Conflict Orientul Mijlociu
431 articole
VIDEO Vicepreședintele american JD Vance spune că se pregătește să plece în Elveția pentru a negocia cu Iranul
Vicepreședintele american JD Vance a declarat sâmbătă că se așteaptă să plece 'în zilele următoare' în Elveția, unde sunt programate negocieri între SUA și Iran pentru a pune capăt definitiv războiului printr-un acord cuprinzător, în continuarea memorandumului de înțelegere semnat săptămâna aceasta pentru încetarea focului, relatează AFP. 'Știți că există mereu un balet delicat de coordonare și protocoale diplomatice', a spus JD Vance la postul Fox News. 'Trebuie să fiu sincer cu dumneavoastră, nu prea înțeleg aceste lucruri. Nu mi-au plăcut niciodată protocoalele diplomatice. Atitudinea mea este 'să mergem pe teren pentru a rezolva cu adevărat aceste probleme', dar ei vor să facă un balet delicat', a adăugat Vance. 'Qatarezii și pakistanezii vor să facă asta cum se cuvine, prin urmare încerc să fiu respectuos', a continuat el despre modul desfășurării negocierilor cu Iranul. Vicepreședintele Vance ar fi trebuit, conform agendei inițiale, să fie prezent în Elveția încă de vineri, dar nu a mai plecat întrucât negocierile americano-iraniene stabilite pentru acea zi au fost amânate. Totuși, Ministerul iranian de Externe a anunțat sâmbătă că discuții 'tehnice' între SUA și Iran vor avea loc duminică în Elveția, discuții la care vor participa de asemenea reprezentanți din Pakistan și Qatar, țările mediatoare. Negociatorii iranieni au plecat spre Elveția sâmbătă, potrivit presei de stat iraniene. Potrivit lui JD Vance, emisarii președintelui american Donald Trump, respectiv Steve Witkoff și Jared Kushner, se află deja în Elveția pentru a 'gestiona unele dintre aspectele tehnice ale negocierilor'. Memorandumul de înțelegere încheiat săptămâna aceasta între Teheran și Washington prevede lansarea unor negocieri de 60 de zile axate pe programul nuclear al Iranului. între timp, Iranul a anunțat sâmbătă că închide din nou Strâmtoarea Ormuz, ca răspuns în urma atacurilor israeliene în Liban. încă nu este clar cum va influența această decizie noile negocieri.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Iranul anunță că închide din nou Strâmtoarea Ormuz, în urma atacurilor Israelului în Liban
Iranul a anunțat sâmbătă că închide din nou Strâmtoarea Ormuz, ca reacție față de atacurile efectuate de Israel în Liban, pe care le consideră o încălcare de către SUA și Israel a acordului de încetare a focului semnat săptămâna aceasta între Teheran și Washington, transmit agențiile internaționale de presă. 'Strâmtoarea Ormuz va fi închisă traficului maritim (...) Această primă măsură este un răspuns față de încălcarea de către inamic a angajamentelor sale', a transmis într-un comunicat comandamentul central Khatam-al Anbiya, ce reunește armata iraniană și Corpul Gardienilor Revoluției. 'Dacă agresiunea continuă, vor fi planificate și implementate măsuri suplimentare pentru a constrânge inamicul să-și respecte obligațiile', se mai arată în text. Conform unui punct din memorandumul de înțelegere pentru încheierea conflictului dintre SUA și Iran semnat săptămâna aceasta, Iranul s-a angajat 'să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe timp de 60 de zile, între Golf Persic și Marea Arabiei, precum și în sens invers. Traficul navelor comerciale va fi reluat imediat' și va fi restabilit complet în termen de 30 de zile, odată ce Strâmtoarea Ormuz va fi curățată de mine, precizează documentul. Oprirea luptelor din Liban este o condiție pentru începerea a 60 de zile de discuții americano-iraniene pentru a rezolva disputele privind programul nuclear al Iranului și alte probleme spinoase necesare pentru a produce un acord mai durabil, esențial pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și stabilizarea aprovizionării globale cu petrol. Da la numai câteva ore după ce un armistițiu a intrat în vigoare în Liban între Israel și gruparea militantă susținută de Iran, Hezbollah, atacurile aeriene și atacurile cu drone israeliene au ucis cel puțin cinci persoane în sud, sâmbătă, a informat presa libaneză.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Experți ONU regretă că acordul SUA-Iran nu evocă drepturile omului
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, vor găzdui luni, la Bruxelles, cel de al doilea summit UE-Republica Moldova, cu participarea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, informează vineri executivul european într-un comunicat de presă. împreună cu Maia Sandu, liderii europeni v Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a insistat vineri că, 'în mod clar și fără echivoc', armata israeliană va co
MAE - Țoiu, la Conferința de la Kiel: Marea Neagră, rol geopolitic în conectarea cu Caucaz, Orientul Mijlociu, Asia
Marea Neagră are rol geopolitic și economic 'critic' pentru conectarea cu Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu și Asia, a evidențiat, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la cea de-a V-a ediție a Conferinței de securitate de la Kiel. Potrivit unui comunicat al MAE transmis, vineri, AGERPRES, ministrul Oana Țoiu și omologul său german, Johann Wadephul, au deschis împreună conferința care s-a axat pe importanța unei abordări coerente, integrate, care să acopere întregul arc geografic de la Marea Neagră, Marea Baltică, regiunea arctică și Nordul îndepărtat. 'Investițiile comune pentru securitatea la Marea Neagră și dezvoltarea infrastructurii maritime au o miză strategică pentru UE, pentru regiune și pentru parteneriatul transatlantic. Marea Neagră este poarta maritimă strategică pentru conectarea rutelor majore de transport și conectivitate energetică și digitală: Coridorul de Mijloc (Ruta Trans-Caspică), Rețeaua TRACECA, Dunărea - Marea Neagră, cablurile submarine de energie și date, Coridorul Vertical sunt toate rute strategice cu un rol economic și geopolitic în ascensiune', a declarat Țoiu, citată în comunicat. Ministrul federal al Afacerilor Externe al Germaniei, Johann Wadephul, a subliniat importanța aducerii Mării Negre în centrul gândirii strategice europene atât în prezent, cât și în viitor, inclusiv din perspectiva proiectului de reconstrucție a Ucrainei, a precizat MAE. Oana Țoiu a prezentat și stadiul dezvoltării conceptului Hub-ului UE de Securitate Maritimă la Marea Neagră, primul proiect-fanion care prinde contur în cadrul Abordării Strategice a UE pentru Marea Neagră. 'Structura, care va fi găzduită de Constanța și Varna, fiind rezultatul cooperării interinstituționale din România și a coordonării cu Bulgaria, are ca obiective fundamentale îmbunătățirea cunoașterii situaționale, eficientizarea schimbului de informații și a analizei, precum și consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride, protecția infrastructurii maritime și coordonarea mai facilă privind securitatea la Marea Neagră cu celelalte state, cu instituțiile relevante UE și NATO', se mai arată în comunicat. în marja conferinței cei doi miniștri de Externe au avut o întâlnire bilaterală axată pe susținerea investițiilor și a schimburilor comerciale, Germania fiind principala piață de export a României - 20% din total - și în topul investitorilor, pe contribuția Germaniei la apărarea aeriană pe teritoriul României în structurile aliate NATO, perspectivele bugetului UE și creșterii competitivității și președinția României a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP). Miniștrii au revizuit rezultatele Planului de acțiune România - Germania, semnat în iulie 2025: cooperarea pe piața muncii și a protecției sociale cu acțiuni planificate până în 2027, parteneriatul privind clima și tranziția energetică semnat în martie 2026, precum și reluarea comisiei mixte guvernamentale România - Bavaria ca susținere a investițiilor-cheie. La Conferința de securitate de la Kiel intitulată 'Between Fresh Breeze and Cold Breeze: Navigating the Future of European Security', au mai participat miniștri, parlamentari, diplomați, militari, reprezentanți ai sectorului academic și ai societății civile. Alături de Țoiu și Wadephul s-au aflat ministrul de Externe din Islanda, membri ai Parlamentului European, respectiv ai parlamentelor naționale din Germania, Canada, Bulgaria, comandanți în cadrul Forțelor Navale din Germania, SUA și la nivelul structurilor de profil ale NATO, președintele Fundației 'Konrad Adenauer', Annegret Kramp-Karrenbauer. în cadrul celor trei paneluri au fost dezbătute provocările de securitate din Marea Baltică și Marea Neagră, precum și evoluțiile din regiunea arctică și Nordul îndepărtat. Evenimentul a fost organizat de Fundația 'Konrad Adenauer', în cooperare cu Institutul Internațional pentru Studii Strategice și Fundația Hermann-Ehlers. AGERPRES/(AS - redactor: Livia Popescu., editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)
Israel și Hezbollah au convenit un armistițiu în Liban
Israel și gruparea șiită pro-iraniană libaneză Hezbollah au convenit vineri un armistițiu în Liban, a declarat un oficial american, după ce o escaladare a luptelor a pus în pericol șansele ca un acord provizoriu pentru încheierea războiului din Iran să se transforme într-un acord durabil pentru pacea din Orientul Mijlociu, informează Reuters. Negocierile SUA-Iran planificate să aibă loc vineri în Elveția au fost anulate ca urmare a luptelor din Liban, creând o nouă incertitudine cu privire la momentul negocierilor, vitale pentru a asigura redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru transportul global. Oficialul american de rang înalt a declarat cu puțin timp înainte de ora 16:00, ora Libanului (13:00 GMT), că armistițiul urma să intre la acel moment în vigoare. 'înțelegem că după schimbul de focuri de mai devreme azi, Israel și Hezbollah sunt acum într-un armistițiu', a spus oficialul sub protecția anonimatului, menționând că negociatorii din partea SUA și Qatarului au lucrat la această înțelegere cu ajutorul Iranului. Episodul din Liban, în care 18 persoane au fost ucise în raiduri aeriene și patru soldați israelieni au fost uciși de militanți Hezbollah, ar putea cântări greu asupra negocierilor, pentru că încheierea luptelor este o condiție pentru acordul mai larg dintre SUA și Iran. Un parlamentar de rang înalt al Hezbollah a spus că Iranul a transmis grupării șiite că discuțiile cu SUA nu pot continua fără un armistițiu cuprinzător. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Bagaei, nu a menționat aceste discuții, dar a spus că SUA poartă responsabilitatea directă pentru atacurile israeliene asupra Libanului și a avertizat că 'Iranul va lua măsuri pentru a-și proteja aliații', potrivit EFE. 'Republica Islamică Iran va adopta toate măsurile necesare pentru a-și proteja interesele, securitatea și drepturile, precum și pe cele ale aliaților săi', a avertizat Bagaei într-un comunicat difuzat de Ministerul de Externe de la Teheran. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Anda Badea)
Netanyahu insistă că armata israeliană va rămâne în Liban 'clar și fără echivoc'
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, vor găzdui luni, la Bruxelles, cel de al doilea summit UE-Republica Moldova, cu participarea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, informează vineri executivul european într-un comunicat de presă. împreună cu Maia Sandu, liderii europeni v Experți ai ONU și-au exprimat regretul vineri că acordul-cadru semnat în cursul săptămânii de SUA și Iran pentru a pune ca
Discuțiile planificate pentru vineri între SUA și Iran în Elveția nu vor avea loc, potrivit MAE elvețian
Discuțiile planificate pentru vineri între Statele Unite și Iran în stațiunea montană Burgenstock din Elveția nu vor avea loc, potrivit unui comunicat al Ministerului elvețian de Externe citat vineri de Reuters. Anunțul vine după ce un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat că vicepreședintele american JD Vance s-a 'retras' dintr-o deplasare planificată vineri în Elveția pentru a se întâlni cu negociatorii iranieni în vederea începerii discuțiilor privind implementarea acordului încheiat între Teheran și Washington pentru a pune capăt războiului.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu)
Companiile aeriene din Orientul Mijlociu revin în afaceri (Reuters)
Marile companii aeriene cu sediul în Orientul Mijlociu revin în afaceri fără multă tevatură, după ce războiul a afectat zborurile, atacurile iraniene cu rachete cu drone ducând la închiderea aeroporturilor și modificarea rutelor de transport în Golf, transmite Reuters. Conform site-ului de urmărire a aeronavelor FlightRadar24, numărul zborurilor marilor operatori aerieni din Golf s-a situat la aproximativ 82% din nivelul înregistrat în 27 februarie, ziua de dinaintea izbucnirii conflictului. Gulf Air și Kuwait Airways au depășit 100% din acel nivel în ultimele zile. Emirates, Qatar Airways și Etihad - cei mari trei - sunt peste sau la aproape 90% din nivelul de dinaintea izbucnirii conflictului, iar Etihad și Qatar Airways erau acum o lună la 40%-50%. Emirates, care a cheltuit mulți bani pentru a asigura continuitatea zborurilor, este de mult timp la un nivel mai ridicat. Președintele american și cel iranian au semnat fiecare miercuri seară, de la distanță, un memorandum de înțelegere care prevede încetarea ostilităților, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Blocarea, de la sfârșitul lunii februarie, a acestei căi navigabile strategice, prin care trece în mod normal o cincime din petrolul mondial, a dus la o creștere vertiginoasă a prețurilor țițeiului. Anunțul acordului americano-iranian a provocat o scădere drastică a prețurilor începând de luni. Acum perspectivele companiilor aeriene din Golf par mult mai bune. încheierea ostilităților va duce la redeschiderea spațiului aerian al regiunii, permițând operatorilor aerieni să-și reia complet operațiunile, a explicat James Halstead, de la Aviation Strategy. Atacurile cu drone au forțat redirecționarea zborurilor din Golf, sporind temerile legate de securitate și limitând rutele la câteva coridoare aeriene sigure. în mare parte, companii aeriene din Europa și Asia au oprit zborurile în regiune, multe avertismente fiind încă în vigoare. Săptămâna aceasta, Australia a relaxat recomandările de călătorie pentru câteva țări din Orientul Mijlociu. Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA) a menținut avertismentele, din cauza riscurilor asociate conflictului. EASA a declarat pentru Reuters că va ține cont de cele mai recente evoluții când va reevalua recomandările de călătorie pentru regiune, dar a precizat că 'încă este prea devreme pentru a stabili dacă atenuarea escaladării va duce la o reducere susținută a riscurilor pentru aviația civilă'. Statele bogate în petrol din Golf au făcut în ultimii ani eforturi semnificative pentru a-și spori rolul de hub global de transport și destinație turistică, cu investiții masive în hoteluri, aeroporturi și diverse evenimente organizate. Ridicarea completă a restricțiilor de zbor va stimula creșterea economiilor din regiune. Asociația Internațională a Transportului Aerian (IATA), care reprezintă peste 370 de companii aeriene, reprezentând aproximativ 85% din traficul aerian global, a informat duminică, în raportul său anual, că se așteaptă ca industria să înregistreze un profit net combinat de 23 de miliarde de dolari în 2026, mult sub o prognoza anterioară de aproximativ 41 de miliarde de dolari și în scădere de la 45 de miliarde de dolari în 2025. Revizuirea estimărilor subliniază vulnerabilitatea companiilor aeriene la șocuri geopolitice și volatilitatea combustibilului, chiar dacă cererea de pasageri rămâne rezistentă, avioanele zboară mai pline, iar veniturile combinate urmează să crească la peste 1.100 miliarde de dolari. IATA se așteaptă ca factura la combustibil a companiilor aeriene să crească la aproximativ 350 de miliarde de dolari în acest an, de la aproximativ 252 de miliarde de dolari în 2025, combustibilul reprezentând aproape o treime din costurile operaționale. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
JD Vance nu va pleca joi în Elveția pentru discuțiile cu Iranul
Vicepreședintele Statelor Unite JD Vance nu se va mai deplasa în Elveția joi seară pentru a începe discuțiile în vederea unui acord final cu Iranul, a anunțat Casa Albă într-un comunicat, după semnarea unui memorandum de înțelegere între cele două țări în ziua precedentă, transmite AFP. 'Planurile pentru viitoarele discuții tehnice nu au fost finalizate, iar delegația americană s-a pregătit să plece cu prima ocazie. însă logistica pentru aceste negocieri nu a fost niciodată simplă sau previzibilă. Pentru moment, vicepreședintele nu va pleca în această seară', a detaliat comunicatul. JD Vance afirmase anterior că termenul de 60 de zile pentru acordul final de pace între Statele Unite și Iran curge începând de joi și că s-ar putea deplasa 'în acest weekend' în Elveția, fără însă a putea garanta acest lucru. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza , editor online: Andreea Preda)
Pentagonul transmite neoficial Congresului SUA că are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru războiul din Iran
Departamentul Apărării Statelor Unite are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul și alte cheltuieli fără legătură cu conflictul, i-a informat Stephen Freiberg, adjunct al secretarului apărării, pe mai mulți congresmeni cu care a discutat telefonic săptămâna aceasta, scrie joi cotidianul Wall Street Journal, citat de Reuters. Congresul ar putea primi în zilele următoare o cerere de suplimentare a fondurilor pentru Pentagon și pentru alte priorități, fără legătură cu apărarea, adaugă ziarul. Reuters nu a fost în măsură să verifice imediat știrea; Casa Albă și Pentagonul, contactate de agenție în afara orelor de program, nu au fost disponibile pentru comentarii. în aprilie, un oficial al Departamentului Apărării a declarat pentru Reuters că războiul din Iran costase până atunci circa 25 de miliarde de dolari. A fost prima estimare oficială a costurilor conflictului declanșat de președintele Donald Trump fără informarea prealabilă sau autorizarea ulterioară a Congresului. Costul total al războiului început de SUA și Israel în 28 februarie a rămas în continuare o întrebare fără răspuns pentru Congres, iar o cerere inițială de fonduri suplimentare în valoare de 200 de miliarde de dolari a fost întâmpinată ostil de parlamentarii de la Washington. Directorul pentru buget al Casei Albe, Russel Vought, a declarat în aprilie, când a fost audiat de comisia pentru buget a Camerei Reprezentanților, că nu poate estima cât costă conflictul. El a susținut însă solicitarea lui Trump privind un buget al apărării de 1500 de miliarde de dolari. Reuters apreciază că bugetul propus reflectă prioritățile Partidului Republican înaintea alegerilor legislative parțiale din noiembrie, de la jumătatea mandatului prezidențial. Majoritari în prezent, republicanii încearcă să păstreze controlul Congresului, dar se confruntă cu îngrijorarea tot mai puternică a electoratului privind costul vieții, tarifele ridicate la energie și povara financiară a războiului cu Iranul. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Ada Vîlceanu)
Iran: Liderul suprem Mojtaba Khamenei anunță că a autorizat memorandumul de înțelegere cu SUA, dorit de Trump cu 'disperare'
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a declarat joi că a autorizat memorandumul de înțelegere semnat de președinții iranian și american, în pofida faptului că are o opinie diferită, după ce a primit asigurări din partea președintelui Masud Pezeshkian și a altor înalți oficiali că drepturile Iranului și interesele frontului rezistenței vor fi protejate, informează Reuters. 'Aveam o altă opinie, dar mi-am dat autorizația datorită angajamentului pe care respectabilul președinte (iranian), în calitate de președinte al Consiliului Suprem de Securitate Națională, mi l-a luat în numele său și în numele celorlalți membri pentru a proteja drepturile națiunii iraniene și ale frontului rezistenței', a declarat Mojtaba Khamenei într-un mesaj citit la televiziunea de stat, în prima sa reacție la semnarea memorandumului care vizează încheierea războiului început pe 28 februarie. Liderul suprem al Iranului a mai afirmat joi că negocierile pentru a ajunge la un acord final cu SUA se vor desfășura 'față în față', fără a implica acceptarea 'punctului de vedere al inamicului', potrivit AFP. 'Este clar că viitoarele negocieri față în față nu presupun acceptarea punctului de vedere al inamicului', a declarat Mojtaba Khamenei - care nu a apărut în public de la numirea sa - în același mesaj citit la televiziunea de stat. Liderul suprem al Iranului a mai declarat că președintele american Donald Trump a urmărit cu 'disperare' semnarea memorandumului de înțelegere, transmite EFE. 'Pentru a ajunge la această etapă (semnarea acordului), politicienii, motivați de o preocupare sinceră și de bunăvoință, au depus eforturi mari; și, bineînțeles, președintele american, care, motivat de disperare, a folosit tot felul de trucuri pentru a realiza acest lucru', a spus Khamenei într-un comunicat publicat pe conturile sale de socializare. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Andreea Preda)
Principalele puncte ale acordului dintre Iran și SUA
Memorandumul de înțelegere pentru încheierea conflictului dintre SUA și Iran a fost publicat de ambele părți și semnat de la distanță de președinții american și iranian, Donald Trump și Masoud Pezeshkian. Acordul-cadru va fi urmat de 60 de zile de negocieri pentru un acord cuprinzător și conține o serie de prevederi esențiale, conform unei sinteze publicate joi de AFP. - încetarea permanentă a ostilităților - SUA, Iranul și aliații lor 'declară o încetare imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban'. Semnatarii se angajează 'să nu inițieze niciun război sau operațiune militară unul împotriva celuilalt și să se abțină de la amenințarea sau folosirea forței unul împotriva celuilalt, garantând totodată integritatea teritorială și suveranitatea Libanului'. - Un acord final în cel mult 60 de zile - Iranul și SUA 'se angajează să negocieze și să încheie acordul final într-o perioadă de cel mult 60 de zile, care poate fi prelungită de comun acord'. Aceste discuții trebuie să înceapă vineri în Elveția, în urma parafării de la distanță a documentului de către președinții iranian și american. - Ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene - Statele Unite vor începe 'imediat' ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, pe care au impus-o începând cu 13 aprilie, și o vor elimina complet într-un termen de 30 de zile. în plus, SUA se angajează 'să-și retragă forțele din vecinătatea Republicii Islamice Iran în termen de 30 de zile după încheierea acordului final'. - Redeschiderea Strâmtorii Ormuz - Iranul se angajează 'să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe timp de 60 de zile, între Golf Persic și Marea Arabiei, precum și în sens invers. Traficul navelor comerciale va fi reluat imediat' și va fi restabilit complet în termen de 30 de zile, odată ce Strâmtoarea Ormuz va fi curățată de mine. După cele 60 de zile de navigație fără taxe prin Strâmtoarea Ormuz, Iranul va putea impune 'taxe de redevență' pentru serviciile prestate pe acest coridor, care 'nu va reveni la situația precedentă războiului', potrivit negociatorului-șef iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf. - Plan de 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului - Statele Unite și partenerii lor regionali vor elabora un plan 'în valoare de cel puțin 300 de miliarde de dolari, destinat reconstrucției și dezvoltării economice' a Iranului. - Ridicarea sancțiunilor - Statele Unite 'se angajează să pună capăt tuturor tipurilor de sancțiuni', atât unilaterale, cât și internaționale împotriva Iranului, conform unui calendar care va fi convenit în acordul final. între timp, Washingtonul 'se angajează, încă de la implementarea prezentului protocol de acord, să facă pe deplin disponibile și utilizabile fondurile și activele Republicii Islamice Iran care sunt înghețate sau supuse unor restricții'. De asemenea, imediat și până la ridicarea sancțiunilor, Departamentul american al Trezoreriei va emite 'derogări pentru exportul de petrol brut iranian, produse petroliere și derivate, precum și pentru toate serviciile conexe, inclusiv tranzacții bancare, asigurări, transport etc.' - Dosarul nuclear - Iranul reafirmă că 'nu va achiziționa și nici nu va dezvolta arme nucleare'. Modul cum se va proceda cu stocul de uraniu îmbogățit la 60% acumulat pe teritoriul său va fi stabilit 'conform unui mecanism convenit de comun acord (...), metodologia minimă constând într-o metodă de diluare la fața locului sub supravegherea AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică)'. Diluarea uraniului la o concentrație de sub 5%, departe de nivelul de 90% necesar pentru fabricarea unei bombe nucleare, este menită să îndepărteze amenințarea îmbogățirii uraniului în scopuri militare. Până la încheierea acordului final, Iranul 'va menține status quo-ul actual al programului său nuclear', iar Statele Unite 'nu vor impune nicio nouă sancțiune și nu vor desfășura forțe suplimentare în regiune'. Potrivit Teheranului, programul său de rachete balistice, o preocupare de mult timp pentru americani și aliații lor israelieni, nu va fi pe ordinea de zi a negocierilor pentru acordul final - Rezoluția ONU - Acordul final va fi confirmat printr-o rezoluție cu caracter obligatoriu a Consiliului de Securitate al ONU.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Iranul spune că programul său de rachete balistice nu se află pe ordinea de zi a viitoarelor negocieri cu SUA
Presa americană condamnă concesiunile făcute Iranului de președintele Donald Trump, arătând că obiectivele declarate înainte de război au fost date uitării, puterea de la Teheran s-a întărit, costul conflictului este uriaș, iar detaliile acordului dintre SUA și Iran sunt încă neclare, consemnează joi AFP. Trump a semnat miercuri un prot Suedia, Norvegia și Canada au anunțat joi un nou pachet de ajutor militar, ca parte a inițiativei aliate cunoscute sub numele de Lista
Acord SUA/Iran: AIEA se declară pregătită să avanseze în privința măsurilor concrete
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) s-a declarat joi gata să înceapă definirea 'măsurilor concrete' care vor trebui luate în urma semnării acordului dintre Iran și Statele Unite, ce prevede diluarea stocurilor de uraniu iraniene sub supravegherea agenției nucleare a ONU, informează AFP. 'Acum trebuie să ne așezăm alături de colegii noștri americani și iranieni și să începem să definim măsurile concrete care vor trebui luate' în cadrul negocierilor care se vor desfășura în decurs de 60 de zile, a declarat presei la Geneva directorul general al AIEA, Rafael Grossi. Președinții american și iranian au semnat miercuri seară, de la distanță, un memorandum de înțelegere prin care Teheranul se angajează să dilueze uraniul îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale. în cele două luni de negocieri, cele două țări vor discuta inclusiv un mecanism de procesare a stocurilor de uraniu ale Iranului, 'folosind cel puțin o metodă de diluare la fața locului, sub supravegherea AIEA'. 'Este vorba de o operațiune foarte complexă, și nu este un secret pentru nimeni. Prin urmare, va trebui să fim extrem de preciși în detalii', a menționat joi directorul AIEA, subliniind că rezultatul discuțiilor depinde 'de voința politică a ambelor părți'. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Președinții american și iranian au semnat de la distanță acordul de încetare a ostilităților (sinteză)
Germania desfășoară două nave în Marea Roșie pentru o posibilă misiune în strâmtoarea Ormuz
Germania desfășoară două nave în Marea Roșie în pregătirea unei posibile misiuni militare în strâmtoarea Ormuz, a declarat joi ministrul german al apărării, Boris Pistorius, informează Reuters. 'în acest moment, dragorul nostru de mine Fulda și nava de aprovizionare Mosel navighează prin Canalul Suez spre Marea Roșie', a declarat Pistorius presei la sosirea sa pentru o reuniune cu omologii săi din NATO la Bruxelles. Ministrul german al apărării a menționat că va fi necesară aprobarea Iranului și Omanului înainte de orice participare la o operațiune de deminare și a adăugat că orice misiune va depinde, de asemenea, de evoluția discuțiilor dintre Iran și Statele Unite.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)
Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă 'instantaneu', iar blocada americană asupra porturilor iraniene va fi ridicată 'imediat' (Sharif)
Semnarea memorandumului de înțelegere între Iran și Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu înseamnă că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă 'instantaneu' și că blocada americană asupra porturilor iraniene va lua sfârșit 'imediat', a afirmat joi premierul pakistanez Shehbaz Sharif, citat de AFP. Acest protocol 'va intra în vigoare cu efect imediat și, într-o primă etapă, Republica Islamică Iran va redeschide fără întârziere Strâmtoarea Ormuz, iar Statele Unite ale Americii vor ridica imediat blocada navală', a scris Sharif pe X. El a confirmat, de asemenea, că o ceremonie va avea loc vineri în Elveția 'pentru a comemora acest eveniment marcant și pentru a da startul discuțiilor tehnice'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Ormuz: Iranul reafirmă că va aplica taxe de servicii după expirarea unui termen de 60 de zile
Iranul și-a reiterat intenția de a taxa navele care traversează Strâmtoarea Ormuz, după o perioadă de 60 de zile fără taxe prevăzută de memorandumul de înțelegere cu Statele Unite, timp necesar pentru negocierea unui text definitiv, transmite AFP. Strâmtoarea 'nu va reveni la situația de dinaintea războiului', a declarat negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf într-un interviu difuzat miercuri seară târziu de televiziunea de stat. 'Iranul are un drept de suveranitate asupra Ormuz și, desigur, vom percepe o taxă pentru aceste servicii', a adăugat el. Conform textului memorandumului de înțelegere dezvăluit de ambele părți, Republica Islamică 'va lua măsuri, depunând toate eforturile, pentru a asigura siguranța tranzitului navelor comerciale, fără taxe doar timp de 60 de zile', în această cale maritimă strategică, a cărei blocare de către Teheran de la începutul războiului a perturbat puternic economia mondială. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza ,editor online: Andreea Preda)
Iranul confirmă că a semnat acordul cu Statele Unite
Iranul a confirmat joi că a semnat cu Statele Unite acordul care pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, așa cum anunțase anterior președintele american Donald Trump, notează AFP. 'Textul memorandumului de înțelegere de la Islamabad a fost finalizat cu semnăturile președinților. Acum este momentul să testăm implementarea acestui acord', a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Esmail Baghai, citat de agenția de presă IRNA. El a adăugat că această semnătură a fost realizată electronic și că o ceremonie de semnare 'nu își are cu adevărat locul'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Teheranul afirmă că examinează o semnare la distanță a acordului Iran-SUA de către președinții celor două țări
Iranul a afirmat miercuri că analizează posibilitatea ca protocolul de acord cu Statele Unite să fie semnat la distanță de către președinții celor două țări, în marginea întâlnirii iraniano-americane programate la sfârșitul săptămânii în Elveția, notează AFP. 'Până în prezent, planurile noastre pentru reuniunea' programată în Elveția vineri 'nu s-au schimbat', a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, într-un interviu telefonic acordat televiziunii de stat iraniene. 'în ceea ce privește semnarea memorandumului de înțelegere, una dintre idei este ca aceasta să fie efectuată de către președinții celor două țări, opțiune care se află în prezent în curs de analiză', a adăugat el. Dar 'în principiu, acest lucru se va face la distanță', a precizat oficialul. Iranul afirmase până acum că textul va fi semnat în Elveția de către negociatorul său principal, Mohammad Bagher Ghalibaf, și de vicepreședintele american JD Vance. De la summitul G7 de la Evian, un oraș francez situat aproape de Elveția, Donald Trump a indicat că textul, care vizează să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, va fi semnat 'în curând', 'poate' joi sau vineri. întrebat despre intenția sa de a rămâne în Europa pentru semnare, el a răspuns că 's-ar putea' să rămână, adăugând totodată: 'nu este genul de document pe care ar trebui să îl semnez eu'. Președintele francez Emmanuel Macron l-a primit miercuri seară la Versailles pe omologul său american, sosit luni la Evian pentru un summit al șefilor de stat și de guvern din cele mai mari șapte puteri industrializate (Germania, Canada, Statele Unite, Franța, Italia, Japonia și Regatul Unit). AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
În opinia lui Trump, criticii acordului cu Iranul sunt 'geloși, oameni răi sau proști'
Președintele american Donald Trump i-a criticat joi, prin intermediul rețelei sale Truth Social, pe cei care critică memorandumul de înțelegere semnat cu o zi înainte cu Iranul pentru a pune capăt războiului, considerându-l prea favorabil Republicii Islamice. 'Acești proști, care cred că nu am fost suficient de dur cu Iranul, când Piața Bursieră Tocmai A Atins un MAXIM ISTORIC, iar prețurile la Petrol 'o iau la vale', sunt fie geloși, fie oameni răi, fie proști. MAKE AMERICA GREAT AGAIN!!!', a scris președintele american. Anterior, secretarul apărării american, Pete Hegseth, i-a mustrat joi pe aliații care nu au reușit să asiste Statele Unite în cererea lor de ajutor folosind baze sau porturi europene pentru a ataca ținte din Iran, concluzionând că situația 'a fost rușinoasă', potrivit EFE. 'Prea mulți dintre aliații noștri au spus nu, sau au încercat să ne sufoce cu dezbateri juridice abstracte, sau ne-au criticat public pentru că facem ceea ce ei înșiși nu doresc sau nu pot face. A fost rușinos', a declarat Hegseth, care participă la o reuniune a miniștrilor apărării ai NATO. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Președinții american și iranian au semnat de la distanță acordul de încetare a ostilităților (sinteză)
Costul uriaș al celor 107 zile de război din Iran: peste 3.000 de morți și distrugeri la scară largă
Republica Islamică Iran rămâne în picioare după un război de 107 zile cu Statele Unite și Israelul, dar cu un cost ridicat de peste 3.000 de morți, distrugerea unor industrii importante și o criză economică care amenință mijloacele de trai ale iranienilor, scrie joi EFE într-o analiză. Pe 28 februarie, primele bombe americane și israeliene au căzut asupra centrului Teheranului, provocând victime, printre acestea, însuși liderul suprem Ali Khamenei, care a condus Republica Islamică din 1989, și 168 de copii și profesori de la o școală din orașul Minab, din sudul Iranului. Timp de 39 de zile consecutive, Statele Unite și Israelul au bombardat peste 13.000 de ținte pe teritoriul iranian, între care secții de poliție, cazărmi ale Gărzilor Revoluționare, aeroporturi și sisteme de apărare aeriană. Spitale, școli, instalații de desalinizare, fabrici și uzine petrochimice au fost, de asemenea, lovite. Aceste atacuri au provocat pagube de 270 de miliarde de dolari, au accelerat concedierile și au dus inflația la 83%, cea mai mare rată din ultimele șase decenii. Peste 3.000 de morți Aceste bombardamente au dus la moartea a 3.468 de persoane - 2.008 militari și 1.460 de civili -, potrivit cifrelor guvernului iranian, care au indicat, de asemenea, că peste 34.000 de oameni au fost răniți în întreaga țară. Din numărul total de decese, 1.265 au fost înregistrate la Teheran, unde alte 2.800 de persoane au fost rănite, dintre care 125 rămân spitalizate, potrivit unor declarații făcute marți de Mehdi Babaei, președintele Comitetului de Securitate al Consiliului Municipal Teheran. ONG-ul HRANA, cu sediul în SUA, estimează numărul morților la 3.636 la 8 aprilie, ziua în care s-a ajuns la un armistițiu între Iran și Statele Unite - cifre similare cu numărătoarea oficială. Infrastructură Cele peste 13.000 de bombardamente pe parcursul a 39 de zile au provocat pagube grave infrastructurii țării, începând cu clădirile civile, 100.000 de locuințe și 23.500 de afaceri fiind afectate la nivel național. în plus, peste 300 de centre medicale, 32 de universități și 857 de centre educaționale și școli au fost lovite, potrivit președintelui Semilunii Roșii Iraniene, Pirhosein Kulivand. Aeroporturile Imam Khomeini și Mehrabad din Teheran au fost, de asemenea, avariate, la fel ca și Aeroportul Mashhad din nord-est, Aeroportul Bushehr din sud și Aeroportul Tabriz din nord-vest. în plus, 15 avioane de pasageri au fost distruse pe aeroporturi, iar 20% din flota operațională a Iranului, de aproximativ 130 de aeronave, a fost scoasă din funcțiune, potrivit Autorității Aviației Civile Iraniene. Sectorul industrial Industria țării nu a fost cruțată de bombardamente, cel puțin 3.000 de elemente de infrastructură fiind afectate, inclusiv cele mai importante sectoare ale țării, precum petrochimia și oțelul, care au fost responsabile pentru exporturi în valoare de 13 miliarde de dolari anul trecut, respectiv 6 miliarde de dolari. Cel puțin 50 de uzine petrochimice s-au închis din cauza pagubelor suferite, iar Mobarakeh, principala oțelărie a Iranului și una dintre cele mai mari din Orientul Mijlociu, va avea nevoie de un an pentru a-și recupera capacitatea normală. Pagubele provocate industriei, împreună cu întreruperea internetului timp de trei luni, au dus la pierderea a cel puțin două milioane de locuri de muncă, potrivit cifrelor guvernului iranian, și au exacerbat criza economică din țară. în aceste luni de conflict, inflația a crescut la 83%, cea mai mare cifră din ultima jumătate de secol în Iran, și până la 129% pentru produsele alimentare. Creșterea constantă a prețurilor afectează economia unei populații care s-a revoltat deja, în decembrie trecut și în ianuarie, din cauza situației financiare dificile, în protestele care au fost reprimate brutal, soldându-se cu mii de morți. în negocierile cu Statele Unite, Iranul caută în primul rând un suflu economic prin ridicarea sancțiunilor asupra vânzărilor sale de petrol și accesul la miliarde de dolari înghețați în străinătate pentru a reconstrui țara, dar și pentru a îmbunătăți viața iranienilor și a preveni noi revolte. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Președinții american și iranian au semnat de la distanță acordul de încetare a ostilităților (sinteză)
Israelul va continua să opereze în sudul Libanului (armata)
în timp ce președintele american Donald Trump călătorește și a participat săptămâna aceasta la summitul G7 din Franța, apoi a semnat acordul de încetare a focului cu Iranul, vicepreședintele său, JD Vance, are un program mai lejer, astfel că a luat cu asalt presa americană pentru a-și promova noua carte despre credința sa creștină, scrie joi AFP. Miniștrii de interne din țările europene riverane la Marea Baltică s-au întâlnit joi, la Helsinki, pentru a discuta despr
Iranul avertizează că acordul cu SUA este 'nul' dacă Israelul nu se retrage din sudul Libanului
Comisia Europeană a anunțat joi că și-a făcut cont pe noua rețea socială W, inaugurată în ziua precedentă și prezentată drept 'alternativa europeană' la rețeaua socială X deținută de Elon Musk, dar a subliniat că nu va părăsi niciuna dintre celelalte 15 astfel de platforme pe care este prezentă, relatează agenția EFE. 'Am decis că merită să f Memorandumul de înțelegere pentru încheierea conflictului dintre SUA și Iran a fost publicat de ambele părți și semnat de
Președinții american și iranian au semnat de la distanță acordul de încetare a ostilităților (sinteză)
Președinții american, Donald Trump, și iranian, Massoud Pezeshkian, au semnat de la distanță, miercuri seară, memorandumul de înțelegere prin care Teheranul se angajează să redeschidă imediat Strâmtoarea Ormuz și, ca parte a negocierilor viitoare, să dilueze uraniul îmbogățit în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale, informează joi AFP. Washingtonul și Teheranul au convenit săptămâna aceasta asupra acestui acord pentru a pune capăt conflictului lansat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel împotriva Republicii Islamice și care s-a soldat cu mii de morți, în principal în Iran și Liban. Inițial, semnarea memorandumului de înțelegere urma să aibă loc la Geneva. Memorandumul de înțelegere, care prevede încetarea imediată a ostilităților și include frontul libanez, a fost în cele din urmă semnat, de fiecare parte, de Donald Trump, aflat în vizită în Franța, și parafat de partea iraniană de către președintele Massoud Pezeshkian. 'Tocmai l-am semnat', a declarat Trump reporterilor în timp ce părăsea Palatul Versailles. Un oficial al Casei Albe a postat ulterior pe X un videoclip în care președintele republican semna acordul alături de omologul său francez, Emmanuel Macron, ridicând degetul mare și zâmbind. President Donald J. Trump has SIGNED the Iran Memorandum of Understanding at Versailles in France. pic.twitter.com/JQ6qlbvFAF— The White House (@WhiteHouse) June 17, 2026 însă Trump a amenințat să bombardeze din nou Iranul dacă Teheranul nu respectă termenii acordului. 'Acesta nu este un acord final. Este un memorandum de înțelegere', a declarat Donald Trump de la summitul G7 din Franța, adăugând: 'și dacă nu-mi place, dacă nu se poartă bine, vom începe din nou să le aruncăm bombe în cap'. 'Președintele Trump a semnat acordul de pace între Iran și SUA în această seară la Versailles. Acest acord deschide calea către o pace durabilă și permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz', a declarat și Macron într-un videoclip postat pe contul său X. De partea iraniană, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a indicat că textul a fost parafat de președintele Massoud Pezeshkian. Redeschiderea Strâmtorii Ormuz Această semnare înseamnă că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă 'instantaneu' și că blocada americană asupra porturilor iraniene se va încheia 'imediat', a declarat prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif, a cărui mediere a fost crucială. Pe piețele petroliere, prețurile au continuat să scadă. în jurul orei 5:30 GMT, joi, prețul barilului de țiței WTI nord-american a scăzut cu 2,81%, la 74,63 dolari, iar cel al țițeiului Brent din Marea Nordului, referința pieței globale, a scăzut cu 2,4%, la 77,64 dolari. 'Acest acord marchează eșecul Statelor Unite' în relațiile sale cu Iranul, a declarat miercuri seara șeful echipei de negociere iraniene, președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf. Secretarul general al grupării șiite libaneze proiraniene Hezbollah, Nadim Qassem, a descris acordul drept o 'mare victorie' pentru Iran, mulțumindu-i pentru insistența de a include frontul libanez. într-un discurs televizat, el a cerut 'să se profite' de pe urma acestui acord pentru a 'expulza Israelul' din Liban. Liderul Hezbollah a cerut, de asemenea, guvernului libanez să oprească negocierile directe cu Israelul, care au început în aprilie sub auspiciile Washingtonului. Președintele libanez Joseph Aoun afirmase anterior că procesul este 'independent' de acordul dintre SUA și Iran. Armata israeliană a anunțat joi că unul dintre soldații săi a fost ucis și alți șapte răniți în ziua precedentă în luptele din sudul Libanului, o regiune ocupată în mare parte de Israel. Libanul a fost implicat în conflict când Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului pe 2 martie, în sprijinul Teheranului. Israelul a ripostat cu bombardamente masive care au ucis peste 3.800 de persoane, potrivit autorităților libaneze, și cu o ofensivă terestră în sudul țării, unde trupele sale ocupă o parte din teritoriu. De partea israeliană, 31 de soldați și un contractor civil au fost uciși în Liban de la începutul războiului. Va mai avea sau nu loc vineri o ceremonie în Elveția? Liderii G7 au salutat acordul la summitul lor, desfășurat în orașul francez Evian-les-Bains, la o oră de mers cu mașina de-a lungul țărmului lacului Geneva, unde, conform SUA, urma să aibă loc vineri o ceremonie oficială de semnare a acordului SUA-Iran, peste granița cu Elveția. însă purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a pus la îndoială acest lucru, declarând pentru rețeaua de știri IRIB că, deoarece cei doi președinți au7 semnat deja, 'nicio ceremonie de semnare nu va avea loc în Elveția'. Iar premierul pakistanez Sharif, care anunțase inițial că vineri va avea loc o ceremonie în Elveția pentru a 'marca acest eveniment istoric și a lansa discuțiile tehnice', și-a editat joi postarea de pe X despre semnarea acordului SUA-Iran, eliminând paragraful care anunța această ceremonie oficială. în schimb, guvernul elvețian a anunțat joi, potrivit Reuters, că primele discuții dintre Statele Unite și Iran sunt planificate vineri în stațiunea montană Buergenstock din Elveția. 'în stadiul actual, planul este ca SUA și Iranul, împreună cu mediatori din Pakistan și Qatar și din alte țări implicate, să se întâlnească mâine (vineri - n.r.) la Buergenstock pentru negocieri inițiale privind implementarea acordului. 'în prezent, nu sunt disponibile alte informații cu privire la programul și detaliile acestei întâlniri', a declarat Ministerul de Externe elvețian într-un comunicat. Două luni de negocieri Textul memorandumului de înțelegere, citit miercuri de un înalt oficial american jurnaliștilor, prevede că, din momentul semnării acestuia, Statele Unite își vor suspenda sancțiunile privind vânzarea de petrol iranian. De asemenea, SUA s-au angajat să ridice toate sancțiunile împotriva Teheranului dacă se ajunge la un acord final după o perioadă de negocieri de 60 de zile. în aceste două luni, cele două țări vor discuta un mecanism de procesare a stocurilor de uraniu ale Iranului, 'folosind, cel puțin, o metodă de diluare la fața locului, sub supravegherea AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică)', a subliniat oficialul, descriind-o drept o 'victorie majoră' pentru Washington. Statele Unite s-au angajat, de asemenea, în cazul unui acord definitiv, să faciliteze, 'cu partenerii lor regionali', în special cei din Golf, deblocarea unui fond de 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția și dezvoltarea economică a Iranului, fără ca acest lucru să implice vreo participare financiară americană. Iranul a publicat miercuri textul acordului prin intermediul agenției de știri IRNA. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
AIE: Strâmtoarea Ormuz trebuie redeschisă fără condiții
Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, a salutat joi memorandumul de încetare a războiului dintre SUA și Iran, cerând totodată redeschiderea fără condiții a strâmtorii Ormuz, relatează Reuters. Potrivit directorului AIE, mai multe țări își revizuiesc politicile energetice, deoarece este clar că această cale navigabilă ar putea fi închisă din nou, dat fiind că Iranul a blocat-o în timpul războiului. AIE va discuta noi strategii cu mai multe țări, în condițiile în care criza a redesenat harta energetică globală, a declarat Birol la un eveniment la Istanbul, subliniind că 'încrederea' este esențială pe piețele energetice globale, unde prețurile au scăzut de la acordul de pace. Acordul include redeschiderea strâmtorii de către Teheran și ridicarea blocadei navale împotriva Iranului impusă de SUA, ceea ce ar putea pune capăt celei mai mari perturbări a aprovizionării cu petrol din istorie, notează Reuters. Strâmtoarea trebuie redeschisă 'fără condiții', astfel încât toate părțile să 'o considere sigură', a explicat Birol, menționând că trebuie să se afle acum detaliile acordului și ale procesului de negociere și 'ce se întâmplă în continuare'. 'Vaza este spartă', a adăugat el. 'Acum toți actorii știu că strâmtoarea Ormuz a fost închisă o dată și poate fi închisă din nou', a atenționat directorul executiv al AIE. Se estimează că războiul cu Iranul, care a început cu atacurile americano-israeliene asupra țării pe 28 februarie, a blocat peste 14 milioane de barili pe zi de petrol din producția din Orientul Mijlociu, potrivit AIE. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei) Citeşte şi: * Președinții american și iranian au semnat de la distanță acordul de încetare a ostilităților (sinteză)
Presa americană condamnă concesiile președintelui Trump pentru Iran (sinteză AFP)
Presa americană condamnă concesiile făcute Iranului de președintele Donald Trump, arătând că obiectivele declarate înainte de război au fost date uitării, puterea de la Teheran s-a întărit, costul conflictului este uriaș, iar detaliile acordului dintre SUA și Iran sunt încă neclare, consemnează joi AFP. Trump a semnat miercuri un protocol parafat și de președintele iranian Masoud Pezeshkian pentru a pune capăt conflictului declanșat în 28 februarie de atacurile Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului. La întoarcerea acasă de la summitul G7 din Franța, el urmează însă să fie întâmpinat de un val de critici atât din partea celor care se opun războiului, cât și a celor care inițial l-au susținut. Fox News, televiziunea preferată a liderului de la Casa Albă, are o atitudine neobișnuită, remarcă AFP. Postul dă cea mai mare pondere celor care afirmă că acordul-cadru oferă Iranului avantaje financiare enorme fără a pretinde în schimb dezmembrarea infrastructurii nucleare. Agenția apreciază că televiziunea nu va putea fi convinsă de comunicarea anturajului președintelui. 'Deși administrația prezintă acordul ca pe un salt înainte, criticii susțin că concesiile făcute Iranului depășesc cu mult angajamentele obținute în schimb', a afirmat Fox News. Canalul MS Now (fost MSNBC), apropiat de Partidul Democrat, observă la rândul său: 'Casa Albă a acceptat această prelungire a armistițiului care nu corespunde niciunuia din obiectivele dinainte de război, făcând în același timp concesii financiare enorme Teheranului'. 'în prezent, administrația face eforturi disperate de a susține contrariul. Pur și simplu, Trump a fost păcălit de iranieni și nimeni nu-i crede povestea alternativă'. Wall Street Journal consideră că acordul este 'cel mai mare pariu de politică externă din cel de-al doilea mandat al președintelui', pentru care Trump 'va trebui să înfrunte opoziția durilor din politica iraniană, care afirmă că președintele cedează mult mai mult decât obține'. Ziarul critică și semnarea electronică acordului în decorul aurit de la Versailles, alături de Emmanuel Macron, care nu ar fi pe gustul tuturor, observând că gestul subminează ceremonia de semnare prevăzută în zilele următoare. New York Times scrie că republica islamică este epuizată după conflict, dar documentul semnat nu este în niciun fel o 'capitulare'. Cotidianul pe care Trump l-a desconsiderat public de mai multe ori afirmă că iranienii 'au multe motive de bucurie' și 'au dovedit că pot folosi haosul economic ca armă'. înainte de război, Trump vorbea despre posibilitatea prăbușirii regimului de la Teheran; apoi despre eventuala preluare a puterii de către lideri mai dispuși să negocieze. 'în realitate, d. Trump a consolidat mai degrabă noua direcție. Mai rău, Teheranul are astăzi mai multe motive obiective de a dori să obțină arma supremă', apreciază publicația. Rezumatul, potrivit New York Times: Iranul a rămas timp de decenii în pragul înarmării nucleare, dar a fost bombardat în iunie 2025, apoi atacat din nou în februarie anul acesta, deci conducătorii țării 'ar putea foarte bine să se întrebe dacă strategia lor nucleară este bună'. Ziarul continuă cu observația că totul 'a răcit în același timp mesajul despre puterea de cumpărare, pe care administrația încerca să îl transmită înaintea alegerilor' din noiembrie, de la jumătatea mandatului prezidențial. Televiziunea NBC, ca și alte organizații media, compară acordul semnat cu precedenta înțelegere între Iran pe de o parte și SUA alături de alte mari puteri, cea din 2015, cunoscută ca JCPOA. Acordul nuclear încheiat în timpul președinției lui Barack Obama 'era un text detaliat, elaborat timp de doi ani', în timp ce 'memorandumul lui Trump este doar un 'cadru', iar majoritatea marilor probleme mai trebuie rezolvate la negocierile viitoare'. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Ady Ivaşcu)
Trump a semnat acordul cu Iranul (oficial american)
Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un acord cu Iranul pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, a declarat un oficial american pentru AFP, după ce Axios a raportat că semnarea a avut loc în timpul unei cine cu Emmanuel Macron. 'Pot confirma semnarea', a declarat oficialul, întrebat despre informația conform căreia președintele american ar fi semnat personal un exemplar al acordului în timpul unei cine cu președintele francez, la Palatul Versailles, la finalul summitului G7. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Liderii G7 salută acordul SUA-Iran, susțin creșterea presiunii asupra Rusiei și abordează în premieră datoria țărilor sărace
Liderii țărilor G7 consideră acordul-cadru dintre Statele Unite ale Americii și Iran drept o 'oportunitate istorică' de a împiedica Teheranul să dobândească arme nucleare, se arată într-un comunicat publicat miercuri la Evian-les-Bains, în sud-estul Franței, citat de dpa. Acordul dintre Washington și Teheran, care ar urma să fie semnat de cele două părți vineri, ar putea aduce 'pace și securitate pentru toți cei din regiune', afirmă liderii din G7, principalele democrații industrializate, declarându-se pregătiți să contribuie la implementarea acordului. în ce privește strâmtoarea Ormuz, G7 reafirmă că 'dreptul de tranzit fără restricții sau taxe este piatra de temelie a comerțului internațional'. Semnatarii notează că sunt necesare negocieri pentru un 'acord diplomatic robust și cuprinzător' care să reglementeze 'amenințările reprezentate de Iran în regiune și dincolo de aceasta' și să asigure că Iranul 'nu va obține niciodată o armă nucleară'. în ce privește conflictul dintre Israel și miliția Hezbollah, susținută de Iran, din Liban, G7 precizează că susține eforturile conducerii libaneze de a realiza dezarmarea Hezbollah printr-o 'încetare a focului imediată și robustă' și de a proteja integritatea teritorială a Libanului 'cu garanțiile de securitate internaționale adecvate'. Liderii țărilor G7 au asigurat totodată că sunt uniți pentru a sprijini Ucraina, inclusiv integritatea sa teritorială, și au convenit să crească presiunea asupra economiei de război rusești, a consemnat Reuters. 'în acest context, ne vom consolida sancțiunile (împotriva Rusiei), inclusiv pe cele privind sectoarele petrolului și gazelor', au afirmat aceștia. în același timp, liderii G7, reuniți de luni până miercuri în orașul balnear francez, s-au angajat să-și intensifice eforturile de a reglementa problema datoriei cu care se confruntă țările în curs de dezvoltare, inclusiv cele cu venituri medii care nu sunt în prezent eligibile pentru inițiativa de reducere a datoriilor lansată de G20 - cele 20 mari economii de pe plan global - în timpul pandemiei de COVID-19. într-o altă declarație comună emisă marți, după o sesiune la care au participat țările invitate Kenya, Egipt, India, Brazilia și Coreea de Sud, liderii G7 și-au afirmat angajamentul față de cooperarea internațională în domeniul dezvoltării, îndemnând în același timp la reforme și la un accent mai mare pe investițiile private. Semnatarii notează că politicile tradiționale de dezvoltare au produs rezultate, dar au avut doar 'un impact limitat în reducerea dependenței financiare de asistența externă', iar resursele publice, reduse drastic de SUA și alte economii avansate în ultimii ani, vor continua să joace un rol cheie, dar sunt insuficiente pentru a satisface nevoile globale de dezvoltare. 'Vom intensifica eforturile de reglementare a vulnerabilităților în creștere ale datoriei globale care amenință stabilitatea economică și restrâng spațiul fiscal pentru intervenții esențiale ale serviciilor publice', se arată în declarație, susținută de Coreea de Sud și Kenya. Liderii G7 subliniază de asemenea importanța progreselor către o abordare comună a restructurărilor datoriilor pentru țările vulnerabile cu venituri medii care nu sunt eligibile pentru Cadrul Comun G20, instituit în timpul COVID pentru a ajuta cele mai sărace țări. Salutând declarația, Eric LeCompte, director executiv al grupului nonprofit Jubilee USA Network, a observat pentru Reuters că, 'în esență, ceea ce se solicită este o restructurare preventivă a datoriilor - abordarea datoriei înainte ca aceasta să devină o criză', cu implicarea investițiilor private, având în vedere declinul finanțării publice pentru dezvoltare. Datele OCDE au arătat că asistența oficială pentru dezvoltare a scăzut cu 23,1% în termeni reali în 2025, ajungând la 174,3 miliarde de dolari, pe fondul unei scăderi de aproape 57% a ajutorului din partea SUA și al scăderii mai mici din partea Germaniei, Franței, Marii Britanii și Japoniei. La rândul său, Kevin Gallagher, directorul Centrului pentru politici de dezvoltare globală al Universității din Boston, a remarcat că aceasta a fost prima recunoaștere oficială de către G7 a preocupărilor privind datoria țărilor mai sărace neeligibile pentru Cadrul Comun, exprimându-și însă surprinderea față de faptul că declarația nu a abordat nevoile urgente, 'imediate' ale țărilor în curs de dezvoltare provocate de războiul din Orientul Mijlociu. 'Țările din afara G7, în special cele din Asia și Africa, care sunt importatoare nete de energie, au nevoie de finanțare imediată cu lichidități, sprijin fiscal imediat pentru importuri și subvenții pentru combustibili/îngrășăminte și finanțare pe termen lung pentru dezvoltare cu costuri reduse', a subliniat el. Grupul de dezvoltare Oxfam International a criticat declarația G7 și a cerut liderilor săi să își mărească ajutorul la 0,7% din venitul național brut așa cum au promis anterior. 'G7 a făcut cea mai mare reducere colectivă a ajutorului vital din istoria sa, o mișcare care deja provoacă moartea a milioane de oameni', a declarat Joern Kalinski, consilier principal al Oxfam. 'Redirecționarea ajutorului vital pentru a oferi stimulente financiare multiple unor investitori privați, în loc să se construiască școli și spitale publice, este un lucru greșit și va agrava mult situația', consideră el. Summitul din orașul balnear francez Evian-les-Bains reunește de luni până miercuri liderii Statelor Unite, Germaniei, Franței, Regatului Unit, Italiei, Canadei și Japoniei, precum și reprezentanți de rang înalt ai UE.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)
Israelul atacă din nou în sudul Libanului, în ciuda acordului dintre SUA și Iran
Israelul a lansat miercuri dimineața mai multe lovituri asupra Libanului, în special în regiunile Nabatieh și Kfar Tebnit, transmite agenția națională de presă libaneză NNA, preluată de AFP. După ce Statele Unite și Iranul au anunțat luni că au ajuns la un acord provizoriu, Teheranul a insistat că înțelegerea respectivă prevede și încetarea ostilităților din Liban și a avertizat că va riposta 'sever' la continuarea atacurilor israeliene. Israelul susține că loviturile pe teritoriul libanez vizează obiective ale grupării șiite Hezbollah, aliată cu Iranul. Unii localnici din sudul Libanului au început să se întoarcă la casele lor, deși armata libaneză le-a recomandat să mai aștepte, deoarece există riscul ca israelienii să încalce acordul. Marți, armata israeliană a lansat mai multe lovituri, care au ucis patru oameni, și a afirmat că militarii din sudul Libanului au fost atacați cu rachete. Hezbollah nu a făcut ulterior nicio declarație publică. Liderul organizației, Naim Qassem, care își exprimase deja 'recunoștința profundă' față de Iran pentru includerea Libanului în acordul cu SUA, urma să apară miercuri la televiziune. Acordul urmează să fie semnat oficial de reprezentanții Washingtonului și Teheranului vineri, în Elveția. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)
Acordul SUA-Iran include un fond de 300 de miliarde de dolari pentru investiții în economia iraniană (exclusivitate Reuters)
în acordul dintre Statele Unite și Iran este prevăzut un fond privat de 300 de miliarde de dolari pentru investiții în economia iraniană, a afirmat marți o sursă a agenției Reuters informată direct despre înțelegere. Sub rezerva anonimatului - deoarece planul nu a fost încă anunțat oficial nici la Washington, nici la Teheran - sursa respectivă a precizat că fondul ar urma să stimuleze ambele părți să semneze un acord final pentru încheierea războiului. Despre existența fondului s-au mai vehiculat informații în presă, dar Reuters dezvăluie pentru prima dată că mai mult de jumătate din sumă este deja angajată, iar întreaga finanțare este asigurată de sectorul privat. Noul fond este un vehicul pentru investiții, nu un program de reconstrucție sau despăgubiri, și nu va include nicio sumă din partea unor guverne și niciun împrumut nerambursabil. Banii provin de la companii din SUA, din țări arabe din Golf, din Asia, America de Sud și Africa. Sunt vizate domenii cum ar fi cel energetic, logistica, producția și transportul. Un oficial iranian de rang înalt a declarat agenției Reuters că Teheranul urmărea inițial să obțină 400 de miliarde de dolari ca despăgubiri pentru daunele produse de război, însă Washingtonul a refuzat să asigure suma. Ulterior a apărut ideea așa-numitului Fond pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la care statele din regiune vor contribui în diverse moduri, inclusiv prin asigurarea de împrumuturi, deschiderea de linii de credit sau finanțarea directă a reconstrucției unor situri afectate de război, cum ar fi complexul siderurgic Mobarakeh, rafinării, aeroporturi și infrastructura în general. Iranul, a cărui economie este printre cele mai mari din Orientul Mijlociu, nu a beneficiat aproape deloc de investiții străine semnificative în ultimele patru decenii, fiind exclus de pe piețele internaționale de capital prin serii succesive de sancțiuni americane și internaționale. Rezervele confirmate de gaze naturale sunt pe locul doi în lume ca mărime, iar cele de petrol - pe locul patru. Populația de 92 de milioane este relativ tânără și educată, baza industrială este diversificată, iar potențialul neexploatat este semnificativ în domenii cum ar fi petrochimia, mineritul, turismul și agricultura. Oficiali americani și iranieni au anunțat duminică o înțelegere privind încheierea conflictului declanșat de SUA și Israel prin atacurile din 28 februarie împotriva Iranului. Conform celor convenite, blocada SUA urmează să ia sfârșit, iar Strâmtoarea Ormuz, vitală pentru comerțul mondial cu petrol și gaze, urmează să fie redeschisă. Fondul de investiții este complet distinct de activele iraniene blocate în străinătate, subiect negociat în paralel în legătură cu ridicarea sancțiunilor impuse de SUA, a afirmat sursa Reuters. Mecanismele financiare, obiectivele și calendarele sunt diferite. Fondul nu va fi creat și nu va deveni operațional până la încheierea unui acord final satisfăcător, iar odată ce va fi semnat memorandumul de înțelegere americano-iranian procesul va fi structurat pe următoarele 60 de zile. 'în aceste 60 de zile administratorii fondului vor colabora cu iranienii și cu investitorii pentru planificarea și examinarea proiectelor', a precizat sursa. Memorandumul pe 60 de zile este doar un cadru, nu un acord final, iar negociatorii americani și iranieni vor acționa în mai multe direcții legate de domeniul nuclear, de sancțiuni și de securitatea regională. Ministerele de externe ale Iranului și Pakistanului - țară care a contribuit la medierea acordului privind fondul - nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe a făcut trimitere la un interviu acordat lui televiziunii CBS de vicepreședintele american JD Vance, în care acesta a afirmat că Iranul ar putea obține acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari susținut de statele din Golf dacă va respecta acordul cu SUA, inclusiv demontarea programului nuclear, eliminarea stocurilor de material fisionabil îmbogățit și acceptarea unor inspecții riguroase și a unui regim de aplicare a prevederilor. Sursa Reuters nu a precizat cum și de cine va fi administrat fondul, menționând că detaliile-cheie nu au fost încă stabilite, dar a numit companii din Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Malaezia și SUA care și-au luat deja angajamente; a refuzat însă să furnizeze o listă completă. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)