Specialiști de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse au început recuperarea și transportarea aici a rămășițelor de mamut descoperite miercuri pe malul Dunării, în apropierea satului Riakovo, regiunea Ruse. Descoperirea a fost posibilă datorită nivelului scăzut al apei fluviului. După finalizarea lucrărilor pe teren, rămășițele vor fi conservate și examinate la muzeu.
Descoperirea a fost semnalată inițial de un localnic care a adus în atenția autorităților fotografii ale oaselor neobișnuite. După notificarea reprezentanților municipali de mediu și a Muzeului Regional de Istorie din Ruse, specialiștii au inspectat locul miercuri.
Primarul satului Riakovo, Hristina Ivanova, a declarat că zona este deosebit de interesantă din punct de vedere istoric.
'De-a lungul anilor, aici au fost descoperite diverse vestigii, inclusiv rămășițe de animale, vase și alte obiecte', a spus ea.
'Vestea s-a răspândit foarte repede. La început nu am vrut să creăm așteptări inutile înainte de a fi siguri despre ceea ce fusese descoperit. După ce specialiștii au efectuat inspecția inițială, informația a ajuns rapid în presă. Acum întregul sat știe despre acest lucru - iar în acest caz, știe și toată Bulgaria', a declarat Ivanova.
Lucrările pe teren pentru recuperarea rămășițelor au început joi. Krasimir Kirov, curator în cadrul Secției de Natură a muzeului, a spus că există posibilitatea ca rămășițele să fi fost aduse acolo de fluviu.
'Zona din apropierea localității Riakovo reprezintă probabil un fel de depozit în care curentul Dunării a transportat și a acumulat rămășițele diferitelor animale, nu doar ale mamuților. Caracteristicile terenului au dus probabil la acumularea lor aici, creând un fel de «bancă de depozitare». Desigur, este posibil și ca unele dintre rămășițe să fi aparținut unor animale care au trăit în această zonă', a explicat Kirov.
Ipoteza preliminară de lucru este că rămășițele aparțin unui mamut lânos (Mammuthus primigenius).
'Animalul avea dimensiuni impresionante - atingea aproape cinci metri înălțime și cântărea peste șapte-opt tone. Un model al aceleiași specii poate fi văzut la Muzeul Eco cu Acvariu al Muzeului Regional de Istorie din Ruse, unde vizitatorii își pot face o idee despre dimensiunile sale', a spus Kirov.
Până acum, specialiștii au identificat o mandibulă inferioară, colți, o omoplată, coaste și alte fragmente osoase. Este posibil ca o parte semnificativă a scheletului să fie încă îngropată în sol.
'Datarea animalului este dificilă, dar specia despre care credem că este vorba a existat până acum aproximativ 7.000-10.000 de ani și a apărut în urmă cu aproximativ 500.000-800.000 de ani. A fost o specie răspândită, care a trăit într-un climat radical diferit de cel actual - mult mai rece', a precizat expertul.
Potrivit lui Kirov, oasele nu se află într-o stare bună deoarece, după o perioadă îndelungată petrecută în mediul acvatic, ele încep să se degradeze atunci când sunt expuse la aer. Din acest motiv, procesul de recuperare este realizat cu grijă, pentru ca rămășițele să poată fi transportate și conservate cu succes.
'Mai există o caracteristică interesantă. Culoarea oaselor poate oferi informații. Dacă acestea sunt foarte închise la culoare, aproape negre sau maro închis, acest lucru sugerează adesea că animalul a murit într-un mediu mlăștinos. Vorbim despre evenimente petrecute cu mii de ani în urmă, iar colorarea se datorează efectului nămolului. Am observat caracteristici similare la alte fosile descoperite în zonă. Deocamdată însă, aceasta rămâne doar o teorie de lucru', a adăugat Kirov.
Anterior, directorul Muzeului Regional de Istorie, Nikolai Nenov, a declarat pentru BTA că locuitorii din zonă au alertat autoritățile cu privire la descoperire, iar specialiștii de la Muzeul Eco al instituției au identificat inițial o mandibulă inferioară, doi colți și ceea ce era probabil o coastă de mamut.
Nenov a spus că dovezile preliminare indicau faptul că rămășițele s-ar putea să nu fi fost transportate acolo de fluviu. Numeroase descoperiri similare au fost făcute anterior în zonă și recuperate din sedimentele fluviului cu ajutorul echipamentelor de dragare. Descoperirea actuală este însă diferită, deoarece rămășițele au fost concentrate într-un singur loc, ceea ce ridică posibilitatea ca animalul să fi murit acolo.
Oamenii de știință au indicat anterior că zona ar putea conține descoperiri similare. O ipoteză este că locul era, cu mii de ani în urmă, o mlaștină în care animalul și-a găsit sfârșitul.
După conservare și examinare, rămășițele vor fi expuse la Muzeul Eco cu Acvariu al Muzeului Regional de Istorie din Ruse, dacă starea lor va permite acest lucru.
Kirov a spus că o altă caracteristică interesantă a zonei o reprezintă copacii fosilizați, dintre care unii au o vechime de câteva milioane de ani.
'Cel mai des găsim fragmente de palmieri și alte specii asociate ecosistemelor mlăștinoase, dar nu trunchiuri întregi. Sunt foarte deosebite - pot fi confundate ușor cu pietre obișnuite. Am avut odată un caz în care o companie implicată în lucrări de dragare a folosit un astfel de copac fosilizat pentru a sprijini o ușă, fără să își dea seama ce era. În cele din urmă, acesta a ajuns parte din colecția muzeului', a spus specialistul.
Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
BTA/ Rămășițele de mamut descoperite pe malul bulgar al Dunării sunt transportate la Muzeul de Istorie din Ruse

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Regele Charles al III-lea îi avertizează pe liderii din domeniul AI cu privire la 'pericolul existențial' al acestei tehnologii
Regele Charles ale III-lea al Marii Britanii i-a avertizat joi pe liderii din domeniul inteligenței artificiale (AI) cu privire la 'pericolele existențiale' ce s-ar putea manifesta dacă această tehnologie ajunge pe mâini greșite, spunând că sunt necesare măsuri de siguranță înainte de a fi prea târziu, transmite joi Reuters.
Balenele cu cocoașă prezintă o formă de 'comportament asociat doliului' (studiu)
Un 'comportament asociat doliului' a fost observat la o balenă cu cocoașă, potrivit unui studiu publicat joi în Australia și citat de AFP. O femelă a rămas în preajma trupului lipsit de viață al puiului său, care zăcea pe fundul mării, conform imaginilor video surprinse anul trecut în largul coastei de est a Australiei.
O sondă a NASA a permis descoperirea unui crater format recent pe Lună
Un cercetător american a descoperit, cu ajutorul imaginilor transmise de o sondă a agenției spațiale americane, NASA, un crater de dimensiuni semnificative, format recent pe suprafața Lunii, un eveniment care, potrivit oamenilor de știință, se întâmplă 'o dată la un secol', relatează joi AFP. Denumit 'McGetchin' - în onoarea u
Un studiu pe un dinte fosil arată că T. Rex era un animal cu sângele cald
Pornind de la o serie de indicii chimice din dinții de Tyrannosaurus rex, oamenii de știință au demonstrat că acest prădător masiv avea sânge cald 'cu o temperatură corporală apropiată de cea a unui om', o descoperire despre care spun că ar trebui să determine o schimbare fundamentală în percepția asupra celebrului dinozaur, transmite Reuters care
Oamenii de știință au obținut 'organoizi' din celule cerebrale umane crescute pe șoareci
Oamenii de știință au crescut șoareci de laborator cărora le lipseau anumite secțiuni din creier și apoi au înlocuit țesutul lipsă cu celule umane, în cadrul unui experiment coordonat de un cercetător român de la Universitatea californiană Stanford și care reprezintă un pas înainte în studiul organoizilor ce reproduc creierul uman, trans
Un nou studiu asociază reducerea masei musculare cu un risc mai mare de demență
Reducerea masei musculare odată cu înaintarea în vârstă ar putea constitui un semn de avertizare important în ceea ce privește riscul de demență, conform concluziilor unui studiu recent condus de cercetători australieni, transmite miercuri agenția de presă Xinhua. Cercetătorii au analizat peste 80 de studii care examinau legăturile dint
SpaceX vizează data de 22 septembrie pentru primul zbor orbital al rachetei sale Starship
SpaceX intenționează să lanseze pentru prima dată uriașa sa rachetă Starship pe orbita Pământului în cadrul celui de-al 14-lea zbor de test, programat pentru 22 septembrie, transmite agenția de presă Xinhua care citează un anunț de marți al companiei americane. Fereastra de lansare este programată să se deschidă la ora locală 07:15 și va dura 75 de
Mark Zuckerberg respinge apelurile de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale
Directorul general al companiei Meta, Mark Zuckerberg, a respins marți apelurile tot mai numeroase de suspendare sau măcar de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale (IA), el considerând că mecanismele pieței și riscul unor acțiuni judiciare sunt cele mai bune garanții în fața acestei tehnologii, relatează AFP. 'Oamenii nu vor d









