Pelerini din țară și din străinătate, veniți în număr impresionant, au participat și în acest an la marele pelerinaj de Rusaliile catolice de la Șumuleu Ciuc, purtând în suflet rugăciuni pentru sănătate, pace și liniște.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Unii vin aici de zeci de ani și spun că, de fiecare dată, pleacă mai împăcați și mai puternici.
Printre ei se află bătrâni sprijiniți în bastoane sau care se deplasează în cărucioare cu rotile, oameni bolnavi sau familii întregi, care afirmă că Maica Domnului îi așteaptă la Șumuleu și îi 'ține în brațe'.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
'Când plecăm de aici, parcă zburăm', așa descriu pelerinii starea pe care o simt după drumul până la Șumuleu-Ciuc.
De la oameni trecuți de 80 de ani până la tineri veniți să păstreze tradițiile, toți susțin că urcarea grea în șaua dintre dealul Șumuleu Mare și dealul Șumuleu Mic este răsplătită de liniștea pe care o găsesc aici.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Doamna Maria are 73 de ani și a mărturisit că vine la Șumuleu Ciuc încă din anii '70, pe vremea când pelerinajul se ținea doar în curtea mănăstirii și la el participa puțină lume.
Povestește că ea și soțul ei, în vârstă de 82 de ani, au găsit aici 'har și pace sufletească', iar acest sentiment i-a făcut să revină an de an.
'Am simțit o mângâiere și o pace în familie, pentru asta venim și în ziua de astăzi. Tare ne ajută Fecioara Maria! Când ne ducem de aici parcă zburăm, sufletește vorbesc. Le spun tuturor să vină aici, să nu țină cont de naționalitate, că se cam ține. (...) Dar Maica Sfântă și Bunul Dumnezeu nu-i nici ungur, nu-i nici român, nu-i nici englez, e pentru toată lumea', a punctat femeia.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Printre pelerini am întâlnit-o și pe Mariana, din Satu Mare, care vine de aproape 20 de ani la pelerinaj împreună cu familia, chiar dacă este ortodoxă.
Ea a precizat că îi place foarte mult să participe la pelerinaj și aici se roagă pentru sănătate și armonie sufletească. După fiecare pelerinaj spune că simte o schimbare interioară, mai multă liniște, ușurare și chiar progres în viață. 'Ne ajută Fecioara Maria, dacă venim aici cu credință', a afirmat aceasta.
Urcarea spre altarul de pe deal este dificilă, mai ales pentru pelerinii în vârstă sau bolnavi. Chiar și așa, mulți aleg să continue drumul până la locul unde este oficiată liturghia.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Așezat pe un scăunel, domnul Istvan, în vârstă de 74 de ani, a admis că drumul a fost greu, mai ales după infarctul suferit nu cu mult timp în urmă.
El a povestit că a venit de mai multe ori la Șumuleu Ciuc, iar anul acesta a ezitat dacă să mai urce dealul, dar s-a gândit că poate anul viitor nu va mai avea puterea să o facă. Pentru el, venirea aici este și o ieșire din rutina zilnică și o posibilitate de a se întâlni cu vechi cunoștințe.
La pelerinaj a participat și Bernadeta, din județul Bacău. Femeia a ales să poarte costumul popular, pentru a păstra tradiția și a le oferi un exemplu tinerilor.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
'Am venit îmbrăcată în port popular pentru că este zi de mare sărbătoare și în zilele de sărbătoare încercăm să ne îmbrăcăm în costum tradițional, să dăm exemplu tinerilor. Am venit aici să ne rugăm pentru sănătate, pentru succes în viață la copiii noștri. Ne rugăm să fie pace în toată lumea. Pentru că avem vremurile astea grele care nu se mai termină. Încercăm să ne rugăm să putem trece peste aceste probleme. (...) Eu de câte ori vin aici simt ajutorul Sfintei Maria și simt o liniște și o încărcare spirituală pozitivă', a afirmat aceasta.
Pelerinii mai în vârstă sau cu probleme de sănătate pornesc la drum cu câteva ore mai devreme, pentru a putea ajunge la timp la locul unde se oficiază liturghia. Merg încet, se opresc să se odihnească și să își recapete puterile.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Mulți dintre pelerini poartă costume tradiționale, ramuri verzi, dar și steaguri secuiești sau ale Ungariei.
De-a lungul traseului se vând diverse suveniruri, iconițe sau calendare cu statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria de la Șumuleu Ciuc, steaguri ale Ungariei sau steaguri secuiești, ba chiar și bâte din lemn, care să îi ajute pe oameni în timpul urcușului.
La fel ca în fiecare an, unii dintre pelerini aleg un traseu abrupt, denumit 'Drumul Crucii', care pornește din apropierea bisericii franciscane și are 14 cruci ce marchează locurile unde Isus s-a oprit pe Golgota.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
La fiecare dintre aceste cruci oamenii se opresc și îi mulțumesc Fecioarei Maria pentru ajutorul ei și se roagă să îi sprijine în continuare.
O femeie din Toplița povestește că vine la pelerinaj încă din 1990 și a lipsit doar un singur an, din cauza unor probleme de sănătate.
Deși are 65 de ani și a trecut prin trei operații, continuă să urce sprijinindu-se în două bețe.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Spune că vine pentru liniște sufletească și sănătate, iar la finalul pelerinajului simte o eliberare profundă.
'Venim aici să ne liniștim sufletește, să ne rugăm pentru sănătate. Am 65 de ani, sunt operată de trei ori pe coloană și, chiar dacă drumul e greu, ne ajută Sfânta Maria. Am două bețe și cu ele am urcat. Dar când plec de aici, parcă zbor, așa mă simt. Parcă aș fi o pasăre', a afirmat femeia.
La pelerinaj au participat aproximativ 300 de preoți, unii dintre ei oficiind spovedirea credincioșilor, atât în fața bisericii, cât și pe dealul Șumuleu.
Încet-încet, se apropie ora când începe liturghia. De la microfon se aud imnuri religioase și diverse recomandări pentru pelerini.
Cu câteva minute înainte să înceapă slujba, ajunge pe deal și Laborumul, steagul sfânt al Șumuleului, purtat de cei mai merituoși elevi ai Liceului Teologic Romano-Catolic 'Segito Maria', din Miercurea-Ciuc.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Din cordonul oficial face parte și președintele Ungariei, Sulyok Tamas.
De asemenea, la pelerinaj a fost prezent și fostul președinte al țării vecine - Ader Janos.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Prezența celor doi, anunțată la microfon, a fost aplaudată îndelung de participanți.
Predica din acest an a pelerinajului a fost rostită de episcopul Szekely Janos, președintele Conferinței Episcopale Catolice din Ungaria. Acesta i-a salutat pe pelerinii veniți în șaua Șumuleu Ciuc, 'unde cerul și pământul aproape se ating, unde inima neamului nostru bate cel mai puternic'.
Predica episcopului Szekely Janos a fost un mesaj despre credință, identitate, rezistență și speranță, adresat în special comunității maghiare din Transilvania. Acesta a evocat amintiri personale din anii '80, când a descoperit în Transilvania oameni care își păstrau cu emoție credința, limba și tradițiile, în ciuda vremurilor dificile.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
'Dragi frați transilvăneni, vă mulțumesc! Vă mulțumim pentru fidelitatea cu care vă păstrați credința strămoșilor, limba maternă, pentru statornicia cu care rămâneți alături de Cristos', a spus episcopul.
El a făcut referire și la faptul că omenirea trece prin numeroase crize - războaie, distrugerea naturii, slăbirea credinței, destrămarea familiilor și confuzie morală - însă Cristos rămâne prezent și îi călăuzește pe oameni prin 'furtunile' vieții.
Credincioșii au fost îndemnați să rămână fideli Evangheliei și valorilor creștine.
În finalul predicii, episcopul Marton Aron a fost prezentat ca model spiritual și moral pentru comunitate.
'Dragi pelerini, aceasta este misiunea istorică ce ne stă înainte: să ne ținem unii de alții, să ne ținem de mâna lui Cristos, să ne ridicăm și să ne reconstruim viitorul cu inimă plină de speranță. Nu împotriva altora, ci respectând drepturile și cultura tuturor, așa cum ne învăța și episcopul Marton Aron în scrisoarea sa de rămas-bun: 'Respectați și iubiți fiecare om, mai ales pe cei alături de care trăiți'. Da, aici, în Bazinul Carpatic, destinele noastre sunt legate. Așa cum scria Ady Endre - 'Dunărea are un singur glas'. Putem prospera numai împreună. Dragi pelerini, ascultați și urmați și astăzi ceea ce ne-a învățat marele profet al Transilvaniei, episcopul Marton Aron', se arată în finalul predicii.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Manifestarea s-a încheiat, la fel ca în fiecare an, cu intonarea imnului Ungariei și a celui secuiesc.
Primarul municipiului, Korodi Attila, a anunțat pe Facebook că, în acest an, aproximativ 330.000 de persoane au participat la pelerinaj.
'În șaua muntelui de la Șumuleu, unde 'inima națiunii noastre bate cel mai puternic', s-au adunat peste 330.000 de pelerini pentru a trăi puterea dătătoare de bucurie a iubirii. Vă mulțumim pentru predica emoționantă, pentru pelerinajul credincioșilor și pentru această întâlnire minunată!' - a transmis edilul.
Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc a fost organizat în acest an pentru a 459-a oară, în centrul său fiind statuia Fecioarei Maria aflată în biserica franciscană de la poalele dealului Șumuleu, care este considerată făcătoare de minuni, cunoscută și ca 'Maica Ajutătoare' sau 'Femeia îmbrăcată în soare'.
Preoții și credincioșii sunt de părere că cel mai mare miracol al său este evenimentul care stă la originea pelerinajului din sâmbăta Rusaliilor.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES
Conform legendei, în anul 1567, principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, ar fi încercat să le impună unitarianismul credincioșilor romano-catolici din scaunele secuiești Ciuc, Gheorgheni și Cașin și oamenii spun că doar cu ajutorul statuii făcătoare de minuni au reușit să se opună și să își păstreze credința strămoșească.
În memoria acestui eveniment istoric, de atunci, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, catolicii din întreaga lume, majoritatea de origine maghiară, vin în pelerinaj la Biserica Sfintei Fecioare Maria din Șumuleu Ciuc și participă la slujba în aer liber.
Sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc a fost vizitat, pe 1 iunie 2019, de Papa Francisc, care a oficiat o slujbă închinată Fecioarei Maria, cu acest prilej fiind scoasă din biserică statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial.
Suveranul Pontif a oferit atunci un trandafir de aur sanctuarului marian, așa cum face când merge la locurile de pelerinaj dedicate Maicii Domnului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Gina Ștefan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)


