cuprinde și două conferințe dedicate patrimoniului brâncovenesc și conservării patrimoniului cultural. * Sâmbătă, 27 iunie, de la ora 11:00, la sediul ICR Beijing, va avea loc conferința 'Constantin Brâncoveanu - Cultură și Sfințenie', susținută de Stavrofora Ambrozia Șerban și Monahia Macrina Avram, care este dedicată personalității domnitorului român, martir al credinței și mare ctitor de cultură * Luni, 29 iunie, la ora 11:00, la ICR Beijing, este programată conferința 'Dialoguri pe teme de restaurare: Mănăstirea Hurezi și Complexul rupestru Mogao (Dunhuang)', organizată în colaborare cu Universitatea Peking. Reunind pe Monahia Macrina Avram, artist plastic și restaurator de artă ecleziastică, și un specialist chinez în conservarea patrimoniului mural, evenimentul va propune o analiză comparativă a practicilor și metodologiilor de restaurare aplicate patrimoniului religios din România și China, evidențiind provocările contemporane ale conservării patrimoniului cultural și importanța cooperării internaționale în acest domeniu. Totodată, vineri, 26 iunie, de la ora 19:00, va fi proiectat documentarul 'Maria, Doamnă a toată Ungrovlahia' (România, 2014, regia Nicolae Mărgineanu și Iuliana Mateescu, 45 min.), urmat de o sesiune de dialog cu Stavrofora Ambrozia Șerban și Monahia Macrina Avram. *** Stavrofora Ambrozia Șerban este Stareța Mănăstirii Hurezi, coordonatoarea patrimoniului Ansamblului Monahal Hurezi, restaurator de pictură murală și iconograf. Monahia Macrina Avram este artist plastic și restaurator de artă ecleziastică, formată în cadrul aceleiași instituții academice ca Stavrofora Ambrozia Șerban, unde a urmat studii de Teologie completate de un masterat în restaurare. *** Mănăstirea Hurezi din România, fondată în 1690 de domnitorul Constantin Brâncoveanu, este o capodoperă a stilului arhitectural brâncovenesc, remarcabilă prin puritatea formelor, bogăția decorului sculptural și prin excepționala școală de pictură murală și de icoane care a înflorit în secolul al XVIII-lea. Considerată de Nicolae Iorga 'mănăstirea fără pereche', Hurezi este unul dintre cele mai valoroase ansambluri monastice din Europa de Sud-Est și una dintre cele mai reprezentative creații ale epocii lui Constantin Brâncoveanu. Ansamblul a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO la 15 iulie 1993, în baza criteriului (ii), recunoscându-se astfel contribuția sa excepțională la schimburile culturale și la dezvoltarea unei tradiții artistice distincte. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Buzău: O lucrare semnată de artista Margareta Sterian va fi expusă în cadrul expoziției de artă textilă 'Dincolo de timp'
O lucrare semnată de artista Margareta Sterian va fi expusă în cadrul expoziției de artă textilă 'Dincolo de timp', eveniment organizat de Muzeul Județean Buzău și dedicat creatoarelor Ecaterina Teodorescu Humă și Daniela Frumușeanu, pentru activitățile desfășurate în domeniul artelor textile. Expoziția își propune revalorizarea unei genealogii artistice pentru arta textilă românească și reunește lucrări semnate de Margareta Sterian, Ecaterina Teodorescu Humă, Daniela Frumușeanu, precum și creații aparținând artistelor formate în cadrul programelor de licență și master coordonate de Daniela Frumușeanu. 'Prezența unei lucrări semnate de Margareta Sterian conferă expoziției un reper fondator pentru înțelegerea configurării limbajului textil modern în spațiul românesc. Artistă originară din Buzău, cu o practică plurivalentă, Sterian s-a format la Paris, unde a asimilat coordonatele modernismului, ulterior integrate într-o viziune artistică coerentă și distinctă. în creația sa, tapiseria, colajul textil și dimensiunea decorativă se emancipează de funcția lor tradițională și devin medii autonome de expresie plastică', a transmis Muzeul Județean Buzău. Potrivit organizatorilor, Ecaterina Teodorescu Humă reprezintă o personalitate majoră a Școlii Românești de Arte Textile, formându-se în cadrul Academiei de Arte Frumoase din București, în clasa Margaretei Sterian. în ceea ce o privește pe Daniela Frumușeanu, numeroasele expoziții personale și participări la proiecte colective, precum și premiile obținute în ultimele decenii i-au conferit artistei un renume în peisajul artelor decorative românești și internaționale. 'Formarea Danielei Frumușeanu în cadrul Institutului de Arte Plastice 'Nicolae Grigorescu' din București, sub îndrumarea Ecaterinei Teodorescu Humă, a consolidat un dialog între rigoarea tehnică și orientarea spre experiment, dialog care își are originea și în tradiția cultivată de Margareta Sterian. Această continuitate profesională și intelectuală se reflectă în creația Danielei Frumușeanu, ale cărei lucrări se regăsesc și în patrimoniul Muzeului Județean Buzău, alături de opere ale mentorilor săi. Expoziția 'Dincolo de timp' aduce în atenție filiația artistică dintre mentor și student și reafirmă rolul textilului ca spațiu al reflecției vizuale și al transmiterii unei moșteniri culturale asumate', a informat sursa citată. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 1 iulie, la ora 17:00, la Centrul Muzeal 'I. C. Brătianu' din municipiul Buzău. Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 1 iulie - 9 august și va putea fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00-18:00. Accesul publicului va fi gratuit în ziua vernisajului. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: Muzeul Județean Buzău/Facebook.com
ZIUA IEI/Timiș: Ziua Iei și Sânzienele, o horă a tradițiilor cu portul popular bănățean
întotdeauna jocul popular și portul tradițional bănățean au fost nedespărțite, a declarat pentru AGERPRES Puiu Munteanu, maestru coregraf la Casa de Cultură 'Traian Grosăvescu' a Municipiului Lugoj, licențiat în pedagogie coregrafică la Academia de Muzică 'Gheorghe Dima', care conduce Ansamblul folcloric Lugojana de 50 de ani. Jocurile populare specifice Banatului sunt ardeleana de doi, ardeleana de la rugi, ardeleana măzărica, bătuta, brâul bătrân, iar hora încheia jocul. Dar privirile celor care urmăresc horele nu se opresc doar la pași, ci și la frumusețea costumelor tradiționale. De Ziua Iei, Puiu Munteanu, alături de Casa de Cultură Lugoj pregătesc evenimentul 'îmbracă o ie și vino alături de noi!'. Evenimentul va avea loc pe 24 iunie, de la ora 11:00, în Piața I.C. Drăgan din Lugoj, inclutând, între altele, o expoziție de costume naționale, ateliere creative, iar hora bănățeană îi va lega în joc pe toți participanții. 'La acest eveniment amplu, dedicat Zilei Universale a Iei, așteptăm mai ales public tânăr, copii, dar nu numai, care să înțeleagă valoarea portului popular autentic, să fie cucerit de frumusețea lui, să-l aprecieze și să-l îmbrace cu mândrie și să ducă mai departe această tradiție. Este mesajul pe care noi li-l transmitem. Vom avea un atelier pe tema respectivă, în care li se va vorbi copiilor despre ie, despre tradiție, despre felul cum cusătura este specială, la noi în Banat, despre materialul folosit în diferite părți ale Banatului, portul de câmpie, cel din zona Lugojului și al Buziașului, care este diferit, deși vorbim despre spații geografice apropiate. Vor veni și trei femei din localități adiacente Lugojului, care vor da exemple de cusătură, pentru că foarte puțin se mai coase cu mâna, totul a trecut industrial, la mașină', explică Puiu Munteanu. Costumul popular la băieți și la fete era folosit ca bucurie de a purta noutate la sărbători mari, la rugă, la Paști, la Rusalii și avea două caractere, costumul de vară și de iarnă și este legat de jocurile care fac parte din perimetrul zonei, potrivit coregrafului. Costumul pentru fată, până la măritiș, era de culoare deschisă, cu roșu și pieptănătura era cu codițe, iar la capăt erau prinse cu fundițe. Ele veneau cu noutatea la sărbători, cu noi forme geometrice și florale pe mâneci. în costumele femeilor măritate predominau nuanțele de ruginiu, arămiu-roșcat, vânăt (albastru), albul sau negru. Ca accesorii - fetele aveau ciupagul, poale, brâu, catrință sau opreg, opinci și obiale roșii vara sau albe iarna. După nuntă, femeile purtau pe cap batic de mătase vara, de lână iarna și aveau ia cusută. Băieții au cămașă, brâu, laibăr, izmene și cizme. 'în ansamblul nostru, avem fete care vin cu ii și costume vechi de 100 de ani, pe care le-au moștenit de la străbunici, de la bunicile lor și le-au păstrat în lada lor de zestră. Noi avem o colaborare foarte bună cu două doamne din zona Recaș și Lugoj, care se plâng că materialele de astăzi nu mai corespund calitativ pentru cusătura de ii. Dacă nu urmărim cine le face, cum le face, unde sunt făcute, din ce material sunt confecționate costumele populate, poale, catrințe, ajungem ca totul să se tranforme în kitsch. (...). în zona noastră, culoarea predominantă a cusăturilor este roșul, dar se regăsește foarte mult și albastrul și, bineînțeles, la fetele mai în vârstă, negrul', punctează maestrul coregraf. Puiu Munteanu subliniază că în această Zi a Iei, cel mai puternic obicei rămân Sânzienele: se iese în câmp, se culeg flori de Sânziene și în timp ce fiecare își face o coroniță din ele, se deapănă povești, întâmplări, iar la final se leagă suratele între ele. Acasă, coronița este aruncată peste acoperiș: dacă rămâne agățată, fata se va mărita în acel an, dacă nu, va arunca o nouă coroniță anul viitor. Cu aceste tradiții, Ansamblul Lugojana a cucerit zeci de mii de inimi ale publicului de pe trei continente, din Europa, Africa și Asia. Etnologul Muzeului Satului Bănățean, dr. Maria Mândroane, spune că noaptea din ajunul sărbătorii Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele se prind în horă între ele și aduc rodnicie pământului, sunt vesele și cântă, pentru că nu cunosc ce este dorul, iar cei care se apropie de ele și le vorbesc le tulbură, iar ele îi pocesc: le iau mințile, îi lasă cu suferințe fizice sau chiar mai rău decât atât. 'Să nu uităm că este și solstițiului de vară, iar Sânzienele sunt îngeri de lumină. în cercul unde jucau ele, făceau iarba mai mănoasă. Dacă omul spurca locul, iarba se ardea și rămânea un cerc ars. Acel cerc simbolizează soarele. Iar ielele, Sânzienele, i se rugau astrului zilei, era o închinare la cer și la pământ și spuneau: 'Soare drag, soare sfânt, vino între noi și de rodnicia pe pământ, dă rodnicia oamenilor'. Erau diafane, deasupra a tot ceea ce este pământul, erau deosebit de frumoase, îngeri de lumină. Fetele din sat se îmbrăcau în acea zi în cele mai frumoase costume popular, fiecare fiind unic era unic, identitar. în zorii zilei de Sânziene se trezeau devreme și mergeau cu picioarele prin rouă, pentru că roua din Sânziene este tămăduitoare. Uneori, această rouă era adunată și se spălau cu ea pe față. Apoi, culegeau flori de sânziene și făceau cununi pe care le așezau la porți. Dar până la împletitul cununiței, feciorii alergau după fete, fiecare băiat după aleasa inimii, care avea să-i fie și logodnică. Fetele se legau surori pe viață', potrivit Mariei Mândroane. Regretul muzeografei este că lumea de azi nu mai crede în zâne și în alte tradiții și obiceiuri ale satului bănățean, iar odată cu îmbătrânirea populației de la sate și depopularea acestora, tradițiile se sting treptat, pentru că nu mai știe nimeni să depene povești și obiceiuri. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Chris Isaak concertează marți la Sala Palatului din Capitală
Chris Isaak, celebrul cântăreț american, concertează pentru prima dată în România marți, la Sala Palatului din Capitală, de la ora 20:00, într-un show care face parte din turneul european al artistului. Din show-ul artistului nu vor lipsi piese precum 'Beautiful Homes', 'Somebody's Crying', 'Like the Way She Moves', 'Wicked Game', 'Speak of the Devil', 'Oh, Pretty Woman', 'Life Will Go On', 'Baby Did a Bad Bad Thing', 'Black Flowers' sau 'The Way Things Really Are', Chris Isaak este unul dintre cei mai recognoscibili artiști ai scenei muzicale americane contemporane, apreciat pentru stilul său distinct care îmbină rock-ul alternativ, rockabilly, blues-ul și influențe de pop melancolic. De-a lungul carierei, Chris Isaak a colaborat cu artiști și producători importanți, iar muzica sa a fost inclusă în numeroase filme și seriale, consolidând legătura dintre creația sa și universul cinematografic. Piesa 'Wicked Game' este considerată una dintre cele mai iconice balade ale muzicii rock moderne. Chris Isaak are în palmares 13 albume de studio, 12 single-uri ajunse în topuri, precum și apariții în filme precum 'The Silence of the Lambs' și 'That Thing You Do!'. Anul 2024 a marcat 35 de ani de la apariția albumului 'Heart-Shaped World', care include piesa legendară 'Wicked Game'. Conform site-ului https://chrisisaak.com/tour/, după reprezentația de la București, Chris Isaak va pleca în Spania, unde are programate două show-uri - pe 26 iunie la Bilbao și pe 27 iunie la Barcelona. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
S-a lansat BBC News România
BBC World Service a lansat noua sa ofertă în limba română - BBC News România, care oferă publicului știri și informații de încredere prin site-ul bbc.com/romania și canalele de Facebook și Instagram, urmând ca în acest an să fie lansate și cana
AnulBrâncuși/Gorj: Schița originală a Coloanei fără Sfârșit, realizată de Constantin Brâncuși, expusă la Parlamentul European
Schița originală a Coloanei fără Sfârșit, realizată de sculptorul Constantin Brâncuși, document considerat a fi actul de naștere al principalei creații brâncușiene, a fost expusă la Parlamentul European, în cadrul expoziției 'Infinitul lui Brâncuși'. Potrivit unui comunicat de presă transmis, marți, de Primăria Municipiului Târgu Jiu, la inițiativa vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu, în colaborare cu Centrul de Cercetare Documentare și Promovare 'Constantin Brâncuși' din Târgu Jiu, la sediul Parlamentului European din Bruxelles a fost vernisată expoziția 'Infinitul lui Brâncuși', o expoziție de fotografii-document din arhiva Georgescu Gorjan, precum și fotografii realizate de artiștii Ioana Chiriță, Vlad Eftenie, Cristian Caval și Ionel Scăunașu. 'Fotografiile redau momente unice surprinse în jurul operelor care alcătuiesc Ansamblul Monumental 'Constantin Brâncuși' de la Târgu Jiu. Piesa centrală a evenimentului a reprezentat-o expunerea fotografiei originale pe care Constantin Brâncuși a desenat Coloana fără Sfârșit. Acest moment emoționant a fost oferit de Mihai Andrei Petrișor, urmașul familiei Ștefan Georgescu Gorjan, inginerul care a colaborat cu Brâncuși pentru realizarea monumentului de la Târgu Jiu. Participanții la eveniment au putut urmări filmul documentar realizat de dr. Doina Lemny, 'Ansamblul Brâncușian de la Târgu Jiu', și au avut ocazia să trăiască prin intermediul ochelarilor VR emoția vizitării operelor de la Târgu Jiu. Cei prezenți au primit cărți poștale cu imaginile expuse, fiind încurajați să scrie mesaje cu privire la cele vizionate în expoziție', se arată în comunicat. La eveniment, la invitația europarlamentarului Victor Negrescu au participat și o serie de oficiali europeni și ai statului român, invitați care au transmis mesaje dedicate împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, mai arată sursa citată. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Primăria Târgu Jiu
'Lakme' de Leo Delibes, în regia lui Andrei Șerban - premieră la Opera Națională București, pe 2 și 3 iulie
Spectacolul de operă 'Lakme' de Leo Delibes, în regia lui Andrei Șerban și sub conducerea muzicală a maestrului Tiberiu Soare, va fi prezentat în premieră la Opera Națională București pe 2 și 3 iulie, de la ora 18:30, informează organizatorii într-un comunicat transmis, luni, AGERPRES. Regizorul Andrei Șerban extinde semnificația operei 'Lakme', plasând-o în galeria marilor iubiri imposibile, alături de capodopere precum 'Romeo și Julieta', 'Aida' sau 'Madama Butterfly'. Din această perspectivă, povestea din India colonială devine o parabolă universală despre modul în care granițele politice și fanatismul distrug destine umane. Cheia de boltă în descifrarea acestei tragedii rămâne însă muzica, în special celebrele 'Duetul florilor' și 'Aria clopoțelului' funcționând ca un teritoriu al reconcilierii absolute. 'Aveam nouă ani, cred, când am ascultat împreună cu tatăl meu 'Lakme' pe un disc cu marele bas rus Șaliapin, care a cântat 'Nilakantha' și înainte și după revoluția din octombrie (îmi închipui că subiectul nu crease probleme nici țariștilor nici comuniștilor). Se pare că opera a fost în repertoriu și la București în anii '50, într-o perioadă de dură cenzură stalinistă, cu libretul tradus în limba română, 'ca să înțeleagă poporul', deși, când ritmurile sunt rapide, nu se înțeleg cuvintele în nicio limbă. Conform ideologiei comuniste, indienii reprezentau proletariatul asuprit, iar colonialiștii britanici - clasa burghezo-moșierească dușmană', a afirmat regizorul Andrei Șerban. El a precizat că ''Lakme' a absentat de pe scena Operei Naționale timp de mai mult de o jumătate de secol'. 'E adevărat că se cânta rar în lume, în primul rând deoarece nu sunt ușor de găsit soprane și tenori care să îndeplinească cerințele unei partituri vocale extrem de complexe. Azi, când ideologia post-comunistă revine la modă în toate artele, muzica splendidă a operei, povestea simplă, frumoasă, cu sfârșit tragic, cucerește inimile, și nu conceptele, de orice natură ar fi. Spectacolul nostru se axează pe idila de dragoste dintre două ființe din culturi diferite în timp de război. E absolut firesc să asemănăm contextul operei cu momentul pe care îl trăim în lumea de azi, în care diferite credințe religioase se întretaie cu lupte pentru putere și în care dragostea este anihilată. Lakme este nu doar o tânără care descoperă viața îndrăgostindu-se, ci și o ființă care crede în puterea speranței și a iertării într-o lume a violenței. Sacrificiul ei final are o valoare care depășește gestul individual al iubitei care refuză viața fără iubitul ei. El vine dintr-o civilizație străină și învăluită în mister, care ne amintește universalitatea credinței, speranței și a dragostei', a mai spus Andrei Șerban. Distribuția îi are în componență pe Lakme - Mădălina Barbu, Monica Luca; Gerald - Bogdan Mihai, Alexandru Badea (invitat); Nilakantha - Leonard Bernard; Frederic - Alexandru Constantin, Adrian Mărcan; Mallika - Mihaela Ișpan, Martiniana Antonie (invitată); Ellen - Daniela Cârstea, Cristina Eremia; Hadji - Liviu Indricău, Andrei Lazăr; Mistress Bentson - Sorana Negrea, Sidonia Nica; Rose - Stanca Maria Manoleanu, Anna Stănescu (invitată); Dublul lui Lakme - Maria Gogonea; Surorile lui Lakme - Andrada Corlat, Serin Jemaa, Alexandra Sârbei, Alexandra Stroe. Bilete se pot achiziționa de pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale București. Agenția Națională de Presă AGERPRES este, alături de alte instituții, partener media al evenimentului. AGERPRES/(AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
FITS 2026/Silviu Purcărete despre inteligența artificială: Teatrul fără actori n-ar mai avea sens
Regizorul Silviu Purcărete consideră că teatrul ar trebui să își păstreze caracterul său 'absolut primitiv, de expresie', chiar dacă tehnologia și inteligența artificială vor continua să fie folosite, afirmând că un teatru fără actori 'n-ar mai avea sens'. în cadrul conferinței speciale de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), moderată de Octavian Saiu, Silviu Purcărete a mărturisit, luni, că și-ar dori un teatru cât mai puțin dependent de tehnologie. 'Sigur că mie mi -ar plăcea, dacă aș putea, dar nu pot, din păcate, să nu îndreptăm către un teatru absolut în afara tehnologiei. Să încercăm să facem tot ce se poate ca acum 2000 de ani. Mi-ar plăcea să pot să fac, dar nu știu cum să fac chestia asta', a declarat Silviu Purcărete. întrebat dacă folosește inteligența artificială, Purcărete a recunoscut că nu a încercat până acum, explicând că nu se pricepe, însă nu exclude utilizarea AI atunci când poate aduce rezultate bune. 'Nu am încercat (inteligența artificială - n.r.) că nu mă pricep. Sigur că dacă cineva reușește să se folosească de unealta asta și să aibă rezultate bune, de ce nu? Fără îndoială, dar în mod sigur în timpul acesta se inventează o chestie și mai grozavă. Ai sentimentul că ești vârful unei tendințe, de fapt sunt firimiturile. Deci nu îmi dau seama ce se poate face (cu AI în teatru - n.r.)', a explicat regizorul. în opinia sa, inteligența artificială își găsește poate fi folosită mai ușor în cinematografie, însă nu poate înlocui actorii pe scenele teatrelor. 'în film este clar. Se vede clar. Nu știu cât de bine va fi când vor dispărea total actorii, dar e clar că se poate face un film. Teatrul fără actori... holograme cumva poate, dar care ar fi sensul? N-ar mai avea sens povestea. Deci de asta cred, totuși, că dacă este teatrul să supraviețuiască, să supraviețuiască prin acest caracter absolut primitiv, de expresie', a arătat Purcărete. Regizorul a comparat evoluția tehnologică cu folosirea primelor unelte, a ciocanului, apreciind că orice invenție poate fi utilizată atât în scopuri bune, cât și mai puțin bune. 'Primul ciocan a servit mai mult la spartul unui cap decât la bătutul unui cui. Deci e normal, același lucru se întâmplă cu toate lucrurile, toate invențiile tehnologice, dacă putem să le folosim, foarte bine', a concluzionat Silviu Purcărete. Seria conferințelor speciale continuă marți, la FITS, în Sala Oglinzilor, la sediul Forumului Democrat al Germanilor din România, cu dialogul dintre Wim Vandekeybus și Octavian Saiu de la ora 12:00, iar de la ora 14:00, Ionuț Sociu discută cu poetul Miguel Gane. Accesul publicului la aceste conferințe este gratuit. Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES 'De la an la an încercăm să dezvoltăm această secțiune a conferințelor pentru că marile nume care vin la Sibiu merită să fie descoperite de public și altfel decât prin intermediul spectacolelor pe care le joacă sau le montează. Este o ocazie unică să vedem o bucată din sufletul fiecărui artist care ne onorează cu prezența', a declarat președintele FITS, Constantin Chiriac, citat într-un comunicat de presă. FITS reunește până în 29 iunie, peste 5.000 de artiști din 83 de țări și va oferi publicului 848 de evenimente, cu opt mai multe decât la ediția precedentă, potrivit președintelui festivalului, actorul Constantin Chiriac. Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al FITS. AGERPRES/(AS - redactor: Isabela Paulescu, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Mureș: Cel mai vechi tip de port tradițional din Transilvania, expus la Reghin de Sânzâiene (GALERIE FOTO)
Nouă cămăși cu ciupag și catrințe cu trup vânăt, care reprezintă cel mai vechi tip de port tradițional din Transilvania, vor putea fi admirate în expoziția 'Sacru și profan' amenajată la Muzeul Etnografic 'Anton Badea', de Ziua Iei. 'Pe 24 iunie sărbătorim Ziua Iei, Sânzienele și mijlocul verii calendaristice, care ne aduc împreună într-o celebrare a soarelui, a vieții și a recunoștinței. A înțelege frumusețea unei cămăși tradiționale înseamnă a fi atins de misterul ei viu, de valoarea sa sacră care începe cu asumarea locului în lume. Pentru a marca această zi specială, Muzeul Etnografic 'Anton Badea' din Reghin organizează expoziția 'Sacru și profan', în care expune o colecție rară: nouă cămăși spectaculoase cu ciupag și catrințe cu trup vânăt, reprezentând cel mai vechi tip de port tradițional purtat în Transilvania. în plus, vom expune și trei cămăși unice încrețite la gât, piese de o vechime considerabilă', a declarat, luni, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Etnografic 'Anton Badea' din Reghin, Roxana Maria Man. Sursa foto: Muzeul Etnografic 'Anton Badea' Reghin Cămășile cu ciupag, spune Roxana Man, poartă o puternică încărcătură simbolică, formele geometrice cusute reprezentând adesea adevărate coduri de protecție sau indicatori ai statutului social. în ce privește catrințele cu trup vânăt, considerate 'sobre și elegante' în același timp, acestea reflectă o estetică arhaică neschimbată de secole. Roxana Maria Man a subliniat că dualitatea dintre sacru și profan este reflectată în întregul areal expozițional al muzeului, întrucât simezele, vitrinele sălilor, precum și tehnica, uneltele și casele tradiționale din expoziția în aer liber urmăresc să ghideze vizitatorul printr-o poveste a simbolurilor. Sursa foto: Muzeul Etnografic 'Anton Badea' Reghin 'Dimensiunea Sacră este marcată de respectul față de timpul divin, de sărbători și de riturile de trecere. Hainele de sărbătoare nu erau simple veșminte, ci instrumente prin care omul se purifica și se prezenta în fața divinității duminica sau la marile praznice. Dimensiunea Profană face referire la viața de zi cu zi a satului mureșean, la meșteșuguri și unelte, însă arată cum până și obiectele profane, cum ar fi elementele gravate pe furcile de tors sau grinzile caselor, împrumutau motive de protecție din zona sacră - rozete solare, crucea, pomul vieții', a precizat Roxana Man. Expoziția abordează și credințele de la granița dintre sacru și profan, cum ar fi utilizarea rituală a plantelor, precum leușteanul, teiul și nucul. Sursa foto: Muzeul Etnografic 'Anton Badea' Reghin 'Vizitarea muzeului oferă o experiență mistică, dincolo de simpla observare a unor obiecte vechi, punând accent pe descifrarea misterului și a forței vii din spatele fiecărei cusături și a fiecărui obiect cioplit. Expoziția 'Sacru și profan' reprezintă un spațiu expozițional profund simbolic, dedicat explorării modului în care țăranul transilvănean își ghida existența între cele două dimensiuni fundamentale: ordinea cosmică, divină (sacrul) și viața cotidiană, pământească (profanul). Conceptul expoziției surprinde o viziune arhaică, în care gesturile zilnice, munca și îmbrăcămintea nu erau simple acțiuni utilitare, ci ritualuri de asumare a locului omului în lume', a precizat Roxana Man. Colecția de costume tradiționale ale muzeului din Reghin este împărțită în patru categorii: costumul românesc (1.445 de piese), costumul săsesc (86 de piese), costumul maghiar (49 de piese) și costumul rrom (șase piese). AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Sălaj: Spăcelul sălăjean, o 'oază de autentic' într-o mare de produse tradiționale contrafăcute (GALERIE FOTO)
Spăcelul din Sălaj, cămașa femeiască considerată echivalentul iei din alte zone ale țării, reprezintă 'o oază de autentic' într-un context în care piața este invadată de produse prezentate drept tradiționale, dar realizate industrial, a afirmat, luni, etnograful Camelia Burghele la vernisajul expoziției 'Spăcele sălăjene. Tradiția merge mai departe', organizată la Biblioteca Județeană 'I.S. Bădescu' Sălaj, în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Universale a Iei și Sânzienelor. Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO 'Cuvântul cel mai important pe care trebuie să-l rostim cu ocazia unei asemenea expoziții este autenticitate. în ultima vreme asistăm la tot felul de colportări, de obiecte de îmbrăcăminte cumpărate din India, din China, care sunt false, sunt fake-uri. Ceea ce aceste doamne au adus aici este literalmente o oază de autentic într-o mare de așa-zisă cultură', a declarat Camelia Burghele. Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO Potrivit etnografului, ce este și doctor în etnologie, piesele expuse de comunitatea cusătoreselelor din Sălaj sunt realizate după modele tradiționale autentice și reprezintă rezultatul unor ani de muncă și documentare. Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO 'O asemenea cămașă nu se coase în săptămâni, nu se coase în luni, de multe ori se coase în ani. Sunt ani întregi de muncă și de migală și de aceea fiecare dintre aceste cămăși este autentică și unică în felul ei', a precizat specialistul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO Camelia Burghele a subliniat că, în Sălaj, sărbătoarea dedicată iei este asociată în primul rând cu formele locale ale cămășii tradiționale. 'Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO Pentru noi, nu e Ziua Iei, ci este Ziua Spăcelului sălăjean, ziua Chimeșii cu chept, a Chimeșii cu șir peste cot, a Ciupagului, a Spăcelului, în general. Ele sunt ale noastre, ele sunt autentice, ele sunt tradiționale, pe ele le-au făcut bunicile noastre și cu ele ne mândrim și ieșim în lume', a afirmat aceasta. Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO Expoziția 'Spăcele sălăjene. Tradiția merge mai departe' a fost vernisată luni și reunește creații realizate de membrele comunității cusătoreselelor din Sălaj, femei care practică și promovează meșteșugul realizării cămășilor și costumelor tradiționale, deși activează în domenii profesionale diferite. Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO Expoziția poate fi vizitată până în 26 iunie la Secția de Adulți și Tineri a Bibliotecii Județene 'I.S. Bădescu' Sălaj. Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO Manifestarea deschide seria evenimentelor organizate la Zalău cu ocazia Zilei Universale a Iei și a Sânzienelor. Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO Programul continuă luni seara cu un spectacol muzical-coregrafic susținut de Ansamblul Artistic Profesionist 'Porolissum' și Ansamblul Folcloric 'Columna', iar în 24 iunie sunt programate Târgul Zestrar de Sânziene, ateliere tematice, prezentări despre tradițiile populare și Hora Iilor. AGERPRES/(A, AS - redactor: Sebastian Olaru, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
Timiș: 'Messa per Rossini' va răsuna pentru prima dată în România, pe scena Filarmonicii Banatul
Publicul meloman este invitat, vineri, de la ora 19:00, la Filarmonica Banatul din Timișoara, unde va putea audia 'Messa per Rossini', pentru prima dată în România, la 40 de ani de la premiera mondială. Sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea, iubitorii muzicii clasice vor avea ocazia să descopere această fascinantă pagină din istoria muzicii europene, în interpretarea Orchestrei și Corului Filarmonicii Banatul Timișoara, avându-i ca soliști pe Sara Duchovnay (soprană), Lilia Istratii (mezzosoprană), John Irvin (tenor), Sergiu Garabajii (bariton) și Alin Anca (bas). în urmă cu aproape 160 de ani, 13 compozitori italieni au scris împreună un 'Requiem' în memoria lui Gioachino Rossini, una dintre figurile emblematice ale muzicii europene și cel mai renumit compozitor italian al vremii. Lucrarea a fost finalizată, pregătită pentru premieră și, apoi, nu s-a mai cântat, după cum arată, luni, un comunicat al Filarmonicii Banatul. Destinată unei interpretări comemorative la Bologna, în 1869, 'Messa per Rossini' a rămas uitată în arhive mai bine de un secol. Abia în 1988, după redescoperirea manuscrisului și reconstituirea partiturii, publicul a putut asculta pentru prima dată această impresionantă creație colectivă. Dacă lumea muzicală a trebuit să aștepte peste 120 de ani pentru a descoperi lucrarea, România a așteptat 160 de ani. 'Messa per Rossini' va răsuna pentru prima dată în țara noastră, într-un concert extraordinar care va încheia Stagiunea 2025-2026 a Filarmonicii Banatul Timișoara. AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: Filarmonica Banatul Timișoara/Facebook.com
Brăila: 27 de concurenți din cinci țări, la Festivalul 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării'
Numărul concurenților admiși la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Folclor 'Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării' de la Brăila este de 27, ei provenind din cinci țări, respectiv România, Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria, potrivit informațiilor transmise de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Brăila. Concursul se adresează soliștilor vocali și grupurilor formate din maxim cinci persoane, artiști amatori aparținând țărilor de pe cursul Dunării, iar concurenții trebuie să aibă vârsta de minim 18 ani. Potrivit sursei citate, în urma preselecției au rămas în concurs 21 concurenți români și șase din străinătate, lista completă a concurenților admiși în urma preselecției fiind afișată pe https://canteculdedragoste.ro. Concurenții români admiși provin din Teleorman, Dâmbovița, Bucovina, Sălaj, Galați, Prahova, Vrancea, Banatul de Munte, Buzău, Valea Târnavelor, Brăila, Constanța, Argeș, Neamț, Mehedinți, Olt și Gorj, reprezentând totodată mai multe zone etnofolclorice ale țării. La secțiunea internațională au fost admiși artiști din Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria, reprezentând Basarabia, Banatul Sârbesc, Prizren, Kosovo și Metohia, precum și regiunea Bugeac - Basarabia de Sud. Aflat la cea de XIX-a ediție, Festivalul Internațional de Folclor 'Cântecul de Dragoste de-a lungul Dunării' se va desfășura în perioada 21-23 iulie, pe Esplanada Dunării din Brăila, au informat organizatorii. Concurenții trebuie să prezinte două piese inspirate din folclorul zonei pe care o reprezintă, dintre care una fără acompaniament și una cu acompaniament orchestral, ambele având ca temă cântecul de dragoste. în cadrul celor trei seri de concurs vor susține recitaluri mai mulți artiști consacrați ai muzicii populare. Astfel, pe 21 iulie vor urca pe scenă Constantin Bahrin, Georgel Nucă și Georgiana Alexandra Pițu, câștigătoarea Trofeului ediției precedente. Pe 22 iulie sunt programați Alexandru Brădățan, Andreea Haisan, Oana Tomoiagă, Paul Ananie și Gabriel Dumitru, iar pe 23 iulie vor susține recitaluri Ion Paladi și Veta Biriș. Acompaniamentul va fi asigurat de Orchestra 'Lăutarii', dirijată de Nicolae Botgros, iar spectacolele vor începe în fiecare seară la ora 19:00, evenimentul fiind transmis în direct de ETNO TV. Festivalul Internațional de Folclor 'Cântecul de Dragoste de-a lungul Dunării' este organizat de Consiliul Județean Brăila, Primăria Municipiului Brăila și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila. AGERPRES/(AS - redactor: Ecaterina Ignat, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: Centrul de Creație Brăila/Facebook.com
Mureș: Castelul Teleki din Gornești revine pe harta turistică a României din data de 16 iulie
Castelul Teleki din Gornești, monument baroc ridicat între 1772-1803, se redeschide publicului după o restaurare capitală care a durat aproape trei ani, realizată prin programul 'România Atractivă' cu o finanțare PNRR de 4,6 milioane de euro. 'De-a lungul anilor mulți v-ați oprit în fața castelului Teleki și ați fost curioși ce se află în spatele porților închise. Dar în curând nu va mai trebui să vă întrebați ce se ascunde înăuntru. Pe 16 iulie vestitele porți sculptate ale castelului Teleki din Gornești se vor redeschide, iar spațiile care au fost închise atât de mult timp se vor dezvălui din nou vizitatorilor (...). Datorită celor aproape 3 ani de muncă de restaurare, Castelul Teleki și-a recăpătat frumusețea originală în numeroase detalii. Suntem recunoscători că am reușit să renovăm una dintre bijuteriile Transilvaniei, un patrimoniu construit de o valoare deosebită', a anunțat administrația Castelului Teleki din Gornești pe Facebook. Proprietarul castelului, contele Kálmán Teleki, s-a declarat recent extrem de mulțumit de calitatea lucrărilor efectuate de echipa de restauratori. 'Sunt foarte mulțumit de ce s-a făcut. Evident, sunt unele probleme, fiecare construcție are problemele ei, dar, în general, trebuie să recunosc că societatea care a lucrat aici a fost foarte, foarte bine organizată. începând din luna iulie, castelul acesta o să fie deschis și vor putea veni cât mai mulți să vadă ce s-a realizat. Vor constata că Europa nu este un lucru atât de negru pe cât gândesc unii că ar fi, pentru că aceste castele au fost realizate din banii contribuabililor europeni', a declarat, pentru AGERPRES, Kálmán Teleki. Sursa foto: Castelul Teleki - Gornești înainte de demararea lucrărilor, domeniul de la Gornești atrăgea un număr impresionant de vizitatori din toate colțurile României. Odată cu redeschiderea, administrația castelului mizează pe un aflux și mai mare de public, profitând și de componenta majoră de promovare turistică a Rutei Castelelor, inclusă în programul 'România Atractivă'. Cu ocazia restaurării s-a intervenit la acoperiș, care este nou, la fel și sistemul de încălzire, sistemul electric, de apă și canalizare, iar pentru partea de structură s-a optat strict pentru tehnici tradiționale de restaurare, nu pe materiale moderne invazive. 'Unde am putut să păstrăm, de exemplu, noi avem uși foarte frumoase din stejar, avem părți din parchet care au rămas, am păstrat toate elementele originale, n-am pus beton înăuntru, am restaurat și am păstrat. Mă gândesc că toate astea sunt un pas foarte mare înainte și eu mă gândesc că încă 50 de ani o să trăiască acest castel', a concluzionat optimist proprietarul monumentului. Cât despre amenajările interioare, în sprijinul contelui au venit o serie de familii din Belgia și Franța, care au donat piese de mobilier de epocă ce vor constitui colecția muzeului. Castelul construit în stil baroc în perioada 1772-1803, după ce domeniul a intrat în posesia lui Mihaly Teleki (în anul 1674), a aparținut acestei familii până în 1949, când a fost naționalizat, iar apoi a fost retrocedat în anul 2011. AGERPRES/(A - redactor: Dorina Matiș, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
ICR: 10 proiecte câștigătoare ale Programului CANTEMIR 2026 vor reprezenta cultura română pe două continente
Cele 10 proiecte culturale câștigătoare în sesiunea 2026 a Programului CANTEMIR, derulat de Institutul Cultural Român, vor fi prezentate în nouă țări: Franța, Germania, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii, Regatul Țărilor de Jos, Republica Moldova, Suedia, Statele Unite ale Americii și Serbia. Bugetul total alocat de ICR pentru finanțarea celor 10 proiecte este de 1.000.000 de lei, informează Biroul de presă al ICR, într-un comunicat transmis luni AGERPRES. 'Prin Programul CANTEMIR, Institutul Cultural Român continuă să susțină prezența internațională a creației românești contemporane și să faciliteze dialogul cultural peste granițe. Cele zece proiecte câștigătoare din acest an demonstrează diversitatea, relevanța și capacitatea culturii române de a genera conexiuni autentice în spațiul internațional. într-un context global marcat de transformări profunde, mesajul 'Culture Matters' reafirmă rolul esențial al culturii ca factor de cunoaștere, coeziune și deschidere', a declarat președintele ICR, Corina încrosnatu, citată în comunicat. Programul CANTEMIR - program de finanțare nerambursabilă dedicat susținerii proiectelor culturale românești desfășurate în afara granițelor țării - contribuie la promovarea culturii române în mediul internațional și facilitează dezvoltarea parteneriatelor dintre operatorii culturali români și instituții culturale de prestigiu din străinătate. Ediția 2026 a adus o schimbare importantă în structura programului, prin eliminarea separării tradiționale dintre artele vizuale și artele spectacolului, desfășurarea selecției pentru Programul CANTEMIR 2026 evidențiind interesul crescut al operatorilor culturali români pentru promovarea internațională a creației artistice autohtone. în total, au fost depuse 52 de proiecte culturale, în urma verificării eligibilității administrative și a evaluării calitative, 10 proiecte au fost desemnate câștigătoare și vor beneficia de finanțare nerambursabilă din partea Institutului Cultural Român. Proiectele selectate în urma procesului de evaluare poartă mesajul 'Culture Matters', un apel la recunoașterea și valorizarea rolului esențial al culturii în societate. Rezultatele Programului CANTEMIR 2026 sunt afișate pe site-ul ICR: https://www.icr.ro/pagini/programul-cantemir-2026-rezultate-finale. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Muzeul Țăranului va putea fi vizitat în întregime; duminică se redeschide etajul, prin expoziția 'Rânduiala vieții'
Muzeul Național al Țăranului Român va putea fi vizitat în întregime, de duminică urmând a fi redeschis etajul instituției muzeale, prin expoziția 'Rânduiala vieții'. 'După un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, în aprilie 2025 a fost redeschis parterul muzeului, prin expoziția 'Legea creștinească'. Anul acesta, la aniversarea a 120 de ani de la înființare și a 30 de ani de la obținerea premiului EMYA, redeschidem și etajul, prin expoziția 'Rânduiala vieții'. în sălile Triumf, Haina, Munca - focul, Munca - apa și vântul, Laolaltă, Minorități, Locuire, Tipologii, Casa-n casă, Hrana care ne leagă, muzeografia inițiată de Horia Bernea și de echipa sa lasă poarta deschisă către înțelesurile unei rânduieli a vieții pe care vizitatorul (re)învață, cu fiecare generație, să o recunoască', transmite muzeul într-o postare pe Facebook. Alte două expoziții noi completează etajul: 'Huțulii' în sala Minorități și 'Instrumente muzicale aerofone' în sala Tipologii. 'Huțulii' (sala Minorități) pune în dialog două comunități etnice din zona montană a județelor Suceava (Izvoarele Sucevei, Moldova-Sulița, Paltinu, Ciumârna) și Maramureș (Poienile de sub Munte, Ruscova, Repedea), care provin din același spațiu cultural, dar au evoluat diferit ca urmare a conviețuirii cu populația autohtonă. Rezultatele acestei conlocuiri se regăsesc în forme specifice de cultură materială, precum ouăle încondeiate, ceramica de Kuty, țesăturile și broderiile pline de culoare sau obiectele din lemn, dar și într-un univers mitologic ce îi aduce în prim-plan pe solomonari, stăpânii balaurilor și aducătorii ploilor. 'Instrumente muzicale aerofone' (sala Tipologii) aduce în atenția publicului, prin intermediul obiectelor de patrimoniu, al fotografiilor de arhivă și al imaginilor documentare, bogăția și diversitatea instrumentelor muzicale de suflat, precum și semnificațiile lor în cadrul comunităților tradiționale. Tipologia aerofonelor, varietatea și rafinamentul elementelor decorative, complexitatea structurilor constructive și diversitatea materialelor utilizate pentru realizarea lor, multiplele funcții pe care aceste instrumente le îndeplinesc în viața comunității, precum și contextele în care acestea sunt folosite (nunți, botezuri, înmormântări, clăci, activități agricole, vânătoare, sărbători de iarnă sau ritualuri precum Jocul Călușului) construiesc un parcurs fascinant. *** Muzeul Național al Țăranului Român continuă o tradiție muzeală începută în 1875, odată cu inițiativa lui Titu Maiorescu de a înființa o secție de artă textilă cu lucrări realizate în mediul rural, în cadrul Muzeului Național de Antichități. înființat ca instituție autonomă în 1906 și găzduit, din 1912, în clădirea actuală, muzeul s-a afirmat ca un reper al culturii tradiționale românești. în 1996, muzeul a fost distins cu prestigiosul Premiu EMYA (European Museum of the Year), fiind singura instituție muzeală din România care a primit această recunoaștere. în urmă cu aproape un an (24 aprile 2025), muzeul a fost redeschis oficial, după un amplu proces de consolidare și reabilitare, început în 2016, pentru reabilitarea instituției fiind realizate lucrări de structură, arhitectură și instalații. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)
VIDEO AnulBrâncuși/ Bihor: Concert al violonistului Alexandru Tomescu, dedicat marelui sculptor (GALERIE FOTO)
'Maestre, poftiți la concert!' - cu aceste cuvinte, rostite imaginar de violonistul Alexandru Tomescu către Constantin Brâncuși, s-a încheiat duminică seara, la Oradea, o întâlnire aparte între muzică și sculptură. în Catedrala Greco-Catolică 'Sfântul Nicolae', un public numeros a trăit emoția unui concert în care sunetele viorii Stradivarius Elder-Voicu, ale chitarei și bandoneonului au construit un dialog peste timp, dedicat marelui sculptor român. în cadrul Turneului Internațional Stradivarius 2026, violonistul Alexandru Tomescu, însoțit de chitaristul Dragoș Ilie și de artistul argentinian Omar Massa, la bandoneon, a oferit un concert în care muzica aflată în consonanță cu gusturile și universul spiritual al lui Constantin Brâncuși a fost pusă în valoare prin interpretări de mare rafinament. Organizat în parteneriat cu Episcopia Greco-Catolică de Oradea, prin Departamentul Cultural, evenimentul a adus în prim-plan celebra vioară Stradivarius Elder-Voicu, instrument de patrimoniu național, categoria Tezaur, aflat de aproape două decenii în mâinile lui Alexandru Tomescu. între lucrări, artistul a oferit publicului scurte prezentări și explicații, evocând legăturile subtile dintre creația lui Brâncuși, muzică și marile repere culturale europene. Melomanii au ascultat lucrări care au alcătuit o veritabilă călătorie sonoră prin universul de inspirație al sculptorului român: 'Gymnopedies nr. 3' de Erik Satie, 'Balada' lui George Enescu, 'Șase dansuri românești' de Bela Bartok, 'Rondo în Re major' de Wolfgang Amadeus Mozart, o lucrare de Johann Sebastian Bach, 'Suita spaniolă' de Manuel de Falla și 'Histoire du Tango' de Astor Piazzolla. Alexandru Tomescu a mărturisit că pentru el legătura dintre opera lui Brâncuși, sunetul viorii Stradivarius și propriul său drum artistic au la bază aceeași aspirație. 'Căutarea perfecțiunii este numitorul comun. Asta o facem fiecare în felul nostru. Din această întâlnire a excelenței se naște un dialog peste timp, în care muzica și sculptura vorbesc aceeași limbă a emoției și a rafinamentului', a declarat violonistul, pentru AGERPRES. Artistul a mărturisit că, în ciuda miilor de concerte susținute împreună cu Stradivariusul Elder-Voicu, instrumentul continuă să îl surprindă. 'Este ca o ființă vie, de care nu te plictisești niciodată', a spus acesta. întrebat ce piesă i-ar fi interpretat lui Constantin Brâncuși dacă marele sculptor s-ar fi aflat în sală, Alexandru Tomescu a răspuns fără ezitare: 'Balada' de George Enescu. 'Relația dintre ei rămâne unul dintre marile mistere din viața celor doi. Știm că s-au întâlnit, avem chiar imagini filmate cu ei la Palatul Béhague din Paris. Sunt convins că Brâncuși, care și-a găsit atâtea surse de inspirație în folclor, nu ar fi rămas insensibil la muzica lui George Enescu. Și ce i-aș fi spus dacă ar fi fost în sală? 'Maestre, poftiți la concert!'', a mărturisit violonistul. Gazda evenimentului, episcopul greco-catolic Virgil Bercea, a descris concertul drept 'o seară minunată', apreciind că muzica celor trei artiști a avut puterea de a înălța sufletele și de a le reaminti oamenilor că sunt creați 'pentru lucruri mai mari'. 'Acești trei mesageri ai muzicii și ai spiritului brâncușian au oferit publicului un dar prețios și memorabil', a declarat episcopul Virgil Bercea, pentru AGERPRES. La rândul său, episcopul romano-catolic Bocskei Laszlo a subliniat importanța unor asemenea manifestări culturale, care oferă comunității șansa de a se desprinde de ritmul cotidian și de a redescoperi dimensiunea spirituală a existenței. 'Sunt momente deosebite care ne ajută să descoperim apropierea lui Dumnezeu, pentru că El este izvorul a tot binele. Mă bucur că bisericile noastre sunt prezente în viața comunității prin astfel de inițiative culturale și cu asemenea parteneri care oferă muzică de mare calitate', a declarat, pentru AGERPRES, episcopul Bocskei Laszlo. în fiecare an, violonistul Alexandru Tomescu, liderul proiectului Turneul Internațional Stradivarius, duce în toate regiunile țării sunetul celei mai bune muzici, acompaniat de vioara Stradivarius Elder-Voicu. Ajuns la cea de-a XIX-a ediție, Turneul Internațional Stradivarius din acest an se desfășoară între 13 iunie și 18 iulie și este dedicat, sub genericul 'Muzele', împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Prin muzica adusă pe scenele din țară, proiectul propune o incursiune în universul sonor care l-a inspirat pe marele sculptor român, demonstrând că, dincolo de timp, arta continuă să vorbească aceeași limbă a emoției și a frumuseții. AGERPRES / (A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Marius Frățilă, editor online: Alexandru Cojocaru) Foto: Eugenia Pașca/AGERPRES
Brâncuși150/Gorj: Zeci de mii de persoane, așteptate la Hobița la un amplu complex de evenimente dedicate marelui sculptor
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt...
Vâlcea: Miguel Gane, poet de succes în spațiul hispanic, a susținut la Filarmonică primul spectacol din România
Scriitorul de origine română cu cele mai mari vânzări de carte în Spania și America Latină, Miguel Gane, a prezentat sâmbătă seara, pe scena Filarmonicii 'Ion Dumitrescu' din Râmnicu Vâlcea, primul dintre spectacolele de poezie pe care le va avea în România zilele următoare în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS). Miguel Gane, cum este cunoscut cititorilor din întreaga lume, este de fapt românul George Mihăiță Gane, născut la Lerești, o comună din județul Argeș, care a ajuns de mic copil în Spania. Și-a urmat părinții, care au decis la începutul anilor 2000 să plece la muncă în Madrid pentru a-și croi un trai mai bun, iar acum, la 33 de ani, este unul dintre cei mai apreciați și îndrăgiți autori contemporani de limbă spaniolă. Spectacolul 'Ce am lăsat între noi' este primul pe care-l susține în România în acest format, un show în care îmbină poezia cu muzica și prin care urmărește să aducă și în fața publicului român povestea lui și a milioane de migranți printre străini. 'Este o poveste care vorbește despre dezrădăcinare, despre migrație, despre lucrurile pe care le-am pierdut și, în aceleași timp, despre lucrurile pe care nu le-am trăit. Există poeme și de dragoste, poeme și de 'nedragoste', cum îmi place mie să-i zic, poeme care au o tentă mai erotică, dar, în același timp, și poeme cu o tentă mai socială. încercăm să fim cât mai coerenți și cu discursul pe care îl avem în fața oamenilor și, în același timp, 'amestecătura' pe care o facem cu muzică și cu sunetele contemporane face ca show-ul să adopte un corp unic. Am avut spectacolul acesta, l-am jucat în Columbia, l-am jucat în Mexic până acum și, de asemenea, în Spania. Sincer, sunt și eu curios pentru că nu știu ce se va întâmpla în România. Până acum, experiența mea cu publicul din România a fost una literară, să zic așa, și a fost una foarte plăcută pentru că am simțit că m-au făcut al lor și au făcut ca povestea și nu numai, ci și versurile mele să facă parte din ei. Am primit și foarte mult respect din partea oamenilor, ceea ce m-a bucurat extrem de mult și m-a făcut, cred că, să fac și pasul acesta către show-urile de poezie, să le aducem aici acasă', îmi mărturisește Mihai, așa cum se prezintă în România, înainte de începerea spectacolului, despre așteptările pe care le are în legătură cu acest gen de spectacole în România. Mihai scrie în limba spaniolă, pe care, spune el, a învățat-o așa de bine pentru a se integra în societatea spaniolă și pentru a scăpa de bullyingul și rasismul la care sunt supuși de multe ori migranții de orice naționalitate, însă dragostea pentru literatură, pentru scris l-a impus printre tinerii autori de limbă spaniolă, devenind în scurt timp una dintre cele mai puternice voci ale noii generații. 'Fiind copil când am ajuns în Spania - aveam 9-10 ani aproape - mi-am dezvoltat toată viața sentimentală, toată viața sufletească, toată viața mentală prin literatură și prin limbajul castelian. Eu m-am îndrăgostit profund de limba casteliană și am încercat să o învăț cât mai bine. De aceea trăiesc, de aceea gândesc și simt în spaniolă. Ea a fost pentru mine un mecanism și de a mă integra în societatea de acolo, dar în același timp a fost și o formă de a explica lucrurile pe care nu puteam să le explic. în același timp există și o tentă socială aici, deoarece, migrant fiind, aveam nevoie de un lucru de care să mă agăț foarte, foarte bine pentru a face parte din societatea spaniolă. Aici m-a ajutat foarte mult limba. în același timp, acum, multă lume spune da, te exprimi foarte bine, vorbești ok, nu se vede că ești plecat de atâți ani sau că ți-ai pierdut limba. Eu le spun mereu că una este partea practică a limbii române, care este vorbirea și una este partea teoretică, căreia eu îi port un profund respect și nu sunt suficient de pregătit încât să-mi traduc poeziile sau să-mi traduc romanele sau să scriu în limba română', explică Mihai. La baza scriiturii lui este însă Mihai, copilul care a plecat acum mulți din România și care și-a lăsat aici o parte din suflet și din familie. 'Când este scriitor, Mihai stă la rădăcina lui Miguel. Asta este clar, pentru că îl aduce cu picioarele pe pământ, îi arată lucruri noi, îl invită la creație. Este o dualitate interesantă pe care o simțim toți migranții, nu numai eu, pentru că trăim între două lumii, facem parte din două popoare și în același timp din niciunul. Odată ce ajungem în Spania vrem să ne întoarcem acasă, iar odată ce ajungem acasă ne este dor de ce avem în Spania, adică de viața noastră, de prietenii noștri, de tot ce am dezvoltat acolo, familiile pe care le-am dezvoltat acolo. în același timp simțim și un sentiment profund de rădăcină când venim acasă, unii dintre noi, dar nu putem uita nici ceea ce ne-a oferit străinătatea, adică posibilitatea unui viitor mai bun, unui viitor cu mai multe oportunități, nu doar pentru noi, ci și pentru copiii, dintre care fac și eu parte, părinților noștri. Asta ne face să trăim cu picioarele în două locuri, însă eu iau și partea pozitivă. Cultural, sufletește, educațional, vorbind, am un univers mult mai mare. Eu încă păstrez o legătură frumoasă cu prietenii mei de acasă, din satul meu din Lerești, o am pe bunica, am unchii, am veri, deci familia și în același timp am și amintiri pe care le-am creat de-a lungul anilor, când am venit în România, de când aveam 16-17 ani, verile frumoase petrecute acolo, prima iubire, prima rană, după cum spun și în poezie și până la urmă România este tot ce-am lăsat între noi', adaugă el. Mihai a scris prima poezie la vârsta de 12-13 ani, influențat de Rafael, un prieten al familiei care îl medita la limba spaniolă și care, la rândul lui, scria poezie. La 16 ani a decis să publice online, pe un blog, poeziile pe care le scrisese de teamă să nu piardă foile. Câteva dintre poeziile publicate au devenit însă virale, reușind astfel să cucerească iremediabil publicul iberic prin sensibilitatea și autenticitatea scrisului său. 'Cred că poezia are capacitatea de a uni oameni și de a le oferi ceva, ceea ce nu au mai simțit niciodată și cred că elementul principal al succesului meu a fost limbajul pe care îl folosesc, în sensul că vorbesc despre problemele și despre circumstanțele cu care ne confruntăm zi de zi. Vorbesc pe înțelesul tuturor. Poeziile mele funcționează ca un fel de oglindă, unde cititorul se privește pentru a se înțelege, pentru a vorbi cu el, pentru a avea un moment de intimitate. încearcă poemele să fie o casă, o rădăcină, să atingă într-un sens profund și nu numai să străpungă, ci și să rămână în tine. îmi place ca poezia să fie un loc de conversație unde un cititor împărtășește cu un prieten, cu o prietenă, cu o mamă, cu un tată și să deschidă un dialog asupra ei. Cred că acesta a fost elementul principal, empatia pe care am expus-o în scris și care a fost primită atât de bine de public', mai spune Mihai Gane. Cu peste 200.000 de cărți vândute în întreaga lume, Miguel Gane este considerat în prezent cel mai bine vândut poet contemporan de limbă spaniolă, dar având și sute de mii de urmăritori pe rețelele sociale - peste 250.000 pe Facebook, aproape 400.000 pe Instagram și 136.500 pe Tik Tok. Printre cele mai cunoscute titluri ale sale se numără 'Con tal de verte volar' (2016), 'Ahora que ya bailas' (2018), 'La piel en los labios' (2020), 'Ojos de Sol' (2022), 'Puedes hacerme lo que quieras' (2023) și 'Roma ardiendo y tú bailando' (2026), versurile sale fiind și simboluri ale unor mișcări feministe din Spania și America Latină. în limba română, Miguel Gane are publicate două cărți - 'Când o să te faci mare', un roman autobiografic și 'Albastru', un volum de poezie - ambele în traducerea lui Marin Mălaicu-Hondrari și care se vând destul de bine în România. Următoarea reprezentație a spectacolului 'Ce am lăsat între noi' va avea loc la Pitești, joi, 25 iunie, tot în cadrul programului Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. AGERPRES/(AS - redactor: Ramona Dincă, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)
Bihor: Cărți dedicate folk-ului și marilor personalități ale muzicii, în debutul Festivalului 'Folk Felix' (GALERIE FOTO)
Festivalul național de folk de la Băile Felix a debutat sâmbătă seara cu un târg de carte, organizat pentru prima dată în cele nouă ediții, dedicat muzicii și poeziei. Prezentarea de cărți a fost o inițiativă susținută de directorul Editurii Eikon, Valentin Ajder, și de scriitoarea orădeană Mihaela Dindelegan, organizatoare a festivalului și autoare a 111 volume de poezie și proză publicate în ultimii 14 ani. Cu această ocazie, poeta orădeană și-a lansat 11 volume apărute în acest an la Editura Primus. Standul cărților a adus în atenția publicului în jur de 200 de volume dedicate fenomenului folk, jazzului și unor personalități marcante ale culturii muzicale românești. 'Pentru mine este foarte important acest festival, pentru că muzica folk este, în mare parte, poezie cântată. Iar noi suntem iubitori și editori de poezie Am venit cu o selecție de aproximativ 150 de titluri, din cele peste 3.000 pe care le avem, iar alegerea cărților a fost făcută special pentru publicul festivalului, fiind privilegiate volumele dedicate folk-ului și poeziei', a declarat, pentru AGERPRES, Valentin Ajder. Printre titlurile evidențiate s-a numărat volumul dedicat poetului, compozitorului și intelectualului Dorin Liviu Zaharia, realizat de Magda Zaharia și Doru Ionescu. Editorul a amintit aprecierea făcută de Florian Pittiș la adresa formației Olimpic '64, din care făcea parte Dorin Liviu Zaharia, afirmând că membrii trupei 'cântau ca Pink Floyd înainte de a apărea Pink Floyd', singurul lor 'ghinion' fiind că 's-au născut români'. Un loc aparte în prezentare l-au ocupat cărțile semnate de Doru Ionescu, considerat de Ajder unul dintre cei mai importanți martori și cronicari ai fenomenului folk românesc. între acestea se numără volumele 'Florian Pittiș, Dorin Liviu Zaharia și epoca folk', 'Timpul chitarelor' și 'Vocile jazzului românesc'. 'Doru Ionescu este cel mai important martor activ și scrib al folk-ului. El a făcut, la un moment dat, un turneu internațional căutând interpreți de muzică folk pe toate continentele lumii. Unii nu mai cântau folk si lucrau în alte domenii, pentru a-și câștiga pâinea zilnică', a precizat editorul. Publicului i-au fost prezentate și lucrări de referință semnate de compozitorul Pascal Bentoiu, 'unic în peisajul nostru, de neratat pentru muzicieni', dar și volume ale maestrului Ion Piso, printre care 'Criza Operei', apărută inițial la Cambridge University Press și prezentă în peste 500 de biblioteci universitare din întreaga lume. La cei 98 de ani ai săi, Ion Piso continuă să scrie, cea mai recentă carte a sa fiind un jurnal care acoperă perioada 1958-2025 și care a fost publicat în acest an. în cadrul expoziției au mai fost prezentate volumul 'Grai și cânt - studiu cibernetic', dedicat tehnicii vocale, 'un abecedar pentru oricine vrea să cânte', precum și lucrări despre influențele jazz-ului în literatura universală, semnate de Cristiana Petrescu, interpretă de jazz și autoare a mai multor cărți publicate la Editura Eikon. El a amintit și cartea 'Fetele din jazz-ul românesc' semnată de jurnalistul și realizatorul TV Doru Ionescu. Editorul a adus în atenție și creația poetului și textierului Eugen Rotaru, ale cărui versuri au fost puse pe muzică de numeroși artiști ai muzicii ușoare românești în anii '70, '80 și '90. Festivalul de folk - cu capete de afiș Mircea Baniciu, Ducu Bertzi și Narcisa Suciu - are loc sâmbătă și duminică, în Piațeta Apollo, cu intrare liberă, fiind organizat de Asociația Terra Gloria și Asociația de Promovare a Turismului în Stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai, cu sprijinul Primăriei Sânmartin. AGERPRES/(A - redactor: Eugenia Pașca, editor: Irina Poenaru, editor online: Alexandru Cojocaru) Foto: (c) Eugenia Pașca/AGERPRES
Olt: Pictură pe șevalet, artizani populari și muzică folk, într-un 'dialog al artelor' în parc, la Festivalul Alutus (GALERIE FOTO)
Pictori care colorează cu migală pânza așezată pe șevalet, sculpturi în lemn, ii cusute de artizanul Olga Filip, tezaur uman viu, vase ceramice modelate de meșterul popular Ionel Cococi, icoane, cărți și muzică folk au dat culoare, vineri și sâmbătă, parcului de la vila de protocol din municipiul Slatina, care a găzduit Dialogul artelor al Festivalului Alutus 22. Festivalul, organizat în perioada 19 - 20 iunie de Consiliul Județean Olt, Centrul Județean de Cultură și Artă Olt, în parteneriat cu Liceul Teoretic 'Nicolae Titulescu', a ajuns la ediția a cincea și este dedicat, potrivit organizatorilor, iubitorilor de folk, poezie, cărți, arte plastice și meșteșuguri autentice. Artistul plastic Cătălin Podoleanu, profesor la Liceul Teoretic 'Nicolae Slatina', a participat la 'Dialogul artelor' alături de elevii săi de la clasa de arte, care au experimentat pictura în aer liber, în fața șevaletelor așezate în parc, într-o atmosferă apropiată de cea a unei tabere de creație. 'Elevii fac experimente în acord cu opțiunile lor, unii experimentează o tematică personală tematicii, cu conotație simbolică pentru pentru particularitățile lor. Fiecare experiență are un inedit, are ceva necunoscut, care trebuie descoperit. Suntem într-o permanentă autodescoperire și automat și ei sunt surprinși, mai ales cei care sunt pentru prima dată, pentru că avem și copiii care sunt prima dată aici. Inițiativa pe care a avut-o Centrul Cultural de a invita elevii de un liceu cu profil artistic să participe la acest tip de eveniment, așa cum a făcut-o și în anii trecuți, este benefică, închide anul școlar cu o activitate de consistență în care elevii pot pune în valoare experiențele câștigate la clasă și, în același timp, le dă și încredere. Dar implică și efort, suntem prima zi de vacanță și copiii nu au plecat în vacanță. Este exact ca o zi de tabără de creație și are aceleași componente, de la început până la final, care aduce un plus de valoare pentru fiecare participant', a declarat vineri, pentru AGERPRES, Cătălin Podoleanu. Una dintre elevele profesorului Podoleanu, care a pictat clădirea Poștei din Slatina și Fântâna Speranței, s-a arătat încântată de aprecierile publicului, de remarcile pozitive primite de la persoanele care s-au oprit din drumul lor să privească picturile tinerilor care se pregătesc pentru a fi artiști. 'Trecătorii au spus că sunt lucruri frumoase, au fost interesați de ceeea ce facem, de activitatea noastră de aici', a spus Denisa Pescaru, elevă în clasa a X-a a Liceului Teoretic 'Nicolae Titulescu. Profesoara de grafică Adriana Elena Vâlcea, a pictat alături de elevi, alegând să înfățișeze aspecte din parcul care a găzduit festivalul. 'Noi, de obicei, nu prea punem personaje, ne ferim de ele, dar am animat un pic și am pus și o fântână improvizată. Poate cine știe, dăm idei și se montează una aici, să se mai răcorească lumea. Foarte mulți oameni s-au oprit să admire lucrurile elevilor, i-au încurajat, au vorbit cu ei, este o conexiune foarte bună între artist și public. Cred că cea mai bună, să cobori în stradă, lângă oameni, e o idee genială și încurajatoare pentru elevii noștri, care au nevoie de susținere și morală și financiară, bineînțeles. La final, elevii vor fi premiați și plus că este o experiență foarte bună. Le povesteam mai devreme și despre impresionism și cum au ieșit în natură. Iar pensulația aceasta rapidă, de care vreau să profităm puțin, este specifică picturii în aer liber, pentru că trebuie să surprinzi dinamica frunzelor, a vântului, a culorilor, cum se combină și îți dă rezultatul final, o lucrare foarte originală și spontană', a explicat profesoara de grafică. Pentru Ștefania Diaconu, elevă care a realizat un tablou în cadrul festivalului, pictura în parc a fost o experiență pe care vrea să o repete. 'E primul meu an când particip aici și abia aștept și la anul să particip din nou și să fac și mai bine. Aici am pictat o grădină în natură. îmi place foarte mult pentru că avem în față natura și putem să vedem mai aproape florile sau putem să ne plimbăm și să vedem obiectele din apropiere', a arătat Ștefania Diaconu. Artizanul popular Olga Filip, Tezaur uman viu, cunoscută pentru iile cusute după modele tradiționale din județul Olt, a cusut pe timpul participării la festivalul din Slatina o cămașă tradițională pe care o va prezenta la Ziua Iei de la Ceziuni, la finalul lunii iunie. 'O să prezint această cămașă tradițională de femeie duminica viitoare, pe 28 iunie, la sărbătoarea noastră de suflet, sărbătoarea satului, care este Sărbătoarea Iei, unde o să fie premiate toate iile care au fost lucrate în această iarnă, din toamnă și până acum la sărbătoare. Că fiecare casă poate are cel puțin un ciupag lucrat anul acesta și, fiecare ascunzându-și lucrarea făcută, ca să o fie premiată cu premiul mare, cum consideră dumnealor, că nicio ie să nu fie ca a ei, de-aia sunt lucrate ascuns. Și eu acum închei una dintre ele, care o să participe la această sărbătoare', a dezvăluit Olga Filip. Reprezentatul organizatorilor, Valeru Ciurea, consultant artistic în cadrul Centrului Județean de Cultură și Artă Olt, a punctat că festivalul este continuatorul unei manifestări culturale de tradiție, Festivalul de muzică și poezie 'Ion Minulescu'. 'Se numește 'Dialogul artelor' pentru că a reușit, în acești ultimi patru ani, să aducă pe lângă muzica folk și poezia, iată și pictori, meșteșugurile populare prin meșterii noștri populari reprezentativi. Dar eu aș spune altceva, aș spune de unde vine acest festival. Pentru că noi ne-am obișnuit acum cu Alutus, este al cincilea an de când se întâmplă, dar el provine, de fapt, dintr-un festival care a avut o viață foarte lungă, care s-a numit la vremea respectivă Festivalul de muzică și poezie 'Ion Minulescu', ulterior transformat în Zilele poeziei în Olt 'Ion Minulescu', 'Virgil Carianopol' de la Caracal și 'Virgil Mazilescu' de la Corabia', a declarat Valeru Ciurea. El a subliniat caracterul interactiv al festivalului. 'După prima ediție, festivalul a fost preluat în integralitate de Centrul Județean de Cultură și Artă și, iată, pe parcursul celor cinci ani a ajuns la ce vedem acum, adică foarte multă efervescență creatoare pe toate palierele, nume importante ale muzicii folk care vin la Slatina așa cum veneau, de fapt, și înainte și încercăm să ținem cumva steagul sus cu acest gen de muzică, dar și cu scriitorii care ne sunt întotdeauna alături. Anul ăsta avem expunere de carte a unor de scriitori locali, am invitat și pe cei de la Vâlcea și din Mehedinți. Pe partea de meșteșuguri sunt prezenți Olguța Filipe, Tezaur uman viu, de la Cezieni, Ionel Cococi de la Vădasta cu celebra ceramică neagră, Sandu Stan cu doi elevi de la Corbu, pe sculptură în lemn, clasa de iconărit de la Cârlogani, încă o clasă de pictură de la secția Arte și Meșteșuguri a Centrului Cultural Județean. Este o manifestare interactivă, copiii de la Liceul Teoretic 'Nicolae Titulescu' au chiar un fel de lecție deschisă de pictură în aer liber', a menționat Valeru Ciurea. Seara, pe scena festivalului au urcat artiști de muzică folk. Vineri au concertat Mircea Baniciu, Dan Vană, Andreea Paltin și Dana Florian, iar sâmbătă seara vor cânta Mircea Vintilă, Jacqueline Crăciun, Claudia Șerdan & Jimi El Laco, Trupa Alutus. AGERPRES/(A - redactor: Cristina Matei, editor: Irina Poenaru, editor online: Alexandru Cojocaru) Foto: (c) Cristina Matei/AGERPRES
FITS2026/Cristian Măcelaru: România este cea mai frumoasă țară din lume; când mă reîntorc, o iubesc și mai mult
Directorul artistic al Festivalului și Concursului Enescu, dirijorul Cristian Măcelaru, a mărturisit sâmbătă, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), că vede România drept 'cea mai frumoasă țară din lume' și că dragostea pentru țară devine și mai puternică atunci când revine acasă. 'Vă spun sincer, de la distanță, România este cea mai frumoasă țară din lume. De la distanță. Dar când mă reîntorc, când mă reîntorc în România, o iubesc și mai mult. Pentru că există o nostalgie, o frumusețe pe care o observi de la distanță. Există exact acea relație pe care nu o apreciezi decât în momentul când nu mai este aproape', a declarat Cristian Măcelaru, în cadrul unei conferințe moderate de Octavian Saiu. Artistul a vorbit despre relația specială pe care o are cu muzica și despre felul în care aceasta îl conduce în timpul concertelor. 'Eu fac muzică din pasiune și când știu că trebuie să mergem acolo și muzica cere acest lucru, nu mă uit înapoi. (...) Și acest lucru, orchestra îl simte ca și cum eu îi iau cu mine, pentru că este necesar să ai acest val, uragan pur și simplu, care te ia pe sus', a explicat dirijorul. Potrivit acestuia, vulnerabilitatea, sinceritatea, autenticitatea sunt esențiale pentru un artist, deoarece mesajul transmis publicului trebuie să ajungă 'de la inimă la inimă'. 'Ca artist trebuie să devii vulnerabil, pentru ca oamenii să vadă exact ceea ce este în tine, pentru că este un mesaj profund, este un mesaj direct, care trebuie să meargă de la inimă la inimă', a spus maestrul Măcelaru. Dirijorul a dezvăluit că în timpul fiecărui concert trăiește o experiență spirituală profundă, în care simte că este aproape de cei dragi care nu mai sunt în viață, de tatăl său sau mentorii lui. 'în fiecare concert pe care îl dirijez există un moment în timpul concertului în care intru într-o lume spirituală, în care mă simt aproape și una cu toți cei care nu mai sunt lângă mine în viață, dar care sunt atât de reali și de profunzi cu mine, încât, nu știu, e o lume complet diferită. Iar pentru mine, muzica este felul în care intru în acea lume. Poate de aia dirijez mult mai mult decât ar trebui să dirijez. (...) Și văd ideea de a crea muzică, văd o coloană infinită de energie, în care fiecare din noi adăugăm exact ceea ce e necesar, ca acea coloană să trăiască și să crească non-stop. Iar acea intrare în lumea spirituală mă unește cu acea coloană infinită, care îmi dă energie, dar îmi și creează poate libertatea cea mai profundă care există vreodată', a explicat Cristian Măcelaru. Acesta consideră că dirijatul este mai degrabă o filosofie a relației cu oamenii decât o simplă tehnică. 'Dirijatul are mai puțin de a face cu o tehnică și mai mult de a face cu o filosofie și o înțelegere, o cunoaștere a ceea ce trebuie să faci într-o relație cu oamenii. (...) Dacă tu faci un pas înainte și spui 'iubesc acești oameni', ceva se întâmplă. (...) Transformarea nu este în oameni, este în tine, pentru că a da dragoste în primul rând înseamnă să începi să te iubești pe tine însuți, iar acesta este lucrul cel mai profund într-o relație cu oamenii', a arătat Cristian Măcelaru. în cadrul dialogului de la FITS, Măcelaru a povestit și despre începuturile sale în muzică. Al zecelea copil al familiei, a cântat mai întâi la pian, apoi tatăl său l-a încurajat să studieze vioara, deoarece avea nevoie de un violonist în orchestra de amatori pe care o conducea. în adolescență, Cristian Măcelaru a început să dirijeze și s-a îndrăgostit de asta când a ajuns în SUA. Conferința specială cu Cristian Măcelaru a fost urmărită din sală și de zeci de profesori universitari din 40 de țări care au venit la Sibiu pentru a participa la platforma doctorală organizată în cadrul FITS. Cristian Măcelaru a dirijat vineri seara, în prima zi a FITS, concertul susținut de Janoska Ensemble și Orchestra Română de Tineret, pe scena din Piața Mare din centrul istoric al Sibiului, unde au fost prezenți mii de oameni. 'Mă simt onorat să fiu la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu pentru a doua oară. (...) ceea ce se întâmplă în fiecare zi, în fiecare eveniment la acest festival, cum se întâmplă și la festivalul Enescu, rămâne veșnic. Și mă bucur atât de mult să fiu și eu parte din acest festival, care promovează ceea ce este mai frumos în lume. Pentru că împreună putem crea o lume frumoasă, în ciuda problemelor care există, cred că avem posibilitatea în fiecare zi, să creăm ceva mai frumos decât noi. Nu aât de mult pentru noi astăzi, cât pentru o lume care va veni după noi, poate chiar o lume nouă', a declarat Cristian Măcelaru, înainte de concert, la ceremonia de deschidere FITS. FITS reunește până în 29 iunie, peste 5.000 de artiști din 83 de țări și va oferi publicului 848 de evenimente, cu opt mai multe decât la ediția precedentă, potrivit președintelui festivalului, actorul Constantin Chiriac. Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al FITS. AGERPRES/(AS-Isabela Paulescu, editor: Cătălina Matei, editor online: Simona Aruştei)
FITS 2026/Profesori din 40 de țări au venit la Sibiu să îl asculte pe dirijorul Cristian Măcelaru
Profesori universitari din 40 de țări au venit la Sibiu pentru a participa la platforma doctorală organizată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) și pentru a-l asculta sâmbătă, pe dirijorul Cristian Măcelaru, a declarat criticul de teatru Octavian Saiu, la debutul conferințelor speciale ale ediției din acest an. 'Este nu doar prima dintr-o serie de dialoguri a festivalului de anul acesta, este și o parte din conferința platformei doctorale pe care Constantin Chiriac în viziunea sa să o creeze aici la Sibiu. Sunt printre dumneavoastră profesori din 40 de țări care au venit astăzi să îl asculte pe Cristian Măcelaru, pentru că poate nu au ocazia să o facă în alte părți din lumea asta', a declarat Octavian Saiu, la finalul dialogului cu dirijorul român. Sâmbătă, seria conferințelor speciale a debutat cu un dialog între maestrul Cristian Măcelaru și criticul Octavian Saiu, la Sala Oglinzilor de la Forumul Democrat al Germanilor. De la ora 14:00, tot la Sala Oglinzilor, Matei Vișniec intră în dialog cu regizorul Luk Perceval, în cadrul unei conferințe desfășurate în engleză și franceză, cu traducere în limba română. Ultimele conferințe ale zilei au loc sâmbătă, de la ora 16:00. Dan Perjovschi va fi în dialog cu Ștefania Ferchedau, Florin Fâra și Răzvan Pop, la Sala Oglinzilor de la Forumul Democrat al Germanilor. La Catedrala Mitropolitană 'Sfânta Treime', părintele Constantin Necula va susține conferința 'Sufletul mamei'. Organizatorii au anunțat că, în cele zece zile de festival, sunt programate 23 de conferințe speciale, majoritatea moderate de Octavian Saiu. Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile. 'De la an la an încercăm să dezvoltăm această secțiune a conferințelor pentru că marile nume care vin la Sibiu merită să fie descoperite de public și altfel decât prin intermediul spectacolelor pe care le joacă sau le montează. Este o ocazie unică să vedem o bucată din sufletul fiecărui artist care ne onorează cu prezența', a declarat președintele FITS, Constantin Chiriac, într-un comunicat de presă. FITS reunește până în 29 iunie, peste 5.000 de artiști din 83 de țări și va oferi publicului 848 de evenimente, cu opt mai multe decât la ediția precedentă, potrivit președintelui festivalului, actorul Constantin Chiriac. Agenția Națională de Presă AGERPRES este partener media al FITS. AGERPRES/(AS-Isabela Paulescu. editor: Cătălina Matei, editor online: Simona Aruştei)
Diplome și trofee pentru cele trei categorii de concurs la Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic
Festivalul Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova a oferit câștigătorilor trofee însoțite de diplome pentru cele trei categorii de concurs: Audio Fiction, Short Forms și Audio Fiction Series. Ceremonia de premiere la cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România sub înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei, a fost găzduită la Palatul Elisabeta de către Alteța Sa Regală Principele Radu, vineri, un discurs de bun venit adresând, în numele Majestății Sale, Alteța Sa Regală Principele Radu. Ediția din acest an a festivalului a fost dedicată inovației în creația radiofonică. Au fost înscrise la concurs 24 de piese de teatru radiofonic și ars acustica din 13 țări. Ca în fiecare an, festivalul a oferit câștigătorilor trofee însoțite de diplome pentru cele trei categorii de concurs: Audio Fiction, Short Forms și Audio Fiction Series, a informat pagina de Facebook a Familiei Regale a României. Anul acesta, trofeele festivalului au fost realizate în coproducție cu Universitatea Națională de Artă din București. Aceasta propune o viziune artistică originală asupra acestor obiecte simbolice. Pentru secțiunea 'Audio Fiction', câștigătorii premiilor I, II și III au fost, în ordine: 'RADIO LSD - Albert Hofmann's trip' (Elveția, SSR-RSI), 'Radiant Child' (Cehia, Czech Radio) și 'Beyond Truth' (Belgia, Manometre). La secțiunea 'Short Forms', premiul I a fost câștigat de Jurg Andreas Meister din Germania, cu lucrarea 'milk hounds'. Pentru secțiunea 'Audio Fiction Series' premiul I a fost adjudecat de serialul chilian 'The Fable of the Big-Headed Fox', realizat de Zumba La Calavera y Los Semejantes. în cadrul evenimentului, juriul a anunțat scenariul câștigător al celei de-a II-a ediții a concursului deSCRIS. Premiul i-a revenit Ioanei Serota pentru lucrarea 'Piele transparentă', text care va fi produs de Teatrul Național Radiofonic ca spectacol audio în cursul anului viitor. AGERPRES/(AS-editor: Cătălina Matei, editor online: Simona Aruştei)