Cercetătorii de la Institutul Ruder Boskovic (IRB) din Croația, în colaborare cu o echipă de oameni de știință din Regatul Unit, au descoperit noi detalii despre modul în care celulele de melanom, una dintre cele mai periculoase forme de cancer de piele, se atașează de țesutul înconjurător, dar și despre factorii care pot determina deplasarea acestora, transmite agenția de presă Hina.
Descoperirile sunt semnificative deoarece capacitatea celulelor canceroase de a se desprinde, de a migra și de a se răspândi în alte zone ale corpului reprezintă un pas cheie în dezvoltarea metastazelor.
Rezultatele, publicate în două articole din jurnalul științific Cell Communication and Signaling, arată că aceeași proteină poate să joace roluri diferite în interiorul unei celule, în funcție de locația sa, a indicat IRB.
'Această cercetare nu reprezintă o nouă terapie, însă oferă informații importante cu privire la mecanismele de adeziune din celulele de melanom. Cercetarea fundamentală suplimentară privind rolul proteinelor de adeziune ar putea contribui, în viitor, la o dezvoltare mai rapidă și mai de succes a medicamentelor care țintesc aceste molecule', a declarat doctor Nikolina Stojanovic de la IRB, autoare principală și autoare corespondentă în cazul ambelor articole.
Cercetarea s-a concentrat asupra proteinei KANK2, o moleculă care ajută celulele să-și organizeze structurile interne și să-și adapteze modul în care interacționează cu mediul înconjurător. Astfel de proteine sunt importante deoarece influențează comportamentul celular, inclusiv capacitatea de deplasare.
Studiul a descoperit că proteina KANK2 poate să îndeplinească funcții diferite, ba chiar opuse, în celulele de melanom, în funcție de locul în care este situată. Într-o anumită zonă a celulei, reducerea cantității de proteină a încetinit deplasarea celulară, în timp ce într-o altă zonă a sporit mobilitatea celulelor, ca și cum ar fi fost eliberată o frână.
Doctor Andreja Ambriovic Ristov din cadrul IRB, autoare corespondentă a celor două studii, a declarat că aceste rezultate arată că înțelegerea comportamentului celulelor canceroase necesită nu numai identificarea proteinelor prezente, ci și determinarea locului în care se află acestea și a modului în care interacționează cu alte molecule.
În cel de-al doilea articol, publicat în același jurnal două luni mai târziu, echipa a arătat că proteina KANK2 este prezentă și într-un al treilea tip de structură de adeziune, pe care celulele o utilizează pentru a se atașa de mediul înconjurător.
Aceste structuri de adeziune au fost descoperite relativ recent și rămân puțin înțelese. Cercetătorii cunosc faptul că ele joacă un rol important în timpul diviziunii celulare și că sunt deosebit de interesante deoarece, spre deosebire de alte tipuri de adeziune, nu sunt conectate direct la rețeaua structurală internă care conferă celulelor forma lor și le permite mișcarea.
Aceste descoperiri susțin concluzia că o singură proteină poate să îndeplinească multiple funcții, care se schimbă în funcție de localizarea și de interacțiunile sale în interiorul celulei.
'Următorul pas va fi să stabilim dacă același mecanism există și în celulele primare de melanom izolate de la pacienți, care seamănă mai mult cu melanoamele din corpul uman', a declarat doctor Marija Loncaric de la IRB. Ea studiază în prezent celulele de melanom primar pentru a stabili dacă acestea se comportă la fel ca și culturile celulare permanente și intenționează să efectueze experimente cu ajutorul unor modele tridimensionale de melanom. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Noi indicii referitoare la deplasarea celulelor de melanom, descoperite de o echipă de cercetători croați

Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Regele Charles al III-lea îi avertizează pe liderii din domeniul AI cu privire la 'pericolul existențial' al acestei tehnologii
Regele Charles ale III-lea al Marii Britanii i-a avertizat joi pe liderii din domeniul inteligenței artificiale (AI) cu privire la 'pericolele existențiale' ce s-ar putea manifesta dacă această tehnologie ajunge pe mâini greșite, spunând că sunt necesare măsuri de siguranță înainte de a fi prea târziu, transmite joi Reuters.
Balenele cu cocoașă prezintă o formă de 'comportament asociat doliului' (studiu)
Un 'comportament asociat doliului' a fost observat la o balenă cu cocoașă, potrivit unui studiu publicat joi în Australia și citat de AFP. O femelă a rămas în preajma trupului lipsit de viață al puiului său, care zăcea pe fundul mării, conform imaginilor video surprinse anul trecut în largul coastei de est a Australiei.
O sondă a NASA a permis descoperirea unui crater format recent pe Lună
Un cercetător american a descoperit, cu ajutorul imaginilor transmise de o sondă a agenției spațiale americane, NASA, un crater de dimensiuni semnificative, format recent pe suprafața Lunii, un eveniment care, potrivit oamenilor de știință, se întâmplă 'o dată la un secol', relatează joi AFP. Denumit 'McGetchin' - în onoarea u
Un studiu pe un dinte fosil arată că T. Rex era un animal cu sângele cald
Pornind de la o serie de indicii chimice din dinții de Tyrannosaurus rex, oamenii de știință au demonstrat că acest prădător masiv avea sânge cald 'cu o temperatură corporală apropiată de cea a unui om', o descoperire despre care spun că ar trebui să determine o schimbare fundamentală în percepția asupra celebrului dinozaur, transmite Reuters care
Oamenii de știință au obținut 'organoizi' din celule cerebrale umane crescute pe șoareci
Oamenii de știință au crescut șoareci de laborator cărora le lipseau anumite secțiuni din creier și apoi au înlocuit țesutul lipsă cu celule umane, în cadrul unui experiment coordonat de un cercetător român de la Universitatea californiană Stanford și care reprezintă un pas înainte în studiul organoizilor ce reproduc creierul uman, trans
Un nou studiu asociază reducerea masei musculare cu un risc mai mare de demență
Reducerea masei musculare odată cu înaintarea în vârstă ar putea constitui un semn de avertizare important în ceea ce privește riscul de demență, conform concluziilor unui studiu recent condus de cercetători australieni, transmite miercuri agenția de presă Xinhua. Cercetătorii au analizat peste 80 de studii care examinau legăturile dint
SpaceX vizează data de 22 septembrie pentru primul zbor orbital al rachetei sale Starship
SpaceX intenționează să lanseze pentru prima dată uriașa sa rachetă Starship pe orbita Pământului în cadrul celui de-al 14-lea zbor de test, programat pentru 22 septembrie, transmite agenția de presă Xinhua care citează un anunț de marți al companiei americane. Fereastra de lansare este programată să se deschidă la ora locală 07:15 și va dura 75 de
Mark Zuckerberg respinge apelurile de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale
Directorul general al companiei Meta, Mark Zuckerberg, a respins marți apelurile tot mai numeroase de suspendare sau măcar de încetinire a dezvoltării Inteligenței Artificiale (IA), el considerând că mecanismele pieței și riscul unor acțiuni judiciare sunt cele mai bune garanții în fața acestei tehnologii, relatează AFP. 'Oamenii nu vor d









