Economic extern
685 articole
Boom-ul AI în SUA va necesita investiții de 110 miliarde de dolari în noi centrale electrice, estimează Moody's
Expansiunea rapidă a centrelor de date în SUA va necesita investiții de 110 miliarde de dolari pentru construirea unor noi facilități pentru producția a 45 de gigawați de energie electrică până în 2030, conform unei analize a agenției de evaluare Moody's Ratings, transmite Bloomberg. Marea majoritate a acestor noi capacit
BYD va produce camioane în Europa în încercarea de a deveni o 'companie europeană'
BYD intenționează să lanseze anul viitor primul său camion de mare tonaj în Europa și, ulterior, să fabrice local camioane, a declarat luni un director din echipa de conducerea a producătorului chinez de vehicule electrice, transmite Reuters. 'Pe termen lung, vom produce aici, local, tot ceea ce vindem în Europa', a declarat Stella Li, șefa diviziei de afaceri internaționale a BYD, cu ocazia salonului IAA de la Hanovra. Stella Li a adăugat că grupul chinez dorește să ofere operatorilor de flote un pachet complet de servicii, inclusiv finanțare, infrastructură de încărcare alimentată cu energie fotovoltaică și o rețea de ateliere susținută de servicii mobile de asistență rutieră. Producția locală în Europa ar ajuta, de asemenea, BYD să evite taxele vamale la importurile de camioane. Producătorii europeni, inclusiv marca MAN (parte a grupului Traton), au solicitat Uniunii Europene să impună taxe vamale pentru camioanele electrice chinezești, similare celor aplicate deja autoturismelor electrice importate din China. 'Nu ne plac aceste taxe, deoarece nu folosesc nimănui, dar trebuie să ne adaptăm situației', a adăugat Li, precizând că taxele reprezintă doar o presiune pe termen scurt, până când producția locală va putea fi intensificată. în paralel, BYD se pregătește să își extindă capacitățile de producție a autoturismelor în Europa. Compania chineză construiește o fabrică la Szeged, în Ungaria, unde producția de serie urmează să demareze anul viitor. 'Atunci când vinzi ceea ce produci pe plan local, lucrurile sunt în regulă. Devenim o companie europeană', a spus Li. în primele opt luni ale acestei an, BYD a vândut 1,162 milioane de vehicule în afara Chinei, o creștere de 86% comparativ cu situația din aceiași perioadă a anului trecut, și 1,505 milioane de vehicule pe piața chineză. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Berlinul își va clarifica interesele în dosarul preluării Commerzbank de către UniCredit
Resemnat cu ideea că grupul bancar italian UniCredit va prelua controlul asupra Commerzbank, Guvernul german va solicita luni asigurări de la directorul general al băncii italiene, Andrea Orcel, cu privire la viitorul celei de-a doua mari bănci private din Germania, informează AFP. Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, se va întâlni în această după-amiază cu directorul general al UniCredit la sediul ministerului pe care îl conduce, pentru o discuție tete-a-tete, într-un moment în care au început discuțiile între echipele de conducere ale celor două bănci. Berlinul a denunțat mult timp intenția UniCredit de a prelua Commerzbank, pe care a considerat-o drept o operațiune de preluare ostilă, după achiziția surprinzătoare de către grupul italian a unei participații la banca germană în septembrie 2024. Dar Guvernul de la Berlin și-a schimbat tonul în ultimele luni. 'Respingerea unei preluări ostile rămâne neschimbată. Dar, în acest stadiu, băncile nu mai operează conform acestei logici', a declarat Maximilian Kall, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Finanțe, în timpul unei conferințe de presă. Banca italiană este acum în măsură să preia controlul asupra Commerzbank, după ce și-a majorat participația la aproape 50%. în acest context, ministrul Klingbeil va clarifica 'interesele Guvernului federal', a precizat purtătorul de cuvânt. Berlinul va insista în special pe rolul central jucat de Commerzbank pentru 'Mittelstand', rețeaua de întreprinderi mici și mijlocii care formează coloana vertebrală a economiei germane. Guvernul german dorește ca activitățile internaționale dezvoltate de Commerzbank pentru a sprijini aceste companii să fie menținute, în timp ce CEO-ul UniCredit ar dori să reorienteze Commerzbank spre piața europeană. O altă cerință a Berlinului, potrivit lui Maximilian Kall, este păstrarea 'punctului de ancorare' al Commerzbank la Frankfurt, unul dintre cele mai importante centre financiare din Europa, unde banca își are sediul central și este listată la DAX, indicele principal al bursei germane. Și, în contextul în care Commerzbank are peste 40.000 de angajați, 'dorim să le protejăm interesele în măsura în care Guvernul își poate exercita influența', a precizat Maximilian Kall. Un subiect care nu a fost evocat este ce se va întâmpla cu participația de 12% din acțiunile Commerzbank pe care o mai deține guvernul german. Deocamdată, Berlinul pare să își concentreze eforturile pe obținerea de garanții de la UniCredit înainte de o preluare a Commerzbank care pare inevitabilă. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Explozia prețurilor la gaze a atras atenția oficialilor de la BCE
Inflația din zona euro ar putea depăși estimările, deja revizuite în sus, iar evoluțiile recente ale prețurilor la energie sunt îngrijorătoare, în special creșterea explozivă a prețurilor gazelor naturale, au declarat luni mai mulți oficiali de la Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters. BCE și-a revizuit în sus unele dintre prognozele privind inflația, săptămâna trecută, când a majorat și dobânzile, însă prețurile petrolului și gazelor se situează deja mult peste nivelurile de referință din acele previziuni, sugerând că ritmul ridicat de creștere a prețurilor ar putea fi mai persistent decât se temea inițial. 'Cele mai recente evoluții ale prețurilor la energie sunt destul de îngrijorătoare', a declarat Isabel Schnabel, membră a Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, la Berlin. 'Nu este vorba doar despre petrol', a subliniat Schnabel, cunoscută pentru poziția sa fermă în favoarea unei politici monetare restrictive. 'Este vorba și despre produsele rafinate, precum motorina... și, desigur, un factor deosebit de important pentru Europa îl reprezintă gazele, care au atins, și ele, valori foarte ridicate', a adăugat Schnabel. Conform prognozelor BCE, cotațiile futures la gaze urmau să ajungă în decembrie la 60,1 euro pe megawat-oră, în conformitate cu scenariul de bază, în timp ce în conformitate cu un scenariu pesimist ar fi ajuns la 77 de euro. în prezent, prețul de pe piață depășește 83 de euro. O tendință similară se observă și în cazul petrolului: țițeiul Brent se tranzacționează în prezent la 107 dolari pe baril, mult peste prețul luat în calcul în scenariul pesimist al BCE. 'Riscurile privind inflația sunt în mod clar orientate în sus', a declarat luni Peter Kazimir, guvernatorul băncii centrale a Slovaciei și membru în consiliul guvernatorilor BCE. 'Atenția mea este concentrată acum mai puțin pe prețurile petrolului și ale combustibililor și tot mai mult pe prețurile gazelor și ale energiei electrice. De asemenea, inflația prețurilor la alimente, un aspect esențial pentru percepții și așteptări, este așteptată să crească și ea', a spus Kazimir. Această deteriorare a perspectivelor inflaționiste ar putea prevesti noi majorări ale dobânzilor, ceea ce ar împinge dobânda de referință a BCE, care în prezent se situează la 2,5%, într-o zonă restrictivă pentru creșterea economică. 'Se conturează argumente solide pentru o nouă înăsprire a politicii monetare', a declarat Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale a Letoniei. 'S-ar putea să fie necesar ca dobânzile să ajungă în teritoriu restrictiv. Nu există un prag invizibil sau un nivel superior de atins pentru ca dobânzile să depășească 2,50%', a precizat Kazaks. Cu toate acestea, alți decidenți de la BCE sunt mai prudenți și susțin că BCE ar trebui să-și mențină abordarea de a lua decizii în funcție de situația de la fiecare ședință și să semnaleze o majorare a dobânzilor abia după ce vor veni noi date. Țările europene care depind de gazele naturale pentru încălzire au ezitat să-și umple depozitele în timpul verii, sperând că actualul conflict din Iran se va încheia și că prețurile vor scădea. în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor de gaze este cu mult sub media istorică, aceste țări se grăbesc acum să stocheze gaze, contribuind astfel la creșterea prețurilor la gaze naturale până la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Acest lucru va duce, probabil, la scumpirea încălzirii și a energiei electrice pentru gospodării și companii, ceea ce va impulsiona și inflația. Există însă și o serie de economiști care susțin că o creștere semnificativă a producției de energie din surse regenerabile, de la debutul războiului din Ucraina, combinată cu încetinirea activității în sectoarele mari consumatoare de energie (precum industria grea), face blocul comunitar mai puțin vulnerabil la fluctuațiile prețurilor gazelor naturale. Următoarea ședință de politică monetară la BCE este programată pentru 29 octombrie. Piețele financiare cred că există 60% șanse ca dobânzile să fie majorate cu acea ocazie. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Rusia: Interzicerea exporturilor de motorină ar trebui să ajute situația pieței interne (purtătorul de cuvânt al Kremlinului)
Kremlinul a informat luni că situația de pe piețele energetice globale se înrăutățește, în special în urma instabilității din Orientul Mijlociu, iar interdicția referitoare la exporturile de motorină ar trebui să ajute la majorarea pieței interne din Rusia, transmite Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns la o întrebare privind solicitarea președintele american Donald Trump către omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, de a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești. Moscova salută demersul lui Trump, le-a spus jurnaliștilor Peskov, adăugând că oficialii ruși vor discuta reluarea exporturilor de motorină după stabilirea aprovizionării interne cu combustibili. 'Domnul Zelenski are un singur lucru de făcut. Trebuie să înceteze să lovească motorina în Rusia. Să atace ținte, dar nu motorina, pentru că provoacă o penurie de motorină', a declarat duminică Donald Trump, într-o scurtă discuție cu jurnaliștii în a doua zi a sejurului în Irlanda, petrecut pe terenul său de golf din Doonbeg. Președintele american a făcut aceste declarații în condițiile în care vineri prețul motorinei a depășit pentru prima dată 6 dolari pe galon (3,78 litri), creștere determinată de războiul din Orientul Mijlociu și de atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor rusești. în iulie, Rusia a interzis exporturile de motorină, ca parte a unui pachet mai amplu de măsuri de sprijinire a pieței interne de combustibili. De asemenea, Rusia a interzis și exporturile de motorină și benzină ale firmelor care nu produc combustibili, dar se ocupă cu revânzarea lor, precum și exporturile de combustibil pentru avioane. în 2022, motorina a fost cel mai important produs petrolier exportat de Rusia, cu livrări de aproximativ 35 de milioane de tone, din care aproape trei sferturi au fost livrate via conducte petroliere. De asemenea, în anul 2022, Rusia a exportat și 4,8 milioane de tone de benzină. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
CE aprobă ajutoare de stat de 52 milioane euro acordate de România crescătorilor de bovine afectați de creșterea prețurilor la combustibili
Comisia Europeană a aprobat luni o schemă de ajutoare de stat în valoare de 52 de milioane euro (277 de milioane lei) notificată de România pentru crescătorii de bovine care se confruntă cu creșterea prețurilor la combustibili și îngrășăminte din cauza crizei din Orientul Mijlociu, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Eurostat: Transportul feroviar de marfă în UE a scăzut cu 1,8% în 2025
Performanța transportului feroviar de marfă în Uniunea Europeană a scăzut cu 1,8% anul trecut, de la 375,1 miliarde de tone-kilometri (tkm) în 2024 la 368,2 miliarde de tone-kilometri în 2025, marcând al patrulea an de declin consecutiv, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Germania rămâne de departe cel mai mare contributor la performanța transportului feroviar de marfă, cu o treime din totalul UE (33,5% sau 123,5 miliarde tkm), urmată de Polonia (14,7% sau 54,3 miliarde tkm) și Franța (9,3% sau 34,4 miliarde tkm). Comparativ cu 2024, performanța transportului feroviar de marfă măsurată în tone-kilometri a scăzut în 16 state membre UE, în timp ce opt au raportat o creștere. Cel mai semnificativ avans a fost în Grecia (9,3%), Portugalia (8,4%) și Franța (6,6%), iar cel mai sever declin în Irlanda (minus 35,2%), Letonia (minus 18,8%) și Estonia (17,3%). Scăderi s-au înregistrat și în Ungaria, România, Croația, Bulgaria, Danemarca, Slovenia, Lituania, Slovacia, Polonia, Cehia, Țările de Jos, Germania și Luxemburg. Raportat la populația țării, volumul transportului feroviar de marfă per capita a fost cel mai ridicat în Luxemburg (10,7 tone), Austria (10,5) și Lituania (8,5). Cele mai scăzute rate au fost în Irlanda (0,03 tone per capita), Grecia (0,06) și Spania (0,5). AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
SUA: AirBaltic a cerut să intre sub protecția Legii falimentului
Operatorul aerian leton airBaltic a cerut luni în Statele Unite să intre sub protecția Legii falimentului, ca parte a restructurării financiare menite să ducă la reducerea datoriei, transmite Reuters. airBaltic, în care statul leton deține o participație majoritară, a informat că operarea zborurilor va continua conform programului, biletele și rezervările rămân valabile iar serviciile pentru clienți vor continua fără perturbări în timpul procesului supervizat de un tribunal din New York. într-un comunicat, compania a anunțat că și-a asigurat un angajament de finanțare a debitorului de 350 milioane de euro, de la creditori ca Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru sprijinirea operațiunilor în timpul restructurării. în iulie, premierul leton Andris Kulbergs a declarat, într-un interviu acordat Reuters, că Executivul negociază cu un investitor strategic pentru compania aeriană controlată de stat airBaltic, care se confruntă cu dificultăți financiare. airBaltic, în care grupul german Lufthansa deține o participație minoritară, caută finanțare pe termen scurt pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. 'Vorbim cu un partener serios, da, pot dezvălui asta. Sperăm ca în această vară să ajungem la un acord ... Trebuie să trecem prin pașii necesari în vederea pregătirii companiei pentru un investitor strategic...dacă aceasta se va întâmpla, atunci airBaltic va zbura', a declarat Kulbergs pentru Reuters, fără a da numele companiei. Principala condiție pusă de Letonia oricărui investitor este menținerea hub-ului airBaltic la aeroportul din Riga, unde este cea mai mare companie aeriană, a afirmat Kulbergs, fără a preciza ce participație ar putea prelua un potențial investitor. Situația financiară a airBaltic arată modul în care majorarea costurilor de la începutul războiului din Iran a expus problemele structurale al unor companii aeriene, sporind temerile investitorilor privind capacitatea lor de a-și achita datoriile. Compania, care operează o flotă de 55 avioane Airbus A220-300, a amânat în mod repetat planurile pentru listare deoarece întârzierea livrărilor de motoare ține la sol multe din aeronavele sale. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Șeful OpenAI amână listarea companiei și califică riscul de extincție ca fiind 'inacceptabil'
OpenAI, pionier și lider în domeniul inteligenței artificiale (IA) generative de la lansarea ChatGPT, nu va depune anul acesta cererea pentru o Ofertă Publică Inițială (IPO), a anunțat directorul general Sam Altman, citând preocupările privind siguranța legate de AI, care fac 'inacceptabil' riscul de 10% că AI ar putea cauza dispariția omenirii până la sfârșitul deceniului, transmite Reuters. Comentariile vin după ce mai mulți politicieni din SUA au cerut noi reglementări care să guverneze sistemele AI, în contextul în care angajații principalelor companii din domeniul AI și-au exprimat public, în ultimele săptămâni, îngrijorarea cu privire la creșterea riscurilor asociate sistemelor avansate de AI. Directorul companiei Anthropic, Dario Amodei, a lansat un apel pentru încetinirea vitezei de dezvoltare a inteligenței artificiale (AI), invocând necesitatea unui control mai strict al evoluțiilor sale, precum și incidentul survenit în iulie la OpenAI. Mesajul publicat sâmbătă pe pagina personală a CEO-ului survine la câteva zile după ce un cercetător din cadrul Anthropic, Jacob Coxon, și-a anunțat demisia din start-up-ul californian, pe care l-a acuzat de minimizarea riscului existențial pe care AI-ul îl reprezintă pentru umanitate. 'Chiar cred că, ținând cont de tot ce se întâmplă cu siguranța, ar fi un moment nepotrivit pentru ca listarea să aibă loc chiar acum, și nu simțim presiune în legătură cu asta', a afirmat Altman pentru revista Fortune. întrebat dacă există o șansă de 10% ca AI să cauzeze dispariția omenirii, Altman a explicat că nu știe cum ar putea fi făcută o astfel de estimare, dar a avertizat că riscul este suficient de serios astfel încât companiile AI și guvernele ar trebui să acționeze ca și cum ar fi de neacceptat. 'Dacă există un risc de 10%, sau 8%, sau 6%, problema este că toți avem o responsabilitate imensă și nu putem lăsa orgoliile sau stimulentele de profit sau orice altceva să ne stea în cale. Trebuie să acționăm astfel încât să nu ne asumăm niciunul dintre acele riscuri, și cred că putem face asta', a declarat șeful OpenAI. în iunie, New York Times anunțase că firma cu sediul în San Francisco ia în considerare să amâne listarea până în 2027. întrebat de Fortune dacă o listare în 2026 este exclusă în favoarea uneia în 2027, Altman a răspuns: 'Nu aș spune nu pentru 2026. Avem multe de făcut, inclusiv întâlniri pentru noi reglementări privind siguranța și alinierea, și modul în care industria și guvernele pot lucra împreună'. De asemenea, Altman a sugerat că OpenAI și alte firme ar putea prezenta un pact pentru încetinirea dezvoltării AI și să lucreze împreună pentru a ține sub control riscurile legate de siguranță. Conform Bloomberg, OpenAI analizează posibilitatea de a încetini dezvoltarea inteligenței artificiale de ultimă generație, iar Sam Altman și-a exprimat speranța ca și alte companii din sector să facă același lucru. Sam Altman le-a comunicat angajaților, în cadrul unei ședințe cu întreg personalul, organizată săptămâna trecută, potrivit unor surse avizate citate în articol, că OpenAI ar putea modera ritmul de dezvoltare a AI, eventual în colaborare cu alte companii. Șeful departamentului științific al OpenAI, Jakub Pachocki, a publicat recent un text pe blog în care avertiza asupra pericolelor AI și susținea că firmele din sector ar trebui să se coordoneze pentru a încetini dezvoltarea viitoare atunci când este necesar. Pachocki a adăugat că speră ca aceste încetiniri voluntare să devină o practică obișnuită până la stabilirea unor limite comune de siguranță. OpenAI a dat asigurări că a încetinit deja unele procese de dezvoltare și că a suspendat recent anumite antrenamente interne ale AI din motive de securitate. în plus, la sfârșitul lunii iulie, peste 1000 de angajați ai principalelor companii din domeniul AI au semnat o petiție prin care solicitau un mecanism de moderare a ritmului de dezvoltare al AI. îngrijorarea cu privire la riscurile sistemelor de AI a crescut, de asemenea, după ce s-a aflat că agenții de AI ai OpenAI au colaborat între ei pentru a eluda măsurile de restricție și a pirata un site web al unei terțe părți. OpenAI se așteaptă ca veniturile sale să crească rapid în următorii ani, și să depășească 280 miliarde de dolari în 2030. în mai, analiștii estimau că în urma listării compania condusă de Sam Altman ar putea ajunge la o evaluare de până la 1.000 miliarde de dolari. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)
Grecia: Salariul minim va crește cu 32 de euro de la 1 aprilie
Aproape 32 de euro pe lună este creșterea netă pentru sutele de mii de angajați cu salariul minim din Grecia, începând de la 1 aprilie 2027, informează publicația Kathimerini. Ministerul de Finanțe a indicat că majorarea brută va fi de 40 de euro, astfel încât salariul minim va ajunge la 960 euro pe lună. Deși, creșterea nu se regăsește deplin în câștigul net al angajaților, ținând cont că o parte va fi direcționată la impozite și contribuții la asigurările sociale, anunțul privind reducerea contribuțiilor angajaților cu o jumătate de punct procentual limitează povara și consolidează beneficiile finale. Pe baza calculelor, la un angajat cu o vechime de sub trei ani, salariul brut crește de la 920 euro pe lună la 960 euro pe lună. în pofida majorării câștigului, contribuția angajatului este de aproximativ 123,55 euro. Impozitul pe salariu este estimat la aproximativ 33,21 euro, rezultând un câștig net de aproape 803,24 euro, comparativ cu 771,67 euro la un câștig brut de 920 euro. Beneficiul net pentru angajat se ridică la 31,57 euro pe lună, sau aproximativ 378,80 euro pe an. Cei cu o vechime mai mare, care au beneficiat deja de majorarea pentru vechimea de peste trei ani, vor ajunge la un salariu brut de 1.056 euro pe lună, de la 1.012 euro, în timp ce câștigul net este de aproximativ 868,89 euro, de la 835,04 euro. Majorarea venitului net este estimată la 33,85 euro pe lună. Comisia Europeană prognozează pentru Grecia o creștere economică de 1,8% în 2026 și 1,6% în 2027, în timp ce Fondul Monetar Internațional estimează un avans de 1,8% anul acesta și de 1,7% anul viitor. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
Iulie a fost o lună record pentru hotelurile din Grecia
în iulie s-a înregistrat în Grecia o creștere a gradului de ocupare a hotelurilor și a tarifelor camerelor, în timp ce au crescut rezervările last-minute, informează publicația Kathimerini. Indicatorul a crescut chiar mai mult la hotelurile de cinci stele: în timp ce gradul de ocupare al hotelurilor pe întreg teritoriul țării s-a situat în iulie la 83,4%, la hotelurile de cinci stele a fost de 91,6%. în același timp, tariful mediu pe noapte la nivel național a urcat de la 168 euro la 190 euro, în timp ce la hotelurile de cinci stele a fost de 338 euro, de la 332 euro în iulie 2025, arată datele publicate de Institutul de studii în turism (ITEP). Cifrele din iulie arată modificarea tendinței descendente din iunie, sectorul turismului fiind într-o situație mai bună decât anul trecut. Gradul mediu general de ocupare s-a situat la 83,4%, comparativ cu 82,4% în iulie 2025. Comentând datele, președintele ITEP, Christina Tetradi, a observat că 'în pofida temerilor inițiale - și justificate - de pe piata hotelieră, pe fondul avansului redus din iunie, a războiului din Orientul Mijlociu, imaginea din iulie este pozitivă, performanța în domeniul ocupării atingând deja nivelul ridicat de anul trecut, confirmând reziliența turismului elen, dar și brandul solid pe care țara noastră l-a construit în ultimii ani'. Cererea a rămas solidă în vârful pieței: unitățile de cazare de cinci stele au avut în iulie un grad de ocupare de 91,6% (față de 88,6% anul trecut), cele de patru stele de 87,3% (de la 88,4% în iulie 2025), cele de trei stele de 75,6%, iar cele de două stele de 76,5%. Un factor important a fost majorarea rezervărilor last-minute. Față de iulie 2025, acestea au crescut cu 5,6%, iar la hotelurile de cinci stele cu 6,7% în 2023, Grecia a înregistrat o revenire spectaculoasă ca destinație de turism internațional și de atunci continuă tendința ascendentă. Turismul este responsabil pentru mai mult de un sfert din PIB-ul Greciei și asigură un mijloc de trai pentru aproape două milioane de greci. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Irina Giurgiu)
Economia italiană va crește cu 1% anul acesta, în linie cu nivelul din zona euro (Giorgia Meloni)
Premierul Giorgia Meloni se așteaptă ca economia italiană să crească cu 1% anul acesta, în linie cu zona euro, transmite Reuters. A treia economie a zonei euro a înregistrat anul trecut un avans de 0,5%, mai redus decât media din regiune. Creșterea PIB-ului Italiei nu a depășit 1% în ultimii trei ani, în pofida influxurilor de zeci de miliarde de euro din fondurile europene de redresare post-pandemie. Economia italiană rezistă bine, și datele din primele șase luni ale anului indică o creștere de 1% în 2026, în linie, dacă nu peste nivelul din zona euro, a declarat Meloni într-un interviu acordat sâmbătă publicației Il Foglio. 'Este de asemenea adevărat că în ultimii ani economia a avut dificultăți în atingerea unei creșteri susținute și constante', a afirmat premierul, citând printre motive costurile cu energia și productivitatea scăzută. 'Lucrăm să rezolvăm aceste probleme dar rezultatelor eforturilor noastre vor deveni vizibile doar pe termen mediu', a spus Meloni. în aprilie Guvernul de la Roma previziona o expansiune a PIB-ului de 0,6% anul acesta, dar luna trecută organismul independent de buget din Italia - UPB - a estimat un avans de 0,9%. în trimestrul doi din 2026 economia italiană a crescut cu 0,2%, după un avans de 0,3% în precedentele trei luni. Slăbiciunea economică afectează finanțele publice. Recent, FMI avertizase că anul acesta Italia va depăși Grecia și va înregistra cel mai ridicat nivel al ponderii în PIB a datoriei guvernamentale din zona euro - 138,4% - față de un nivel de 136,9% în cazul Greciei. AGERPRES/(AS - editor: Mihaela Dicu, editor online: Irina Giurgiu)
Franța abandonează ținta de reducere a deficitului bugetar
Economia Franței va crește anul acesta mai puțin decât se estima, iar Guvernul va rata ținta de reducere a deficitului bugetar, a anunțat vineri ministrul de Finanțe, Roland Lescure, transmite Reuters. înrăutățirea previziunilor complică sarcina Executivului de a adopta bugetul pe 2027 în următoarele luni într-un Parlament extrem de divizat, în contextul alegerilor prezidențiale în două tururi, din aprilie-mai 2027. Lescure le-a spus jurnaliștilor că a înrăutățit prognoza de creștere a celei de-a doua economii a zonei euro la 0,5% în 2026, de la un nivel previzionat anterior de 0,7%, dar a menținut estimarea privind o expansiune de 1% anul viitor. 'Acest an a fost marcat de crize extreme care au implicat patru tipuri diferite de șocuri: incertitudinile politice interne, majorarea prețurilor energiei, vremea extremă din vară și creșterea costurilor de împrumut', a explicat Lescure. Creșterea economică mai lentă face mai dificil pentru Guvern să reducă anul acesta deficitul bugetar la 5% din PIB, așa cum a planificat. în plus, au crescut costurile de împrumut. 'Realitatea este că bugetul a fost construit pe ipoteza unui deficit bugetar de 5% din PIB. Iar realitatea este că, astăzi, 5% nu mai este o opțiune', a afirmat ministrul de Finanțe. Acesta nu a dat publicității o nouă țintă de deficit și a spus că Executivul încă efectuează ultimele ajustări la proiectul de buget pe 2027. 'Cred că este rezonabil să spunem că incertitudinile economice nu au fost niciodată mai ridicate ca în prezent. Operăm sub constrângeri bugetare severe, nu mai avem de unde să tăiem cheltuielile', a declarat Lescure. Acesta a subliniat că Franța nu se confruntă cu dificultăți în emiterea de obligațiuni, dar a admis că au crescut costurile de împrumut, astfel încât țara va cheltui anul acesta 65 miliarde de euro pentru a-și achita datoria, aceasta fiind cea mai mare cheltuială unică din buget, și cu 4,5 miliarde de euro mai mult decât era planificat inițial, AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)
Prețul motorinei a atins un maxim istoric în SUA, 6,0556 dolari pentru un galon
Prețul motorinei la pompă a atins, vineri, un nou maxim istoric în SUA, unde un galon (3,8 litri) de motorină se vindea cu 6,0556 dolari, conform datelor de la Asociația Americană a Automobilului (AAA), transmite Bloomberg. în California, prețul motorinei este de aproape opt dolari pe galon. Calul de povară al economiei mondiale, motorina este folosită peste tot, de la generarea energiei și încălzirea locuințelor la echipamente pentru ferme și combustibil. Deși puțini americani sunt expuși direct la motorină în cadrul achizițiilor lor de zi cu zi, aceasta are un aport major la prețul alimentelor, costul transportului și al construcțiilor, astfel încât impactul prețurilor record va fi perceput de consumatori. în plus, cererea crește toamna, pentru lucrările agricole și încălzirea locuințelor. Turbulențele geopolitice au afectat sever capacitatea de a produce și transporta cantități suficiente de combustibil. în Rusia, atacurile din ultimele luni ale dronelor ucrainene au dus la interzicerea exportului de motorină. Iar închiderea Strâmtorii Ormuz și reducerea capacității de rafinare din cauza război împotriva Iranului au limitat atât producția cât și distribuția. Majorarea costurilor reprezintă o problemă pentru Partidul Republican al președintelui Donald Trump înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Ele s-ar putea dovedi critice în Maine, unde este cea mai ridicată pondere a gospodăriilor la nivel național care folosește păcură pentru încălzire, și în statele agricole, cum ar fi Ohio, Kansas și Iowa. Dar Casa Albă are puține instrumente pentru reducerea prețurilor pe plan intern, eliberarea suplimentară din rezerva strategică de țiței sau interzicerea exporturilor. Doug Burgum, secretar al Departamentului de Interne al SUA, a spus că nicio idee nu este exclusă, când a fost întrebat de restricții la exportul de motorină, dar a indicat că astfel de măsuri au dus în trecut la majorarea prețurilor. înainte ca SUA și Israelul să lanseze războiul împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie, prețul mediu la nivel național în SUA pentru un galon de motorină era de aproximativ 3,76 dolari, potrivit AAA. Prețurile au crescut rapid pe măsură ce costul țițeiului, principalul ingredient al motorinei, precum și al benzinei, a urcat vertiginos pe fondul întreruperilor lanțurilor de aprovizionare și al reducerilor de producție în Orientul Mijlociu. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Comisia Europeană: Acordul comercial istoric cu India va elimina barierele inutile din calea comerțului
Comisia Europeană a prezentat vineri Consiliului propunerile sale pentru semnarea și încheierea Acordului de liber schimb (ALS) între Uniunea Europeană și India, solicitând autorizarea semnării și încheierii acestuia, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Dacă va fi autorizat de Consiliu, acesta va fi cel mai mare acord comercial încheiat vreodată atât de UE, cât și de India. Odată adoptat și intrat în vigoare, acordul va îmbunătăți accesul pe piață, va reduce tarifele, va elimina barierele inutile din calea comerțului și va oferi norme previzibile pentru comerțul și investițiile dintre UE și India. UE și India comercializează deja bunuri și servicii în valoare de peste 180 de miliarde de euro pe an, sprijinind aproape 800.000 de locuri de muncă în UE. Acest acord va elimina sau va reduce tarifele pentru 96% din exporturile de bunuri ale UE către India. în ansamblu, reducerile tarifare vor duce la economii de aproximativ patru miliarde de euro pe an în ceea ce privește taxele vamale pentru produsele europene. Aceasta va facilita accesul întreprinderilor europene pe piața indiană și va asigura condiții de concurență mai echitabile, garantând în același timp consumatorilor posibilitatea de a beneficia de o gamă mai largă de opțiuni și de prețuri mai competitive, a indicat Executivul comunitar. Potrivit sursei citate, propunerea prezentată vineri reprezintă un pas esențial în direcția asigurării faptului că întreprinderile și consumatorii pot începe să beneficieze de avantajele acestui acord cât mai curând posibil. Acest lucru este în conformitate cu procedura accelerată stabilită de comisarul pentru comerț și securitate economică, Maros Sefcovic, la începutul acestui an. Procedura vizează accelerarea punerii în aplicare a acordurilor de liber schimb, care este esențială într-o perioadă de incertitudine geopolitică și de presiune tot mai mare asupra sistemului comercial mondial. ALS UE-India reflectă angajamentul UE de a consolida legăturile economice cu parteneri-cheie din regiunea indo-pacifică. Prin propunerile sale, Comisia solicită aprobarea Consiliului pentru a semna acordurile care vor necesita aprobarea Parlamentului European, înainte de încheierea și intrarea în vigoare. în paralel, autoritățile indiene trec prin propriile proceduri interne de ratificare, a precizat Executivul comunitar. 'Atenția noastră a fost clară încă de la început: să ne asigurăm că întreprinderile și cetățenii resimt beneficiile tangibile ale acestui ALS de referință cât mai curând posibil. Calendarul contează, motiv pentru care continuăm acum prin prezentarea propunerilor noastre Consiliului spre semnare și încheiere într-un timp record. Acest acord reunește două dintre cele mai mari economii ale lumii - o piață de două miliarde de persoane și aproximativ un sfert din PIB-ul mondial. Foarte curând va începe să creeze noi oportunități atât pentru comerț, cât și pentru investiții', a declarat Maros Sefcovic, comisar pentru comerț și securitate economică, relații interinstituționale și transparență, citat în comunicat. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Eurostat: Rata de ocupare a forței de muncă în UE a crescut în trimestrul II din 2026
Rata de ocupare a forței de muncă cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani din Uniunea Europeană s-a situat la 76,4% în trimestrul al II-lea din 2026, în creștere de la 76,3% în precedentele trei luni, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). între primul și al doilea trimestru din 2026, Portugalia și Malta (fiecare cu 0,6 puncte procentuale - pp), Grecia (0,5 pp), Letonia și Slovenia (fiecare cu 0,4 pp) au înregistrat cel mai semnificativ avans în rândul celor 14 state membre UE unde a crescut rata de ocupare a forței de muncă. Indicatorul s-a menținut stabil în patru țări membre UE și a scăzut în nouă: Austria (minus 0,4 pp), Lituania și Suedia (fiecare cu minus 0,3 pp), România, Finlanda și Franța (toate cu minus 0,2 pp), Țările de Jos, Bulgaria și Luxemburg (toate cu minus 0,1 pp). De asemenea, rata de subutilizare a forței de muncă s-a situat la 11% în cadrul forței de muncă extinse cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani în trimestrul II din 2026, stabilă comparativ cu precedentele trei luni. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Guvernatorul Băncii Centrale: Economia Franței nu este într-un pericol economic iminent, dar trebuie redus deficitul
Guvernatorul Băncii Centrale a Franței, Emmanuel Moulin, a dat asigurări că țara nu este într-un pericol economic iminent, dar a atras atenția că Guvernul trebuie să acționeze pentru a reduce deficitul bugetar, transmite Reuters. Declarația lui Moulin vine după ce joi Institutul Național de Statistică din Franța (INSEE) a înrăutățit previziunile privind avansul din acest an al celei de-a doua economii a zonei euro la doar 0,4%. Moulin a citat câțiva factori, printre care valurile de căldură și seceta care au lovit Franța în acest an, precum și problemele cu care se confruntă Airbus. Anterior, INSEE prognoza o creștere de 0,7% a economiei franceze în 2026, ușor sub expansiunea de 0,9% din 2025. 'Nu aș spune că economia este în pericol, dar este într-o situație îngrijorătoare și nesatisfăcătoare', a afirmat Moulin la postul de radio RTL. Acesta a adăugat: 'Trebuie să reducem deficitul bugetar. Dar, dincolo de asta, economia franceză are punctele ei tari. Energia nu este scumpă, iar economia este diversificată. Vedem o redresare industrială în cele mai promițătoare sectoare, cum ar fi centrele de date, apărare și industria aerospațială. Așadar, situația nu este atât de gravă'. Analiștii se așteaptă ca vineri Guvernul francez să înrăutățească previziunile privind PIB-ul, în prezent estimat la un nivel de 0,7% în acest an. Executivul are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar la 4,9% din PIB aul acesta, de la 5% din PIB în 2025. La mijlocul lunii august, ministrul francez al Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a estimat că valurile de căldură repetate din timpul verii ar putea costa Franța 'între 10 și 15 miliarde de euro în costuri directe și indirecte'. Recent, Institutul Național de Statistică din Franța și-a revizuit în scădere datele privind activitatea economică pentru primele două trimestre ale anului. Conform noilor calcule, PIB-ul Franței a scăzut cu 0,2% în primul trimestru, în loc de scăderea de 0,1% estimată anterior. în plus, PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea, și nu a crescut cu 0,2%, așa cum se preconizase inițial. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Heathrow raportează un declin al numărului de pasageri în august, o lună de vârf pentru vacanța de vară
Aeroportul londonez Heathrow - unul dintre cele mai aglomerate din Europa - a raportat o scădere a numărului de pasageri în august, o lună de vârf, și a atras atenția asupra 'dificultăților semnificative' din sector, transmite DPA. Heathrow Airport, deținut de compania franceză Ardian, Autoritatea de Investiții din Qatar, fondul de investiții saudit PIF și alții, a anunțat că în august 7,87 milioane de pasageri au trecut prin cele patru terminale ale sale, un declin anual de 2,1%, iar cea mai aglomerată zi s-a înregistrat în 2 august, cu aproape 272.000 de pasageri. Datele vin după ce în iulie Heathrow a pierdut titlul de cel mai aglomerat aeroport din Europa în fața rivalului din Istanbul. Heathrow Airport a anunțat că în iulie 7,86 milioane de pasageri au trecut prin cele patru terminale ale sale, în timp ce rivalul din Turcia a înregistrat 8,15 milioane de pasageri. Numărul total de pasageri pe Heathrow din iulie reprezintă un declin de 1,5% față de iulie 2025, în timp ce Istanbul a raportat un avans anual de 2,3%. Dar oficialii de la Heathrow au dat asigurări că rămâne 'cel mai punctual' aeroport din Europa. 'în pofida unor dificultăți semnificative din sectorul aviației în acest sezon, pasagerii s-au bucurat de zboruri confortabile, 98% așteptând mai puțin de cinci minute la controlul de securitate, și 98% din bagaje au fost expediate conform programului, ajutând la menținerea titlului de cel mai punctual aeroport din Europa', au precizat oficialii de la Heathrow. Marți, o defecțiune tehnică a lăsat sute de mii de pasageri blocați în aeroporturile din Marea Britanie, perturbările au continuat miercuri, dar zborurile au revenit la normal joi. Anularea curselor aeriene a pus presiuni asupra companiei responsabile de controlul traficului aerian, NATS, și a șefului său, Martin Rolfe. în august, numărul de pasageri britanici pe Heathrow a scăzut cu 1,7% - cel mai semnificativ declin de pe toate piețele sale - iar cel din UE cu 0,3%. Conflictul din Iran a afectat traficul de pasageri pe Heathrow. Numărul său de pasageri pe rutele din Orientul Mijlociu a scăzut cu o cincime luna trecută. Șeful Heathrow, Thomas Woldbye, a reiterat cererile pentru a obține aprobarea Guvernului britanic în vederea construirii celei de-a treia piste. Extinderea ar permite aeroportului londonez să ajungă la 150 milioane de pasageri pe an, după ce anul trecut a avut 84,46 milioane de pasageri. 'în această vară aeroportul Heathrow a rămas cel mai punctual din Europa. Cea mai lungă coadă la Heathrow este acum cea a celor 40 de companii aeriene care vor să se conecteze mai bine cu Regatul Unit dar nu-și pot asigura un slot deoarece pistele noastre sunt pline. Extinderea este un proiect național care va crea locuri de muncă, va susține creșterea economiei și va face călătoriile mai accesibile', a declarat Woldbye. Aeroportul Heathrow, care a fost deschis în 1946, dorește să-și mărească capacitatea pentru a putea fi tranzitat de 150 de milioane de pasageri pe an.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Marea Britanie: Creșterea economiei a depășit așteptările în iulie
Creșterea economiei britanice a depășit așteptările în iulie, cu un avans de 0,4%, extinzând performanța solidă din primul semestru al anului, în pofida șocului energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu, a anunțat vineri Oficiul Național de Statistică (ONS), transmite Reuters. Economiștii intervievați de Reuters se așteptau ca expansiunea PIB-ul Regatului Unit din iulie să fie la același nivel cu avansul de 0,4% din iunie, pe fondul atenuării majorării prețurilor energiei. în ritm anual, economia britanică a crescut cu 1,6% în iulie, cel mai rapid ritm de creștere începând din februarie 2025 și peste previziunile analiștilor, de 1,2%. în perioada mai - iulie 2026, PIB-ul Regatului Unit a înregistrat un avans de 0,4%, în timp ce analiștii estimau o încetinire, la 0,3%. 'Creșterea solidă în sectorul serviciilor a fost doar parțial compensată de scăderea producției și a lucrărilor de construcții'. AI pare să îmbunătățească performanțele în dezvoltarea de programe informatice, a apreciat Liz McKeown, director în cadrul ONS. în primul semestru din 2026, economia Marii Britanii a crescut cu 1%, cel mai rapid ritm de creștere din Grupul statelor puternic industrializate (G7). 'Povestea creșterii economiei britanice devine mai dificil de ignorat'. Probabil vom revizui în sus previziunile privind avansul PIB-ului pe ansamblul acestui an cu 0,1 puncte procentuale, după cele mai recente date, a apreciat Sanjay Raja, economist la Deutsche Bank. în iulie, Banca Angliei (BoE) estima o expansiune a PIB-ul Regatului Unit de 1,1% în 2026. Marea Britanie, ca și alte economii europene, a fost mai puțin afectată de conflictul din Orientul Mijlociu decât anticipau analiștii. Dar majorarea prețurilor energiei a dus la creșterea costului datoriei guvernamentale, iar BoE se așteaptă ca inflația să crească anul acesta până la 3,2%. Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1,3% a economiei britanice în 2026, un nivel similar cu cel din 2025. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Prețul barilului de petrol Brent a scăzut cu 2%, la 105,5 dolari
Prețul barilului de petrol Brent cu furnizare în noiembrie a scăzut cu 2% vineri dimineața, până la 105,5 dolari, după avansul de peste 6% înregistrat în ziua precedentă, în timp ce tensiunile din Orientul Mijlociu continuă, relatează agenția EFE. La ora 8:00 (6:00 GMT), prețul barilului Brent, de referință în Europa, a scăzut cu 2% pe piața futures din Londra, la 105,5 dolari. Cu o oră înainte, petrolul era cotat la peste 107 dolari/baril. în ziua anterioară, barilul Brent a consemnat a cincea sesiune de creștere și a ajuns chiar să depășească 108 dolari. în ultimele săptămâni, prețul petrolului a crescut ca urmare a atacurilor reciproce dintre Statele Unite și Iran, ceea ce a amplificat temerile privind noi perturbări în alimentarea cu petrol. în acest context, joi s-a aflat că producția de petrol a țărilor membre ale Organizației Exportatorilor de Petrol (OPEC) din Golful Persic a crescut cu 1,6% în august, în pofida scăderii accentuate a producției din Iran (-16 %). Aceasta a fost compensată în special prin creșterea puternică a extracției în Irak. Țările OPEC au produs în august 24 milioane de barili pe zi, un 1,46% mai mult comparativ cu luna anterioară, conform datelor unor surse independente incluse în analiza anuală a pieței, publicată vineri de grup. Pe de altă parte, barilul de petrol Texas (WTI) - de referință în SUA- a scăzut cu 1,34%, la 101,1 dolari. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)
Argentina: Inflația la cel mai scăzut nivel din ultimele 14 luni
Inflația din Argentina a încetinit în august, revenind la cel mai scăzut nivel din ultimele 14 luni, o evoluție salutată de guvernul președintelui ultraliberal Javier Milei, relatează AFP. în august, indicele prețurilor de consum s-a stabilit la 1,7%, după 2,1% în iulie, potrivit raportului Institutului Național de Statistică (Indec) publicat joi. Inflația cumulată din ianuarie atinge 21,3%, iar cea pe 12 luni este de 33,5%. Ministrul argentinian al economiei, Luis Caputo, s-a bucurat pe X pentru inflația 'cea mai scăzută din ultimele 14 luni'. Austeritatea bugetară aplicată de președintele Milei de la venirea sa la putere la sfârșitul anului 2023 a avut un efect spectaculos asupra inflației, care a fost redusă de la 161% la aproximativ 33% în ritm anual în mai puțin de trei ani. Dar aceasta constituie, de asemenea, o lovitură dură pentru consum și activitatea economică, ambele fiind în dificultate, cu excepția câtorva sectoare precum agricultura, mineritul și serviciile financiare. La începutul lunii septembrie, influenta Uniune Industrială Argentiniană (UIA) care reunește mii de companii sau camere profesionale și revendică aproape un sfert din forța de muncă din țară, i-a reamintit lui Javier Milei că 'economia nu se măsoară doar prin inflație'. 'în ceea ce privește activitatea, industria este cu 10% sub nivelurile din 2022, iar unele sectoare înregistrează o scădere de 25 până la 30 de puncte', a subliniat UIA, afirmând că, 'din august 2023, industria a pierdut 90.000 de locuri de muncă salariate'. Potrivit sindicatelor, aproximativ 30.000 de IMM-uri au fost pierdute în trei ani, precum și 300.000 de locuri de muncă, în toate sectoarele combinate. în iulie, activitatea manufacturieră a scăzut cu 4,9% în ritm anual, iar sectorul construcțiilor cu 4,5%, conform Indec. Perspectivele de creștere pentru a treia economie din America Latină sunt, de asemenea, în scădere. în sondajul privind prognozele publicat în septembrie de banca centrală, așteptările pieței înregistrează o retragere de la 2,7% la 2,1% pentru 2026. Aceste prognoze sunt cu mult sub creșterea de 5% preconizată de guvern în proiectul său de buget pentru acest an. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.c5n.com
Reuters: Statele membre UE vor reducerea importurilor pentru a proteja industria chimică și a maselor plastice
Guvernele UE intenționează să facă presiuni pentru ca Bruxelles-ul să recurgă la un instrument de apărare comercială rar utilizat pentru a proteja industria chimică și a maselor plastice de majorarea importurilor, în special din China, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Franța, Italia și, probabil, Germania - cele mai mari economii ale blocului comunitar - ar urma să solicite în următoarele săptămâni impunerea de contingente de import, cunoscute ca 'măsuri de salvgardare', au indicat sursele. Este vizată rășina polimerică din polietilen tereftalat (PET), utilizată în special la ambalaje, 'alături de produse chimice pe bază de rășină epoxidică și fibră de sticlă'. UE a impus peste 150 de măsuri comerciale, majoritatea fiind taxe vamale pentru produse strict definite, pentru a contracara dumpingul sau subvențiile incorecte. Dar are un singur set de măsuri de salvgardare, care vizează feroaliajele, alături de sistem separat menit să reducă importurile de oțel. Deși nu a confirmat o solicitare specifică, Franța s-a declarat în principiu în favoarea unei investigații privind anumite produse chimice și mase plastice. 'Franța ... consideră că ar trebui acordată o atenție specială situației sectorului chimic european, care în prezent se confruntă cu dificultăți semnificative', a spus un oficial din echipa ministrului Comerțului, Nicolas Forissier. Și Italia este interesată de o anchetă referitoare la anumite produse chimice folosite în domeniul apărării, sectorul auto, energie, construcția de nave și în infrastructură, au precizat sursele. Ministrul german al Economiei a spus de asemenea că este deschis în principiu la astfel de măsuri. O sursă din Ministerul Economiei a spus că industria chimică pregătește solicitarea unei anchete pentru anumite produse, iar Guvernul de la Berlin va analiza rezultatul anchetei Comisiei Europene (CE). Franța și Italia au cerut deja Executivului comunitar o apărare comercială mai robustă. Germania, care în urmă cu doi ani s-a opus taxelor vamale impuse producătorilor chinezi de vehicule electrice, se confruntă acum cu presiuni din partea industriei să aibă o abordare mai dură față de China, cel mai important partener comercial. Doar statele membre UE pot solicita măsuri de salvgardare. Ele votează, de asemenea, în privința măsurilor finale, care necesită sprijinul 'majorității calificate' a statelor membre UE -cel puțin 15 țări care reprezintă 65% din populația UE. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene nu a dorit să se pronunțe pe acest subiect. Bruxelles-ul caută să evite măsurile de salvgardare, pe care multe state membre UE le văd ca măsuri protecționiste. Totuși, noul climat geopolitic, cu taxele vamale americane și extinderea deficitului comercial pe relația cu China, au schimbat optica UE, industriile amenințând că majorarea importurilor riscă să ducă la concedieri în blocul comunitar. Marți, comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a admis că UE era în trecut reticentă să folosească măsurile de salvgardare dar acum Executivul comunitar își schimbă atitudinea, și a observat că partenerii comerciali impun astfel de măsuri contra UE. Industria chimică din Europa se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din ultimii 30 de ani, din cauza prețurilor ridicate la energie, a cererii slabe și a concurenței din China. Companiile, inclusiv BASF, Lanxess și Wacker, fac concedieri masive. VCI (Asociația industriei chimice germane) a spus că firmele se pregătesc să sprijine posibilele solicitări privind măsurile de salvgardare ale statelor membre UE. 'Ne așteptăm ca CE, în investigațiile sale, să țină cont de interesele și circumstanțele diferite din lanțul valoric', a indicat VCI. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Christine Lagarde (BCE) respinge planul liderului stângii din Franța privind anularea datoriei țării
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a respins joi planul liderului Partidului Franța Nesupusă (stânga radicală), Jean-Luc Melenchon, de a anula o parte din datoria publică a țării, numind ideea 'periculoasă din punct de vedere financiar' și imposibilă din punct de vedere juridic în temeiul dreptului UE, transmite Reuters. Jean-Luc Melenchon a propus anularea a 18% din datoria Franței, care, spune el, este deținută de Banca Centrală a Franței, argumentând că decizia ar elibera spațiu fiscal pentru cheltuieli sociale. Datoria publică a Franței depășește 116% din PIB. întrebată direct de această idee, Lagarde a răspuns că o astfel de decizie ar fi pedepsită de creditori. Comparând datoria publică cu un credit personal, ea a explicat că, dacă o persoană care se împrumută refuză să plătească și apoi caută o nouă finanțare, nu o va mai obține și, în schimb, se va confrunta cu majorarea dobânzilor. 'Cu siguranță nu este o idee bună și este o risipă de timp, deși populiști pot fi în orice stat membru al zonei euro', a declarat șeful BCE. Lagarde, care a fost ministru francez al Economiei, a adăugat că anularea datoriei este interzisă conform Articolului 123 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. Ea a numit tratatul 'un pilon al stabilității' și a afirmat că orice efort de a încălca reglementările privind finanțarea datoriei ar reprezenta 'o încălcare flagrantă a tratatului'. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Lagarde afirmă că BCE nu poate anticipa următoarea evoluție a ratelor dobânzilor
Consiliul Guvernatorilor nu poate anticipa următoarea evoluție a ratelor dobânzilor, care va depinde de datele economice, mai concret de inflație, a declarat joi președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, relatează agenția EFE. Consiliul Guvernatorilor a decis, în unanimitate, majorarea ratelor dobânzilor cu 25 de puncte de bază, a spus Lagarde, după reuniunea Consiliului, de la Berlin, desfășurată sub auspiciile Bundesbank, banca centrală a Germaniei. BCE a majorat ratele dobânzilor la depozitele overnight cu 25 de puncte de bază, la 2,5%, a doua creștere din acest an, deoarece estimează că 'inflația se va menține mult peste obiectiv o perioadă mai lungă', din cauza războiului din Iran. De asemenea, BCE a majorat cu 25 de puncte de bază rata dobânzii pentru operațiunile săptămânale, până la 2,65%, și pe cea pentru facilitatea de creditare marginală, până la 2,90%, începând din 16 septembrie. Lagarde a spus, de asemenea, că 'perspectivele de creștere pe termen scurt s-au îmbunătățit' comparativ cu iunie, ceea ce reflectă reziliența consumului privat și a cheltuielilor publice. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor inputurilor agricole în trimestrul al doilea
Prețurile produselor agricole au scăzut cu 5,8% în Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, acesta fiind al treilea trimestru consecutiv de declin, arată datele publicate joi de Eurostat. în schimb, prețurile inputurilor agricole (energie, îngrășăminte, nutreț etc.) au crescut cu 4,7% în trimestrul al doilea, după o perioadă de relativă stabilitate a prețurilor pe tot parcursul anului 2025 și primele trei luni din 2026. Prețul mediu al inputurilor agricole s-a majorat în toate statele membre UE, însă cele mai importante creșteri au fost înregistrate în Lituania (16,4%) și România (11,7%). La polul opus, cele mai modeste creșteri au fost înregistrate în Ungaria și Polonia (1,2% în ambele cazuri). în ceea ce privește prețurile produselor agricole, în ritm anual, acestea au scăzut în 20 de state membre UE. Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Danemarca (minus 17,2%), Irlanda (minus 16,2%), Letonia și Estonia (ambele cu o scădere de 14,5%), Luxemburg și Lituania (ambele cu o scădere de 14,2%). La acest capitol, România se numără printre țările unde prețurile produselor agricole au crescut în ritm anual, chiar dacă este vorba de o creștere de aproximativ 1%. în rândul principalele produse agricole, s-au înregistrat scăderi semnificative de prețuri la lapte (minus 16,6% între al doilea trimestru al anului 2025 și 2026) și cereale (minus 5,6%). în ceea ce privește inputurile, datele Eurostat arată că prețul mediu al energiei și lubrifianților în UE a crescut cu 22%, iar cel al îngrășămintelor și amendamentele pentru sol a crescut cu 13,4%. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor online: Irina Giurgiu)
AIE: Criza din Strâmtoarea Ormuz stimulează cererea globală de cărbune, care va atinge un nivel record în 2026
Cererea mondială de cărbune este prognozată să crească cu 1,2% în 2026, ajungând la un nivel record de 8,94 miliarde de tone, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care explică această creșterea neașteptată prin prețurile mai mari la gaze naturale, după perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz, transmite EFE. Chiar dacă în prezent practic nicio livrare de cărbune nu trece prin Strâmtoarea Ormuz, conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact indirect asupra pieței, reducând drastic livrările de GNL prin strâmtoare și crescând prețurile la gazele naturale, conform unei evaluări a situației pe piața cărbunelui la jumătatea anului, publicate joi de AIE. Creșterea cererii de cărbune reprezintă o inversare a previziunilor anterioare ale agenției cu sediul la Paris, care arătau o ușoară scădere a cererii globale de cărbune în acest an. în țările cu centrale electrice atât pe gaz, cât și pe cărbune, creșterea prețurilor la gaze încurajează o utilizare mai mare a cărbunelui pentru generarea de energie electrică, conform ultimei actualizări a AIE. Această dinamică duce la creșterea consumului de cărbune în Europa, Japonia, Coreea de Sud, China și alte piețe comparativ cu previziunile anterioare, iar efectul ar putea dura până în 2027, deși modul cum evoluează situația în Strâmtoarea Ormuz va fi crucială. 'Multe depind de redresarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz', subliniază AIE în raportul său. Dacă livrările de GNL se redresează și prețurile gazelor revin la nivelurile de dinainte de conflict, cererea globală de cărbune ar putea scădea anul viitor. în schimb, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă transporturilor de GNL, consumul de cărbune ar putea crește și mai mult. Revenirea cererii de cărbune vine în pofida faptului că producția globală de cărbune va scădea în 2026, după ce a atins un nivel record în 2025, chiar dacă va rămâne peste pragul de nouă miliarde de tone pentru al treilea an consecutiv. Principala cauză a scăderii producției este situația din China, cel mai mare producător mondial, unde inspecțiile de siguranță efectuate în urma unui grav accident minier din luna mai au dus la o reducere semnificativă a producției. Oferta mai mică de cărbune a Chinei contribuie la reducerea decalajului dintre producție și consum și ar trebui să contribuie la o reducere a stocurilor globale mari de cărbune acumulate în ultimii ani. Pentru 2027, AIE prognozează o ușoară redresare a producției globale de cărbune, impulsionată în principal de o revenire a producției chineze. Creșterea prețurilor la gaze nu este singurul factor care stimulează cererea de cărbune, potrivit AIE. De asemenea, China folosește mai mult cărbune pentru producția de substanțe chimice din cauza prețurilor ridicate la petrol, în timp ce un fenomen meteo El Nino deosebit de puternic ar putea crește nevoia de producție de energie electrică la unii dintre principalii consumatori asiatici. Per total, combinația dintre o cerere internațională mai mare decât se aștepta și o ofertă mai restrânsă pune presiune asupra prețurilor cărbunelui la nivel mondial, concluzionează AIE în raportul său. Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
'Bun venit pe piața telefoanelor pliabile': răspunsul Samsung la iPhone-ul pliabil lansat de Apple
Grupul sud-coreean Samsung a lansat joi o campanie publicitară pentru telefoanele sale pliabile, lăudând avantajul său pe partea de hardware și decizia de a intra mai rapid pe acest segment, în încercarea de a contracara provocarea creată de lansarea de către rivalul american Apple a unui iPhone pliabil, transmite Reuters. Apple a dezvăluit miercuri modelul Duo, un iPhone pliabil de 1.999 de dolari, destinat să revoluționeze o categorie de piață dominată mult timp de Samsung și companii chineze precum Huawei, ale căror dispozitive sau avut dificultăți în a trece dincolo de un public de nișă. Apple a adoptat designul în formă de pașaport pe care Samsung Electronics l-a dezvăluit acum două luni cu Galaxy Z Fold 8, la un preț de 1.899 de dolari și alimentat de inteligența artificială Gemini a Alphabet. 'Prețul Apple a fost unul dintre cele mai impresionante aspecte. Menținerea iPhone Duo puțin sub pragul de 2.000 de dolari, la 1.999 de dolari, și cu doar aproximativ 100 de dolari peste Galaxy Z Fold 8 pare o mișcare destul de îndrăzneață din partea Apple', a declarat Liz Lee, director asociat la firma de cercetare de piață Counterpoint. 'Ne așteptăm ca Apple să schimbe cu adevărat peisajul competitiv în domeniul dispozitivelor pliabile, iar cota de piață a Samsung va fi spusă la presiuni. Dar Samsung are mărime, ani de experiență și o distribuție globală puternică', a adăugat Liz Lee. Counterpoint se așteaptă ca Apple să cucerească o cotă de piață de 25%, ajungând din urmă Samsung, care ar urma să controleze o cotă de 38% în acest an. Samsung a pus panouri publicitare în orașe mari, inclusiv Seul, Tokyo și Londra, cu sloganuri precum 'Bun venit pe piața telefoanelor pliabile' și 'Cel mai ușor telefon pliabil din lume', evidențiind designul subțire și ușor al dispozitivelor sale. De asemenea, grupul sud-coreean a detaliat eforturile sale de lungă durată de a reduce greutatea telefoanelor sale pliabile într-o postare de pe site-ul său. Ca răspuns la lansarea lansarea iPhone Duo de miercuri, Samsung a lansat o serie de postări ironice pe X, ridiculizând ceea ce a descris ca o lipsă de inovație prin zeflemele precum 'reîncălzirea resturilor' și 'Până acum, la fel'. însă noul director general de la Apple, John Ternus, a criticat telefoanele pliabile existente, numindu-le 'ca două telefoane lipite stângaci unul de celălalt'. Samsung a lansat primele telefoane pliabile pentru piața de masă în anul 2019, după eșecurile inițiale, când cei care au testat telefoanele au raportat ecrane sparte și alte probleme la dislapy. De atunci, compania coreeană a lansat opt generații de telefoane pliabile, confruntându-se cu o concurență tot mai mare din partea rivalilor chinezi precum Huawei. însă Apple poate profita de lanțul de aprovizionare pe care Samsung l-a construit pentru telefoanele pliabile, inclusiv ecranele pliabile fabricate de propria unitate a Samsung, Samsung Display. 'Apple se pricepe să găsească momentul potrivit și să intre pe piață atunci când un produs atinge un anumit nivel de maturitate', a declarat Ben Wood, analist șef la CCS Insight. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Gardienii euro se pregătesc să majoreze dobânzile pe fondul unui puseu inflaționist provocat de războiul din Iran
Confruntată cu o explozie a prețurilor la energie, alimentată de războiul din Orientul Mijlociu, Banca Centrală Europeană este așteptată să majoreze joi dobânda de politică monetară cu un sfert de punct, a doua majorare din acest an, transmite Reuters. Cotația barilului de țiței Brent a trecut miercuri peste pragul de 100 de dolari, după ce SUA și Iranul au atacat active militare, navale și energetice. Această situație a relansat îngrijorările cu privire la un val de creșteri de prețuri în zona euro, importatoare de combustibili. în acest context, economiștii se așteaptă ca BCE să răspundă prin creșterea dobânzii de politică monetară de la 2,25% până la 2,50% și să semnaleze că este gata să majoreze și mai mult dobânda dacă perspectivele inflației nu se îmbunătățesc. 'O majorare în septembrie pare aproape sigură. Inflația rămâne ridicată și ar trebui să rămână la un nivel ridicat în următoarele luni înainte de a se tempera spre a doua jumătate a anului viitor', a declarat Alessia Berardi, șefa departamentului de analiză de la Amundi Investment Institute. Președinta BCE, Christine Lagarde, și colegii săi, reuniți la Berlin cu prilejul unei reuniuni de politică monetară care va avea loc în altă parte decât sediul de la Frankfurt, vor fi probabil încurajați de datele recente privind creșterea economică în zona euro. Aceste date arată că cele 21 de țări care formează zona euro au rezistat mai bine decât se preconiza, în pofida costurilor mai mari ale combustibililor, a concurenței din partea Chinei și a impactului secetei. în plus, împrumuturile bancare au crescut în luna iulie, ceea ce sugerează că decizia BCE din luna iunie de majorare a dobânzii nu a afectat activitatea și oferă decidenților posibilitatea de a înăspri și mai mult politica, dacă este necesar. 'Ne așteptăm ca președinta Lagarde să mențină o poziție agresivă, lăsând deschisă ușa pentru o înăsprire suplimentară', a declarat Martin Wolburg, economist șef la Generali Investments. Piețele financiare iau în calcul încă o creștere a dobânzii în acest an, urmată de încă una sau două anul viitor. în schimb, economiștii cred că majorarea de joi ar putea fi ultima înăsprire decisă, pentru moment, de BCE. Unul dintre motivele pentru care creșterile ulterioare ale ratelor dobânzilor ar putea fi limitate este faptul că deja s-au înăsprit condițiile de finanțare, deoarece randamentele obligațiunilor pe termen lung ating maxime nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale, reflectând îngrijorările legate de inflație și îngrijorările legate de creșterea rapidă a datoriei guvernamentale. De asemenea, BCE este așteptată să dezvăluie joi noile sale previziuni de creștere îmbunătățite pentru acest an și, posibil, pentru 2027, reflectând capacitatea de rezistență a economiei. Pe de altă parte, BCE ar putea să anunțe amânarea momentului în care inflația, care acum depășește 3%, ar urma să revină la obiectivul țintă de 2%. în iunie, BCE estima că acest lucru ar putea să se întâmple în vara lui 2027. Dincolo de decizia privind dobânda de referință, este probabil ca Lagarde să fie întrebată la conferința de presă de la finalul reuniunii despre propriul mandat, care este programat să se încheie la 31 octombrie 2027. în presă au apărut zvonuri referitoare la o posibilă numire a lui Lagarde la conducerea Forumului Economic Mondial, în timp ce șefa BCE a vorbit în iulie despre dorința sa de a susține valorile europene într-o oarecare măsură în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale franceze de anul viitor. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Din cauza caniculei, culesul viei în timpul nopții câștigă teren în sudul Portugaliei
Pe un domeniu viticol din sudul Portugaliei, culegătorii cu lanterne frontal aprinse lucrează toată noaptea printre rândurile de viță de vie pentru a evita căldura intensă care persistă și în septembrie, transmite AFP. 'Noaptea este mult mai răcoare și, cu această lumină, putem vedea mai bine ciorchinii de struguri', spune Maria Jeronima Mendes, o muncitoare agricolă în vârstă de 70 de ani, veteranul unui grup de aproximativ douăzeci de muncitori. La miezul nopții, sub un cer întunecat luminat de lună și stele, termometrul încă arată 28°C, după ce atinsese 40°C în timpul zilei. 'A lucra noaptea nu este mai obositor, este doar o chestiune de obișnuință', adaugă Maria Jeronima Mendes, care lucrează pe câmp de la doisprezece ani. în regiunea portugheză Alentejo, culesul pe timpul nopții a permis unor producători de vin să se adapteze mai bine la o climă din ce în ce mai caldă și uscată. La Herdade das Servas, o cramă de aproximativ 350 de hectare situată lângă Estremoz, la aproximativ 150 de kilometri est de Lisabona, culesul pe timpul nopții a fost adoptat pentru întreaga recoltă de struguri din 2025, după ce a fost testată cu succes în anul precedent. Crama, a cărei producție a ajuns anul trecut la aproximativ 277.000 de litri de vinuri roșii, albe și rose, angajează aproximativ douăzeci de lucrători din Portugalia, România și Asia de Sud-Est. într-un sector care are probleme cu recrutarea de personal, lucrătorii au fost inițial reticenți în a accepta munca de noapte, dar acum spun că sunt fericiți să recolteze la temperaturi mai suportabile și în condiții de muncă mai puțin extenuante. 'Recoltarea nocturnă a devenit o necesitate pentru a împiedica lucrătorii să lucreze la temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius', explică Renato Neves, director de producție la domeniul Herdade das Servas. Acest nou sistem oferă, de asemenea, avantaje pentru procesul de vinificație. 'Noaptea, strugurii sunt mai reci, ceea ce întârzie începerea fermentației și permite o mai bună decantare și o mai bună extragere a aromelor', explică Neves. Ca și în alte regiuni ale Europei afectate de o vară deosebit de caldă, culesul viei în Alentejo a demarat anul acesta la începutul lunii august, cu două săptămâni mai devreme decât de obicei. La domeniul situat lângă Estremoz, adaptarea la schimbările climatice implică și anumite detalii care au modificat oarecum peisajul. Pentru a încetini degradarea solului cauzată de perioadele prelungite de secetă, buruienile care cresc la baza viței de vie nu mai sunt smulse ca înainte, pentru a păstra o parte din umiditate. Culesul viei pe timpul nopții oferă și un avantaj suplimentar, de data aceasta în ceea ce privește energia, deoarece crama funcționează la capacitate maximă în timpul zilei, când panourile fotovoltaice instalate pe domeniu produc cea mai multă energie electrică. Culesul pe timpul nopții devine din ce în ce mai frecvent în mai multe regiuni viticole din sudul Europei, care se confruntă cu temperaturi extreme mai frecvente și mai intense, în special în mai multe podgorii din Spania, Italia și Grecia. 'Este un răspuns la schimbările climatice, iar în regiunile mediteraneene, cred că această practică este aici pentru a rămâne', spune oenologul Rui Reguinga, care o consideră 'un pas suplimentar în tranziția către o viticultură mai sustenabilă'. însă această adaptare are și unele limite, deoarece necesită o organizare specifică și o forță de muncă dispusă să lucreze în ture de noapte, notează oenologul Tiago Macena, specializat în soiuri de struguri portugheze. Deocamdată, practica rămâne limitată la marile proprietăți viticole caracteristice sudului țării și încă nu a câștigat teren în rândul micilor viticultori din nord, precizează oenologul. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Oxfam acuză FMI că vrea să revină la 'terapia de șoc' din anii 1980
Obiectivele de reducere a cheltuielilor impuse de Fondul Monetar Internațional (FMI) țărilor care beneficiază de programele sale de ajutor s-au cvadruplat după 2018, ceea ce provoacă îngrijorări că va avea loc o revenire la ajustările fiscale din anii 1980, care au agravat sărăcia, a avertizat joi organizația umanitară Oxfam, informează AFP. Aceste solicitări ale FMI au fost însoțite de 'o slăbire a protecției acordate cheltuielilor sociale în programele sale de împrumut', a denunțat Oxfam, care luptă împotriva sărăciei și inegalității. 'Aceste reduceri subminează cheltuielile esențiale pentru serviciile publice, de la sănătate și educație până la locuințe, care protejează comunitățile cu venituri mici' din țările care primesc ajutor, a acuzat Oxfam într-un comunicat. Conform analizei Oxfam, obiectivele de reducere a cheltuielilor cerute de FMI au crescut, în medie, de la 0,21% din PIB în 2018, până la 0,85% în 2025. Organizația umanitară este îngrijorată în primul rând că FMI va merge mai departe, impunând, încă din prima fază a programelor sale, o 'ajustare fiscală concentrată' care ar necesita un efort imediat din partea țărilor aflate în dificultate. Oxfam vede în asta 'o revenire la abordarea nefericită de tip 'terapie de șoc' din anii 1980', care a impus reduceri de cheltuieli mai drastice, limitând în același timp capacitatea cetățenilor de a evalua efectele politicilor economice implementate. 'Impunerea austerității în amonte este ca și cum ai cere țărilor să înghită o sticlă întreagă de otravă despre care știm deja că este dăunătoare în doze mici', a declarat Nabil Abdo, consilier pe probleme de politică al Oxfam International. Potrivit acestuia, există, de asemenea, riscul ca țările în cauză să fie nevoite 'să se confrunte cu următorul șoc cu mai puțini medici, mai puțini profesori și o plasă de siguranță mai slabă. Nu poți consolida reziliență economică prin demontarea structurilor care fac societățile rezistente', a spus Nabil Abdo. în avanpremiera reuniunii Consiliului de administrație al FMI, care va ava loc luni, Oxfam a cerut directorilor Fondului să respingă ideea unei reveniri la ajustări structurale pentru a se asigura că 'programele Fondului nu exacerbează inegalitățile'. 'FMI trebuie să acorde prioritate alternativelor, mai degrabă decât politicilor de austeritate, în special prin consolidarea impozitării progresive atât a celor mai bogați indivizi, cât și a profiturilor companiilor, pentru a crea un venit sustenabil (pentru state) fără a împinge milioane de oameni în sărăcie', a insistat Oxfam. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)