Conflict Orientul Mijlociu
431 articole
Secretarul general al NATO subliniază sprijinul european pentru SUA în timpul războiului din Iran
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Mark Rutte, a subliniat sprijinul european pentru operațiunile militare ale SUA în timpul războiului din Iran, înainte de întâlnirea sa cu președintele american Donald Trump, relatează miercuri dpa. 'Când vine vorba de NATO, știu că există o anumită dezamăgire, dar haideți să privim la acestea ca la niște cazuri izolate', a declarat Rutte postului american Fox News marți, referindu-se la țările membre ale Alianței care s-au eschivat de o colaborare în cadrul ofensivei SUA și a Israelului împotriva Iranului. Oficiali americani au criticat în mod repetat ceea ce au considerat a fi drept un sprijin insuficient din partea aliaților în timpul războiului din Iran, inclusiv accesul la baze și dreptul de survol. în acest sens, Rutte a argumentat că au existat mii de decolări și aterizări ale avioanelor militare americane de la baze europene în timpul conflictului, calificând continentul drept o 'platformă de proiecție a puterii' pentru Statele Unite, întrucât bazele europene, datorită proximității lor geografice, facilitează semnificativ operațiunile militare ale SUA în regiuni precum Africa și Orientul Mijlociu. Mark Rutte urmează să se întâlnească cu Donald Trump miercuri, la Washington, înaintea summitului NATO, programat peste două săptămâni la Ankara, în cadrul unor discuții menite să reducă tensiunile din interiorul Alianței Nord-Atlantice. Trump a acuzat din nou săptămâna aceasta mai mulți aliați europeni că nu au oferit un sprijin adecvat, menționând Regatul Unit, Germania și Italia, fără a oferi detalii. AGERPRES/(AS - redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Cotația țițeiului Brent, la cel mai scăzut nivel de dinaintea izbucnirii războiului din Iran
Cotația țițeiului Brent, referința globală, a scăzut miercuri cu peste trei dolari, la cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului din Iran, după ce au apărut informații că mai multe petroliere trec prin Strâmtoarea Ormuz, transmite Reuters. La 13:27 GMT, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a scăzut cu 3,32 dolari, la 73,76 dolari, în timp ce prețul barilului de țiței WTI nord-american barilului de petrol 'light sweet crude' a scăzut cu 3,02 dolari, la 70,19 dolari. Barilul Brent atinsese nivelul de 73,60 dolari, cel mai redus începând din 27 februarie, ziua de dinaintea izbucnirii războiului din Iran. WTI a scăzut până la 70,91 dolari, cel mai redus începând din 3 martie. 'Deși vedem semne încurajatoare ale sporirii activității petrolierelor, piața evaluează scenariul reintrării petrolului iranian pe piața globală și normalizarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz', a apreciat Tim Waterer, analist la KCM Trade. Acesta a adăugat: 'Dacă sancțiunile sunt atenuate, producția și exporturile iraniene ar putea crește rapid, ținând cont de cantitatea stocată în petroliere, vorbim probabil de câteva săptămâni, nu luni'. Omanul a anunțat că va menține deschisă traficului Strâmtoarea Ormuz, fără a impune taxe, și a desemnat două rute temporare pentru a facilita trecerea în siguranță a navelor care părăsesc regiunea. Miercuri, analiștii de la JP Morgan au înrăutățit previziunile privind cotația țițeiului Brent în semestrul doi din 2026. Ei se așteaptă la un preț mediu al barilului de țiței Brent de 86 dolari în trimestrul trei și de 80 dolari în ultimele trei luni ale anului. Surse care au dorit să-și păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că rafinăria din Moscova nu va funcționa cel puțin șase luni, după pagubele majore suferite în urma atacurilor cu drone ale Ucrainei. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Doar un sfert dintre americani aprobă războiul cu Iranul; popularitatea lui Trump, la cel mai scăzut nivel(sondaj)
Doar unul din patru americani consideră că războiul lansat de președintele Donald Trump împotriva Iranului a meritat costurile implicate, în timp ce majoritatea se tem că un armistițiu cu Teheranul are puține șanse să dureze, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos publicat miercuri. Sondajul, realizat pe parcursul a cinci zile și care s-a încheiat luni, arată, de asemenea, că războiul din Iran afectează puternic popularitatea lui Donald Trump, rata sa de aprobare scăzând la 34% și revenind la cel mai redus nivel în cel de-al doilea mandat al republicanului la Casa Albă, nivel atins ultima dată într-un sondaj din aprilie. Doar 23% dintre americani, inclusiv doar jumătate dintre republicani, consideră că Statele Unite se află în momentul de față într-o poziție mai puternică față de Iran comparativ cu cea de dinainte de război, arată sondajul, în timp ce aproximativ 35% dintre respondenți consideră că SUA se află într-o poziție mai slabă. Restul respondenților au declarat că nu sunt siguri sau că poziția SUA este aproximativ aceeași ca înainte de război. Donald Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat, pe 17 iunie, un acord preliminar care ar urma să redeschidă rutele de transport pentru petrol și gaze naturale blocate în urma conflictului, reducând totodată presiunea economică exercitată de SUA asupra Iranului. Acordul a dus la o scădere rapidă a prețurilor globale la țiței, deși pentru majoritatea americanilor prețul benzinei rămâne considerabil mai mare decât era înainte de atacurile americano-israeliene din 28 februarie care au declanșat războiul. Iranul a răspuns la atacul inițial cu lovituri care au oprit o cincime din comerțul global cu petrol și au avariat instalațiile energetice ale aliaților regionali ai SUA. Doar 24% dintre americani cred că războiul cu Iranul a meritat costurile, arată sondajul Reuters/Ipsos. Jumătate dintre respondenți au spus că acest conflict nu a meritat costurile, iar restul au afirmat că nu sunt siguri. Aproximativ 63% dintre americani consideră improbabil ca acordul semnat de Trump să ducă la o pace durabilă între cele două țări. Aproximativ jumătate dintre republicani și opt din zece democrați au declarat că este puțin probabil ca acordul să aducă pacea. Doar 18% dintre americani, inclusiv 10% dintre democrați și 34% dintre republicani, consideră că este probabilă o pace durabilă. Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2024 după ce a promis că va reduce inflația și va ține America departe de războaie costisitoare în străinătate. Imaginea sa politică s-a bazat mult timp pe trecutul său de dezvoltator imobiliar și de vedetă de televiziune de reality show. Rata de aprobare a lui Trump în ceea ce privește costul vieții, de 22%, s-a situat aproape de cel mai scăzut nivel din timpul președinției sale și sub rata de aprobare a predecesorului său democrat Joe Biden, la sfârșitul mandatului acestuia. Trump și-a început actualul mandat cu o rată de aprobare de 47%, însă popularitatea sa a avut de suferit pe fondul inflației mari, precum și al controverselor legate de eforturile sale agresive de a deporta imigranți ilegali, care au condus la confruntări sângeroase cu activiștii proimigrație. Scăderea popularitații sale i-ar putea afecta pe aliații săi republicani atunci când aceștia își vor apăra majoritatea în Congresul SUA la alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. Sondajul Reuters/Ipsos arată că doar 17% dintre alegătorii independenți înregistrați au declarat că ar vota pentru candidatul republican dacă alegerile ar avea loc astăzi, comparativ cu 34% care au spus că l-ar alege pe candidatul democrat. Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos a arătat că doar 37% dintre americani aprobă modul în care Trump a gestionat problema imigrației, cel mai scăzut nivel din mandatul său și în scădere față de 40% în sondajul anterior Reuters/Ipsos. Cel mai recent sondaj Reuters/Ipsos a fost realizat pe un eșantion de 1.262 de adulți din SUA la nivel național, iar rezultatele au o marjă de eroare de plus/minus 3 puncte procentuale. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Afirmațiile lui Rutte despre utilizarea bazelor americane în războiul din Iran sunt înșelătoare, declară Roma
Afirmația secretarului general al NATO, Mark Rutte, conform căreia 500 de zboruri americane au decolat de la bazele americane din Italia în timpul operațiunii Epic Fury este înșelătoare, a declarat miercuri Ministerul italian al Apărării, subliniind că Roma autorizase doar ca, pe timpul războiului cu Iranul, bazele să fie utilizate pentru operațiuni obișnuite și nu pentru misiuni de luptă ofensive, informează ANSA. Comentariile lui Rutte la postul Fox News au provocat o dispută politică în Italia, politicieni din opoziție spunând că ele contrazic declarațiile guvernului cu privire la utilizarea bazelor, și cerând prim-ministrului Giorgia Meloni să prezinte parlamentului clarificări. în timpul războiului, guvernul italian a declarat că va permite SUA să folosească bazele de pe teritoriul său pentru operațiuni normale și zboruri logistice, în conformitate cu un tratat bilateral, refuzând să permită bombardierelor americane să utilizeze baza aeriană Sigonella din Sicilia în martie. 'Este surprinzător că secretarul general al NATO, care nu are nimic de-a face cu Operațiunea Epic Fury, ar prezenta o relatare care transmite un mesaj complet înșelător, confundând tipurile de zboruri autorizate', a reacționat Ministerul Apărării. 'Italia autorizează numai zboruri care sunt prevăzute prin tratate și care exclud complet activități cinetice, așa cum a făcut întotdeauna și cum va continua să o facă potrivit acordurilor actuale. Numai activități tehnice și logistice, non-cinetice au fost autorizate în cadrul procedurilor stabilite de acordurile existente. Ori de câte ori a fost făcută o solicitare în afara acestui cadru, așa cum bine se știe, Italia nu a acordat autorizație. O investigație mai aprofundată la sursă ar fi fost suficientă pentru a avea o imagine reală a ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în fiecare zi', a adăugat ministerul italian. Un oficial al NATO a declarat pentru ANSA că Rutte a vrut doar să sublinieze cum aliații, inclusiv Italia, au implementat în timpul războiului tratatele bilaterale existente, căutând să infirme narațiunea conform căreia aceștia nu au ajutat. Președintele american Donald Trump a acuzat state membre ale NATO pentru că nu au făcut suficient în timpul războiului, și a fost deosebit de critic față de Giorgia Meloni, cu care s-a angajat într-un schimb de replici după ce a spus că șefa guvernului italian l-a implorat să facă împreună o fotografie la summitul G7 de săptămâna trecută. Meloni a replicat că afirmația este falsă, subliniind însă că Italia va continua să aibă relații puternice cu Statele Unite.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Ada Vîlceanu)
EASA recomandă companiilor aeriene să evite în continuare spațiul aerian al Iranului după armistițiul SUA-Teheran
Companiile aeriene ar trebui să evite în continuare spațiul aerian deasupra Iranului, Irakului și Libanului și să rămână prudente în întreaga regiune, în pofida armistițiului încheiat între Washington și Teheran, deoarece încălcări ale acordului rămân posibile, a avertizat miercuri Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA), relatează Reuters. EASA a anunțat miercuri că își prelungește avertismentul privind zona de conflict pentru această regiune până la 1 iulie. încălcări ale armistițiului dintre SUA și Iran rămân posibile, în special în și în jurul Strâmtorii Ormuz și în spațiul aerian învecinat, a precizat agenția. Agenția a atras atenția, de asemenea, asupra fragilului armistițiu dintre Israel și gruparea Hezbollah, care creează posibilitatea ca activitățile militare să aibă impact asupra spațiului aerian al Libanului. EASA a declarat că toate companiile aeriene trebuie să dea dovadă de prudență și să ia în considerare potențialele riscuri atunci când operează în spațiul aerian al Bahrainului, Kuweitului, Israelului, Iordaniei, Qatarului, Omanului, Emiratelor Arabe Unite și Arabiei Saudite. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
VIDEO UPDATE Trump repetă în fața lui Rutte că țările NATO 'au lăsat baltă' Statele Unite
Președintele american Donald Trump a repetat marți că țările NATO au 'lăsat baltă' Statele Unite în timpul războiului împotriva Iranului, în prezența șefului alianței, Mark Rutte, pe care l-a primit la Casa Albă, notează AFP. 'Dacă ar fi fost altcineva în această poziție (de secretar general al NATO, n.red.), nici nu am fi avut o întâlnire astăzi, ca să fiu sincer cu voi, pentru că am fost lăsați baltă', a spus președintele american cu ocazia unui schimb de idei cu jurnaliștii în Biroul Oval. 'Nu aveam nevoie de ajutor', dar 'ar fi fost frumos ca ei (țările NATO, n.red.) să ne spună +Ne-ar plăcea să ajutăm+', a dat el asigurări. 'Vreau doar loialitatea lor. Nu avem nevoie de banii lor, nu avem nevoie de nimic', a mai declarat președintele SUA, adăugând, cu intenție către celelalte state membre NATO: 'dați-ne o mână de ajutor, dați-ne un mic pupic'. Donald Trump a atacat apoi în mod special Spania, pe care a considerat-o 'teribilă', și s-a declarat 'dezamăgit' de Italia, Regatul Unit, Germania și Franța. Pe de altă parte, președintele american l-a lăudat insistent pe omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru modul în care a gestionat conflictul și și-a exprimat, de asemenea, satisfacția față de omologul său rus, Vladimir Putin, precum și față de președintele chinez Xi Jinping. 'Erdogan este un mare lider, o persoană foarte puternică și i-am cerut să stea departe de asta (război), și a făcut-o, și președintele Xi a făcut la fel, și, de fapt, și Putin a făcut-o', a declarat Donald Trump. 'Ați putea crede că Vladimir are alte lucruri pe cap, dar toți au stat departe. A fost destul de uimitor', și-a exprimat el mulțumirea. Turcia va găzdui luna viitoare summitul NATO, la care Donald Trump plănuiește să participe. Mark Rutte, mereu dornic să câștige grațiile președintelui american, a făcut tot ce a putut pentru a-l pune într-o dispoziție bună. Foto: (c) YURI GRIPAS POOL/EPA în fața lui Donald Trump, amator de grafice și receptiv la complimente, șeful NATO a prezentat scheme arătând creșterea cheltuielilor militare ale țărilor membre, lăudând presiunea președintelui american în acest sens. De asemenea, i-a mulțumit pentru acțiunea 'extrem de importantă' întreprinsă de Statele Unite pentru a opri programul nuclear al Iranului. 'Iată-l pe liderul lumii libere, care își asumă responsabilitățile dincolo de frontierele Statelor Unite pentru restul lumii', l-a lăudat șeful NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Trump amenință că va sista negocierile cu Iranul dacă acesta taxează navigația în Strâmtoarea Ormuz
Președintele american Donald Trump a amenințat miercuri Iranul că va încheia imediat negocierile de pace dacă acesta din urmă va taxa navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz, adăugând că Washingtonul nu a eliberat către Teheran fonduri înghețate în urma sancțiunilor, relatează agenția EFE. 'Iranul a informat SUA că, în ciuda relatărilor rău intenționate din știrile false care spun contrariul, nu se percep taxe, costuri de asigurare și nici vreun alt tip de taxă pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Dacă acest lucru nu ar fi adevărat, negocierile s-ar încheia imediat!', a scris Trump pe rețeaua de socializare Truth Social. Conform memorandumului de înțelegere semnat săptămâna trecută de SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, Iranul se angajează 'să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe timp de 60 de zile, între Golful Persic și Marea Arabiei, precum și în sens invers'. Totuși, după cele 60 de zile de navigație fără taxe prin Strâmtoarea Ormuz, Iranul va putea impune 'taxe de redevență' pentru serviciile prestate pe acest coridor, care 'nu va reveni la situația precedentă războiului', a susținut negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. Trump a adăugat în același mesaj de miercuri că 'Statele Unite nu au transferat bani Iranului și nu au eliberat fonduri care aparțin' acestuia, referire la fondurile iraniene înghețate în străinătate în urma sancțiunilor impuse de SUA. 'Vom aloca o parte din fondurile lor, care sunt sub controlul nostru total, agricultorilor și crescătorilor noștri de animale pentru achiziționarea de porumb, grâu, soia și alte produse. Iranul are nevoie urgent de alimente, iar noi le vom cumpăra pentru ei exclusiv din Statele Unite', a mai indicat Trump. El afirmase deja de marți că fonduri iraniene înghețate în urma sancțiunilor și care vor fi eliberate de Trezoreria SUA vor intra într-un cont escrow controlat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru a cumpăra materiale medicale și alimente exclusiv din SUA. Tot marți, Trump a susținut că Iranul a acceptat inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile sale nucleare și a amenințat de asemenea că, dacă Teheranul refuză aceste inspecții, aceasta ar implica eșecul negocierilor în desfășurare pentru un acord de pace final. Totuși, Iranul a reafirmat miercuri că nu intenționează să accepte inspecții ale AIEA, contrazicând astfel declarațiile lui Trump și ale declarațiilor directorului general al AIEA, Rafael Grossi. Astfel, viceministrul iranian de externe, Kazem Garibabadi, a scris pe rețeaua socială X că orice discuții despre inspecții și alte aspecte legate de programul nuclear vor fi abordate numai în cadrul unui acord final și numai după ce partea americană va adopta măsuri concrete pentru ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Iranului. Memorandumul de înțelegere încheiat săptămâna trecută între Teheran și Washington prevede lansarea unor negocieri de 60 de zile axate pe programul nuclear al Iranului și pe ridicarea sancțiunilor impuse acestuia. Ca măsuri imediate deja în vigoare, prin acest document au fost convenite redeschiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran, ridicarea de către SUA a blocadei impuse porturilor iraniene și relaxarea provizorie a sancțiunilor americane asupra exporturilor de petrol iranian.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Organizația Maritimă Internațională începe evacuarea a 11.000 de marinari blocați în Golf
Organizația Maritimă Internațională (IMO), agenție a ONU pentru securitatea pe mare, a anunțat marți începerea implementării unui plan de evacuare pentru peste 11.000 de marinari blocați în regiunea Golfului Persic din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz de la începutul războiului dintre SUA și Iran, informează AFP. Secretarul general al organizației cu sediul la Londra, Arsenio Dominguez, a declarat într-un comunicat că 'operațiunea de mare amploare se va desfășura în strânsă cooperare cu Iranul, Omanul, toate statele riverane din regiune, Statele Unite și industria maritimă'. El a adăugat că a obținut 'garanțiile de securitate necesare', dar nu a precizat calendarul operațiunii. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul anunță că negocierile tehnice cu SUA s-au încheiat și se trece la următoarea fază
Viceministrul de externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a declarat marți că negocierile tehnice care au avut loc în Elveția între delegațiile Iranului și Statelor Unite s-au încheiat cu crearea a patru grupuri de lucru și că următoarea fază va implica un comitet de nivel înalt, informează EFE. 'Pe baza acordurilor încheiate, viitoarele negocieri se vor desfășura sub supravegherea unui comitet de nivel înalt, cu prezența președintelui Adunării Consultative Islamice și a ministrului nostru de externe, a vicepreședintelui SUA și a prim-miniștrilor Qatarului și Pakistanului', a subliniat Gharibabadi, potrivit agenției IRNA. Reprezentantul iranian nu a precizat o dată pentru viitoarele negocieri. Cele patru grupuri de lucru privesc următoarele chestiuni: ridicarea sancțiunilor, programul nuclear, reconstrucție și dezvoltare economică, monitorizare și implementare. Gharibabadi, care a condus echipa tehnică de negocieri a Iranului, a afirmat, de asemenea, că s-a convenit eliberarea 'imediată' a 12 miliarde de dolari din fondurile înghețate ale Iranului și că Statele Unite au emis o licență care autorizează vânzarea de petrol produs de Iran. Luni, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență care autorizează timp de 60 de zile - până pe 21 august - producerea, vânzarea, transportul și importul de țiței, produse petrochimice și alte derivate ale petrolului iranian, deși principalele sancțiuni economice împotriva Teheranului rămân în vigoare. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat pe X că, 'în concordanță cu discuțiile productive care au loc în Elveția, Iranul s-a angajat să asigure un tranzit liber și deschis în Strâmtoarea Ormuz și să permită intrarea inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică pe teritoriul său'. Luni, vicepreședintele american, JD Vance, a afirmat la Burgenstock (Elveția) că duminică, la începutul negocierilor, s-au realizat 'progrese foarte bune' în privința discuțiilor cu Teheranul și a spus că 'Strâmtoarea Ormuz este deschisă', iar AIEA va putea intra în Iran. După ce au ajuns la un acord-cadru, săptămâna trecută SUA au ridicat blocada asupra porturilor și coastelor iraniene impusă în aprilie pentru a pune presiune asupra regimului de la Teheran, a cărui economie depinde de petrol. înainte de impunerea asediului american, Iranul obișnuia să încarce peste 1,5 milioane de barili pe zi pentru export. în luna mai, acest volum a scăzut la 260.000 de barili pe zi, conform analizelor CNBC. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Europenii s-au marginalizat singuri în negocierile asupra dosarului nuclear iranian, consideră Teheranul
Statele europene s-au marginalizat singure și nu participă la negocierile dintre Iran și SUA din cauza lipsei capacității lor de a lua propriile decizii, a estimat Teheranul marți, potrivit agenției EFE. 'Europenii, prin comportamentul lor din ultimul an sau ultimii doi ani, s-au marginalizat singuri', a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, la o conferință de presă. Acesta a reamintit reimpunerea sancțiunilor internaționale împotriva Republicii Islamice anul trecut la inițiativa Franței, Regatului Unit și Germaniei, și a estimat că europenii 'nu au arătat nici voință, nici capacitate de decizie proprie'. 'Europa, dacă dorește să joace un rol în afacerile internaționale, trebuie să-și schimbe abordarea și să decidă să acționeze în mod independent și responsabil. Cu plângeri și reproșuri constante poziția Europei nu se va îmbunătăți', a atenționat oficialul iranian. Acesta a evidențiat cazul Franței, care a transmis săptămâna trecută că va interveni în decizia de a fi ridicate sau nu sancțiunile impuse Teheranului în cadrul ONU. 'Nu cred că aceste abordări și comportamente sunt demne de o țară precum Franța', a spus purtătorul de cuvânt al MAE iranian. Franța, Regatul Unit, Germania și UE au jucat un rol cheie în acordul nuclear din 2015, din care președintele american Donald Trump a retras SUA în 2018, dar sunt acum excluse de la negocierile dintre Teheran și Washington. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul anunță că 3.519 persoane au fost ucise în atacurile americano-israeliene
Atacurile efectuate de SUA și Israel contra Iranului au ucis 3.519 persoane începând de la finalul lunii februarie, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al autorității judiciare iraniene, Asghar Jahangir, citat de agenția de presă IRNA, transmite dpa. La jumătatea lunii aprilie, conducerea autorității de medicină legală din Iran a publicat un bilanț de 3.375 de decese, considerat final la acea vreme. Printre victime se aflau 496 de femei și 383 de copii. Potrivit noilor date, au fost ucise 517 de femei. Nu există date referitoare la numărul de copii uciși. în luna aprilie, se menționa că majoritatea victimelor s-au consemnat în capitala Teheran, în orașul Isfahan (centrul țării) și în provincia de coastă Hormozgan. Organizația pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, a raportat în aprilie că cel puțin 7.650 de oameni au murit, printre care 1.030 de civili. SUA și Israel au lansat un război împotriva Iranului pe 28 februarie, declarând că este vorba despre o măsură ''preventivă'' contra amenințării de securitate dinspre Iran. Atacurile au vizat direct pozițiile apărării antiaeriene iraniene, structuri militare, conducerea politică și obiective legate de programul nuclear al Teheranului. O încetare a focului a intrat în vigoare pe 8 aprilie, dar a fost încălcată sporadic. în prezent au loc discuții între Iran și SUA pentru a se ajunge la o soluționare definitivă a conflictului. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul și Omanul vor examina un sistem de taxare a navigației în Strâmtoarea Ormuz
Omanul și Iranul au anunțat marți crearea unui grup de lucru comun pentru a aborda 'gestionarea viitoare a navigației' în Strâmtoarea Ormuz, împreună cu 'serviciile care urmează să fie furnizate și costurile asociate, în conformitate cu standardele internaționale', relatează agențiile AFP și EFE. în urma unei reuniuni care a avut loc în Oman, cele două țări au emis o declarație comună în care subliniază suveranitatea lor asupra acestei artere navigabile strategice, acum redeschisă după ce a fost controlată și blocată de facto de Iran în timpul războiului cu SUA. Omanul și Iranul, 'ca state riverane, și-au reafirmat angajamentul de a asigura trecerea în siguranță prin strâmtoare (...), subliniind în același timp suveranitatea și drepturile lor suverane asupra apelor teritoriale', precizează declarația. Cele două țări au convenit 'să continue dialogul asupra acestei chestiuni prin intermediul unui grup de lucru comun pentru conveni un acord privind gestionarea viitoare a navigației, serviciile care urmează să fie furnizate și costurile asociate, în conformitate cu normele internaționale', se adaugă în declarație. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și negociatorul-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, au fost primiți de sultanul Omanului, Haitham bin Tariq Al Said. Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează în mod normal circa 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate (GNL) comercializare la nivel mondial, era liberă de orice control înainte ca SUA și Israelul să lanseze războiul împotriva Iranului pe 28 februarie. Memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută între SUA și Iran pentru încheierea ostilităților prevede redeschiderea gratuită a strâmtorii, dar numai pentru 60 de zile, perioadă în care cele două părți s-au angajat să finalizeze negocierile pentru un acord de pace definitiv. După cele 60 de zile de navigație fără taxe prin Strâmtoarea Ormuz, Iranul va putea impune 'taxe de redevență' pentru serviciile prestate pe acest coridor, care 'nu va reveni la situația precedentă războiului', potrivit negociatorului-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Trump insistă că Iranul ar fi acceptat inspecțiile nucleare
Președintele american Donald Trump a insistat marți că Iranul a acceptat inspecții pe termen lung la instalațiile sale nucleare, în pofida declarațiilor contrare ale Teheranului, transmite Reuters. 'Iranul a acceptat deplin și complet inspecții nucleare la cel mai înalt nivel pe termen lung (Infinit!!!)', a susținut Trump într-un mesaj pe social media. 'Aceasta va asigura 'Onestitatea Nucleară'. Dacă nu ar fi acceptat asta, nu ar mai fi existat alte negocieri!', a completat el, referindu-se la negocierile în desfășurare cu Iran pentru un acord final, în urma acordului-cadru de săptămâna trecută pentru încetarea focului. Totuși, Iranul a negat că ar fi început discuțiile privind programul său nuclear sau că ar fi fost de acord să invite inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru a efectua verificări la instalațiile sale nucleare. Pe de altă parte, în același mesaj Trump a mai menționat că Statele Unite vor menține prezența unor nave militare în Strâmtoarea Ormuz, pentru eventualitatea în care va fi necesară reimpunerea blocadei asupra porturilor iraniene, lucru despre care a adăugat că este totuși 'foarte puțin probabil la ora actuală'. El a mai menționat că 19 milioane de barili de petrol au ieșit luni prin Strâmtoarea Ormuz. în virtutea acordului semnat săptămâna trecută, Statele Unite au suspendat sancțiunile petroliere impuse Iranului timp de 60 de zile, perioadă la finalul căreia ar trebui încheiat un acord cuprinzător. Trump a mai afirmat marți că fonduri iraniene înghețate în urma sancțiunilor și care vor fi eliberate de Trezoreria SUA vor intra într-un cont escrow controlat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru a cumpăra materiale medicale și alimente exclusiv din SUA, inclusiv porumb, grâu și soia. 'Acestea sunt lucruri de care Iranul are nevoie cu disperare. Este o criză umanitară și cred că trebuie să ajutăm, ACUM, înainte să fie prea târziu', a indicat Trump în mesajul său. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Nuclear: Iranul nu intenționează să permită AIEA să inspecteze instalațiile bombardate
SUA: Congresul adoptă o rezoluție simbolică pentru a cere retragerea forțelor americane împotriva Iranului
Senatul SUA a adoptat marți o rezoluție pentru a ordona retragerea forțelor americane din conflictul cu Iranul, o înfrângere înainte de toate simbolică pentru președintele Donald Trump, deoarece textul nu va avea putere de lege, notează AFP. Rezoluția, deja adoptată de Camera Reprezentanților, a fost aprobată cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă. Din cauza regulilor Congresului, Donald Trump nu va avea nevoie nici măcar să își folosească dreptul de veto. Dar acest vot reprezintă o palmă pentru președintele republican, în pline negocieri cu Iranul, și în timp ce partidul său deține majoritatea în ambele camere ale Congresului. în timpul adoptării textului în Cameră la începutul lunii, el înfierase un vot 'antipatriotic' din partea opoziției democrate și a celor patru aleși republicani care li se alăturaseră. Democrații 'ar prefera să vadă țara noastră eșuând decât să-mi acorde o nouă victorie, printre atâtea altele', declarase el atunci. Asta deoarece opoziția încearcă de mai multe săptămâni să limiteze puterile militare ale lui Donald Trump în conflictul cu Iranul, denunțând o ocolire a puterii legislative de către executivul pe care acesta îl încarnează. Conform Constituției americane, numai Congresul are autoritatea de a declara război. Dacă legea îi permite președintelui să declanșeze ostilități pentru a răspunde unei amenințări iminente, ea cere ca acesta să obțină autorizarea Congresului în termen de 60 de zile. Or, la începutul lunii mai, Donald Trump a trecut peste acest termen limită argumentând că acest conflict, început pe 28 februarie prin lovituri americane și israeliene, s-a încheiat datorită armistițiului în curs. Democrații contestă acest argument și replică spunând că forțele americane sunt în continuare angajate la fața locului, și asta chiar dacă blocada porturilor iraniene de către navele de război americane a fost ridicată după semnarea unui memorandum de înțelegere săptămâna trecută. 'Americanii au plătit prețul pentru gafa istorică a lui Trump în Iran', a declarat chiar înainte de vot liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer. 'Trump nu ar fi trebuit niciodată, niciodată, să înceapă' acest război, a adăugat el. Senatorul republican Jim Risch, șeful comisiei pentru afaceri externe, și-a îndemnat colegii din hemiciclu să voteze împotriva rezoluției. 'Dacă aceasta trece, iranienii pur și simplu se vor ridica și vor părăsi negocierile', a avertizat el. 'Lăsați diplomația să lucreze', a adăugat alesul din Idaho. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Israelul încearcă să-și reducă dependența de livrările de arme americane
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lansat marți un nou apel la consolidarea autonomiei militare a Israelului, în special ținând cont de actuala dependență a țării de sprijinul american, transmit AFP, Reuters și EFE. ''Doresc independență în materie de armament'', a declarat Netanyahu în timpul unei întâlniri cu un grup de ofițeri în rezervă în Cisiordania. ''Avem nevoie de propriul nostru sistem de armament autonom. Trebuie să ne fabricăm propriile arme'', a precizat el, după semnarea miercurea trecută a unui acord între SUA și Iran în vederea încheierii războiului din Orientul Mijlociu. în Israel, acordul este perceput pe scară largă drept o victorie a Iranului, analiștii estimând că el consolidează republica islamică lăsând fără răspuns cererile israeliene. Benjamin Netanyahu a evocat deja de mai multe ori în ultimele luni necesitatea reducerii dependenței Israelului de ajutorul militar american și nevoia de a dezvolta o autonomie strategică mai mare în domeniul apărării. în luna ianuarie, el declarase că dorește ca Israelul să renunțe la ajutorul militar american în cel mult zece ani. Israelul primește din SUA un ajutor financiar anual de 3,8 miliarde de dolari pentru achiziționarea de arme, în virtutea unui acord semnat în 2016, intrat în vigoare în 2019 și validat până în 2028. Suma reprezintă în jur de 15% din bugetul pentru apărare al Israelului. în 2021, Departamentul de Stat american evoca peste 125 de miliarde de dolari vărsați de la crearea statului Israel, în 1948, în cadrul asistenței militare bilaterale. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Nuclear: Iranul nu intenționează să permită AIEA să inspecteze instalațiile bombardate
Iranul nu are intenția de a permite Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să inspecteze instalațiile bombardate de Israel și SUA, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Ministerul de Externe iranian, Esmail Baghaei, citat de AFP și EFE. 'Nu am avut nicio reuniune cu directorul general al AIEA, Rafael Grossi, și nici nu există vreun plan ca Agenția să inspecteze instalațiile nucleare iraniene avariate de agresiunea militară americană și sionistă', a afirmat Esmail Baghaei într-o conferință de presă, la o zi după ce vicepreședintele american, JD Vance, declarase că Republica islamică a acceptat noi inspecții. Bagaei a indicat că nu există niciun protocol pentru inspectarea instalațiilor nucleare avariate, aspect reiterat de Teheran încă de la bombardamentele din iunie trecut asupra principalelor sale centre nucleare de la Fordo, Isfahan și Natanz. 'Noi, ca stat membru al Tratatului de Neproliferare Nucleară și ca țară angajată să respecte acordurile de garanții, vom continua să urmăm procedura obișnuită și cred că acea procedură obișnuită este destul de clară', a spus el. Vance a asigurat că Iranul a acceptat ca inspectori AIEA să intre în țară ca parte a negocierilor pentru a se pune capăt războiului în Orientul Mijlociu, dar nu a explicat exact pentru ce. Iranul a limitat, după războiul cu Israelul din iunie 2025, accesul inspectorilor agenției nucleare a ONU la locurile atacate, dar aceștia au avut acces la centrala nucleară de la Bushehr, care produce electricitate sub supraveghere rusă, și la reactorul de cercetare din Teheran. Dar autoritățile iraniene nu au permis inspecții la instalațiile de la Fordo, Isfahan și Natanz, atacate de Israel și SUA în 2025, și nu se știe unde se află aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la un nivel de 60%, aproape de fabricarea bombei atomice. Iran și SUA au semnat săptămâna trecută un memorandum de înțelegere pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz și a pune capăt războiului, iar acum negociază programul nuclear iranian, potrivit media citate. AGERPRES/(AS - editor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Iran: Trei zile libere la Teheran pentru funeraliile ayatollahului Ali Khamenei
Autoritățile iraniene au declarat marți trei zile nelucrătoare la Teheran pentru funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, care a condus Iranul timp de aproape 37 de ani înainte de a fi ucis pe 28 februarie în prima zi a campaniei de bombardamente americano-israeliene, relatează AFP. Un omagiu național este planificat la Teheran între 4 și 6 iulie, perioadă în care 'totul va fi închis' în oraș, a declarat la televiziunea iraniană de stat un oficial responsabil cu organizarea funeraliilor, Hassan Hassanzadeh. Potrivit primăriei capitalei iraniene, o mulțime de circa '20 de milioane de persoane' este așteptată la funeralii. După ceremoniile din capitală, va urma încă una în orașul sfânt Qom (în nord țării) pe 7 iulie. Ali Khamenei va fi în final înmormântat pe 9 iulie la Mashhad (nord-est), orașul său natal. Ambele orașe vor decreta de asemenea nelucrătoare zilele în care sunt programate funeraliile. Astfel de ceremonii se vor desfășura și în Irakul vecin, pe 8 iulie. Funeraliile ayatollahului Ali Khamenei erau inițial programate pentru luna martie, dar au fost amânate din cauza războiului. Prima zi a funeraliilor, 4 iulie, va coincide cu Ziua Independenței SUA, țară care anul acesta își sărbătorește 250 de ani de independență. Peste 40 de înalți responsabili politici și militari iranieni, reuniți în dimineața zilei de 28 februarie la o ședință în complexul rezidențial al lui Khamenei de la Teheran, au fost uciși după ce acest complex a fost bombardat și distrus complet în faza inițială a campaniei de atacuri aeriene lansată de SUA și Israel asupra Iranului. în același atac, efectuat de Israel, au murit de asemenea mai mulți membri ai familiei ayatollahului, printre care se numără soția sa, una dintre fiicele sale, un ginere, o noră și un nepot. Lui Ali Khamenei i-a succedat fiul său, Mojtaba Khamenei. Grav rănit în același bombardament, noul lider spiritual al Iranului nu a apărut niciodată în public sau în înregistrări video de când a fost numit ayatollah, pe 8 martie, fiindu-i atribuite doar mesaje scrise.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Președintele libanez Joseph Aoun afirmă că refuză ocupația israeliană și ingerințele străine
Președintele Libanului a declarat marți că refuză ocupația israeliană în sudul țării sale și orice altă ingerință străină, într-un moment când la Washington se deschide a cincea sesiune de negocieri cu Israelul, stat căruia i se opune militar organizația proiraniană libaneză Hezbollah, transmite AFP. ''Nu vom accepta nimic mai puțin decât încetarea ocupației israeliene și a tuturor tutelelor străine'', a afirmat Joseph Aoun. El și-a exprimat speranța că discuțiile vor conduce la ''restabilirea deplină a suveranității Libanului pe fiecare centimetru pătrat al teritoriului său'', potrivit unui comunicat al biroului președintelui Aoun. Cele patru runde de tratative între Liban și Israel purtate începând din aprilie nu au reușit să conducă la o încetare a focului durabilă. în schimb, Iranul și SUA au încheiat un memorandum de înțelegere ce stipulează că luptele vor înceta pe toate fronturile, inclusiv în sudul Libanului. Șeful statului libanez a avertizat în mod repetat că Teheranul nu poate negocia în numele Libanului. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz continuă, deși Iranul a anunțat reînchiderea rutei
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz continua luni în ritm mai susținut decât înaintea acordului de săptămâna trecută între Iran și Statele Unite, deși iranienii au anunțat sâmbătă că închid din nou ruta pe care se desfășurau înainte de conflict o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze, informează AFP. Cele mai recente date ale platformelor de monitorizare maritimă indică 'o relansare prudentă, dar perceptibilă a traficului după protocolul de acord, chiar dacă evoluția zilnică rămâne volatilă', a declarat agenției Mihail Todorov, reprezentant al furnizorului de date de navigație AXSMarine. Luni la ora 15.30 GMT - sfârșitul după-amiezii conform orei locale - platforma de monitorizare maritimă Kpler înregistrase 26 de nave care traversaseră strâmtoarea, adică un volum de trafic apropiat de cel de joi și sâmbătă, după semnarea oficială a protocolului de către președinții Statelor Unite și Iranului, Donald Trump, respectiv Masoud Pezeshkian. Recordul de la începutul războiului a fost atins sâmbătă, potrivit celor două firme citate: 38 de traversări, din care 32 mineraliere și petroliere, iar celelalte - portcontainere. Bilanțul de luni ar putea depăși acest nivel până la sfârșitul zilei. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)
Rubio, de marți într-un mini-turneu în țările Golfului, pe fondul negocierilor cu Iranul
Șeful diplomației americane Marco Rubio va pleca marți într-un mini-turneu în trei țări din Golf, pe fondul negocierilor cu Iranul destinate să pună capăt definitiv războiului în Orientul Mijlociu, relatează AFP. Secretarul de stat american, care va face prima vizită în Orientul Mijlociu de la începutul războiului în 28 februarie, se va deplasa în Emiratele Arabe Unite (EAU), Kuweit și Bahrain până joi, a indicat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, într-un comunicat. Rubio va aborda cu țările aliate ale SUA din Golf 'memorandumul de înțelegere cu Iranul, eforturile vizând garantarea unui tranzit liber, sigur și fără piedici în Strâmtoarea Ormuz, precum și importanța păcii și stabilității în regiune', a indicat sursa citată. în Bahrain, joi, Rubio va participa la o reuniune a Consiliului de Cooperare al Golfului pentru a discuta prioritățile comune pentru întreaga regiune. Țările din Golf au plătit un preț mare pentru loviturile americano-israeliene asupra Iranului, fiind vizate de represaliile iraniene în cadrul acestui război pe care nu și l-au dorit. Primele negocieri americano-iraniene au început în Elveția duminică, fragilizate de luptele din ultimele zile în Liban. Rubio ar putea întâmpina dificultăți în ceea ce privește restabilirea încrederea acestor țări din Golf, întrucât aliatul lor american de lungă durată s-a dovedit a fi nesigur, notează AFP. Memorandumul de înțelegere oferă negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final, ceea ce prelungește o perioadă de incertitudine, în timp ce monarhiile petroliere din Golf au făcut din stabilitate unul din marile lor argumente pentru a atrage afaceri, capitaluri și turiști. Liderii din Golf întrețin de mult timp relații strânse cu președintele american Donald Trump și au promis să investească miliarde de dolari în SUA. Dar experții observă că aceștia au trebuit să acționeze în mare parte singuri în fața represaliilor iraniene, care au lovit nu doar baze americane, ci și infrastructuri și întreprinderi. Iranul a acuzat Kuweitul și Bahrainul, care adăpostește Flota a V-a a SUA, că au permis Statelor Unite să le utilizeze teritoriile pentru a lansa atacuri. Teheranul a anunțat sâmbătă că închide din nou Strâmtoarea Ormuz ca răspuns la loviturile israeliene în Liban. Redeschiderea acestei rute strategice a constituit unul din punctele-cheie ale memorandumului de înțelegere. La începutul războiului, Iranul a blocat această rută maritimă strategică prin care tranzitau aproximativ 20% din hidrocarburile mondiale, provocând o creștere vertiginoasă a prețului la petrol. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Irina Giurgiu)
Teheranul a acceptat revenirea inspectorilor AIEA în Iran, declară JD Vance
Iranul a acceptat să-i invite din nou pe inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pe teritoriul său, a afirmat luni în Elveția vicepreședintele american JD Vance, la o zi după negocieri desfășurate aici pentru a se pune capăt războiului în Orientul Mijlociu, relatează AFP. Teheranul și-a suspendat cooperarea cu această agenție a ONU după bombardamentele israeliano-americane asupra instalațiilor sale în iunie 2025. însă, deși AIEA nu a mai primit de atunci acces la instalațiile lovite, ea a putut totuși să viziteze alte situri în ultimele luni. 'Iranienii au acceptat să-i invite din nou pe inspectorii AIEA. Este vorba de o etapă majoră pentru poporul american și un prim pas către o denuclearizare definitivă, altfel spus oprirea definitivă a programului iranian de înarmare nucleară', a declarat Vance în fața presei, spunând că se așteaptă 'ca aceasta să aibă loc chiar în cursul săptămânii'. Vicepreședintele american s-a exprimat înainte de a părăsi Elveția, la o zi după 18 ore de negocieri-maraton desfășurate într-un complex hotelier de lux din Alpii elvețieni cu o delegație iraniană și înalți responsabili ai țărilor mediatoare, Pakistan și Qatar. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a fost și el prezent în weekend. Președinții american și iranian, Donald Trump, respectiv Masoud Pezeshkian au semnat săptămâna trecută fiecare de la distanță un protocol de acord, în baza căruia Teheranul se angajează să-și dilueze uraniul puternic îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale, însă mai trebuie definite modalitățile. Potrivit textului, în decursul unei perioade de negocieri de 60 de zile, cele două țări vor discuta despre un mecanism care va permite tratarea acestor stocuri 'recurgându-se la cel puțin o metodă de diluare la fața locului sub supravegherea AIEA'. Diluarea uraniului până la o concentrație de sub 5%, departe de cele 90% necesare pentru a fabrica bomba nucleară, are ca scop îndepărtarea amenințării unei îmbogățiri în scopuri militare. Țările occidentale și Israelul suspectează Teheranul că încearcă să se doteze cu arma nucleară, dar Republica islamică neagă astfel de intenții. Soarta celor peste 400 kg de uraniu puternic îmbogățit, văzut ultima oară pe 10 iunie 2025 de către inspectorii AIEA, este în continuare incertă. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Irina Giurgiu)
Război Israel-Hezbollah: JD Vance discută cu președintele libanez despre o celulă de prevenire
Președintele libanez Joseph Aoun a avut luni o convorbire telefonică cu vicepreședintele american JD Vance cu privire în special la crearea unei celule preventive menite să pună capăt războiului între Israel și gruparea șiită proiraniană Hezbollah, a indicat președinția de la Beirut, citată de AFP. Ca rezultat al primei runde de negocieri în Elveția, Washingtonul și Teheranul s-au pus de acord asupra înființării unei 'celule de gestionare a conflictelor', potrivit mediatorilor pakistanez și qatarez. Aoun a primit pe acest subiect 'un apel telefonic din partea vicepreședintelui american JD Vance, a principalului consilier al președintelui american Jared Kushner și a premierului qatarez, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani', a precizat președinția libaneză. Convorbirea s-a concentrat pe 'consolidarea încetării focului în Liban, oprirea escaladării militare israeliene și măsurile de luat în această privință, inclusiv posibilitatea creării unei celule în acest scop', potrivit sursei citate. Această celulă va constitui 'primul test real', a comentat ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi. Confruntări sângeroase între Israel și Hezbollah au avut loc vineri și sâmbătă în Liban, punând în pericol protocolul de acord irano-american care prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile. O acalmie se observă acum în Liban. Dar armata israeliană va rămâne în sudul Libanului 'atât timp cât va fi necesar', a avertizat premierul israelian Benjamin Netanyahu. înțelegerea privind crearea unei celule de criză, care nu include Israelul, intervine în ajunul unor noi discuții directe la Washington între Liban și Israel, țări care nu întrețin relații diplomatice. Aceasta va fi a cincea sesiune de la începutul războiului între Hezbollah și Israel în 2 martie. Gruparea șiită a atacat Israelul pentru a răzbuna moartea, la 28 februarie, a ghidului suprem iranian Ali Khamenei în ofensiva americano-israeliană. Loviturile israeliene de represalii au făcut peste 4.000 de morți, notează AFP. O încetare a focului, teoretic în vigoare din 17 aprilie, nu a fost niciodată respectată. 'Negociem pentru noi înșine și nu acceptăm ca o altă parte să negocieze pentru noi', a insistat Joseph Aoun luni. 'Primim orice ajutor venit din orice țară pentru a pune capăt războiului (...) dar există o mare diferență între a depune eforturi pentru a ne ajuta și amestecul în afacerile noastre interne', a declarat președintele libanez, făcând aluzie la Iran, care a exercitat mult timp o influență puternică în Liban prin intermediul Hezbollah. Beirutul, care a depus eforturi în ultimele luni să disocieze dosarul libanez de cel iranian, acționează în favoarea reușitei discuțiilor de la Washington, cărora li se opune Hezbollah, pentru a pune capăt războiului și a stabili viitorul relațiilor între cele două țări. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Irina Giurgiu)
Un ministru german îl acuză pe Donald Trump că este responsabil pentru închiderea strâmtorii Ormuz
Ministrul german al apărării Boris Pistorius i-a imputat duminică președintelui american Donald Trump responsabilitatea pentru închiderea strâmtorii Ormuz anunțată de Iran, demnitarul german cerând redeschiderea acestei căi navigabile esențiale, transmite France Presse. ''în definitiv, cel care a forțat dopul în gâtul strâmtorii Ormuz este Trump, nu noi, dar noi avem interesul ca dopul să fie scos'', a declarat Pistorius într-un interviu pentru postul public de televiziune german ARD. Strâmtoarea Ormuz, cale de tranzit crucială pentru livrările de petrol și gaz mondiale, a fost blocată în timpul ostilităților ce au debutat pe 28 februarie prin atacurile americano-israeliene contra Iranului. Teheranul acceptase să redeschidă strâmtoarea în cadrul unui acord preliminar semnat de Donald Trump și omologul său iranian Masud Pezeshkian și traficul maritim a început să fie reluat. Dar sâmbătă, Iranul a anunțat că va închide din nou această cale navigabilă din cauza atacurilor israeliene în sudul Libanului. ''Deschiderea strâmtorii Ormuz, sau mai degrabă posibilitatea de a o tranzita în deplină securitate, este în interesul Europei, în interesul aprovizionării noastre energetice și al relansării noastre economice'', a declarat Boris Pistorius. Acesta a adăugat că orice acord vizând redeschiderea strâmtorii ar necesita sprijinul Iranului și al Omanului. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Trump amenință că SUA vor lovi Iranul dacă Hezbollah continuă să 'cauzeze probleme'
Președintele american Donald Trump a amenințat că SUA vor lovi Iranul dacă acesta nu își împiedică aliații din Liban să ''cauzeze probleme'', în pline negocieri între Washington și Teheran, transmit duminică AFP și Reuters. ''Iranul trebuie imediat să împiedice grupările afiliate din Liban, plătite masiv, să cauzeze probleme. în caz contrar, vom lovi Iranul din nou foarte puternic, așa cum am făcut săptămâna trecută, dacă nu chiar mai puternic'', a scris Trump pe platforma sa Truth Social, cu referire la confruntările dintre organizația libaneză Hezbollah, aliată a Teheranului, și armata israeliană, în sudul Libanului. Discuții tripartite între SUA, Iran și mediatorul Qatar cu privire la Liban și la chestiunea activelor iraniene înghețate au început în Elveția. ''O reuniune tripartită implicând Iranul, Statele Unite și Qatarul pe subiectele încetării focului în Liban și activelor iraniene blocate se desfășoară în prezent la locul negocierilor'', un hotel de lux din centrul Elveției, la câteva zile după încheierea unui protocol de acord iraniano-american, a relatat televiziunea iraniană. Delegația americană este condusă de vicepreședintele JD Vance. Acesta a calificat actualele negocieri din Elveția drept ''istorice''. ''Ceea ce ne-a cerut președintele să facem este să întoarcem o nouă pagină în scopul transformării relației noastre cu poporul iranian și a întinde o mână către iranieni'', a declarat Vance în debutul discuțiilor din stațiunea elvețiană Burgenstock. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Pezeshkian: Iranul ar putea semna o declarație scrisă conform căreia nu va încerca să obțină arma nucleară
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a afirmat că Teheranul ar putea fi pregătit să semneze o declarație scrisă conform căreia nu va încerca să obțină arma nucleară, transmite duminică dpa. ''Dacă este necesar, putem stabili în scris că nu intenționăm să construim o bombă nucleară'', a spus Pezeshkian, citat de agenția de presă iraniană IRNA. El nu a precizat dacă această opțiune se află pe agenda discuțiilor între reprezentanții SUA și ai Iranului, sub medierea Qatarului, ce au început duminică în Elveția. Potrivit termenilor acordului-cadru, în 60 de zile urmează să se ajungă la un acord final cu privire la programul nuclear iranian. Pezeshkian a reiterat că fostul lider suprem iranian Ali Khamenei, ucis de loviturile americano-israeliene la începutul războiului, a respins, din motive religioase, dezvoltarea de arme de distrugere în masă. Conducerea politică a Iranului a susținut constant că nu încearcă să obțină arme nucleare. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Aproximativ 92% dintre israelieni consideră că Iranul a ieșit victorios din război (sondaj)
O majoritate covârșitoare de 92% dintre israelieni consideră că Iranul a ieșit victorios din războiul lansat de SUA și Israel în 28 februarie, indică un sondaj de opinie realizat de Universitatea Ebraică și publicat duminică, transmit dpa. Potrivit sondajului, efectuat în cooperare cu Institutul Agam, 83% dintre israelieni cred că această campanie militară slăbește securitatea pe termen lung a Israelului, în timp ce 86% sunt de părere că rezultatul obținut în urma războiului este negativ. în jur de 73% dintre respondenți au spus că nu sunt de acord cu afirmația premierului Benjamin Netanyahu conform căreia Israelul a obținut rezultate semnificative și a înlăturat o amenințare existențială, iar 88% dintre cei chestionați afirmă că țara nu a reușit să își atingă obiectivele sau le-a atins doar parțial. Cu privire la prestația premierului Netanyahu, 56% dintre israelieni consideră că acesta a gestionat prost campania militară. Sondajul a fost realizat în perioada 17-20 iunie pe un eșantion reprezentativ de 3.644 de israelieni care au împlinit vârsta de 17 ani. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
SUA, Iran și Qatar au început discuțiile despre Liban în stațiunea elvețiană Burgenstock
Discuții tripartite între SUA, Iran și mediatorul Qatar cu privire la Liban și la chestiunea activelor iraniene înghețate au început în Elveția, a anunțat duminică postul de televiziune public iranian, citat de AFP și DPA. ''O reuniune tripartită implicând Iranul, Statele Unite și Qatarul pe subiectele încetării focului în Liban și activelor iraniene blocate se desfășoară în prezent la locul negocierilor'', un hotel de lux din centrul Elveției, la câteva zile după încheierea unui protocol de acord iraniano-american, a relatat televiziunea iraniană. Delegația americană este condusă de vicepreședintele JD Vance. Lansarea acestor discuții, în stațiunea elvețiană Burgenstock, a fost confirmată de Qatar, ce are rolul de mediator în negocierile vizând încetarea durabilă a războiului din Orientului Mijlociu. într-un comunicat, Ministerul de Externe qatarez a anunțat ''deschiderea lucrărilor la capătul lacului Lucerna și șinerea primei reuniuni a comisiei la nivel înalt cu participarea reprezentanților Statelor Unite, ai Republicii Islamice Iran și ai celor două state mediatoare'', Qatar și Pakistan. Doha a adăugat că speră ca aceste reuniuni să conducă la ''un acord global și durabil care să trateze ansamblul chestiunilor abordate în memorandumul de înțelegere'' semnat miercuri de Teheran și Washington. Potrivit termenilor încetării focului între SUA și Iran, în termen de 60 de zile urmează să fie încheiat un acord final cu privire la programul nuclear iranian. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)
Exporturile de mango ale Pakistanului, victimă colaterală a războiului din Golf
Chiar dacă sezonul la mango în sudul Pakistanului este în plină desfășurare, iar recoltatul avansează bine, cantități mult mai mici din acest fruct vor fi exportate în condițiile în care războiul din Orientul Mijlociu pune în pericol exporturile acestei comori locale, informează AFP. Războiul din Iran a provocat o scădere drastică a cererii de mango din Pakistan în țările Golfului, una dintre principalele sale piețe de export, iar costurile cu transportul s-au multiplicat de patru sau chiar cinci ori, potrivit unor surse din industrie. Iar fragilul memorandum de înțelegere semnat miercuri între Washington și Teheran, cu medierea Pakistanului, vine prea târziu pentru a inversa tendința. 'înregistrăm deja pierderi enorme', se plânge Mohammad Shakeel, un fermier din regiunea sudică Tando Allahyar, menționând că unii dintre colegii săi au renunțat la recoltare, în ciuda faptului că au plătit deja costurile inițiale. Soiul de mango Sindhri, deosebit de parfumat și suculent, cu pulpă aurie, pe care îl produce, este încă mândria și bucuria sa. Dar nu mai este averea lui. Astăzi, Mohammad Shakeel spune că nu este sigur nici măcar că își poate acoperi chiria și costurile de exploatare ale livezilor sale, care acoperă aproape o mie de hectare. Cu aproximativ 25 de soiuri cultivate, Pakistanul este al patrulea cel mai mare exportator de mango din lume, câștigând în mod normal 110 milioane de dolari pe an. O mană cerească pentru o țară care rămâne una dintre cele mai sărace din lume. însă exporturile de mango ar urma să scadă cu aproape 30% în acest an, până la 80.000 de tone, potrivit lui Waheed Ahmed, șeful Asociației Exportatorilor de Fructe și Legume din Pakistan. 'Aproape 80% din exporturile de mango merg în mod normal către regiunea Golfului, Iran și Afganistan', a declarat el pentru AFP. Dar astăzi, 'granița cu Afganistanul este închisă, este război în Iran, este război în tot Orientul Mijlociu', se plânge acest oficial. Și în ciuda memorandumului de înțelegere încheiat între americani și iranieni pentru a pune capăt ostilităților, 'principalele dificultăți rămân', subliniază Waheed Ahmed. Un exemplu? De la 1.400 de dolari anul trecut, prețul de transport al unui container cu 25 de tone de mago 'a crescut până la 6.000 de dolari, 7.000 de dolari anul acesta'. Și este puțin probabil să revină la nivelul inițial prea curând, precizează Waheed Ahmed. în plus, lipsesc piețele alternative. Relațiile cu Afganistanul vecin au fost rupte de la bombardamentele din toamna trecută, iar cererea internă stagnează pe fondul unei inflații de 10% din cauza Războiului din Golf. în acest context, fructele de mango din Pakistan, în ciuda faptului că au prețuri mici, se luptă să găsească cumpărători. La un preț mediu de 200 de rupii pe kilogram (65 de eurocenți), acestea sunt la jumătate din prețul normal, spune Muhammad Ashad, în timp ce se plimbă printr-o piață din Karachi. 'Sunt mango frumoase peste tot. Sunt foarte ieftine în comparație cu alți ani. Dar chiar și așa, oamenii nu și le pot permite', observă acest client. Waheed Ahmed, reprezentantul sectorului agricol, împărtășește acest sentiment. 'Toate se scumpesc, iar veniturile sunt mici. Atunci când trebuie să aleagă între pâine și mango, nimeni nu stă pe gânduri', notează el. De asemenea, în lipsa unor facilități de procesare pentru uscarea, producerea de suc sau compot, tonele de mango suculente pakistaneze riscă să ajungă ca hrană pentru animale, se plâng reprezentanții sectorului. Și asta atunci când nu sunt pur și simplu lăsate să putrezească în livezi. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Vicepreședintele american JD Vance a sosit în Elveția pentru negocieri cu Iranul, situația în Strâmtoarea Ormuz rămâne incertă
Vicepreședintele american JD Vance a sosit duminică în Elveția pentru negocieri de pace cu iranienii, în timp ce SUA și Iranul se contrazic privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, transmite Reuters. Washingtonul și Teheranul au convenit un armistițiu de 60 de zile pe durata tratativelor, dar Gardienii Revoluției - armata ideologică de elită a Republicii Islamice - au declarat sâmbătă că Strâmtoarea Ormuz este închisă. Militarii americani susțin însă că navele comerciale continuă să navigheze pe ruta maritimă care asigura înainte de conflict o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale. Situația strâmtorii poate complica dialogul în care ambele părți urmăresc dezvoltarea acordului interimar de pace mediat de Pakistan și semnat miercuri de președinții Donald Trump și Masoud Pezeshkian, după aproape patru luni de război. Gardienii Revoluției au avertizat navele care încearcă să circule prin strâmtoare că se expun la riscuri și au pus decizia de a închide din nou traficul maritim prin faptul că Israelul a comis noi 'crime' în Liban, prin care au încălcat angajamentele SUA față de Iran. Comandamentul Central al SUA, răspunzător de Orientul Mijlociu, a comunicat însă că 55 de nave comerciale au trecut sâmbătă prin Strâmtoarea Ormuz, având la bord peste 17 milioane de barili de petrol destinat piețelor internaționale. Forțele americane au dat asigurări că vor garanta continuarea traficului comercial. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Simona Aruştei)
Emisarii SUA și Iranului, în drum spre Elveția, pentru negocieri, în timp ce Israelul continuă atacurile în Liban
Emisarul personal al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, se îndreptau spre Elveția pentru negocieri, a declarat Axios, deși atacurile mortale ale Israelului în Liban, sâmbătă, ar putea pune la încercare noul armistițiu, important pentru încheierea războiului din Iran, informează Reuters. Negocierile, conduse de Steve Witkoff și Abbas Araghchi, marchează un efort de a transforma pactul interimar în 14 puncte, încheiat în această săptămână, într-un acord regional durabil pentru a pune capăt războiului lansat de Statele Unite și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. însă, la doar câteva ore după ce un armistițiu a intrat în vigoare în Liban între Israel și gruparea militantă susținută de Iran, Hezbollah, atacurile aeriene și atacurile cu drone israeliene au ucis cel puțin cinci persoane în sud, sâmbătă, a informat presa libaneză. Oprirea luptelor din Liban este o condiție pentru începerea a 60 de zile de discuții americano-iraniene pentru a rezolva disputele privind programul nuclear al Iranului și alte probleme spinoase necesare pentru a produce un acord mai durabil, esențial pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și stabilizarea aprovizionării globale cu petrol. Convorbiri Witkoff-Araghchi, aranjate după retragerea lui JD Vance încetarea focului în Liban a intrat în vigoare în jurul orei 16:00 (13:00 GMT) vineri, după un schimb de focuri, a declarat un oficial american de rang înalt. Două surse din Hezbollah și un oficial israelian de rang înalt au confirmat încetarea focului. însă avioanele de război și dronele israeliene au lansat o serie de atacuri în zona Nabatieh peste noapte și până sâmbătă dimineață, distrugând clădiri rezidențiale, în timp ce artileria israeliană a bombardat Nabatieh și periferia sa înainte de răsărit, a declarat agenția de știri libaneză NNA. Israelul nu a comentat imediat relatarea NNA. Witkoff se îndreaptă spre Elveția pentru a se alătura lui Jared Kushner, ginerele lui Trump, care este deja acolo, în timp ce Araghchi va călători acolo sâmbătă, a declarat Axios. Casa Albă nu a răspuns la întrebările despre călătoria lui Witkoff. Iranul nu a confirmat planurile lui Araghchi. în schimb, IRNA a relatat că ministrul de interne al Pakistanului, Mohsin Naqvi, a plecat sâmbătă spre Teheran pentru întâlniri cu înalți oficiali iranieni. Potrivit agenției citate, care nu intră în detalii, Naqvi va discuta despre progresul negocierilor dintre Iran și Statele Unite în timpul vizitei sale. Vicepreședintele JD Vance și-a anulat joi planurile de a călători în stațiunea montană elvețiană Buergenstock, în contextul în care pregătirile pentru discuțiile tehnice erau în stadiu avansat, pe fondul tensiunilor în creștere dintre Israel și Hezbollah. Elveția este pregătită să faciliteze discuțiile SUA-Iran, iar lucrările pregătitoare au continuat, a declarat Ministerul de Externe elvețian. Acordul interimar de miercuri impune Statelor Unite, Iranului și aliaților lor să declare o încetare imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Israelul, exclus din discuții, declară că nu este parte la acord. Libanul, cheia unui acord de pace durabil între SUA și Iran într-o convorbire telefonică cu omologul său pakistanez, vineri, Araghchi a declarat că Statele Unite vor fi responsabile pentru orice încălcare a angajamentelor asumate în baza acordului, inclusiv încheierea luptei din Liban, a declarat ministerul său. Libanul a fost atras în războiul regional când Hezbollah a deschis focul asupra Israelului pe 2 martie, determinând statul israelian să lanseze o ofensivă împotriva grupării și să invadeze sudul țării. înainte de atacurile de sâmbătă, secretarul de stat american Marco Rubio și președintele libanez Joseph Aoun au discutat despre desfășurarea unor negocieri între Israel și Liban la Washington de marți până joi, a declarat Departamentul de Stat. Președinția libaneză a declarat că o încetare a focului cuprinzătoare este un pilon fundamental al acestor discuții. Războiul din Iran a ucis cel puțin 7.000 de oameni, majoritatea în Iran și Liban. A crescut prețurile energiei, stimulând inflația la nivel mondial. Țițeiul Brent a scăzut cu aproximativ 8% în această săptămână, iar transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au crescut după semnarea acordului interimar. Prin strâmtoare tranzita aproape o cincime din rezervele globale de țiței și gaze naturale lichefiate înainte ca Iranul să o blocheze în timpul războiului. Organismul înființat de Iran pentru a gestiona strâmtoarea a declarat vineri că va renunța la taxele planificate în perioada de negocieri a acordului interimar. Acordul interimar prevede o scutire pentru Iran de sancțiunile economice, deblocarea activelor în valoare de zeci de miliarde de dolari și derogări imediate din partea SUA pentru exporturile sale de petrol. De asemenea, prevede un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari pentru Iran și alte stimulente financiare. Trump a apărat din nou acordul după criticile de la Washington, inclusiv ale unor aliați republicani din Congres care se întreabă dacă a cedat prea mult pentru a pune capăt unui război nepopular în rândul majorității americanilor înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie. 'Războiul a diminuat Iranul!', a scris Trump pe rețelele de socializare vineri, adăugând: 'Nu ne-am întâlnit din disperare, ci Iranul a făcut-o. Sunt TERMINAȚI! Vom juca cele 60 de zile. Nu primesc niciun ban, nici măcar 10 cenți!' AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)