România în lume
117 articole
UPDATE Marea Britanie: Cei doi români acuzați că au înjunghiat un jurnalist iranian la Londra au fost condamnați la închisoare
Doi bărbați români, despre care procurorii britanici au afirmat că acționau ca intermediari pentru guvernul iranian, au fost condamnați vineri la închisoare pentru că au înjunghiat la Londra un jurnalist care lucra pentru o organizație media în limba persană, informează Reuters. Pouria Zaratifoukolaei, cunoscut ca Pouria Zeraati, un jur
SUA250/Nicușor Dan: Parteneriatul dintre țările noastre trebuie aprofundat, apărat și proiectat în viitor cu ambiție
Parteneriatul dintre România și SUA trebuie aprofundat, apărat și proiectat în viitor cu ambiție, fiind bazat pe o fundație durabilă de respect, admirație și țeluri comune care rămâne foarte relevantă astăzi, afirmă președintele român Nicușor Dan într-un articol de opinie pentru compania media americană Newsmax, cunoscută pentru orientar
Guvernul Republicii Moldova a aprobat semnarea unui nou acord privind construcția podului de peste Prut
Guvernul de la Chișinău a aprobat semnarea unui nou acord între Republica Moldova și România privind construirea, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de transport de interes strategic, inclusiv a podului rutier de frontieră peste Prut, între localitățile Ungheni de pe ambele maluri ale Prutului. Proiectul face parte din conexiunea rutieră cu
Daniel Buda este noul șef al Delegației României din grupul PPE, înlocuindu-l pe Rareș Bogdan
Europarlamentarul Daniel Buda este de miercuri noul șef al Delegației României din cadrul grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European în urma unei decizii a eurodeputaților PNL de a-l înlocui pe Rareș Bogdan cu acesta și în urma notificării grupului PPE, a anunțat miercuri pe o rețea de socializare eurodeputatul Si
Crește proporția românilor care percep UE ca pe un loc de stabilitate și consideră benefică apartenența la spațiul comunitar (Eurobarometru)
Proporția românilor care consideră Uniunea Europeană un loc de stabilitate într-o lume cu probleme a crescut la 74% de la ultimul sondaj Eurobarometru din toamna anului trecut, iar apartenența României la spațiul comunitar este considerată benefică de 73% dintre cetățeni, o evoluție semnificativă în același interval din timp, potrivit rezultat
Germania arestează un român care intenționa să instaureze un regim național-socialist în România
Germania a arestat marți un cetățean român acuzat de tentativă de fondare a unei organizații teroriste de extremă dreapta, cu scopul de a declanșa un 'război terorist' în România, de a provoca prăbușirea statului român și de a contribui la crearea unei entități statale inspirate de modelul național-socialist (nazismul - n.r.), a anunța
Expoziția 'Relația România-Spania reflectată în presă. O perspectivă istorică bilaterală' în Parcul El Retiro din Madrid
Ambasada României în Regatul Spaniei și Institutul Cultural Român de la Madrid, cu sprijinul Agenției Naționale de Presă AGERPRES, organizează expoziția 'Relația România-Spania reflectată în presă. O perspectivă istorică bilaterală', deschisă publicului în perioada 29 iunie - 26 iulie 2026, în Paseo de Coches din Parc
SVR: Porturile din Odesa,principala rută de tranzit pentru drogurile latino-americane către Europa, via România, Polonia și RMoldova
Porturile din regiunea Odesa devin principala rută de tranzit pentru drogurile latino-americane către Europa prin Polonia, Republica Moldova și România, a declarat luni Serviciul de Informații Externe (SVR) din Rusia, care a acuzat serviciile de informații ucrainene că facilitează și profită de pe urma traficului de droguri din America Latină, în special
UPDATE Ambasadorul României la Moscova a fost convocat la sediul MAE rus
Ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, a anunțat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zaharova, informează joi Interfax. 'Ambasadorul român a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe, unde va fi informat despre măsurile de represal
Rutte apără sprijinul militar european pentru SUA și dă drept exemplu România
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat marți că este de acord cu criticile președintelui american Donald Trump la adresa NATO, dar a insistat că, în ciuda unor frustrări din cadrul alianței, membrii europeni ai acesteia au oferit sprijin operațiunilor militare conduse de SUA și, în acest sens, a dat drept exemplu România, potrivit Fox News.
Peter Magyar: Grupul de la Vișegrad nu intenționează în prezent să admită noi membri permanenți
Prim-ministrul ungar, Peter Magyar, a declarat marți că Grupul de la Vișegrad (V4) nu intenționează în prezent să admită noi membri permanenți, deși, în cadrul unui format 'V4-plus', ar putea invita ocazional oaspeți, inclusiv țări din afara UE, relatează miercuri agenția de știri croată HINA, care citează MTI. Grupul de la Vișegrad a fost
România în continuare fără premier, criza politică se adâncește (agenții de presă)
România rămâne fără un nou prim-ministru după eșecul de luni seară al liberalului Adrian Veștea de a fi ales de către Parlament, la aproape două luni de la demiterea lui Ilie Bolojan, scrie AFP. Veștea, desemnat la jumătatea lunii iunie de către președintele Nicușor Dan pentru a forma noul guvern, avea nevoie de 233 de voturi favorabile din 464, dar a obținut doar 189, o parte dintre aleși, inclusiv cei ai partidului de extremă dreapta AUR, părăsind sala de ședințe înaintea începerii votului. 'Am conștiința împăcată, mi-am făcut datoria', a declarat Veștea presei după vot, denunțând atitudinea AUR, care are 90 de aleși. '47 de zile fără guvern ne costă deja prea mult: fonduri europene, încredere, timp pe care nu-l mai recuperăm. Rămân convins că responsabilitatea trebuie să bată orice calcul politic', a scris el ulterior pe Facebook. Criza politică din România, țară membră a Uniunii Europene și a NATO, a început în aprilie trecut, când social-democrații au părăsit coaliția formată cu un an în urmă cu conservatorii, liberalii și minoritatea maghiară, și s-a agravat odată cu moțiunea de cenzură prezentată în luna următoare, notează EFE. Președintele centrist Nicușor Dan trebuie acum să nominalizeze un alt prim-ministru, care va avea la dispoziție 10 zile pentru a forma un cabinet și a solicita aprobarea Parlamentului. Conform legislației române, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate dacă doi prim-miniștri desemnați nu reușesc să obțină sprijinul Legislativului în termen de 60 de zile, subliniază Reuters. Următoarele alegeri parlamentare din România sunt programate în 2028, iar această țară din UE nu a organizat niciodată alegeri anticipate. întrucât Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partidul de opoziție de extremă dreapta, conduce sondajele de opinie, analiștii se așteaptă în general ca Parlamentul să susțină următorul candidat al președintelui. Potrivit analistului Remus Ioan Ștefureac, fondatorul INSCOP Research, unul dintre principalele institute de sondare din România, 'a doua respingere a unui guvern propus ar declanșa «opțiunea nucleară» a alegerilor anticipate', ceea ce ar fi 'o catastrofă pentru țară, pentru economie, pentru firme și pentru veniturile oamenilor', a declarat el într-o postare pe Facebook luni, citat de AFP. 'Niciun partid, cu excepția AUR, nu ar fi avantajat de anticipate', a adăugat el. Având în vedere fragmentarea parlamentului și refuzul liberalilor de a forma o altă coaliție cu social-democrații, un guvern minoritar PNL-USR-UDMR este cel mai probabil scenariu, au declarat parlamentari din mai multe partide, scrie EFE. 'Cabinetele minoritare au dificultăți în a guverna, dar oricare dintre versiuni ar fi cel puțin transparentă din punct de vedere democratic', a declarat Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai, citat de Reuters. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *LIVE UPDATE Parlament/ A început ședința pentru învestirea Guvernului propus de Adrian Veștea *LIVE UPDATE Parlament/ Miniștrii propuși în Guvernul Veștea - audiaţi în comisiile de specialitate
Interpol avertizează asupra creșterii traficului de persoane prin utilizarea platformelor digitale de plată
Organizația internațională de poliție Interpol a desfășurat o operațiune în șapte țări europene, menită să identifice un nou sistem de recrutare a victimelor traficului de persoane, în mare parte din America de Sud, prin intermediul platformelor digitale de plată care oferă conținut sexual explicit, informează vineri EFE. Misiunea, denumită CyberProtect III, a avut loc între 19 și 22 mai, în colaborare cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Paisprezece ofițeri au participat la operațiune în Spania, Germania, Olanda, România, Suedia, Ucraina și Regatul Unit, a declarat Interpol într-un comunicat de presă. Pe lângă identificarea a 34 de cazuri, 18 profiluri suspecte și 27 de potențiale victime, exercițiul a analizat această formă de criminalitate din ce în ce mai activă. Operațiunea a oferit o mai bună înțelegere a acestui modus operandi și a dezvăluit că o mare parte a victimelor provin din America de Sud, 'o sursă cheie pentru exploatarea sexuală atât reală, cât și virtuală'. 'Rețelele de crimă organizată utilizează din ce în ce mai mult servicii de conținut bazate pe abonament, asociate în mod obișnuit cu materiale cu conținut sexual explicit, pentru a recruta și exploata sexual femei, minori și adulți vulnerabili. Victimele sunt ademenite cu promisiunea că vor câștiga bani, dar sunt canalizate către producția de conținut de exploatare', a declarat Interpol. Grupurile criminale se prezintă drept agenții de modeling pentru a atrage victimele, reținându-le cea mai mare parte a câștigurilor, în timp ce le presează psihologic să producă conținut din ce în ce mai explicit, a adăugat Interpol. Site-urile web de plată folosesc un limbaj codificat care permite traficanților să evite detectarea, în timp ce jurisdicțiile fragmentate și dificultatea de a furniza dovezi împiedică eforturile de aplicare a legii, a declarat organizația. 'Grupurile criminale folosesc, de asemenea, platforme online pentru a comercializa programe de instruire care predau cum se pot obține profituri din exploatarea femeilor prin intermediul platformelor de abonare la conținut', o practică emergentă numită 'e-pimping' (proxenetism electronic - n.r.), a remarcat Interpol. 'Reunind agenți pentru această abordare colaborativă, am descoperit informații cruciale despre modul în care platformele de abonare la conținut sunt folosite ca arme pentru a exploata persoanele vulnerabile. Fiecare identificare a unui suspect și a unei victime generează piste imediate de investigație și ne consolidează capacitatea de a demonta aceste rețele criminale și de a-i proteja pe cei aflați în pericol', a declarat David Caunter, directorul Interpol pentru Criminalitate Organizată Emergentă. CyberProtect III a arătat, de asemenea, că exploatatorii folosesc platforme de mesagerie criptate, cumpără producători de conținut pentru 'sume semnificative' și adesea plătesc cu criptomonede, cu tarife echivalente de doar 3 dolari pentru 25 de minute de conținut privat. Proxeneții folosesc, de asemenea, rețelele sociale pentru a face schimb de experiență și inteligența artificială pentru a crea profiluri false. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea) Sursa foto: www.interpol.int
UE: 19 țări, între care și România, solicită progrese în crearea de centre pentru migranți în străinătate
Nouăsprezece șefi de stat sau de guvern ai Uniunii Europene au cerut vineri, într-o scrisoare, 'progrese cât mai curând posibil' în crearea de centre pentru migranți în țări terțe pentru 'eliminarea stimulentelor pentru migrația ilegală' și 'repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa', informează EFE. Scrisoarea, o inițiativă a prim-ministrului danez Mette Frederiksen, este semnată de liderii Austriei, Belgiei, Bulgariei, Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Greciei, Italiei, Lituaniei, Letoniei, Maltei, Olandei, Poloniei, României, Slovaciei, Sloveniei, Suediei și Ungariei. 'Decizia privind cine poate intra și rămâne în țările noastre trebuie să fie întotdeauna democratică. Este esențial să continuăm să contestăm statu quo-ul, în care traficanții de persoane se îmbogățesc, iar migrația este exploatată', se arată în scrisoarea adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, Antonio Costa. Liderii, între care se numără conservatori precum premierii italian Giorgia Meloni, ungar Peter Magyar și belgian Baart De Wever, precum și progresiști ca premierii olandez Rob Jetten, maltez Robert Abela și chiar Frederiksen, au afirmat că, în ultimii ani, și-au unit forțele 'pentru a găsi soluții la provocările Europei legate de migrație'. De asemenea, semnatarii au menționat că în această lună 'au fost atinse noi etape importante odată cu acordul privind elementele finale ale legislației cheie', referindu-se la votul recent din Parlamentul European despre Regulamentul privind returnarea, care permite, printre altele, crearea de centre de returnare a migranților în țări terțe. Unele dintre țările semnatare - Grecia, Austria, Danemarca și Olanda - precum și Germania, negociază deja împreună cu țări terțe crearea acestor infrastructuri. 'împreună, am redefinit dezbaterea europeană privind migrația și am ajuns la un consens larg cu privire la necesitatea unei politici europene de migrație care să fie atât fermă, cât și echitabilă. O politică de migrație care să protejeze coeziunea societăților noastre și să ofere protecție celor mai vulnerabili', au afirmat semnatarii. Acum, trebuie să 'demonstrăm rezultate concrete care să facă o diferență reală' și să 'facem progrese cât mai curând posibil cu soluții bazate pe țări terțe', au continuat semnatarii scrisorii, referindu-se la aceste centre de migranți cărora Spania li s-a opus încă de la început. 'Credem că aceasta este cea mai eficientă modalitate de a pune capăt modelelor de afaceri ale traficanților de migranți, de a elimina stimulentele pentru migrația ilegală către Europa și de a asigura repatrierea celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Europa. Toate acestea trebuie făcute în conformitate cu legislația UE și convențiile internaționale și în strânsă cooperare cu țările terțe', au explicat ei. în plus, semnatarii au încurajat celelalte state membre 'să fie dispuse să urmărească astfel de soluții și să colaboreze cu potențiali parteneri' și au cerut Comisiei Europene 'să continue să sprijine statele membre în aceste eforturi, inclusiv cu resurse financiare'. De asemenea, semnatarii scrisorii au invitat Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și alte organizații internaționale relevante să participe activ la acest proces. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Liderii statelor UE discută despre bugetul multianual 2028-2034, în a doua zi a Consiliului European
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului European de vară, discută vineri despre bugetul multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028 - 2034. Este de așteptat ca șefii de stat și de guvern să își prezinte punctele de vedere despre varianta de compromis prezentată în 11 iunie de președinția cipriotă a Consiliului UE. Acest proiect menține în mare parte reducerile propuse de Comisia Europeană în cazul fondurilor pentru agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare. Noua propunere mai prevede diminuarea Fondului European pentru Competitivitate cu aproximativ 15 miliarde de euro și a banilor alocați apărării și acțiunii externe a UE cu circa 13,5 miliarde de euro. Volumul total al bugetului propus inițial de Comisie (aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034) s-ar reduce cu 2%. Negocierile dintre Consiliul UE și Parlamentul European se vor intensifica în perioada următoare, obiectivul vizat fiind adoptarea cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026. Zelenski mulțumește țărilor membre ale UE, în special celor vecine cu Ucraina, printre care și România în prima zi a reuniunii la nivel înalt, joi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat liderilor europeni pentru prima dată după ce un adversar declarat al său, fostul premier ungar Viktor Orban, a pierdut alegerile parlamentare din țara sa. Șeful statului ucrainean a mulțumit Uniunii Europene pentru sprijinul acordat Kievului și țărilor membre ale UE, în special celor vecine cu Ucraina, printre care și România. ''După schimbările din Ungaria - schimbări bune în Ungaria, este opinia mea - există în mod clar o nouă ocazie de a consolida atât relațiile din interiorul UE, cât și pe cele între UE și Ucraina. Pentru Ucraina, a fi un bun vecin nu a însemnat niciodată vorbe goale. Și acum suntem pregătiți să lucrăm cât mai îndeaproape posibil și cu respect reciproc cu fiecare dintre vecinii din UE ai noștri. Vreau să le mulțumesc vecinilor noștri - Ungaria, Polonia, România, Slovacia - și tuturor celorlalte țări din UE și vă asigur că Ucraina este foarte angajată față de respectul reciproc'', a afirmat Zelenski în discursul său. Liderii statelor membre au adoptat joi o serie de concluzii Liderii statelor membre au adoptat joi o serie de concluzii privind sprijinul pentru Ucraina în războiul său de apărare contra Rusiei și apărarea și securitatea europene și au discutat despre competitivitate și provocările economice globale. ''Consiliul European își reafirmă sprijinul continuu, ferm și de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. Uniunea Europeană, în coordonare cu partenerii și aliații care au aceeași viziune, va continua să ofere Ucrainei și poporului său un sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic cuprinzător'', arată concluziile primei zile a summitului UE. De asemenea, Consiliul European condamnă ferm recenta escaladare gravă de către Rusia, între care atacurile la scară largă cu rachete și drone îndreptate împotriva civililor din Ucraina și comportamentul din ce în ce mai agresiv, nechibzuit și iresponsabil față de statele membre ale UE, inclusiv acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine. ''Incidentul recent în care o dronă rusească încărcată cu explozivi s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România, precum și incidente similare din alte state membre sunt rezultatul direct al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și amenință securitatea cetățenilor UE și stabilitatea în regiune. Consiliul European condamnă cu fermitate încălcările repetate ale spațiului aerian și ale apelor teritoriale ale statelor membre și subliniază că Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru consecințele comportamentului său de escaladare și ale continuării acțiunilor sale militare. Consiliul European își reafirmă angajamentul ferm față de securitatea tuturor statelor membre'', subliniază documentul citat. Liderii țărilor membre au salutat desfășurarea Conferinței interguvernamentale de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană și deschiderea clusterului privind elementele fundamentale la 15 iunie 2026 și așteaptă cu interes deschiderea celorlalte clustere, în conformitate cu abordarea bazată pe merit. ''Uniunea Europeană sprijină o pace cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina, bazată pe principiile Cartei ONU și pe dreptul internațional și susținută de garanții de securitate solide și credibile pentru Ucraina. Numai o soluție care respectă independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei poate duce la o pace justă și durabilă. Frontierele nu trebuie să fie schimbate cu forța, agresorul nu poate fi recompensat, iar securitatea pe termen lung a Ucrainei, precum și capacitatea sa de a se apăra pe termen lung trebuie garantate. Calea spre pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina'', mai menționează concluziile primei zile a summitului UE. Referitor la apărare și securitatea europeană, în urma încălcărilor repetate ale spațiului aerian al statelor membre, Consiliul European a subliniat că este important să se asigure apărarea tuturor frontierelor terestre, aeriene și maritime ale UE. ''în special, Uniunea Europeană condamnă cu fermitate incidentul grav din 29 mai 2026, în care o dronă rusească încărcată cu explozibil s-a prăbușit peste o clădire rezidențială din România, și recunoaște amenințările imediate de pe flancul estic al UE. Uniunea Europeană își exprimă solidaritatea deplină cu România și cu toate statele membre afectate de incidente similare. Pe baza progreselor înregistrate, Consiliul European solicită accelerarea eforturilor de consolidare a protecției împotriva unor astfel de amenințări, inclusiv în ceea ce privește lucrările în curs privind proiectul 'Supravegherea Flancului estic' și alte inițiative care vor contribui la apărarea tuturor frontierelor UE'', indică documentul. De asemenea, liderii statelor UE au condamnat toate atacurile hibride recente împotriva Uniunii Europene și a statelor sale membre. ''Consiliul European amintește că o Uniune Europeană mai puternică și mai capabilă în domeniul securității și apărării va contribui în mod pozitiv la securitatea mondială și transatlantică și este complementară NATO, care rămâne, pentru acele state care sunt membre ale NATO, fundamentul apărării lor colective. Consiliul European subliniază importanța colaborării cu parteneri cu aceeași viziune, care împărtășesc obiectivele UE din domeniul politicii externe și de securitate'', subliniază liderii statelor UE. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Un cetățean român, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj în favoarea Ucrainei (agenție)
O instanță rusă a condamnat definitiv un cetățean român la 15 ani de închisoare, într-o colonie penală de maximă securitate, pentru furnizarea către Ucraina de informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană din Soci, a relatat vineri Centrul de Relații Publice (PRC) al FSB, citat de agenția Interfax. 'Verdictul de vinovăție al Tribunalului Regional Krasnodar împotriva cetățeanului român Chercio D.A., născut în 2002, pentru activități de informații pentru serviciile speciale ucrainene a intrat în vigoare', a declarat PRC într-un comunicat primit de Interfax vineri. Potrivit agenției, în august 2024, 'un cetățean străin, aflându-se în Teritoriul Krasnodar, a colectat și transmis informații despre amplasarea sistemelor de apărare aeriană situate în orașul Soci, la instrucțiunile serviciilor speciale ucrainene'. 'Printr-o hotărâre judecătorească, străinul a fost găsit vinovat de comiterea unei infracțiuni în temeiul articolului 276 (spionaj) din Codul Penal rus. El a fost condamnat la 15 ani de închisoare într-o colonie penală de maximă securitate', se arată în comunicatul de presă. După cum a menționat Centrul de Relații Publice, 'în schimbul asistenței în obținerea de informații de interes pentru inamic, intermediarul ucrainean i-a promis cetățeanului român asistență pentru a părăsi în siguranță Rusia și a se alătura unui grup armat ucrainean căruia i s-a interzis în Rusia participarea la operațiuni militare împotriva țării noastre'. 'Ca urmare a măsurilor operative și de investigație efectuate de ofițerii FSB, făptașul a fost reținut', se arată în comunicat. 'FSB atrage încă o dată atenția asupra faptului că serviciile de informații ucrainene continuă să recruteze cetățeni străini pentru a face rău țării noastre și avertizează că toate persoanele care sunt de acord să asiste inamicul vor fi identificate și urmărite penal', a adăugat agenția. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Germania: Cea de-a cincea Conferință de Securitate are loc vineri la Kiel
Cea de-a cincea Conferință anuală de securitate, care servește drept platformă la nivel înalt pentru dialog între factorii de decizie politică, liderii militari, experții și reprezentanții societății civile cu privire la provocările presante de securitate internațională, se desfășoară vineri la Kiel, în Germania, informează Fundația Konrad Adenauer pe pagina sa de internet. La eveniment participă miniștrii de externe ai României, Oana Țoiu, Germaniei, Johann Wadephul, și Islandei, Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir, care vor avea intervenții în cadrul conferinței. Potrivit Fundației Konrad Adenauer, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei rămâne cea mai semnificativă și directă provocare la adresa securității Europei și continuă să remodeleze mediul strategic al continentului. Dincolo de câmpul de luptă, Rusia a intensificat operațiunile hibride în întreaga Europă - inclusiv atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaj și amenințări persistente la adresa infrastructurii critice - identificate ca riscuri de top pentru UE în 2026. Domeniul maritim a devenit deosebit de vulnerabil. Marea Neagră rămâne un punct focal al confruntărilor militare, al blocadelor și al atacurilor asupra navelor civile, cu repercusiuni directe asupra securității regionale și globale. în același timp, operațiunile hibride, amenințările la adresa infrastructurii submarine critice și utilizarea flotelor din umbră continuă să destabilizeze Marea Baltică. Apar noi presiuni geostrategice și în Arctica și Nordul îndepărtat. Rusia își extinde amprenta militară și activitățile de amenințare hibridă în regiune, în timp ce China își sporește prezența prin cercetare cu dublă utilizare, inițiative de fuziune militară-civilă și angajament economic strategic. Simultan, Europa se confruntă cu riscuri globale suplimentare care îi agravează mediul de securitate: o potențială retragere a SUA din rolul lor de principal garant al securității Europei, probabilitatea tot mai mare a unui conflict China-Taiwan cu implicații directe pentru stabilitatea europeană și vulnerabilități cibernetice și amenințări de dezinformare tot mai mari. Aceste evoluții evidențiază expunerea tot mai mare a Europei la crize extraregionale. Pe fondul acestor provocări convergente - și al priorităților de securitate în schimbare ale SUA - țările europene trebuie să-și accelereze eforturile de a construi o descurajare și o apărare credibile împotriva Rusiei, care reprezintă principala amenințare, consolidând în același timp rezistența împotriva riscurilor hibride, cibernetice și legate de infrastructură și sporindu-și capacitatea de a răspunde crizelor globale. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Ziua Iei 2026, celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare
Ziua Iei 2026 va fi celebrată la Lisabona prin muzică, dans și tradiții populare, sâmbătă, 20 iunie, informează un comunicat de presă publicat joi de Ambasada României în Republica Portugheză. Lisabona se îmbracă din nou în straie de sărbătoare tradiționale românești în cadrul unui spectacol extraordinar dedicat iei. Cu ocazia Zilei Iei 2026, portul național românesc va fi serbat prin muzică, dans și datini populare în cadrul unui eveniment deosebit, organizat de Ambasadele României și Republicii Moldova în Republica Portugheză, în colaborare cu Institutul Cultural Român de la Lisabona, care va avea loc sâmbătă, 20 iunie 2026, începând cu ora locală 17.00, la Anfiteatro Almeida Garrett din Parcul Poeților, Oeiras. împreună cu invitați speciali veniți din România, alături de tineri artiști locali din comunitatea românească, precum și tineri originari din Republica Moldova stabiliți în Portugalia, părinți și copii, români, portughezi și prieteni de pretutindeni se vor regăsi împreună pentru a redescoperi povestea portului românesc și a celebra cu bucurie și voie bună ia, un simbol al spiritului popular și al tradiției străvechi. Ansamblul Universității Transilvania din Brașov și Taraful Rapsodia Vâlceană, în calitate de invitați extraordinari ai ediției din acest an a Zilei Iei de la Lisabona, vor readuce frumoasa atmosferă de acasă pe meleagurile lusitane. Alături de ei vor fi prezenți artiști din Portugalia, tânăra interpretă de muzică populară Diana Răcar și membrii Asociației Plai de Dor. Renumita etnografă Iulia Gorneanu va prezenta simbolistica costumului tradițional și semnificația Sărbătorii Iei românești, ca parte a patrimoniului mondial imaterial UNESCO, în corelare cu Sărbătoarea Sânzienelor și alte obiceiuri tradiționale legate de solstițiul de vară. Cei prezenți la manifestare vor putea regăsi preparate tradiționale, obiecte de artizanat, cămăși populare și alte obiecte de manufactură, expuse la standurile organizate de întreprinzători locali din comunitatea românească și întreprinzători originari din Republica Moldova. Participanții îmbrăcați în ie sau costum popular se vor putea alătura ediției din 2026 a Albumului Foto #PortIeRomânească, urmând a-și regăsi ulterior fotografia pe pagina de Facebook a Ambasadei României în Republica Portugheză. Manifestarea este organizată cu sprijinul valoros al Consiliului Județean Vâlcea și al Universității Transilvania din Brașov și în parteneriat cu Primăria Oeiras. De asemenea, beneficiază de implicarea activă a antreprenorilor români și a celor originari din Republica Moldova care locuiesc și își desfășoară activitatea în Portugalia, precum și de susținerea consecventă din partea Consulului Onorific al României la Estoril, domnului Alain Bonte. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Parlamentul European condamnă incursiunile cu drone ale Rusiei în UE
Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania de destabilizare a Rusiei și este hotărâtă să-și apere securitatea, potrivit unei rezoluții adoptate joi de eurodeputați, informează Parlamentul European într-un comunicat de presă. Incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian de pe teritoriul UE nu sunt incidente izolate, ci o parte integrantă a strategiei mai largi a Rusiei de intimidare a UE și a aliaților săi, potrivit eurodeputaților. Aceste acte ostile sunt agravate de o campanie agresivă de dezinformare care urmărește să intimideze persoanele care trăiesc în aceste zone, să răspândească frica, să dăuneze economiei locale și să creeze un pretext pentru posibile acțiuni de retorsiune. Rusia poartă responsabilitatea deplină și fără echivoc pentru aceste atacuri de escaladare nechibzuite care pun în pericol vieți, eurodeputații adaugând că acțiunile Rusiei constituie o amenințare deliberată și sistematică la adresa securității, rezilienței și suveranității UE și a statelor sale membre. Aceștia subliniază complicitatea Belarusului și condamnă atacurile hibride împotriva UE. Parlamentul European declară că UE nu se va lăsa intimidată de campania Rusiei și este unită în hotărârea sa de a apăra securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor membre ale UE și de a continua să sprijine Ucraina. Deputații își exprimă solidaritatea totală cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și România, ale căror teritorii, spațiu aerian sau infrastructură critică au fost vizate de provocări hibride rusești. Este nevoie urgentă de accelerarea producției și livrării de echipamente militare prioritare către Ucraina, în special sisteme de apărare aeriană, muniții, drone și rachete, potrivit eurodeputaților. De asemenea, aceștia subliniază că, în abordarea amenințărilor cu drone rusești, cooperarea cu Republica Moldova, alături de Ucraina, este esențială în ceea ce privește eficiența operațională, conștientizarea situației și schimbul de informații. Prin urmare, statele membre trebuie să sporească finanțarea pentru Republica Moldova prin intermediul Instrumentului european pentru pace. Rezoluția solicită crearea urgentă a unei veritabile Uniuni Europene a Apărării și subliniază că o integrare mai profundă, coordonarea și punerea în comun a resurselor sunt indispensabile pentru un răspuns eficace al UE la amenințările tot mai mari ale Rusiei. Flancul estic al UE și al NATO trebuie consolidat în întregime, de la Arctica la Marea Neagră, inclusiv pe uscat, maritim și aerian, pentru a combate dronele și baloanele meteorologice, afirmă eurodeputații. Ei subliniază că incursiunile deliberate ale Rusiei sunt menite nu numai să provoace și să destabilizeze statele membre, ci și să testeze și să exploateze punctele slabe ale capacităților de detectare și răspuns ale NATO. Rezoluția a fost adoptată cu 412 de voturi pentru, 63 împotrivă și 53 abțineri. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
PE votează joi o rezoluție privind incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda
Parlamentul European, reunit în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, va supune la vot joi o rezoluție care condamnă 'acțiunile provocatoare inacceptabile ale Rusiei' și incursiunile de drone în România, statele baltice și Finlanda, după o dezbatere desfășurată marți pe această temă. Textul rezoluției, dat publicității miercuri, condamnă în mod explicit incidentul din 29 mai, când o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, provocând o explozie și rănirea a două persoane. Eurodeputații subliniază că a fost primul astfel de incident produs pe teritoriul unui stat membru al UE și NATO care a provocat victime ce au necesitat îngrijiri medicale și în urma căruia peste 70 de persoane au fost evacuate. Potrivit documentului, repetatele incursiuni de drone și încălcări ale spațiului aerian al statelor membre ale UE nu reprezintă incidente izolate, ci fac parte dintr-o strategie mai amplă de intimidare desfășurată de Rusia împotriva Uniunii Europene și a aliaților săi. Rezoluția reafirmă solidaritatea deplină cu România, Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania, state ale căror teritorii, spații aeriene și infrastructuri critice au fost vizate de provocări hibride atribuite Rusiei. Parlamentul European solicită măsuri țintite la nivelul UE, inclusiv sprijin financiar dedicat pentru consolidarea protecției comunităților și infrastructurilor critice din regiunile de frontieră de pe flancul estic al Uniunii. Eurodeputații cer, de asemenea, consolidarea urgentă a capacităților de detectare, bruiaj, interceptare și neutralizare a dronelor de-a lungul întregului flanc estic al Uniunii, de la regiunea arctică până la Marea Neagră, precum și organizarea unor exerciții comune între statele membre, instituțiile europene și NATO pentru testarea mecanismelor de reacție rapidă. Documentul atrage atenția că actualele sisteme europene de detectare și apărare împotriva dronelor sunt insuficiente și evidențiază vulnerabilități atât în pregătirea militară, cât și în cea civilă, inclusiv incapacitatea unor sisteme radar de a identifica obiecte care zboară la altitudini reduse și deficiențe în sistemele de alertă și protecție a populației. Rezoluția solicită, totodată, accelerarea construirii unei Uniuni Europene a Apărării, implementarea deplină a strategiei UE pentru Marea Neagră și înființarea unui centru european de excelență pentru războiul cu drone, în care experți ucraineni să împărtășească statelor membre experiența dobândită în războiul cu Rusia. în plus, Parlamentul European cere aprofundarea cooperării cu Republica Moldova și Ucraina în domeniul securității și apărării, majorarea finanțării pentru Chișinău prin Facilitatea Europeană pentru Pace și integrarea expertizei ucrainene în dezvoltarea capacităților europene de contracarare a amenințărilor aeriene neconvenționale. Deși, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și cu cadrul instituțional aplicabil, documentul are caracter politic și nu produce efecte juridice obligatorii, acesta reflectă poziția oficială a Parlamentului European și transmite un semnal politic semnificativ către Comisia Europeană, Consiliul și statele membre, în sprijinul analizării și eventualei consolidări a măsurilor de securitate și apărare. Textul a fost inițiat de 79 de eurodeputați din grupurile PPE, S&D, ECR, Renew și Verzii, printre semnatari numărându-se și 14 eurodeputați români.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Eurobarometru: 44% dintre adolescenții români petrec prea mult timp în fața ecranelor
Aproape jumătate dintre adolescenții din România consideră că petrec prea multe ore în fața ecranelor, iar peste o treime spun că utilizarea rețelelor sociale este excesivă, arată datele unui nou Eurobarometru privind impactul utilizării excesive a ecranelor și al rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor, publicat marți. Fenomenul este răspândit la nivelul întregii Uniuni Europene, unde 41% dintre adolescenți declară că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 39% consideră excesiv timpul petrecut pe rețelele sociale. Potrivit studiului, 44% dintre adolescenții români cu vârste între 13 și 18 ani afirmă că petrec prea mult timp în fața ecranelor, iar 38% au aceeași percepție în ceea ce privește utilizarea rețelelor sociale. în privința impactului rețelelor sociale asupra vieții tinerilor, 28% dintre respondenți consideră că acesta este pozitiv, 34% îl apreciază drept negativ, iar 37% spun că efectele sunt neutre. Când se referă la propria stare de bine, 41% dintre adolescenți afirmă că rețelele sociale au un impact pozitiv asupra sănătății lor mintale, în timp ce 21% spun că efectele sunt negative. Sondajul relevă și o serie de probleme cu care s-au confruntat adolescenții în ultima lună. O treime dintre respondenți (33%) au acuzat oboseala ochilor, iar același procent a declarat că a avut o alimentație mai puțin sănătoasă decât de obicei. Totodată, 31% s-au simțit obosiți sau copleșiți, 31% au avut probleme cu somnul, 28% au întâmpinat dificultăți de concentrare, 27% au avut dureri de cap, iar un sfert dintre tineri (25%) au spus că nu au avut suficient timp pentru hobby-uri și alte activități recreative. Datele arată și o expunere ridicată la riscurile din mediul online. în ultimele trei luni, 44% dintre adolescenții români au întâlnit conținut generat de inteligența artificială pe care l-au considerat dificil de identificat. De asemenea, 39% au văzut informații false sau înșelătoare și tot 39% au fost expuși promovării jocurilor de noroc pe rețelele sociale. Aproape o treime (32%) au observat promovarea unor produse nesănătoase, precum alcoolul sau alimentele cu un conținut ridicat de zahăr și grăsimi. în același timp, unul din patru adolescenți (25%) spune că s-a confruntat cu situații de hărțuire în mediul online sau a fost martor la astfel de situații, iar 23% au fost expuși la conținut violent nedorit sau la presiuni legate de felul în care ar trebui să arate ori de produsele pe care ar trebui să le cumpere. Pentru a-și proteja sănătatea mintală atunci când folosesc rețelele sociale, adolescenții români spun că își limitează timpul petrecut online (34%), iau pauze de la platformele de socializare (33%) sau închid și șterg anumite aplicații (33%). Trei din zece afirmă că discută cu un părinte, profesor sau alt adult despre experiențele lor din mediul online și își limitează notificările de pe telefon. întrebați care ar fi cele mai eficiente măsuri pentru îmbunătățirea sănătății mintale a tinerilor în mediul digital, respondenții au indicat în principal mai multă educație în școli (51%), o aplicare mai bună a regulilor existente de către platformele de socializare (47%) și introducerea unor limite sau restricții suplimentare (46%). De asemenea, 44% consideră utile campaniile de informare destinate tinerilor, iar 40% cer un acces mai bun la serviciile de sănătate mintală. Sondajul Flash Eurobarometer 579 a fost realizat în perioada 30 martie - 16 aprilie 2026, în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani din statele membre ale Uniunii Europene. în România au fost intervievați 1.042 de adolescenți. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)
Ia românească a fost sărbătorită la Nicosia într-o ediție dedicată tradițiilor și comunității românești
Alianța Românilor din Cipru a primit Ordinul 'Meritul pentru promovarea drepturilor omului și angajament social', în grad de Cavaler, conferit de Președintele României, în cadrul Festivalului Iei Românești desfășurat duminică la Nicosia. Evenimentul a reunit comunitatea românească din insulă într-o celebrare a tradițiilor, educației și identității naționale, informează Ambasada României la Nicosia într-un comunicat de presă. Distincția a fost înmânată de consilierul de stat pentru românii de pretutindeni, Ana-Maria Geană, președintei Alianței Românilor din Cipru, Christina Christodoulou, în semn de recunoaștere a activității organizației în sprijinul comunității românești și al promovării valorilor naționale în diaspora. în cadrul festivalului a avut loc și ceremonia de încheiere a anului școlar 2025-2026 pentru elevii Școlilor Românești din Nicosia și Dali, care au primit diplomele de absolvire în prezența reprezentanților autorităților române și ai comunității locale. Programul artistic a inclus un concert susținut de artiști din România și momente de dans tradițional, oferind participanților o experiență autentic românească. Ajuns la cea de-a XI-a ediție, Festivalul Iei Românești de la Nicosia își consolidează statutul de reper al comunității românești din Cipru și de punte între generații, tradiții și valorile românești din diaspora. Am înlocuit 'președintei organizației' cu 'președintei Alianței Românilor din Cipru', pentru mai multă claritate, și am simplificat finalul prin eliminarea lui 'de legătură', care este implicit în formularea 'punte între'.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea) Sursa foto: Ambasada României în Republica Cipru/Facebook
