Turiști din întreaga lume, din Statele Unite ale Americii, din America de Sud și din Europa, sunt tot mai atrași de muzeul înființat pe amplasamentul unității militare din Târgoviște unde au fost împușcați în 1989 soții Ceaușescu.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
Chiar în ziua când am mers la fosta unitate militară de la Gara Târgoviște, transformată acum în Muzeul Tradițiilor Militare Dâmbovițene - Școala de Cavalerie, într-o vineri ploioasă de primăvară, erau două grupuri de vizitatori, unul de studenți străini din București și altul de elevi din Turcia care se aflau în Târgoviște printr-un Proiect Erasmus.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
Este primul an când acest muzeu participă la programul Noaptea Muzeelor și poate fi vizitat gratuit sâmbătă, 23 mai.
'Este un muzeu care cu greu și poate găsi unul similar nu doar în România. Este un amalgam atât de interesant și atât de special în această clădire încât aproape am putea să discutăm în fiecare zi, să găsim o temă, o subtemă, o idee, o personalitate încă de dinainte de Mircea cel Bătrân până prin anii 2000, după 2000, vom avea ce să discutăm. E adevărat, e prima dată când acest muzeu ia parte în programul Noaptea Muzeelor. Muzeul a înregistrat până acum un număr mare de vizitatori din afara județului Dâmbovița, ba, mai mult, din afara României. Așadar, este un test foarte bun pentru noi ca instituție să vedem cum vor reacționa târgoviștenii pentru că la Noaptea Muzeelor ne așteptăm să-i primim pe târgovișteni și sunt foarte interesată să văd reacția lor, pentru că toți trecem pe lângă această clădire și această clădire are o memorie specială pentru că este locul în care Nicolae și Elena Ceaușescu și-au găsit sfârșitul', a declarat, pentru AGERPRES, muzeografa de la Complexul Național Curtea Domnească Târgoviște, Irina Cîrstina.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
Muzeul este structurat în două mari secțiuni, fiecare având repartizat un nivel al clădirii: prima, la parter, reconstituie atmosfera de la sfârșitul anilor comunismului. S-au păstrat nealterate toate elementele decorative ale interioarelor în forma și cromatica existente în 1989, iar mobilierul este cel original. Din holul central, se pot vizita biroul comandantului Unității Militare 01417, colonelul Andrei Kemenici, locul detenției (Biroul Servicii - Logistică/Biroul Șefului de Stat Major), precum și Sala Procesului (Biroul Organizare - Mobilizare). Acestora li se adaugă două săli în care este reconstituită viața cotidiană în comunism, iar în curtea interioară se află zidul execuției cuplului Elena și Nicolae Ceaușescu. Tot la parter, în sala de conferințe, este disponibilă vizionarea momentelor importante din procesul din data de 25 decembrie 1989.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
A doua secțiune, organizată la etajul clădirii, prezintă trecutul militar al orașului și se centrează pe importanta moștenire a Școlii de Cavalerie din Târgoviște. Muzeul deține o colecție impresionantă de fotografii (instituții militare, ofițeri, vizite ale oficialităților, etape de pregătire militară ale regimentelor etc.). Se regăsesc uniforme militare originale, la care se adaugă unele care au fost reconstituite special pentru acest proiect muzeal, accesorii vestimentare, arme albe și de foc, medalii, ordine, obiecte personale ale ofițerilor, albume și publicații militare.
Încă de la intrarea în clădire, vizitatorii sunt introduși în atmosfera unui eveniment care a schimbat istoria. Cum intri pe ușa principală a clădirii vezi sala procesului, una dintre cele mai impresionante secțiuni a muzeului, flancată de manechine-soldat în uniforme militare și cu puști-mitralieră. Reconstituirea este una exactă, cu atenție la detalii. Vizitatorii pot vedea exact poziționarea completului de judecată, ținutele militarilor și ale procurorilor, dar și celebrul avion de hârtie realizat de generalul Victor Stănculescu în timpul procesului.
'În imaginile video se vede că generalul Stănculescu își făcuse un avion de hârtie și se juca cu el în timp ce aștepta finalul procesului. Noi am recreat inclusiv acest detaliu', spune muzeografa Irina Cîrstina.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
Ținutele purtate de participanții la proces au fost refăcute după imaginile filmate în 25 decembrie 1989. Uniformele militare sunt originale, iar hainele lui Nicolae și Elena Ceaușescu au fost reproduse de specialiști în reconstituiri istorice.
'Totul este refăcut riguros. Procurorul Voinea, de exemplu, apare îmbrăcat exact ca în filmare, cu jeanși albaștri și pulover. Toți sunt așezați exact ca în imaginile originale', explică Irina Cîrstina.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
Vizitatorii sunt adesea surprinși de dimensiunea redusă a încăperii.
'La televizor părea o sală mare. În realitate era un birou administrativ adaptat în grabă pentru proces', explică Irina Cîrstina.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
Muzeul încearcă să redea nu doar evenimentele oficiale, ci și atmosfera de nesiguranță și panică din acele zile. Potrivit Irinei Cîrstina, mulți dintre soldații și ofițerii din unitate nu știau ce urma să se întâmple și trăiau permanent cu teama unui atac.
'Se vorbea despre teroriști, veneau informații contradictorii, iar oamenii erau convinși că unitatea va fi atacată. Nicolae și Elena Ceaușescu erau mutați permanent prin unitate și păziți strict (...). Colonelul Kemenici credea că el îi va ține o oră, două, trei și că o să vină cineva să îi ia, dar nu a venit nimeni să îi ia. Și peste zi, pentru că era foarte multă dezinformare și că părea că vor veni teroriștii de nu știu unde, existau informații contradictorii care veneau în unitate, soții Ceaușescu nu erau ținuți ziua aici, în această clădire. Peste zi erau îmbrăcați în uniforme militare și erau în niște TAB-uri plimbați, ținuți în curtea unității. Apoi erau aduși noaptea, în camera zid în zid cu biroul comandantului', afirmă Irina Cîrstina.
Muzeografa amintește și episodul în care protestatarii au venit la poarta unității după ce s-a aflat că soții Ceaușescu se află în Târgoviște. Nicolae Ceaușescu ar fi crezut, pentru o vreme, că oamenii veniseră să îl elibereze.
'El încă avea impresia că dacă va vorbi muncitorilor va fi înțeles și salvat. Voia să vină să vorbească pe platforma industrială muncitorilor, credea că dacă se va adresa public în acest mediu, oamenilor muncii, va fi înțeles și va fi eliberat. Dar nimeni nu mai voia atunci să îl elibereze', spune Irina Cîrstina.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
Clădirea unității militare a avut foarte puține urme de gloanțe. Mult mai mult s-a tras din unitatea militară spre clădirea de vizavi, cea a unui liceu. Mai trebuie menționat că în imediata vecinătate a unității militare unde erau soții Ceaușescu se afla, vizavi, clădirea Securității lipită de cea a Miliției.
'Clădirea liceului de peste drum a avut mult mai multe urme de gloanțe. Cel puțin așa declară colonelul Kemenici, că un milion de cartușe s-au tras din această unitate. Unitatea era totuși bine pregătită și s-a tras dinspre liceu spre ei, iar ei au reacționat, nu că disproporționat, extraordinar de disproporționat. Deci, au ciuruit clădirea liceului crezând că sunt atacați de teroriști. După aceea și-au dat seama că de fapt fuseseră niște focuri, dar nu fusese ceva îngrozitor. În acest schimb de focuri a murit un militar în termen, aflat în curtea unității, lângă statuia de la intrare. Au mai murit și alții în acele zile, iar în curtea interioară există un monument al acestor tineri care au murit nevinovați', spune muzeografa Irina Cîrstina.
Muzeul include și povești mai puțin cunoscute despre ultimele ore ale lui Nicolae Ceaușescu, inclusiv episoade legate de tratamentul său pentru diabet sau speranța că va fi salvat de forțele loiale regimului.
Locul execuției este păstrat aproape intact. Zidul păstrează încă urmele gloanțelor, iar muzeul oferă detalii despre desfășurarea execuției.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
'Au fost desemnați trei parașutiști să tragă, dar practic unul singur a executat focurile decisive. La momentul execuției nu au fost folosiți militari din unitate S-au adus acei parașutiști. Cel care a tras este cel pe care vizitatorii îl pot vedea în sala procesului, în spatele acuzării, este acolo un manechin. Și acolo este un parașutist și este trecut numele lui. El este singurul care a tras. Soții Ceaușescu au fost legați la mâini, Elena Ceaușescu a protestat, au fost scoși și duși acolo. Și erau trei persoane desemnate să tragă. Una nu a tras deloc, una a tras aiurea și acest parașutist, Boieru, el a tras. Se știe că s-a întâmplat la ora 14.45', explică Irina Cîrstina.
Dincolo de momentul decembrie 1989, muzeul spune povestea întregii istorii a clădirii și a orașului. Holul principal păstrează culorile originale din perioada regelui Ferdinand, iar noile tehnologii încearcă să aducă trecutul mai aproape de public. Pentru prima dată într-un muzeu din Dâmbovița au fost introduse holograme. În secțiunea a doua a muzeului, la etaj, vizitatorii îi pot vedea și asculta pe Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Matei Basarab sau Constantin Brâncoveanu.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
Potrivit reprezentanților muzeului, aproximativ 70% dintre vizitatori sunt străini sau turiști veniți din alte județe. Au fost înregistrate grupuri din Franța, Spania, Turcia, dar și turiști individuali din America de Sud.
'Ne-a scris recent cineva din America de Sud care vine special în Europa și vrea să ajungă la Târgoviște. Există un interes uriaș pentru acest loc', precizează Irina Cîrstina.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
Muzeul este în plin proces de digitalizare, iar în viitor cei care vin aici vor putea folosi ghiduri audio și vor avea acces la cărți rare despre Revoluția din 1989 și începuturile perioadei postcomuniste.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
'Ne dorim ca oamenii să poată veni aici nu doar să viziteze, ci și să stea, să citească, să înțeleagă contextul istoric', explică Irina Cîrstina.
Pentru ea, misiunea muzeului este una clară: prezentarea onestă a istoriei.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU/AGERPRES
'Noi trebuie să fim cât mai bine pregătiți și cât mai onești cu publicul. Istoria s-a scris în această clădire și oamenii vor să înțeleagă ce s-a întâmplat aici', concluzionează muzeografa. AGERPRES/(AS - redactor: Cornelia Dumitru, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)
