Calea Lactee, o galaxie vastă, în formă de spirală, care adăpostește sute de miliarde de stele, inclusiv Soarele nostru, a parcurs un drum lung și complicat pentru a ajunge la dimensiunile actuale, după cum arată rezultatele unei noi cercetări care documentează un eveniment de referință care a avut loc în primele etape ale istoriei sale, relatează marți Reuters.
Oamenii de știință care au observat roiurile de stele adunate lângă centrul Căii Lactee au descoperit dovezi că galaxia noastră a înghițit o galaxie mai mică, în urmă cu aproximativ 11,8 miliarde de ani, când universul avea mai puțin de 15% din vârsta sa actuală. Acest eveniment reprezintă cea mai veche fuziune galactică cunoscută a Căii Lactee și demonstrează modul în care aceasta a crescut nu numai prin formarea propriilor stele, ci și prin fuziunea cu galaxii mai mici, captive în câmpul său gravitațional.
Galaxia mai mică este clasificată drept o galaxie pitică, ceea ce o diferențiază de galaxiile mai mari, precum Calea Lactee. Cercetătorii estimează că aceasta conținea stele cu o masă echivalentă cu de 500 de milioane de ori masa Soarelui la momentul fuziunii, aproximativ un sfert din dimensiunea pe care o avea Calea Lactee la acea vreme.
Cercetătorii au folosit telescoapele orbitale Hubble și Gaia pentru a studia roiurile stelare, fiecare conținând sute de mii de stele, situate într-o regiune care se întinde pe 20.000 de ani-lumină la interiorul Căii Lactee, determinând vârsta, compoziția chimică și traiectoria acestora. Un an-lumină este distanța pe care o parcurge lumina într-un an, adică 9,5 trilioane de kilometri.
Aceste stele au devenit parte a Căii Lactee în urma unei fuziuni galactice care a avut loc la aproximativ două miliarde de ani după evenimentul Big Bang, care a dat naștere universului, au notat oamenii de știință. Galaxia pitică din care provin aceste stele a primit numele 'Low-energy-Kraken-Heracles' (LKH), în semn de recunoaștere a celor trei studii anterioare care au analizat posibilitatea unei astfel de fuziuni primordiale.
'Constatarea esențială a cercetării noastre este descoperirea fără echivoc a primului eveniment de fuziune prin care a trecut galaxia noastră în perioada sa de început', a declarat astrofizicianul Davide Massari de la Institutul Național de Astrofizică (INAF) din Bologna, Italia, autorul principal al studiului publicat în revista științifică Nature Astronomy.
Dacă această creștere timpurie a Căii Lactee a fost alimentată de formarea stelelor în interiorul ei sau de o fuziune galactică a fost o chestiune intens dezbătută, a explicat Massari. Noul studiu indică faptul că fuziunea a adus Căii Lactee, la începutul istoriei sale, un volum mare de stele și gaz interstelar care alimentează formarea stelelor, precum și substanța misterioasă numită materie întunecată.
'Aș spune că, în ceea ce privește stelele, fuziunea a fost destul de pașnică, fără coliziuni între stele. Însă, în ceea ce privește gazul, fuziunea a fost probabil mai 'explozivă'; coliziunea dintre gazul provenit de la LKH și cel din Calea Lactee a declanșat formarea multor stele', a precizat Massari.
Cercetătorul a afirmat că există, probabil, numeroase stele care s-au format inițial în galaxia pitică și care se află încă în regiunile interioare ale Căii Lactee, unele dintre ele în interiorul roiurilor stelare. Totuși, din cauza prafului interstelar din această regiune, identificarea la nivel individual a stelelor este foarte dificilă, a spus Massari.
Calea Lactee a fost implicată în alte două fuziuni galactice masive. Ea a absorbit o galaxie pitică numită Gaia-Sausage-Enceladus, la aproximativ 1,8 miliarde de ani după fuziunea LKH. Iar în ultimii aproximativ 6 miliarde de ani a fuzionat cu galaxia pitică Sagittarius.
'Fiecare dintre aceste fuziuni a avut o influență asupra evenimentelor care au dus la formarea propriului nostru sistem solar și, în cele din urmă, a Pământului', a declarat Massari. 'De aceea, cred că reconstituirea fragmentelor din trecutul Căii Lactee contribuie în mod efectiv la răspunsul la marea întrebare: 'De unde venim?''. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Calea Lactee a înghițit o galaxie mai mică, în urmă cu circa 11,8 miliarde de ani
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Regele Charles al III-lea îi avertizează pe liderii din domeniul AI cu privire la 'pericolul existențial' al acestei tehnologii
Regele Charles ale III-lea al Marii Britanii i-a avertizat joi pe liderii din domeniul inteligenței artificiale (AI) cu privire la 'pericolele existențiale' ce s-ar putea manifesta dacă această tehnologie ajunge pe mâini greșite, spunând că sunt necesare măsuri de siguranță înainte de a fi prea târziu, transmite joi Reuters.
Balenele cu cocoașă prezintă o formă de 'comportament asociat doliului' (studiu)
Un 'comportament asociat doliului' a fost observat la o balenă cu cocoașă, potrivit unui studiu publicat joi în Australia și citat de AFP. O femelă a rămas în preajma trupului lipsit de viață al puiului său, care zăcea pe fundul mării, conform imaginilor video surprinse anul trecut în largul coastei de est a Australiei.
O sondă a NASA a permis descoperirea unui crater format recent pe Lună
Un cercetător american a descoperit, cu ajutorul imaginilor transmise de o sondă a agenției spațiale americane, NASA, un crater de dimensiuni semnificative, format recent pe suprafața Lunii, un eveniment care, potrivit oamenilor de știință, se întâmplă 'o dată la un secol', relatează joi AFP. Denumit 'McGetchin' - în onoarea u
Un studiu pe un dinte fosil arată că T. Rex era un animal cu sângele cald
Pornind de la o serie de indicii chimice din dinții de Tyrannosaurus rex, oamenii de știință au demonstrat că acest prădător masiv avea sânge cald 'cu o temperatură corporală apropiată de cea a unui om', o descoperire despre care spun că ar trebui să determine o schimbare fundamentală în percepția asupra celebrului dinozaur, transmite Reuters care
Oamenii de știință au obținut 'organoizi' din celule cerebrale umane crescute pe șoareci
Oamenii de știință au crescut șoareci de laborator cărora le lipseau anumite secțiuni din creier și apoi au înlocuit țesutul lipsă cu celule umane, în cadrul unui experiment coordonat de un cercetător român de la Universitatea californiană Stanford și care reprezintă un pas înainte în studiul organoizilor ce reproduc creierul uman, trans
Un nou studiu asociază reducerea masei musculare cu un risc mai mare de demență
Reducerea masei musculare odată cu înaintarea în vârstă ar putea constitui un semn de avertizare important în ceea ce privește riscul de demență, conform concluziilor unui studiu recent condus de cercetători australieni, transmite miercuri agenția de presă Xinhua. Cercetătorii au analizat peste 80 de studii care examinau legăturile dint
SpaceX vizează data de 22 septembrie pentru primul zbor orbital al rachetei sale Starship
SpaceX intenționează să lanseze pentru prima dată uriașa sa rachetă Starship pe orbita Pământului în cadrul celui de-al 14-lea zbor de test, programat pentru 22 septembrie, transmite agenția de presă Xinhua care citează un anunț de marți al companiei americane. Fereastra de lansare este programată să se deschidă la ora locală 07:15 și va dura 75 de
Mark Zuckerberg respinge apelurile de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale
Directorul general al companiei Meta, Mark Zuckerberg, a respins marți apelurile tot mai numeroase de suspendare sau măcar de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale (IA), el considerând că mecanismele pieței și riscul unor acțiuni judiciare sunt cele mai bune garanții în fața acestei tehnologii, relatează AFP. 'Oamenii nu vor d