La nivel global, oamenii folosesc în prezent circa 7.500 de limbi, cele mai vorbite - atât de vorbitori nativi, cât și de non-nativi - fiind engleza, chineza mandarină, hindi, spaniolă, arabă și franceză. Deși par foarte multe, numărul lor este mult mai mic în comparație cu diversitatea lingvistică din alte epoci, relatează Reuters.

Cercetătorii au folosit modelarea matematică, precum și cunoștințe de antropologie, lingvistică și demografie pentru a estima numărul limbilor folosite global într-o perioadă începând cu circa 12.000 de ani în urmă și până la sfârșitul Epocii de Gheață, un interval cunoscut sub denumirea Holocen. Oamenii de știință au identificat o perioadă cuprinsă între primul mileniu î.Hr. și primul mileniu d.Hr. când omenirea ar fi vorbit zeci de mii de limbi diferite.

Cercetătorii au pus în evidență un declin important față de această ''epocă de aur'' lingvistică din cauza înlocuirii limbilor sub influența unor factori precum expansiunea marilor imperii în Antichitate și colonialismului european din ultimele secole.

''Limbile sunt importante pentru comunitățile lor. Transmit cunoștințe, asocieri, amintiri'', a spus Claire Bowern, profesoară de lingvistică și antropologie la Universitatea Yale din Connecticut și autoarea principală a articolului publicat în revista Science.

''Pentru oamenii de știință, limbile conțin cantități uriașe de informație despre trecut, despre locurile unde au trăit oamenii la ceea ce mâncau și discuțiile pe care le aveau. Ne oferă de asemenea o fereastră către mintea umană'', a spus Bowern.

Multe familii lingvistice au apărut și au evoluat, apărând ulterior și limba scrisă, în Mesopotamia - limba sumeriană și scrierea cuneiformă - în mileniul IV î. Hr., precum și în alte regiuni ca Egipt, China și Mesoamerica. Potrivit estimărilor cercetătorilor, numărul limbilor a atins un maxim cuprins între 30.000 și probabil peste 75.000 de limbi diferite utilizate global într-un anumit moment.

''Rareori ne dăm seama că, în urmă cu câteva mii de ani, omenirea trăia într-o lume culturală mult mai diversă decât cea pe care o cunoaștem azi'', a spus un alt autor al studiului, Damian Blasi, specialist în științe cognitive și antropolog evoluționist la Instituția catalană pentru cercetare și studii avansate din Spania.

Surse fragmentate

Cercetătorii au trebuit să dea dovadă de ingeniozitate pentru a elabora niște estimări.

''Până recent, nu existau dovezi directe privind numărul limbilor. Nu ne putem baza pe sursele extrem de fragmentate din Antichitate. Dar pentru că știm cum funcționează relațiile dintre limbi și societăți, folosim câteva ipoteze pentru a crea un model de simulare a diversității lingvistice de-a lungul timpului'', a spus Bowern.

Cercetătorii au folosit date referitoare la 171 de societăți de vânători-culegători din Africa, America de Sud și Asia de Sud-Est pentru a estima mărimea grupurilor etnolingvistice, fiecare reprezentând o limbă diferită, la începuturile Holocenului. Au aplicat aceste date la estimări privind populația de la acea vreme.

Oamenii erau dispersați în grupuri mici în diferite zone de pe glob și trăiau ca vânători-culegători nomazi înainte să apară agricultura și să înființeze așezări permanente și culturi mai complexe. Potrivit estimărilor cercetătorilor, aceste grupuri disparate vorbeau, în urmă cu 12.000 de ani, probabil 4.500 până la 6.200 de limbi.

Odată cu creșterea graduală a populației în mileniul următor și a schimbărilor apărute în societate, numărul limbilor s-a extins.

''Creșterea populației și folosirea agriculturii a dus la comunități mai sedentare și a fost ideală pentru dezvoltarea multor, multor limbi mici'', a spus Bowern.

Numeroase limbi, atât majore, cât și minore, au apărut și apoi au dispărut: spre exemplu sumeriana, hitita, akkadiana, etrusca, diferite limbi folosite în Egiptul Antic și în China Antică, dar și câteva limbi africane cu plescăituri.

Bowern descrie modalitatea prin care au dispărut unele limbi.

''Oamenii care vorbeau acea limbă au fost uciși sau oamenii care vorbeau acea limbă au trecut sau au fost forțați să treacă la altă limbă'', a spus ea.

Bowern a mai precizat că limbile vechi pot evolua în limbi noi, așa cum latina, limba Romei antice, s-a transformat în franceză, italiană și spaniolă în secolele care au urmat destrămării Imperiului Roman de Apus în 476 d. Hr.

Puterile coloniale au practicat adesea imperialismul lingvistic. Spre exemplu, Anglia a luat măsuri severe împotriva limbii irlandeze în Irlanda, Spania a interzis limbile indigene în Americi, iar Portugalia a interzis limbile indigene în Brazilia. La fel, Franța a impus franceza în coloniile sale africane, iar Japonia a suprimat limba coreeană în Coreea.

Unele limbi au reușit să reziste. Spre exemplu limbile incașilor, mayașilor și aztecilor au supraviețuit eforturilor de suprimare duse de spanioli.

Circa jumătate din limbile folosite azi sunt considerate în pericol.

Bowern spune că ''90% din populația globului vorbește 10% din limbile lumii, așadar sunt multe, multe limbi cu un număr mic de vorbitori și de utilizatori''. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Anda Badea)