Justiție și Interne
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
Sesizarea ICCJ în legătură cu modificarea legislației penale care reglementează procedura de cameră preliminară, la CCR
Curtea Constituțională a României dezbate, miercuri, sesizarea înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu o lege care aduce modificări Codului de procedură penală, prin care parlamentarii au instituit o procedură mai rapidă în faza de cameră preliminară a proceselor în instanțe. Legea a fost adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai, fiind inițiată de 43 de deputați și senatori de la toate partidele. Proiectul introduce mai multe modificări în Codul de procedură penală, printre care noi drepturi pentru victimele agresiunilor, însă ICCJ a atacat la CCR doar partea care se referă la procedura de cameră preliminară. Concret, proiectul votat în Parlament impune o procedură mai rapidă în faza de cameră preliminară, pentru a nu mai depăși durata de maximum 60 de zile, cum se întâmplă în prezent. Astfel, una dintre modificări se referea la art. 343, cu următorul cuprins: '(1) Durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță. (2) Pentru respectarea dispozițiilor alin. (1) judecătorul de cameră preliminară are îndatorirea să ia din timp toate măsurile necesare pentru asigurarea apărării obligatorii, dacă este cazul, și pentru ca la termenul fixat procedura de citare să fie legal îndeplinită, iar soluționarea cererilor și excepțiilor să nu sufere amânare. (3) în cazul în care, deși procedura de citare este legal îndeplinită, soluționarea cererilor și excepțiilor nu se poate realiza la termenul stabilit potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară acordă termen în continuare, fără citarea părților și a persoanei vătămate. Cu excepția termenului prevăzut la art. 345 alin. (3), termenele sunt stabilite în zile succesive. Pentru motive întemeiate, termenele în continuare în camera preliminară pot fi stabilite în zile nesuccesive, între care nu poate fi un interval mai mare de 7 zile. (4) Citațiile pentru termenul stabilit potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (4) conțin mențiunea referitoare la acordarea termenelor în continuare și atenționarea că pentru termenele stabilite ulterior nu se vor emite alte citații, părțile și subiecții procesuali având obligația de a urmări parcursul dosarului. (5) Termenele de judecată în camera preliminară pot fi stabilite după un interval mai mare de 7 zile numai dacă probele încuviințate sau măsurile dispuse, prin natura lor, împiedică stabilirea unui termen mai scurt'. în sesizarea trimisă la CCR, ICCJ susține că modificările propuse la Codul de procedură penală sunt neconstituționale pentru că afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților. 'Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept', susține înalta Curte într-un comunicat de presă. în continuare, ICCJ precizează care sunt aspectele din lege pe care le consideră neconstituționale: * Reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară. Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale. Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii. în opinia ICCJ, reglementarea cuprinsă la pct. 2 din Lege, care prevede introducerea unui nou alineat la art. 43, alin. (4), potrivit căruia '(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică și în procedura camerei preliminare. Reunirea nu se poate dispune în contestația formulată împotriva încheierilor prevăzute la art. 346', ridică probleme de neconstituționalitate din perspectiva art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât soluția legislativă este necorelată cu arhitectura actuală a procedurii camerei preliminare și cu competența funcțională a judecătorului de cameră preliminară, neintegrându-se organic în cadrul normativ existent. Astfel, actul normativ implică o modificare a competenței funcționale a judecătorului de cameră preliminară care, în analiza sa, va fi ținut să antameze fondul cauzei, deși, potrivit art. 3 și art. 54 din Codul de procedură penală, acesta îndeplinește funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, fiind competent să verifice legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală. Conform ICCJ, aceleași vicii de neconstituționalitate sunt identificate și în privința reglementării de la pct. 3 al actului normativ adoptat, în conformitate cu care: '(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător în procedura de cameră preliminară. Disjungerea cauzei se dispune și atunci când numai pentru unele dintre infracțiuni sau numai pentru unii inculpați se impune restituirea cauzei la parchet. în cazurile prevăzute la art. 43 alin. (1), judecătorul de cameră preliminară dispune, dacă este cazul, restituirea întregii cauze la parchet'. 'în arhitectura actuală a procesului penal, potrivit art. 46 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța poate dispune disjungerea cauzei pentru unii dintre inculpați sau pentru unele infracțiuni, atunci când această măsură este necesară pentru buna desfășurare a judecății. Totodată, conform art. 63 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispozițiile art. 46 se aplică și în cursul urmăririi penale. Cu toate acestea, nici dispozițiile menționate și nici normele care reglementează procedura camerei preliminare nu conțin o normă de trimitere care să permită aplicarea instituției disjungerii și în această fază procesuală', precizează ICCJ. * Eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară. Noua regulă spune că, după primul termen, părțile trebuie singure 'să urmărească parcursul dosarului'. Norma este vagă și neclară. Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare. Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor. * 'Autoritatea de lucru judecat' în camera preliminară. Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce privește legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial. Se limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției. Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată. ICCJ afirmă că reglementarea cuprinsă la pct. 50 din lege, care prevede introducerea art. 346 (1) cu următorul conținut: 'Art. 346(1) - (1) încheierile definitive ale judecătorului de cameră preliminară prin care au fost respinse cererile și excepțiile privind legalitatea administrării probelor sau a efectuării actelor de urmărire penală, precum și cele prin care au fost excluse probe administrate în cursul urmăririi penale ori s-a constatat nelegalitatea unor acte de urmărire penală au autoritate de lucru judecat, inclusiv în cazul unei noi trimiteri în judecată după restituirea cauzei la parchet, precum și în cauzele disjunse. (2) Autoritatea de lucru judecat prevăzută la alin. (1) poate fi invocată în orice stare a procesului', încalcă liberul acces la justiție și dreptul la apărare, întrucât consacră o autoritate de lucru judecat extinsă unor încheieri pronunțate în procedura camerei preliminare, care nu soluționează fondul cauzei și care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nu se bucură de plenitudinea efectelor specifice hotărârilor definitive asupra fondului. 'Soluția legislativă criticată nu numai că se îndepărtează de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele autorității de lucru judecat în materia camerei preliminare, dar intră și într-o contradicție evidentă cu mecanismul procedural reglementat de art. 386 (1) din Codul de procedură penală, afectând coerența internă a reglementării procesual penale și posibilitatea instanței de a asigura respectarea efectivă a garanțiilor fundamentale ale procesului echitabil', este concluzia ICCJ. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *CCR discută sesizarea președintului Nicușor Dan în legătură cu Legea privind drepturile copilului *CCR dezbate sesizarea președintelui Nicușor Dan pe Legea privind prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun
CCR dezbate sesizarea președintelui Nicușor Dan pe Legea privind prevenirea și combaterea atacurilor de urs brun
Curtea Constituțională a României dezbate, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, susținând că reglementarea și monitorizarea sunt incomplete. Șeful statului notează în sesizare că nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente. în acest caz, pot fi încălcate norme europene, a menționat el. Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urșilor, iar obligația respectării acestei condiții nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parțial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepții temporare, justificate punctual, a explicat Nicușor Dan. încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea României în Uniunea Europeană, a amintit el. Președintele a subliniat, totodată, că prin stabilirea în concret a unor niveluri de prevenție și intervenție, repartizarea pe numărul exact de 528 de fonduri cinegetice, legea criticată își pierde caracterul general, abstract și de principiu al unui act normativ de prim rang, substituindu-se unei operațiuni tehnico-administrative care ar fi trebui adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ. în opinia sa, prin legea criticată, Parlamentul ajunge să exercite o funcție administrativă - acordarea unei derogări specifice, cu efecte concrete, pe baza unor date factuale - care prin natura ei aparține Executivului și este supusă unui regim procedural și de control judiciar distinct. Șeful statului mai atrage atenția că pentru interdicția recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani nu se prevede o sancțiune. 'O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală. Fără calificarea încălcării interdicției ca faptă contravențională sau penală și stabilirea unei sancțiuni, norma este lipsită de forță coercitivă, încălcând cerința calității legii, care presupune, printre altele, ca destinatarii să poată prevedea consecințele nerespectării ei', a transmis Nicușor Dan. Conform acestuia, aprobarea a 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național fără un sistem de monitorizare digital/în timp real, de tipul unei baze de date accesibile gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților simultan, face ca respectarea plafonului stabilit să fie imposibilă. 'în absența unui mecanism care să blocheze automat extragerea de urși odată ce numărul aferent unui fond de vânătoare a fost atins, se permite, implicit, depășirea acestui număr. Faptul că nu există nicio sancțiune pentru depășirea acestuia, demonstrează faptul că legiuitorul nu a urmărit protecția reală a speciei (cerută de dreptul UE), ci a creat un cadru permisiv, lipsit de rigoare juridică', se mai arată în sesizare. *** Legea supusă controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021, în sensul aprobării pentru anul 2026 a unui număr de 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național și un număr de 110 exemplare de urs brun ca nivel de intervenție la nivel național, în vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs. Față de anul 2024, crește numărul aprobat al exemplarelor de urs care reprezintă nivel de prevenție la nivel național de la 426 de exemplare la 859 și al exemplarelor de urs care reprezintă nivel de intervenție la nivel național de la 55 la 110. Totodată, legea stabilește că recoltarea exemplarelor de urs brun reprezentând cota de prevenție este interzisă pe teritoriile în care vânătoarea este interzisă conform prevederilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. De asemenea, legea criticată prevede că blana și craniul exemplarului extras încadrat în nivelul de intervenție, preparate de către gestionar, rămân în gestiunea acestuia în cazul extragerii de către gestionar sau se predau Gărzii forestiere în cazul în care extragerea a fost realizată de către personalul desemnat al acesteia și rămân în proprietatea privată a statului. Blana și craniul exemplarului încadrat în nivelul de prevenție extras cu nerespectarea prevederilor legale se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii forestiere în a cărei rază de activitate se încadrează locul unde s-a desfășurat acțiunea de recoltare și devin proprietatea privată a statului, fiind gestionate sau valorificate în condițiile legii. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru) Citiţi şi: *CCR discută sesizarea președintului Nicușor Dan în legătură cu Legea privind drepturile copilului
CCR discută sesizarea președintului Nicușor Dan în legătură cu Legea privind drepturile copilului
Curtea Constituțională a României discută, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan în legătură cu actul normativ pentru modificarea și completarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului, în care acesta evocă o eventuală dublă sancționare și lipsa implicării familiei în consilierea psihologică sau plasamentul minorului. Legea, care are ca obiect de reglementare intervenții asupra Legii 272/2004, vizează: modificarea art. 84 alin. (4) și (5), prin care participarea copilului la consilierea psihologică devine obligatorie prin efectul legii, fără a mai fi condiționată de acordul parental; introducerea unei noi soluții legislative la art. 84 alin. (6), prin care se incriminează ca infracțiune nerespectarea de către părinți sau reprezentantul legal a obligațiilor prevăzute la alin. (3) sau alin. (4) și se asimilează nerespectarea alin. (4) cu infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești; modificarea integrală a art. 86, prin extinderea criteriilor de dispunere a plasamentului într-un serviciu de tip rezidențial specializat și instituirea obligației direcțiilor de asistență socială și protecția copilului de a înființa cel puțin un serviciu de tip rezidențial pentru copiii care au săvârșit fapte penale și nu răspund penal. Șeful statului artă în sesizare că agentul constatator al contravenției nu are competența de a aprecia dacă fapta constituie infracțiune - aceasta aparține organelor de urmărire penală. în absența unei norme clare și previzibile, organul de urmărire penală și agentul constatator pot acționa în paralel față de aceeași persoană pentru aceeași faptă, niciun mecanism legal din legea criticată neprevenind această suprapunere. Președintele evocă și dreptul european. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa constantă că principiul 'ne bis in idem' operează ori de câte ori o persoană este sancționată de două ori pentru aceeași faptă, indiferent de calificarea formală (penală sau contravențională) a sancțiunilor aplicate. Această dualitate normativă creează, în mod structural, premisa încălcării principiului 'ne bis in idem', întrucât autoritățile competente - agentul constatator al contravenției, pe de o parte, și organele de urmărire penală, pe de altă parte - ar putea acționa în paralel sau succesiv în temeiul celor două norme concurente, nicio dispoziție legală din legea criticată nestabilind care normă prevalează. Legiuitorul era obligat fie să abroge expres norma contravențională, fie să introducă o clauză de non-concurență clară, ceea ce nu a făcut, precizează sesizarea. Șeful statului arată că art. 84 alin. (3) din Legea 272/2004, rămas nemodificat, instituie obligația de a participa la programele speciale de consiliere psihologică exclusiv în sarcina părinților copilului. Norma nu face nicio referire la reprezentantul legal, altul decât părintele. Or, prin art. I pct. 2 din legea criticată, se introduce un nou alineat la art. 84, alin. (6), care, în teza I, incriminează penal nerespectarea alin. (3) de către 'părinți sau reprezentantul legal', extinzând sfera subiectului activ la o categorie de persoane față de care norma de bază nu instituie nicio obligație corespunzătoare. Art. 84 alin. (4), în noua redactare, adaugă șeful statului, prevede obligația copilului de a participa la programele speciale de consiliere psihologică organizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului sau de alte instituții de specialitate publice sau private, dacă instanța nu dispune altfel, iar alin. (5) prevede că această măsură poate fi dispusă de instanță. Norma vizează, prin definiție, copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și nu răspunde penal - ipoteză reglementată de Capitolul V al Legii 272/2004. Or, un minor care nu răspunde penal nu poate constitui subiect activ al niciunei infracțiuni. Minoritatea reprezintă o cauză de neimputabilitate în temeiul art. 27 din Codul penal, potrivit căruia: 'Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită de un minor care la data comiterii acesteia nu îndeplinea condițiile legale pentru a răspunde penal'. Totodată, se precizează în sesizare, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea 272/2004, în forma în vigoare: 'Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibru socioafectiv și la viața de familie'. Această dispoziție are o valoare normativă de prim rang în economia legii: legiuitorul a ales să definească interesul superior al copilului ca incluzând, în mod explicit și necesar, dreptul copilului la viața de familie. Viața de familie nu este, în sensul Legii nr. 272/2004, un element exterior sau adiacent interesului superior al copilului - ea este parte constitutivă a acestuia. Consecința normativă directă este că orice măsură care exclude familia din viața copilului sau din procesul decizional care îl privește aduce atingere, prin definiție, interesului superior al copilului, în absența unor circumstanțe excepționale temeinic justificate. Eliminarea acordului parental din art. 84 alin. (4) prin legea criticată creează, prin urmare, o contradicție internă ireconciliabilă în cuprinsul aceleiași legi: norma specială nouă golește de conținut normele de principiu de la art. 2 alin. (2), (3), (4) și (5), fără a le abroga și fără a justifica această derogare printr-o dispoziție expresă, se menționează în sesizare. De asemenea, eliminarea acordului parental din art. 84 alin. (4) și impunerea prin lege a participării copilului la consiliere psihologică, arată Nicușor Dan, transformă o măsură de protecție într-o obligație de constrângere impusă fără implicarea familiei. Aceasta contravine în mod direct scopului declarat al capitolului în care se inserează norma: dacă scopul este protecția copilului, aceasta se realizează prin familie sau împreună cu familia. în acest caz, excluderea acordului parental din mecanismul decizional nu poate fi calificată ca o măsură de protecție, ci ca una de intervenție unilaterală și coercitivă a statului în viața de familie. Norma actuală a art. 86 alin. (1) din Legea 272/2004, în forma în vigoare anterior legii criticate, condiționează dispunerea plasamentului de împrejurarea că fapta săvârșită de copilul care nu răspunde penal 'prezintă un grad ridicat de pericol social'. Această cerință a gradului ridicat de pericol social constituie, în dreptul român, un prag calitativ clar: sunt vizate faptele de o gravitate deosebită, de tipul omorului, tâlhăriei, violului sau altor infracțiuni grave, pentru care impactul social și riscul de recidivă justifică o intervenție mai susținută a statului în privința copilului. Legea criticată adaugă la acest prag calitativ și sintagma 'sau acesta a săvârșit o faptă cu violență', extinzând astfel în mod dramatic sfera de aplicare a plasamentului rezidențial. Astfel, arată sesizarea, noțiunea de violență nu se limitează la violența fizică de intensitate ridicată. Violența poate fi și violență verbală sau psihologică, modalitate alternativă de săvârșire recunoscută în cadrul mai multor infracțiuni. Prin urmare, în sfera de aplicare a noii norme vor intra și copiii care au săvârșit fapte de un pericol social extrem de redus, cum ar fi amenințare, lovire sau alte violențe, tulburare a ordinii și liniștii publice. Or, arată sesizarea, plasamentul rezidențial - care implică separarea copilului de familie și internarea sa într-un serviciu specializat - nu poate fi o reacție proporțională față de un minor care a amenințat verbal sau a îmbrâncit o altă persoană. 'Diferența de tratament față de regimul anterior (care impunea un grad ridicat de pericol social) este flagrantă și lipsită de justificare rațională, violând principiul proporționalității consacrat de art. 53 din Constituție și principiul interesului superior al copilului consacrat de art. 49 alin. (1) din Constituție și de art. 3 din Convenția ONU privind drepturile copilului', punctează președintele. Concret, susține Nicușor Dan, extinderea măsurii plasamentului rezidențial la orice faptă cu violență, indiferent de gravitatea ei concretă și fără a distinge după natura și intensitatea violenței, depășește cu mult scopul legitim al legii și nu poate fi considerată o măsură necesară și proporțională, cu atât mai mult cu cât ea privește copiii care nu răspund penal și față de care legiuitorul este obligat constituțional să reglementeze măsuri de protecție, nu de sancționare. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru)
Prahova: Un bărbat cu o armă cu aer comprimat, ridicat de polițiști din zona unui parc din Ploiești
Un bărbat care avea asupra lui o armă cu aer comprimat a fost ridicat, marți, de polițiști din zona unui parc aflat în zona centrală a municipiului Ploiești. 'în după-amiaza zilei de 23 iunie 2026, în jurul orei 14:00, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova au fost sesizați, prin intermediul Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, cu privire la prezența unui bărbat care ar deține asupra sa un obiect ce părea a fi un pistol, în zona Parcului Mihai Viteazul din municipiul Ploiești. (...) în urma intervenției operative, persoana în cauză a fost identificată, imobilizată și încătușată. Aceasta a fost condusă la sediul unității de poliție pentru continuarea verificărilor și efectuarea actelor procedurale specifice', a informat Inspectoratul Județean Prahova. Potrivit sursei citate, este vorba despre un bărbat în vârstă de 36 de ani, domiciliat în Ploiești. în urma examinării preliminare, s-a stabilit că arma în cauză este cu aer comprimat, supusă regimului de autorizare, urmând a fi efectuate verificări cu privire la legalitatea deținerii, condițiile de păstrare și utilizare, precum și respectarea prevederilor legale incidente în materie. La acest moment, cercetările sunt în desfășurare, sub coordonarea unității de parchet competente. AGERPRES/(AS - redactor: Anamaria Constantin, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Irina Giurgiu)
Satu Mare: Un bărbat prins cu peste 200 de grame de droguri de mare risc, arestat preventiv
Un bărbat în vârstă de 34 de ani a fost arestat preventiv, luni, după ce a fost prins în flagrant delict în municipiul Satu Mare având asupra sa peste 200 de grame de 3-CMC, drog de mare risc destinat comercializării, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Satu Mare. Potrivit sursei citate, activitatea infracțională a suspectului a fost documentată de polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Satu Mare, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) - Biroul Teritorial Satu Mare. 'în noaptea de 20 spre 21 iunie 2026, persoana în cauză a fost prinsă în flagrant delict, în municipiul Satu Mare, în timp ce ar fi deținut peste 200 de grame de substanță cristalină 3-CMC, drog de mare risc, destinate comercializării prin metoda dead drop', se arată într-un comunicat transmis de IPJ Satu Mare. La data de 21 iunie, procurorii DIICOT Satu Mare au dispus reținerea bărbatului, iar luni judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Satu Mare a admis propunerea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 30 de zile. Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor de frontieră din cadrul Sectorului Teritorial al Poliției de Frontieră Satu Mare. Anchetatorii precizează că, pe parcursul întregului proces penal, persoana cercetată beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de lege, precum și de prezumția de nevinovăție. AGERPRES/(AS - redactor: Sebastian Olaru, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)
DNA: Fostă contabilă în MAE - în instanță pentru salarii ilegale de 8,4 milioane lei
Lavinia-Daniela Păune, fostă angajată la Direcția Salarizare din Ministerului Afacerilor Externe, a fost trimisă de procurorii anticorupție în fața judecătorilor, cu acord de recunoaștere a vinovăției, într-un dosar în care este acuzată că timp de 15 ani ar fi făcut plăți ilegale de salarii pentru sine și alte două persoane. Potrivit unui comunicat al DNA transmis, luni, AGERPRES, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat la data de 18 iunie cu inculpata Lavinia-Daniela Păune, la data faptelor consilier relații în cadrul Direcției Planificare Bugetară, Contabilitate și Salarizare (DPBCS) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în stare de libertate, pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie sub forma complicității la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, fals intelectual și uz de fals, toate în formă continuată. Procurorii anticorupție notează în acordul de recunoaștere a vinovăției că, în perioada mai 2009 - aprilie 2024, Lavinia-Daniela Păune, în calitatea menționată, ar fi efectuat plăți nelegale cu titlu de salarii atât către două persoane care nu aveau calitatea de angajați ai instituției, cât și către sine, cauzând un prejudiciu bugetului Ministerului Afacerilor Externe în cuantum total de 8.412.028 lei. 'în concret, prin intermediul programului informatic de salarizare, inculpata ar fi falsificat 176 de state de plată aferente personalului MAE, prin modificarea valorii totale a unor indemnizații acordate angajaților. Informațiile astfel alterate ar fi fost preluate în documentele întocmite în etapele de lichidare, ordonanțare și plată, fiind majorate în mod nelegal atât fondurile destinate drepturilor salariale, cât și impozitele și contribuțiile salariale aferente. Statele de plată astfel modificate ar fi fost utilizate de inculpată prin prezentarea acestora spre avizare și aprobare persoanelor din cadrul MAE cu atribuții în acest sens, informațiile nereale fiind ulterior aprobate la plată, fără vinovăție, de către ordonatorii principali de credite', se precizează în comunicat. De asemenea, anchetatorii spun că Lavinia-Daniela Păune ar fi falsificat borderourile aferente dispozițiilor de plată a drepturilor salariale transmise unităților bancare, prin inserarea unor sume necuvenite rezultate din modificarea statelor de plată, precum și prin introducerea unor date privind conturi bancare aparținând acesteia și celor două persoane. Prin aceste demersuri, Lavinia-Daniela Păune și celelalte două persoane, ar fi obținut în mod nelegal suma totală de 7.176.957 lei, transferată necuvenit în conturile bancare ale acestora, menționează procurorii, care adaugă că la bugetul de stat ar fi fost achitate contribuții salariale și impozite aferente veniturilor salariale în cuantum total de 1.235.071 lei, corespunzătoare sumelor achitate nelegal. DNA precizează că Păune și-a asumat în totalitate faptele comise și a avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor, iar în prezența avocatului, aceasta a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei, precum și cu modalitatea de executare a acesteia, și anume aplicarea unei pedepse de 3 ani și o lună de închisoare. Ministerul Afacerilor Externe s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 8.412.028 lei, informează anchetatorii. Dosarul de urmărire penală și acordul de recunoaștere a vinovăției privind-o pe Lavinia-Daniela Păune au fost înaintate Tribunalului București cu propunerea de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu)
Cetățeni srilankezi, audiați pentru trafic de droguri; la o petrecere organizată de aceștia, un tânăr a murit de supradoză
Procurorii DIICOT audiază 12 persoane de origine srilankeză, după ce au efectuat, luni, 15 percheziții în București și în județele Ilfov și Dâmbovița, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional și trafic de droguri, fiind înregistrat și decesul unui tânăr de supradoză la o petrecere organizată de suspecți. 'Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, cel puțin din luna iunie 2025 până în prezent, în municipiul București și județul Ilfov s-ar fi cristalizat și ar fi acționat o grupare de criminalitate organizată, formată din 12 membri, persoane de origine srilankeză, lucrători cu permise de muncă pe teritoriul României încă din anul 2024, în scopul obținerii de beneficii materiale din vânzarea sistematică de droguri de risc și de mare risc', informează Biroul de presă al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Potrivit anchetatorilor, membrii grupului ar fi realizat întâlniri pre-operative, ar fi gestionat mai multe locuințe destinate punerii în vânzare de droguri de risc și de mare risc, ar fi coordonat aprovizionarea, depozitarea și distribuția drogurilor, inclusiv în cadrul unor petreceri organizate pentru comunitatea din care fac parte și ar fi planificat activități viitoare, inclusiv transporturi internaționale de droguri disimulate. Grupul infracțional ar fi fost organizat pe o structură cu nuclee și paliere, de tip achiziționare și vânzare de stupefiante către clienți stabili sau ocazionali, în cadrul unor petreceri sau evenimente organizate în cadrul comunității srilankeze, de organizatori ai unor astfel de întruniri și intermediari în vânzarea de droguri, precum și de comercializare directă, în locații special destinate, ori în cadrul unor petrecerilor organizate în diferite spații sau locuințe din București. 'în acest context, unul dintre membri, în noaptea de 29 spre 30 iunie 2025, ar fi organizat un eveniment privat cu peste 200 de participanți, între care și membri ai grupului infracțional din care ar fi făcut parte, în care ar fi fost comercializate droguri de risc și mare risc, situație ce a avut ca urmare moartea unui tânăr, survenită prin stop cardio-respirator consecutiv acțiunii deprimante asupra sistemului nervos central a unui cocktail de substanțe de mare risc (cocaină, amfetamină, metamfetamină și derivat de tip ecstasy și ketamină)', arată sursa citată. Pe parcursul administrării probatoriului, au fost indisponibilizate diferite cantități de substanțe interzise comercializate în municipiul București, dar și în localități situate în județul Ilfov, de către membrii grupului infracțional organizat, respectiv canabis, rezină de canabis, cocaină, comprimate ecstasy, metamfetamină. Audierile se desfășoară la sediul DIICOT - Structura Centrală. Acțiunea beneficiază de sprijinul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)
IGPR: Polițiștii au mai găsit un colet cu droguri, de 4 kg, trimis din Olanda
Doi bărbați au fost arestați preventiv după ce au fost prinși în flagrant delict în timp ce luau un colet din Olanda care conținea aproximativ patru kilograme de substanță psihoactivă, pe care urmau să o vândă. 'Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București - Serviciul Antidrog, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, au documentat activitatea infracțională a două persoane, de 35 și 39 de ani, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de efectuarea, fără drept, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive și complicitate la efectuarea, fără drept, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive', informează Biroul de presă al Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR). Potrivit anchetatorilor, pe parcursul lunii iunie, suspectul de 39 de ani ar fi introdus pe teritoriul României, din Olanda, aproximativ patru kilograme de substanță psihoactivă N-ethylnorpentedrone. La data de 19 iunie, aceasta și celălalt suspect au fost prinși în flagrant delict în timp ce intrau în posesia coletului. Pe 20 iunie, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală au dispus reținerea celor două persoane. în aceeași zi, judecătorul de drepturi din cadrul Tribunalului București a dispus arestarea preventivă a unuia și măsura arestului la domiciliu față de a doua persoană, pentru 30 de zile. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Alexandru Florea, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: politiaromana.ro
Hunedoara: Bărbat de 75 de ani, reținut de polițiști după ce și-a amenințat soția cu un pistol
Un bărbat de 75 de ani a fost reținut după ce și-a amenințat soția de 71 de ani cu un pistol deținut ilegal, în urma neînțelegerilor familiale generate de aspecte financiare și consumul de alcool, a informat duminică Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Hunedoara. Conform IPJ, polițiștii au intervenit în noaptea de 20/21 iunie, în urma unei sesizări primite prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 cu privire la faptul că un bărbat din comuna Teliucu Inferior și-ar fi amenințat soția, având asupra sa o armă. 'La fața locului au intervenit de urgență polițiști din cadrul Secției de Poliție Rurală Hunedoara, iar ulterior activitățile de cercetare la fața locului au fost continuate cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Hunedoara', se arată în comunicatul transmis de IPJ Hunedoara. în urma verificărilor efectuate, polițiștii au găsit o armă scurtă letală, tip pistol, calibrul 9 mm, deținută ilegal, precum și cinci cartușe fără proiectil, cu percuție pe ramă, care nu corespund tipului de armă identificat. Bărbatul de 75 de ani ar fi deținut arma fără drept, aceasta fiind primită de la tatăl său, în prezent decedat, care ar fi intrat în posesia ei în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. 'Totodată, în urma unor neînțelegeri familiale generate de aspecte financiare și consumul de alcool, bărbatul și-ar fi amenințat soția de 71 de ani cu acte de violență și ar fi purtat fără drept arma respectivă', se menționează în comunicat. Suspectul a fost reținut pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Deva. Totodată, împotriva sa a fost un emis ordin de protecție provizoriu pentru cinci zile. 'Polițiștii continuă cercetările sub coordonarea procurorului competent, pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor și amenințare', a precizat IPJ Hunedoara. AGERPRES/(AS - redactor: Nona Jalbă, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)
Călărași: Patru persoane, reținute într-un dosar penal privind folosirea propriilor copii în scop de cerșetorie
Patru persoane au fost reținute într-un dosar penal privind folosirea propriilor copii în scop de cerșetorie, în urma unor percheziții efectuate în municipiul Călărași, minorii fiind preluați de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru evaluare și instituirea măsurilor de protecție. Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale au efectuat, pe 19 iunie, trei percheziții domiciliare în municipiul Călărași, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de folosirea de minori în scop de cerșetorie. 'Din cercetări a reieșit că, în perioada septembrie 2025 - martie a.c., persoanele cercetate ar fi apelat la mila publicului, deși erau apte de muncă, solicitând ajutor material prin folosirea propriilor copii minori. în cauză au fost puse în executare patru mandate de aducere, persoanele fiind conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Călărași, în vederea audierii. în urma activităților investigativ-operative și a probatoriului administrat, polițiștii au identificat persoanele cercetate pentru comiterea faptelor, respectiv un bărbat, de 33 de ani și trei femei, cu vârste între 19 și 34 de ani, față de care a fost dispusă măsura reținerii, pentru 24 de ore', a informat Poliția Română. Ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași a dispus măsura preventivă a controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Minorii implicați au fost preluați de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Călărași, în vederea evaluării situației acestora și a instituirii măsurilor de protecție necesare. Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Serviciului Criminalistic și al luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale Călărași. AGERPRES/(AS - redactor: Ecaterina Ignat, editor: Cătălina Matei, editor online: Simona Aruştei)
Denise Rifai, audiată două ore la DNA
Moderatoarea TV Denise Rifai s-a prezentat vineri la DNA, unde a fost audiată timp de două ore de procurorii anticorupție, în dosarul în care primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, este acuzat de luare de mită. Atât la intrare, cât și la ieșire, Denise Rifai a refuzat să dea declarații în fața presei. Ciprian Ciucu este acuzat că, în timpul campaniei electorale din noiembrie - decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Ancheta în acest dosar a pornit de la investigarea unui alt caz de corupție la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Potrivit unor articole din presa centrală, acest al doilea dosar o vizează și pe Denise Rifai, alături Odeta Nestor, fosta șefă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc. Odeta Nestor a fost arestată preventiv în urmă cu două zile de Tribunalul București, informația fiind confirmată de conducerea instanței. Informații despre implicarea acesteia în cazul de corupție de la ONJN apar și în comunicatul emis joi de DNA, deși instituția i-a trecut doar inițialele. Astfel, conform comunicatului DNA, în dosar au fost arestate preventiv două persoane: cetățeanul bulgar R.D.M. - acuzat de dare de mită și N.C.O. (Nestor Cristinela Odeta, n.r.) - acuzată de complicitate la luare de mită, dare de mită și instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Procurorii susțin că, în perioada noiembrie 2025 - martie 2026, inculpata ar fi remis unui funcționar public din cadrul ONJN, colaborator autorizat în cauză, suma totală de 1.500 euro și 2.000 lei, direct, în legătură cu urgentarea și, respectiv, întârzierea îndeplinirii unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu. De asemenea, ea l-a determinat pe funcționarul respectiv să-i permită accesul la înscrisuri comunicate instituției publice, conținând informații nedestinate publicității, prin prezentarea și înmânarea acestora la aceeași dată. în plus, ea ar fi înlesnit acceptarea de către un funcționar public din cadrul ONJN a promisiunii sumei totale de 100.000 euro făcute de cetățeanul bulgar, în numele și în interesul unui operator economic care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc, în scopul finalizării unor verificări inițiate de ONJR, într-o manieră care să nu permită dispunerea față de operatorul economic vreunei sancțiuni. Referitor la suma promisă de 100.000 de euro, procurorii spun că cetățeanul bulgar R.D.M. a remis 50.000 de euro în două tranșe (45.000 de euro și 5.000 de euro) pe data de 8 aprilie și restul de 50.000 de euro în data de 16 iunie, ocazie cu care a fost prins în flagrant. AGERPRES / (AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Marius Frățilă, editor online: Anda Badea)
Plângere penală la DNA, făcută de STP pe numele primarului din Alba Iulia
Primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, a anunțat, vineri, că Societatea de Transport Public (STP) Alba Iulia, ai cărei angajați au oprit lucrul de câteva zile, a depus o plângere penală la DNA pe numele său. 'Azi-dimineață am fost notificați oficial că STP a depus o plângere penală la DNA pe numele meu. (...). Voi răspunde, cu documente, oricărei instituții care îmi va cere clarificări. Dar nu pot să nu observ momentul ales: a patra zi de grevă, salarii neplătite, presiune publică maximă - și brusc, compania aflată în centrul tuturor acuzațiilor de management prost devine, peste noapte, acuzator', a scris, vineri, primarul Gabriel Pleșa, într-un mesaj adresat albaiulienilor, postat pe pagina sa de Facebook. Primarul a adăugat că primește 'cu deschidere ocazia de a clarifica, în fața DNA, toate suspiciunile și neclaritățile legate de contractul de transport public între municipalitate și companie, precum și circumstanțele exacte în care a fost semnat. Gabriel Pleșa s-a arătat convins că 'o verificare independentă va confirma exact' ceea ce el susține, respectiv că 'vina pentru situația actuală' o poartă conducerea STP și cei din AIDA-TL, care, susține primarul, aveau obligația să vegheze la implementarea corectă a contractului de transport public local și nu au făcut-o. Edilul a informat cetățenii că a pus deja bazele unei companii de transport pe care Primăria s-o controleze direct, 'cu costuri reduse și fără sume 'pierdute' în zone pe care nimeni nu le poate explica public', ca, indiferent cum se termină actualul conflict, locuitorii să nu mai depindă de 'bunul plac' al unui singur operator privat. Primarul a menționat că nu va ceda 'presiunii unei companii care preferă să lupte în instanțe decât să-și plătească șoferii'. Gabriel Pleșa a anunțat vineri și că a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba. El a afirmat că are îndoieli că ar fi o grevă spontană. Primarul a solicitat ca cel târziu de luni să fie reluat transportul public, măcar pe cel puțin o treime din cursele prevăzute în contract. Transportul public local este blocat total de miercuri în Alba Iulia, după ce angajații firmei care prestează acest serviciu au oprit lucrul, nemulțumiți că nu și-au mai primit salariile și tichetele de masă de peste două luni. Sunt asigurate doar cursele care fac legătura între Alba Iulia și 12 localități rurale, membre în AIDA-TL (Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia - Transport Local). Potrivit STP Alba Iulia, Primăria Alba Iulia ar avea o datorie totală de peste 14 milioane de lei, din care aproape 9 milioane de lei prestații aferente anului 2025, neachitate și aflate în două procese pe rolul Tribunalului Alba, și peste 5 milioane de lei prestații aferente anului 2026. STP susține că toate sumele restante reprezintă compensația cuvenită pentru servicii efectiv prestate și recepționate și că neîncasarea acestor sume pe parcursul a doi ani consecutivi a condus la blocajul financiar actual al operatorului, fiind în imposibilitatea de a plăti la termen salariile. în replică, Primăria Municipiului Alba Iulia susține că 'este la zi cu plata facturilor care se încadrează în cuantumurile aprobate prin bugetul local pentru serviciul de transport public'. în ceea ce privește obligațiile salariale restante, reprezentanții administrației locale consideră că este o problemă care ține de relația dintre operator și personalul său. AGERPRES / (AS - redactor: Marinela Brumar, editor: Marius Frățilă)
Protest în Piața Victoriei/ Jandarmeria ia măsuri pentru asigurarea ordinii și siguranței publice
Jandarmeria Capitalei anunță că va dispune toate măsurile necesare pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică în Capitală, în contextul organizării, începând cu ora 19:00, a unui protest în Piața Victoriei. ''Având în vedere informațiile existente în spațiul public referitoare la organizarea unei adunări publice în Piața Victoriei, (...) Jandarmeria Capitalei, alături de celelalte instituții cu atribuții în domeniu, va dispune toate măsurile necesare pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță publică la nivelul Capitalei'', precizează Jandarmeria. Aceste măsuri au rolul de a oferi protecție participanților, dar și celorlalți cetățeni, având în vedere și actualul context internațional, arată sursa citată. ''Subliniem importanța asumării manifestației de către un organizator, în vederea colaborării cu autoritățile pentru desfășurarea acesteia în condiții de siguranță. Totodată, reamintim obligația respectării cadrului legal în vigoare incident adunărilor publice, îndemnăm toți participanții să respecte indicațiile forțelor de ordine, să se dezică de orice persoane care ar putea încălca legea sau care ar putea îndemna la încălcări ale acesteia și să le semnaleze de îndată către forțele de ordine prezente'', transmite Jandarmeria. Mai multe organizații civice organizează un protest în Piața Victoriei, vineri, între orele 19:00 și 23:00, ca un răspuns la ultimele decizii din Justiție. Organizatorii evenimentului sunt 'Corupția ucide', 'Rezistența', 'Inițiativa România' și 'Asociația MEA'. Protestul are loc în contextul a trei decizii ale Justiției luate joi, toate fiind considerate de inițiatorii protestului împotriva celor care îl susțin pe președintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Moderatoarea TV Denise Rifai, audiată la DNA în dosarul lui Ciucu
Moderatoarea TV Denise Rifai s-a prezentat vineri la DNA, unde va fi audiată de procurori în dosarul în care primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, este acuzat de luare de mită. La intrare în sediul DNA, Denise Rifai a refuzat să dea declarații în fața presei. Ciprian Ciucu este acuzat că, în timpul campaniei electorale din noiembrie - decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Ancheta în acest caz a pornit de la investigarea unui alt caz de corupție de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJR). Potrivit unor articole din presa centrală, acest al doilea dosar o vizează și pe Denise Rifai, alături Odeta Nestor, fosta șefă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), considerată o apropiată a primarului Ciprian Ciucu. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Procurorul general: Justiția - instituție fundamentală a democrației; cetățenii așteaptă profesionalism, integritate, eficiență
Societatea așteaptă de la instituțiile judiciare mai mult decât aplicarea riguroasă a legii, cetățenii așteaptă profesionalism, integritate, eficiență și garanția că drepturile și libertățile lor sunt protejate, a transmis procurorul general al României, Cristina Chiriac, care a participat vineri la Congresul Avocaților. ''Trăim într-o perioadă în care societatea așteaptă de la instituțiile judiciare mai mult decât aplicarea riguroasă a legii. Cetățenii așteaptă profesionalism, integritate, eficiență și, mai presus de toate, garanția că drepturile și libertățile lor sunt protejate. Aceste așteptări legitime nu pot fi îndeplinite decât prin contribuția comună a tuturor profesiilor juridice. Procurorii și avocații se află adesea pe poziții procesuale diferite. Este firesc. Rolurile noastre sunt distincte și sunt definite de lege. Dar diferența de rol nu trebuie confundată niciodată cu opoziția de valori. Dimpotrivă, avem aceeași obligație fundamentală: respectarea legii, protejarea drepturilor omului și consolidarea încrederii publice în justiție'', a spus Cristina Chiriac. Potrivit acesteia, un proces echitabil nu poate exista fără un avocat independent și fără un procuror imparțial. ''Aceste două garanții nu se exclud, ci se completează. Ele reprezintă expresia maturității unei democrații și a unui sistem judiciar care funcționează în interesul cetățeanului'', a precizat ea. Procurorul general a arătat că, în ultimii ani, sistemul judiciar s-a confruntat cu provocări complexe. ''Criminalitatea organizată transfrontalieră, corupția, criminalitatea informatică, atacurile asupra valorilor democratice și noile forme de fraudă reclamă răspunsuri instituționale ferme și profesioniste. în același timp, transformarea digitală a societății ne obligă să regândim metodele de lucru, să investim în competențe și să adaptăm instrumentele juridice la realitățile prezentului'', a mai transmis aceasta. în fața acestor provocări, dialogul dintre instituțiile judiciare și profesiile juridice devine mai important ca oricând, consideră Chiriac. ''Nu putem construi o justiție modernă fără respect reciproc, fără comunicare și fără disponibilitatea de a identifica împreună soluții pentru problemele sistemului. Ministerul Public își reafirmă disponibilitatea de a continua și de a dezvolta acest dialog instituțional cu profesia de avocat. Există teme care ne preocupă deopotrivă: durata procedurilor judiciare, accesul efectiv la justiție, protecția victimelor, respectarea drepturilor procesuale, adaptarea legislației la exigențele europene și consolidarea încrederii cetățenilor în actul de justiție. încrederea publică nu se câștigă prin declarații. Ea se construiește zilnic prin profesionalism, competență și conduită etică. Fiecare procuror și fiecare avocat contribuie, prin activitatea sa, la imaginea justiției în societate. De aceea, responsabilitatea noastră este una comună'', a subliniat procurorul general al României. Justiția este una dintre instituțiile fundamentale ale democrației, a adăugat Cristina Chiriac, ea nu aparține nici procurorilor, nici judecătorilor, nici avocaților, ci cetățenilor și există pentru cetățeni. ''Din această perspectivă, cred că misiunea noastră comună este aceea de a apăra nu doar litera legii, ci și valorile care dau sens legii: libertatea, demnitatea umană, egalitatea în fața legii și respectul pentru drepturile fundamentale'', a transmis ea la Congresul Avocaților. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Tribunalul Ilfov: 3 iulie - termen pentru judecarea cererii de suspendare a Congresului Extraordinar al PNL
Tribunalul Ilfov a stabilit, pentru data de 3 iulie, termenul pentru judecarea cererii depuse de 16 parlamentari liberali, care fac parte din gruparea anti-Bolojan, de suspendare a deciziei de convocare pentru duminică a Congresului Extraordinar al PNL. Șaisprezece parlamentari liberali au deschis vineri o nouă acțiune la Tribunalul Ilfov, în care solicită suspendarea a două decizii luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care conducerea partidului a convocat un Consiliu Național Extraordinar pe 19 iunie și un Congres Extraordinar pe 21 iunie. Reclamanții sunt aceiași care au obținut în timp record joi, tot la Tribunalul Ilfov, suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Național al PNL privind sancționare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Este vorba de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu. Aceștia au introdus vineri o ordonanță președințială la Tribunalul Ilfov, pârât fiind Partidul Național Liberal. Conform unor surse politice, contestatarii solicită suspendarea de urgență a deciziilor BPN nr. 26 și nr. 27 din 17 iunie 2026, prin care conducerea partidului a convocat, 'cu nesocotirea oricăror termene statutare', un Consiliu Național Extraordinar (19 iunie 2026) și un Congres Extraordinar (21 iunie 2026), 'cu scopul evident de a modifica Statutul partidului și de a elimina membrii și aleșii cu opinie divergentă'. De asemenea, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Național Liberal și a președintelui partidului, prin care se solicită obligarea pârâților la plata, în solidar, de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, adică 4.000.000 lei în total. 'Biroul Politic Național a convocat Congresul Extraordinar, deși această competență aparține exclusiv Consiliului Național (art. 66 din Statut). BPN a depășit flagrant atribuțiile care îi revin. A fost creat un organism care nu există în Statut: un 'Consiliu National Extraordinar' format din 800 de delegați, a cărui compunere nu corespunde Consiliului National reglementat de art. 70 din Statut. Adăugarea unui organism nou este atribuția exclusivă a Congresului. Pe ordinea de zi a Consiliului Național a fost înscrisă modificarea Statutului, deși Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Național are interdicție expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1). Au fost eliminate termenele statutare minime: Statutul impune minimum 45 de zile pentru alegerile în organizații înainte de Congres și minimum 60 de zile pentru stabilirea elementelor de organizare. întreaga procedură a fost comprimată în 4 zile. A fost impus votul deschis, prin ridicarea mâinii, deși Statutul prevede obligatoriu votul secret pentru deciziile privind persoanele (art. 13 lit. c) și art. 106 din Statut). A fost sfidată o hotărâre judecătorească executorie. Premisa acestor decizii - Deciziile BPN nr. 22 și nr. 25/2026 - fusese deja suspendată de instanță. Conducerea a continuat, anunțând public că nu se va conforma, în încălcarea art. 435 din Codul de procedură civilă. Scopul real al întregului mecanism este eliminarea membrilor și a aleșilor cu opinie diferită - un delict de conștiință, interzis de Statut (art. 13 lit. a), de Constituție (art. 29, art. 30) și de Convenția europeană a drepturilor omului (art. 9-11)', se arată în acțiunea depusă în instanță, conform unor surse politice. Luni, Biroul Politic Național al PNL s-a pronunțat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi 'pentru', 10 'împotrivă', patru abțineri), împotriva susținerii unui Guvern condus de Adrian Veștea (41 de voturi 'pentru', 13 'împotrivă', două abțineri) și pentru a-i solicita acestuia să-și depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi 'pentru', 13 'împotrivă', trei abțineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veștea sau cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
O nouă acțiune în instanță a taberei anti-Bolojan; se cere suspendarea deciziei BPN de convocare a Congresului PNL (surse)
Șaisprezece parlamentari liberali care fac parte din gruparea anti-Bolojan au deschis vineri o nouă acțiune la Tribunalul Ilfov, în care solicită suspendarea a două decizii luate de BPN al PNL pe 17 iunie, prin care conducerea partidului a convocat un Consiliu Național Extraordinar pe 19 iunie și un Congres Extraordinar pe 21 iunie. Reclamanții sunt aceiași care au obținut în timp record joi, tot la Tribunalul Ilfov, suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Național al PNL privind sancționare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Este vorba de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu. Aceștia au introdus vineri o ordonanță președințială la Tribunalul Ilfov, pârât fiind Partidul Național Liberal, însă deocamdată nu a fost stabilit un termen de judecată. Conform unor surse politice, contestatarii solicită suspendarea de urgență a deciziilor BPN nr. 26 și nr. 27 din 17 iunie 2026, prin care conducerea partidului a convocat, 'cu nesocotirea oricăror termene statutare', un Consiliu Național Extraordinar (19 iunie 2026) și un Congres Extraordinar (21 iunie 2026), 'cu scopul evident de a modifica Statutul partidului și de a elimina membrii și aleșii cu opinie divergentă'. De asemenea, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Național Liberal și a președintelui partidului, prin care se solicită obligarea pârâților la plata, în solidar, de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, adică 4.000.000 lei în total. 'Biroul Politic Național a convocat Congresul Extraordinar, deși această competență aparține exclusiv Consiliului Național (art. 66 din Statut). BPN a depășit flagrant atribuțiile care îi revin. A fost creat un organism care nu există în Statut: un 'Consiliu National Extraordinar' format din 800 de delegați, a cărui compunere nu corespunde Consiliului National reglementat de art. 70 din Statut. Adăugarea unui organism nou este atribuția exclusivă a Congresului. Pe ordinea de zi a Consiliului Național a fost înscrisă modificarea Statutului, deși Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Național are interdicție expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1). Au fost eliminate termenele statutare minime: Statutul impune minimum 45 de zile pentru alegerile în organizații înainte de Congres și minimum 60 de zile pentru stabilirea elementelor de organizare. întreaga procedură a fost comprimată în 4 zile. A fost impus votul deschis, prin ridicarea mâinii, deși Statutul prevede obligatoriu votul secret pentru deciziile privind persoanele (art. 13 lit. c) și art. 106 din Statut). A fost sfidată o hotărâre judecătorească executorie. Premisa acestor decizii - Deciziile BPN nr. 22 și nr. 25/2026 - fusese deja suspendată de instanță. Conducerea a continuat, anunțând public că nu se va conforma, în încălcarea art. 435 din Codul de procedură civilă. Scopul real al întregului mecanism este eliminarea membrilor și a aleșilor cu opinie diferită - un delict de conștiință, interzis de Statut (art. 13 lit. a), de Constituție (art. 29, art. 30) și de Convenția europeană a drepturilor omului (art. 9-11)', se arată în acțiunea depusă în instanță, conform unor surse politice. Luni, Biroul Politic Național al PNL s-a pronunțat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi 'pentru', 10 'împotrivă', patru abțineri), împotriva susținerii unui Guvern condus de Adrian Veștea (41 de voturi 'pentru', 13 'împotrivă', două abțineri) și pentru a-i solicita acestuia să-și depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi 'pentru', 13 'împotrivă', trei abțineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veștea sau cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Dosarul Georgescu - Potra, repus pe rol după ce un judecător a făcut cerere de abținere
Instanța supremă a decis vineri să repună pe rol dosarul, aflat în faza de cameră preliminară, în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu este acuzat alături de gruparea mercenarului Horațiu Potra de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a dispus începerea judecății pe fond în acest, însă Georgescu și ceilalți inculpați au contestat decizia. Ajuns la Instanța supremă, dosarul a fost repartizat unui complet format din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, dezbaterile având loc pe 14 aprilie. Ulterior, cei doi judecători au amânat de trei ori pronunțarea unei decizii, iar vineri Instanța supremă a anunțat că dosarul a fost repus pe rol, deoarece unul dintre magistrați a făcut cerere de abținere. Cum solicitarea de abținere a fost admisă, în complet va intra un alt judecător, iar dezbaterile se vor relua pe data de 29 iunie. Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General în acest al doilea dosar pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale), alături de Horațiu Potra și 20 de mercenari din gruparea acestuia. Procurorii susțin că mercenarii lui Potra urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 pentru a crea haos. Planul de acțiune ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul întâlnirii clandestine care a avut loc la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Primarul Capitalei a contestat în instanță controlul judiciar
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a contestat vineri, la Tribunalul București, măsura controlului judiciar dispusă împotriva lui de DNA, în dosarul în care este cercetat penal pentru luare de mită. Tribunalul va judeca contestația pe 24 iunie. Ciprian Ciucu este acuzat că, în timpul campaniei electorale din noiembrie - decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Joi, el a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, alături de trei oameni de afaceri, având mai multe obligații, între care: să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să informeze cu privire la schimbarea locuinței și să nu depășească limitele teritoriale stabilite prin ordonanțele procurorului, fără acordul prealabil al organului judiciar competent. 'Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că, în luna noiembrie 2025, în contextul demersurilor efectuate pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire privind un proiect imobiliar situat în municipiul București, inculpații M.N.K.A. și M.M. ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în perioada noiembrie - decembrie 2025, destinate susținerii activității politice și electorale a inculpatului Ciucu Ciprian, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce reveneau acestuia în cadrul procedurilor administrative desfășurate la nivelul Primăriei Sectorului 6 București. în același context, inculpatul S.I. ar fi facilitat acordarea respectivelor foloase, cunoscând scopul urmărit de participanți și contribuind la realizarea legăturii dintre persoanele care au oferit avantajele și funcționarul care urma să beneficieze de acestea, respectiv inculpatul Ciucu Ciprian. Totodată, din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul Ciucu Ciprian, în calitatea sa de primar al Sectorului 6 București, la acel moment, ar fi primit foloasele menționate anterior în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în procedurile administrative referitoare la respectivul proiect imobiliar', spun procurorii. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Tristan Tate, trimis în judecată; o tânără a fost bătută după ce a refuzat să mai producă materiale pornografice
Tristan Tate, fratele influencerului Andrew Tate, a fost trimis în judecată de DIICOT alături de o complice, Georgiana Manuela Naghel, ei fiind acuzați de acte de violență asupra unei tinere, care a refuzat să mai producă materiale cu caracter pornografic.
Buzău: Bărbat reținut după ce polițiștii au găsit un pistol și muniție în mașina sa
Un bărbat de 44 de ani, din județul Prahova, a fost reținut, după ce polițiștii au descoperit, în autoturismul pe care îl conducea pe o stradă prin municipiul Buzău, un pistol, încărcătoare și muniție, informează, vineri, IPJ Buzău. Potrivit sursei citate, în noaptea de 18 spre 19 iunie, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Buzău au oprit pentru control în trafic un autoturism condus de bărbatul din Prahova. 'în urma controlului autovehiculului, polițiștii au descoperit în habitaclul mașinii un pistol, cu încărcătoare și muniție aferentă. Cercetările au fost preluate de polițiștii Biroului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase. Din primele investigații, polițiștii au stabilit că persoana nu deține calitatea de deținător legal de arme și muniții, iar pistolul descoperit pare a fi din categoria armelor letale, supuse autorizării', a transmis IPJ Buzău. Polițiștii au ridicat arma, încărcătoarele, muniția, borseta în care acestea erau transportate și alte mijloace materiale de probă, iar autoturismul utilizat a fost indisponibilizat în vederea continuării cercetărilor. Față de bărbatul în cauză a fost continuată urmărirea penală pentru nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, fiind dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore. Polițiștii urmează să sesizeze, vineri, unitatea de parchet competentă cu propunere de luare a unei măsuri preventive. Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor pentru stabilirea provenienței și trasabilității armei, precum și pentru documentarea întregii activități infracționale. AGERPRES/(AS - redactor: Ecaterina Ignat, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Simona Aruştei)
Argeș: Grupare infracțională specializată în clonarea de carduri, destructurată în colaborare cu autoritățile bulgare
Joi, în baza unui Ordin European de Anchetă emis de către procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Pitești, autoritățile judiciare din Bulgaria au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară, în Yambol și Sofia. 'Din actele de urmărire penală efectuate (...) a reieșit faptul că, începând cu luna aprilie 2025, două persoane, cu vârste de 30 și 48 de ani, împreună cu alte două persoane (trimise în judecată la data de 25 mai 2026, de c
Prahova: Patru persoane, arestate preventiv în dosarul privind fraudarea sistemului de sănătate cu 2,4 milioane lei
Patru persoane au fost arestate preventiv pentru 30 de zile în dosarul privind fraudarea cu peste 2,4 milioane de lei a sistemului de sănătate, care vizează o clinică privată din Ploiești și persoane din conducerea acesteia, dar și angajați, inclusiv medici. Conform portalului instanțelor de judecată, Tribunalul Prahova a admis propunerea procurorilor DIICOT Ploiești și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a patru persoane reținute anterior în această cauză. Este vorba despre trei femei și un bărbat, inculpații fiind acuzați de mai multe fapte, între care constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic (peste 200 de acte materiale), înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, și complicitate la comiterea acestor infracțiuni. Decizia nu este definitivă, fiind deja contestată de către inculpați, arată datele de pe portalul instanțelor. Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că cei reținuți sunt managerul clinicii private vizată de ancheta DIICOT, administratorul acesteia, un director și persoana care avea în atribuții administrarea conturilor. Conform unui comunicat transmis, joi, de Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești, împreună cu procurorii DIICOT Ploiești, au documentat activitatea infracțională a 17 persoane, cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, complicitate la fals informatic, instigare la fals informatic, înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave și complicitate la înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave. 'Din actele de urmărire penală întocmite în cauză a rezultat că, începând cu luna ianuarie 2025, un medic specialist, în calitate de administrator al unei clinici medicale private, din municipiul Ploiești, ar fi inițiat și constituit împreună cu alte opt persoane, având diverse calități în cadrul aceleiași unități sanitare (manager, director, asistent medical, medici specialiști) un grup infracțional organizat în scopul obținerii unor importante sume de bani din decontarea de la Casa de Asigurări de Sănătate Prahova a unor servicii medicale fictive, cu rezultatul fraudării bugetului asigurărilor de sănătate', arată sursa citată. Conform anchetatorilor, în sistemul informatic utilizat de către clinică ar fi fost introduse date ale unor consultații și servicii fictive, semnate cu tokenul medicilor și validate cu cardurile de sănătate ale pacienților sau cu adeverințele eliberate de CAS Prahova și transferate, prin sincronizare, către sistemele informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate. 'Lunar, persoana juridică, folosită de către gruparea de criminalitate organizată, ar fi generat deconturi și emis facturi fiscale pentru serviciile prestate, inclusiv cele fictive, precum și rapoarte, inducând astfel în eroare CAS Prahova care, după validarea în sistemul informatic, ar fi procedat la plata acestora. Pentru participația angajaților clinicii la aceste activități infracționale, după decontarea serviciilor, în funcție de modul în care s-a implicat fiecare, liderul grupării, direct sau prin intermediul altor membri, le-ar fi oferit sume de bani cash, reprezentând 'bonus de performanță'', explică sursa citată. Totodată, alți trei medici specialiști ar fi aderat la grupul infracțional și ar fi sprijinit activitatea fie prin implementare de date informatice fictive, fie prin punerea la dispoziție a tokenului pentru validarea consultațiilor, fie în ambele variante. 'De asemenea, gruparea de criminalitate organizată ar fi fost sprijinită de către mai mulți angajați ai clinicii, prin punerea la dispoziția membrilor acestuia a cardurilor de sănătate personale, cât și ale rudelor ori ale unor cunoscuți, în vederea introducerii de servicii medicale fictive. Pentru implementarea în sistemul informatic a serviciilor fictive, tokenurile medicilor ar fi rămas în permanență introduse în unitățile PC, toți membrii cunoscând sau având acces la parolele', mai arată IPJ Prahova. Anchetatorii spun că medicii ar fi fost pontați câte 7 ore pe zi, fiecare având o normă de minim 27 de pacienți/zi stabilită de conducerea clinicii, iar în baza acestui 'target', personalul medical (medici și asistenți) ar fi primit un procent din decontările fictive (din totalul decontat lunar de casă), în plic. 'Cercetările au reliefat și faptul că, medicii, care în anumite zile aveau program la alte puncte de lucru ale clinicii sau nu participau efectiv la activitate, ar fi figurat ca prezenți la clinica medicală din municipiul Ploiești, având programări, pentru care ar fi fost implementate și trimise spre decontare servicii fictive. Din materialul probatoriu administrat până la această dată a rezultat că persoana juridică (clinica medicală), prin membrii grupului infracțional organizat, ar fi cauzat un prejudiciu sistemului de asigurări de sănătate în valoare de aproximativ 2.415.000 de lei', se menționează în comunicat. Procurorii DIICOT Ploiești au dispus măsura controlului judiciar față 13 persoane cercetate în acest dosar alături de celelalte patru persoane arestate preventiv pentru 30 de zile. AGERPRES/(AS - redactor: Anamaria Constantin, editor: George Onea, editor online: Simona Aruştei)
UPDATE Dominic Fritz pierde definitiv procesul cu ANI prin care a fost declarat în conflict de interese
Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, a pierdut definitiv joi, la înalta Curte de Casație și Justiție, procesul cu Agenția Națională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese. în iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece edilul a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei. Dominic Fritz a atacat în instanță raportul de constatare întocmit de ANI, dar a pierdut procesul atât pe fond la Curtea de Apel Timișoara (februarie 2026), cât și în faza de recurs, joi, la Instanța supremă. 'înalta Curte de Casație și Justiție confirmă hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese a primarului Municipiului Timișoara, Fritz Dominic Samuel. înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat. în esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara. Decizia îCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a Instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ', anunță ICCJ într-un comunicat de presă. în opinia instanței, situația de fapt în care s-a aflat Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice. 'Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică', precizează ICCJ. ANI a stabilit că, în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timișoarei, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ, pe care l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare. Documentația tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ a fost realizată de către firma unui arhitect, care era și consilier local USR și care l-a împrumutat anterior pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei, în campania electorală. Potrivit unui articol din presa locală, de la care a pornit investigația ANI, consilierul local care l-a împrumutat pe Dominic Fritz se numește Răzvan-Gabriel Negrișanu - arhitect, director și acționar la firma SC RD Sign SRL din Timișoara. De cealaltă parte, Dominic Fritz susține că, imediat după ce și-a început primul mandat de primar, a preluat din mers și procedurile administrative demarate de predecesorul său, Nicolae Robu, în vederea emiterii/adoptării anumitor acte administrative considerate oportune pentru comunitatea locală, între care se regăsea și un proiect de PUZ - Planul Urbanistic Zonal 'Modificare PUZ aprobat prin HCL 453/21.11.2017' - inițiat de o firmă. Fritz spune că fostul primar aprobase deja proiectul în cauză și lui i s-a recomandat de către funcționarii publici cu competențe în materie să confirme (re-semneze) aprobarea dată de fostul primar (în fapt, o aprobare identică). După ce ANI l-a declarat în conflict de interese, Dominic Fritz a contestat în instanță raportul inspectorilor de integritate, invocând, în principal, prescripția răspunderii juridice (administrativă, disciplinară, materială ori de altă natură) care, în mod ipotetic, ar putea fi atrasă ca urmare a conflictului de interese ce îi este imputat, iar în subsidiar a solicitat anularea raportului ANI, ca nelegal. în motivarea deciziei prin care i-a respins acțiunea, Curtea de Apel Timișoara susține că, atunci când persoana care ocupă funcția de primar constată că se află într-o situație de conflict de interese, aceasta are obligația legală de a nu semna niciun document legat de proiectul de act normativ care a generat conflictul și de a nu participa la nicio etapă a procesului decizional. Instanța mai spune că Fritz avea ca opțiune să delege pe altcineva să semneze acel document, pentru a nu încălca legea. Mai mult, Curtea de Apel Timișoara indică și ce sancțiuni ar trebui aplicate în acest caz: încetarea mandatului de primar și interzicerea ocupării unei funcții publice pe o durată de trei ani. 'Cu referire la condiția proporționalității sancțiunilor incidente în situația rămânerii definitive a raportului de evaluare (respectiv încetarea mandatului și interdicția de a ocupa orice funcție publică aleasă pe o durată de 3 ani - art. 25 din Legea nr. 176/2010), cu titlu preliminar, Curtea reține că, așa cum s-a arătat prin Hotărârea CJUE: 'în ceea ce privește caracterul proporțional al măsurii în discuție și în special caracterul adecvat al severității sale în raport cu gravitatea încălcării, trebuie amintite importanța pe care o are combaterea corupției în sectorul public în anumite state membre și prioritatea care a fost acordată de legiuitorul român acestui obiectiv, care reprezintă o cerință reală a societății române, așa cum se arată în expunerea de motive la Legea nr. 176/2010'. Prin urmare, având în vedere gravitatea atingerii aduse interesului public care rezultă din actele de corupție și din conflictele de interese, chiar și din cele mai puțin semnificative, ale aleșilor într-un context național de risc ridicat de corupție, interdicția de a ocupa funcții publice alese pentru o durată prestabilită de trei ani, prevăzută de această legislație națională, nu este, în principiu, disproporționată în raport cu încălcarea pe care urmărește să o sancționeze', spunea Curtea de Apel Timișoara. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)
Ciucu - acuzat că a primit mită constând în servicii de publicitate și consultanță în campania electorală
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, este acuzat de DNA că, în timpul campaniei electorale din noiembrie - decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Conform unui comunicat al DNA, Ciprian Ciucu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. în același dosar, au fost plasați sub control judiciar oamenii de afaceri M.N.K.A. și M.M. - acuzați de dare de mită și S.I. (om de afaceri), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită. 'Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că, în luna noiembrie 2025, în contextul demersurilor efectuate pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire privind un proiect imobiliar situat în municipiul București, inculpații M.N.K.A. și M.M. ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în perioada noiembrie - decembrie 2025, destinate susținerii activității politice și electorale a inculpatului Ciucu Ciprian, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce reveneau acestuia în cadrul procedurilor administrative desfășurate la nivelul Primăriei Sectorului 6 București. în același context, inculpatul S.I. ar fi facilitat acordarea respectivelor foloase, cunoscând scopul urmărit de participanți și contribuind la realizarea legăturii dintre persoanele care au oferit avantajele și funcționarul care urma să beneficieze de acestea, respectiv inculpatul Ciucu Ciprian. Totodată, din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul Ciucu Ciprian, în calitatea sa de primar al Sectorului 6 București, la acel moment, ar fi primit foloasele menționate anterior în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în procedurile administrative referitoare la respectivul proiect imobiliar', spun procurorii. Pe timpul cât se află sub control judiciar, Ciucu și cei trei oameni de afaceri trebuie să respecte o serie de obligații, între care: să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să informeze cu privire la schimbarea locuinței și să nu depășească limitele teritoriale stabilite prin ordonanțele procurorului, fără acordul prealabil al organului judiciar competent. *** Investigația a pornit de la un caz de corupție pe jocuri de noroc. Dosarul în care Ciprian Ciucu a fost pus sub acuzare a pornit de la investigarea unui caz de corupție la Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJR). Conform DNA, miercuri, au fost arestate preventiv două persoane, R.D.M. (cetățean bulgar) - acuzat de dare de mită și N.C.O. (persoană fără calitate specială) - pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), dare de mită și instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. în dosarul înregistrat în cursul lunii august 2025, procurorii au reținut că, în perioada 21.11.2025 - 17.03.2026, inculpata N.C.O. ar fi remis, prin trei acte materiale distincte, unui funcționar public din cadrul ONJR, colaborator autorizat în cauză, suma totală de 1.500 euro și 2.000 lei, direct, în legătură cu urgentarea și, respectiv, întârzierea îndeplinirii unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu. Totodată, la data de 24.03.2026, inculpata N.C.O. ar fi remis unui funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, prin intermediul colaboratorului autorizat în cauză, suma de 500 euro în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu. De asemenea, în data de 03.04.2026, inculpata N.C.O. ar fi determinat pe un funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, colaborator autorizat în cauză, să îi permită accesul la înscrisuri comunicate instituției publice, conținând informații nedestinate publicității, prin prezentarea și înmânarea acestora la aceeași dată. în perioada 02.04.2026 - 06.04.2026, inculpata N.C.O. ar fi înlesnit acceptarea, la data de 07.04.2026, de către un funcționar public din cadrul ONJR a promisiunii sumei totale de 100.000 euro făcute de inculpatul R.D.M., în numele și în interesul unui operator economic care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc, în scopul finalizării unor verificări inițiate de instituția menționată, într-o manieră care să nu permită, pe de o parte, dispunerea față de operatorul economic a vreuneia dintre sancțiunile complementare prevăzute de OUG nr.77/2009, iar pe de altă parte, sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la săvârșirea de către reprezentanții operatorului economic și/sau alte persoane a unei fapte prevăzute de legea penală și a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în vederea demarării de investigații cu caracter financiar. Referitor la promisiunea, cu titlul de mită, a folosului reprezentând suma de 100.000 de euro, s-a mai reținut că, în zilele de 08.04.2026 și 17.04.2026, inculpatul R.D.M. ar fi remis suma de 45.000 de euro, respectiv 5.000 de euro, iar, în data de 16.06.2026, diferența de 50.000 de euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante. DNA spune că, pe parcursul efectuării instrucției penale în dosarul de corupție de la ONJR, au rezultat indicii temeinice privind comiterea unor alte fapte de corupție, astfel că a fost constituit la nivelul aceleiași secții un dosar penal distinct (înregistrat la începutul lunii decembrie 2025), în care a fost pus sub acuzare Ciprian Ciucu. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu) Citeşte şi: Ciucu: Se pare că niște persoane s-au folosit de numele meu
Tabăra anti-Bolojan obține în instanță suspendarea deciziilor PNL de sancționare a parlamentarilor care ar vota Guvernul Veștea
PNL va ataca hotărârea instanței de a suspenda efectele deciziilor BPN; nu cedează și nu-și schimbă deciziile
Ciprian Ciucu, plasat sub control judiciar de DNA (surse)
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat joi sub control judiciar de procurorii DNA, într-un dosar în care este acuzat de luare de mită, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES. Ciucu a fost chemat în calitate de suspect și a stat în sediul DNA aproximativ trei ore. La ieșirea din sediul DNA, el a declarat că este nevinovat și că dorește să-și ducă mandatul de la Primăria Generală până la capăt. 'Nu am nimic de ascuns. Sunt încrezător că acest proces va scoate adevărul la iveală. Sunt nevinovat. Am văzut învinuirile care mi se aduc. Ei (procurorii DNA - n.r.) vor comunica ce se întâmplă și voi comunica și eu puțin mai târziu. Ce pot să zic este că de acum înainte o să am un an, doi, trei, nu știu cât va dura acest proces, o tinichea de coadă. Să îmi duc mandatul la capăt în condiții ca și cum acest lucru nu există. Treaba mea este să am grijă de București și să dedic următoarea perioadă Bucureștiului. în ceea ce privește această situație, voi colabora cu organele judiciare', a spus Ciucu, după întâlnirea cu procurorii. Conform unor surse judiciare, Ciucu este suspectat că ar fi primit mită pentru a elibera o autorizație pe vremea când era primar al Sectorului 6. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu) Citeşte şi: Ciucu: Se pare că niște persoane s-au folosit de numele meu Ciucu - acuzat că a primit mită constând în servicii de publicitate și consultanță în campania electorală
Ciucu: Sunt nevinovat, am văzut învinuirile care mi se aduc; o să am o tinichea de coadă
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat joi, după ce a fost audiat de procurorii DNA, că este nevinovat și că dorește să-și ducă mandatul de la Primăria Generală până la capăt. 'Nu am nimic de ascuns. Sunt încrezător că acest proces va scoate adevărul la iveală. Sunt nevinovat. Am văzut învinuirile care mi se aduc. Ei (procurorii DNA, n.r.) vor comunica ce se întâmplă și voi comunica și eu puțin mai târziu. Ce pot să zic este că de acum înainte o să am un an, doi, trei, nu știu cât va dura acest proces, o tinichea de coadă. Să îmi duc mandatul la capăt în condiții ca și cum acest lucru nu există. Treaba mea este să am grijă de București și să dedic următoarea perioadă Bucureștiului. în ceea ce privește această situație, voi colabora cu organele judiciare', a spus Ciucu, la ieșirea din sediul DNA. El a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, care doreau să afle dacă a fost plasat sub control judiciar și dacă îi cunoaște pe oamenii de afaceri implicați în acest dosar. Conform unor surse judiciare, Ciprian Ciucu a fost chemat la DNA pentru a i se aduce la cunoștință că are calitatea de suspect într-un dosar de luare de mită. El este suspectat că ar fi primit mită pentru a elibera o autorizație pe vremea când era primar al Sectorului 6, au indicat sursele citate. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu) Citeşte şi: Ciprian Ciucu, plasat sub control judiciar de DNA (surse)
Harghita: 32 de cazuri de dispariție au fost sesizate la IPJ în primele cinci luni; toți minorii au fost găsiți
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Harghita a înregistrat, în perioada 1 ianuarie - 31 mai, un număr de 32 de sesizări privind persoane dispărute, majoritatea având la bază plecări voluntare de la domiciliu, reședință sau din alte locuri unde persoanele se aflau legal. Informațiile au fost prezentate, joi, de șeful IPJ Harghita, comisarul-șef Mircea-Ștefan Iordan, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit acestuia, dintre cele 32 de cazuri, 11 au vizat minori - opt fete și trei băieți, doi dintre aceștia provenind din centre de plasament. în cazul a două fete și al unui băiat, au existat și în perioada 2023-2025 mai multe sesizări privind plecarea voluntară a acestora, a mai arătat sursa citată. Pentru soluționarea cazurilor au fost mobilizate resurse importante ale IPJ Harghita, cu sprijinul Jandarmeriei, ISU, Salvamont, al autorităților locale, precum și al altor instituții partenere și al cetățenilor. 'în urma activităților desfășurate, au fost depistate 28 dintre persoanele sesizate ca fiind dispărute. în prezent, dintre persoanele dispărute în perioada de referință, patru adulți se află în continuare în urmărire la nivel național și internațional, toți minorii fiind depistați', a arătat comisarul-șef Mircea-Ștefan Iordan. Referitor la cele patru cazuri de adulți care figurează încă dispăruți, șefa Biroului Supravegheri Judiciare din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, comisar-șef Mădălina Iremia, a explicat că este vorba despre persoane aflate în străinătate, pentru care familiile au sesizat poliția după ce nu au mai reușit să ia legătura cu ele. 'Familia vine la Poliție, sesizează că nu au mai putut lua legătura cu rudele. (...) Se fac verificări prin intermediul canalelor de cooperare internațională și exploatăm orice date pe care le obținem și de pe teritoriul României și prin intermediul colegilor din țara respectivă', a declarat aceasta. Potrivit sursei citate, au existat situații în care persoanele dispărute erau în centre de reținere sau penitenciare sau pur și simplu nu mai doreau să ia legătura cu familia. întrebată despre situația minorilor dispăruți, comisar-șef Mădălina Iremia a arătat că în majoritatea cazurilor este vorba despre plecări voluntare, de regulă ca 'să se distreze', fără ca părinții să fie anunțați. Reprezentanții IPJ Harghita au subliniat că numărul disparițiilor se menține la un nivel similar cu cel din anii precedenți. Poliția continuă căutările în cazurile de dispariție rămase nesoluționate din anii precedenți. Printre acestea se numără patru minori și mai mulți adulți. AGERPRES/(AS, A - redactor: Gina Ștefan, editor: George Onea, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Ciprian Ciucu a ajuns la DNA
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a ajuns joi la sediul Direcției Naționale Anticorupție, unde a fost citat pentru audieri într-un dosar de corupție. La intrarea în sediul DNA, Ciucu nu a dorit să facă declarații presei. Conform unor surse judiciare, Ciprian Ciucu a fost chemat la DNA pentru a i se aduce la cunoștință că are calitatea de suspect într-un dosar de luare de mită. El este suspectat că ar fi primit mită pentru a elibera o autorizație pe vremea când era primar al Sectorului 6, au indicat sursele citate. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)