Știri internaționale
Fereastra ta către lumea întreagă, află ce se întâmplă dincolo de granițe
Alunecare de teren în nord-vestul Chinei: Bilanțul urcă la 21 de morți
Bilanțul unui alunecări de teren din provincia Gansu, în nord-vestul Chinei, care îngropase 33 de persoane, se ridică la 21 de morți, a raportat miercuri postul național de televiziune CCTV, transmite AFP. Echipele de salvare s-au deplasat în număr mare la locul alunecării de teren, care a avut loc marți dimineață în jurul orei 06:56 într-un sat din districtul Dangchang, a indicat agenția oficială de presă Xinhua. 'Operațiunile de căutare și salvare la locul alunecării de teren din districtul Dangchang s-au încheiat: (catastrofa) a făcut 21 de morți', a adăugat CCTV, citând autoritățile locale. Guvernul a alocat un ajutor de urgență de 30 de milioane de yuani (3,9 milioane de euro) pentru lucrările de reconstrucție din zona afectată, conform postului de televiziune. Acest tip de catastrofe naturale este frecvent în China, în special vara, când anumite regiuni se confruntă cu precipitații intense, în timp ce altele se sufocă sub o căldură copleșitoare. Alunecarea de teren de marți s-a produs într-un moment în care în sudul și centrul Chinei s-au declanșat furtuni violente și ploi torențiale care au provocat aproximativ 17 morți și sute de răniți. Zeci de mii de persoane au fost evacuate în regiunea Guangxi (sud), unde în jur de 40 de râuri și cursuri de apă s-au revărsat și unde torenți de apă ieșeau prin pereții prăbușiți ai barajului unui rezervor, potrivit CCTV. Președintele chinez Xi Jinping a apelat la o mobilizare 'totală' a eforturilor de salvare. Ploile torențiale vor continua să cadă și miercuri în anumite zone costiere și sudice din Guangxi, precum și în sud-vestul provinciei vecine Guangdong, o importantă bază manufacturieră, a declarat marți Li Guoying, ministrul chinez al resurselor de apă. 'Siguranța rezervoarelor și a digurilor din zonele afectate este pusă la grea încercare', a subliniat el. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Foto: (c) Liu Hui/Xinhua
Cutremure în Venezuela/ Bilanțul a crescut la 3.685 de morți
Bilanțul dublului cutremur din 24 iunie din Venezuela a fost revizuit în creștere și se ridică în prezent la 3.685 de morți, potrivit unui comunicat dat publicității luni de guvernul de la Caracas, notează AFP. 'Bilanț oficial din 7 iulie: 3.685 de morți, 16.740 de răniți', potrivit comunicatului. Autoritățile evită să vorbească despre persoane dispărute, însă Organizația Națiunilor Unite estimează că numărul acestora ar putea ajunge la 50.000, în timp ce unele proiecții avansează o cifră mai apropiată de 10.000. Bilanțul precedent, datat duminică, era de 3.535 de morți. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Pakistanul lansează operațiuni de căutare pentru găsirea unui avion cargo dispărut în largul orașului Karachi
Pakistanul a lansat marți operațiuni de căutăre pentru a găsi un avion cargo Boeing dat dispărut în largul orașului Karachi, a anunțat Autoritatea aeroportuară pakistaneză într-un mesaj publicat pe rețeaua socială X, transmite AFP. Operată de compa
Suedia și Germania își vor consolida colaborarea în materie de apărare aeriană
Suedia a anunțat miercuri că își va consolida colaborarea cu Germania în domeniul apărării aeriene, în special în ceea ce privește dezvoltarea de sisteme fără pilot, relatează AFP. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, vorbind într-o conferință de presă, a anunțat că a semnat cu omologul său german, Boris Pistorius, o 'scrisoare de intenție cu scopul de a aprofunda cooperarea în domeniul apărării aeriene'. Cei doi miniștri au semnat acest acord în cadrul summitului NATO care s-a desfășurat marți și miercuri la Ankara. 'De exemplu, analizăm posibilitatea ca Suedia și Germania să își aprofundeze cooperarea în domeniul sistemelor fără pilot', le-a detaliat Jonson jurnaliștilor în capitala turcă. El a dat de asemenea asigurări că Germania, precum și alte țări, își manifestă interesul pentru avionul de vânătoare Gripen, produs de grupul suedez de apărare Saab. 'Acest lucru se explică prin faptul că suntem singura țară din Europa, alături de Franța, capabilă să producă și să dezvolte noi avioane de vânătoare', a precizat Jonson. La sfârșitul lunii iunie, Ucraina a semnat un contract cu Suedia pentru achiziționarea a 16 avioane de luptă Gripen E de ultimă generație. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Președinții polonez și ucrainean și-au reluat dialogul la Ankara
Președintele polonez Karol Nawrocki și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au discutat miercuri în marginea summitului NATO de la Ankara, reluând dialogul dintre cele două țări aliate afectat de o dispută istorică, notează AFP. Relațiile dintre Varșovia și Kiev s-au răcit la sfârșitul lunii mai, când președintele naționalist polonez i-a reproșat lui Volodimir Zelenski că a acceptat să ofere unei unități militare ucrainene numele Armatei Insurecționale Ucrainene (UPA), o organizație naționalistă din cel de-Al Doilea Război Mondial considerată responsabilă pentru masacrarea a peste 100.000 de civili polonezi. Nawrocki a anunțat la sfârșitul lunii iunie retragerea celei mai înalte distincții a țării sale, Ordinul Vulturului Alb, acordată lui Volodimir Zelenski, iar președintele ucrainean și-a anulat, în replică, participarea, la Gdansk, la o conferință privind reconstrucția țării sale. 'Ceea ce nu se schimbă cu adevărat este că, atât pentru Ucraina, cât și pentru Polonia, Federația Rusă rămâne principala amenințare', a declarat Nawrocki după ce s-a întâlnit cu omologul său ucrainean la Ankara. El a adăugat, totuși, că el și Zelenski nu au 'reușit să rezolve (...) chestiunile istorice' privind masacrele din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial pe care Polonia le consideră un 'genocid'. 'Având în vedere importanța acestei probleme pentru polonezi, mizăm pe Ucraina să înțeleagă că steagul lui Bandera îi limitează viitorul în UE', a adăugat Nawrocki, făcând referire la Stepan Bandera, unul dintre liderii UPA. După întâlnire, Zelenski a scris pe X că, împreună cu omologul său polonez, 'au convenit să continue dialogul'. în ciuda disputei, Polonia continuă să servească drept placă turnantă pentru ajutorul militar și umanitar destinat Ucrainei, iar guvernul premierului său liberal Donald Tusk a îndemnat în repetate rânduri la dezescaladare. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Irak: Mii de participanți la procesiunea funerară a lui Khamenei la Najaf
Persoane îndoliate au mărșăluit miercuri prin orașul sfânt Najaf din Irak în urma sicriului liderului suprem iranian ucis, ayatollahul Ali Khamenei, în cadrul procesiunilor funerare de șase zile care, după ce au atras mulțimi uriașe în Iran, au continuat peste graniță, relatează Reuters. Oameni care purtau portrete mari ale defunctului lider s-au adunat de-a lungul traseului și au scandat 'Moarte Americii' și 'Moarte Israelului', în timp ce sicriul lui Khamenei era transportat pe străzi cu un camion mare. Foto: (c) Alaa Al-Marjani / REUTERS Steaguri irakiene și iraniene fluturau deasupra mulțimii, alături de bannerele puternicelor miliții irakiene susținute de Iran, ai căror adepți s-au alăturat procesiunii. Najaf deține o semnificație aparte pentru musulmanii șiiți din întreaga lume, fiind locul de înmormântare al imamului Ali, vărul și ginerele profetului Mahomed. Foto: (c) Alaa Al-Marjani / REUTERS Sicriul lui Khamenei a sosit marți seară pe aeroportul internațional din Najaf. La ceremonia oficială de primire de pe aeroport au participat lideri politici irakieni, între care premierul Ali al-Zaidi, și personalități religioase șiite. Foto: (c) Stringer / REUTERS Președintele iranian Masoud Pezeshkian și comandanți ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice au sosit și ei la Najaf pentru a participa la procesiune, care va continua spre orașul-templu irakian Karbala, după care sicriul va fi readus în Iran pentru înmormântare. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
#Ucraina: Explozii auzite la Kiev
Mai multe explozii au zguduit capitala ucraineană Kiev miercuri dimineață, au constatat jurnaliști ai AFP, în ultima zi a summitului NATO din Turcia. O primă deflagrație a fost auzită chiar înainte ca sirenele de alertă aeriană din oraș să sune, fiind urmată de alte patru, au indicat jurnaliștii AFP de la fața locului. Atacul are loc la mai puțin de o săptămână după cele mai grave lovituri rusești asupra Kievului, care au făcut 30 de morți. Primarul Vitali Kliciko a raportat doi răniți. El a indicat că mai multe depozite au luat foc într-un cartier al orașului în urma unui atac cu rachete și că o 'clădire nerezidențială' era, de asemenea, în flăcări într-un alt sector. 'Inamicul atacă acum capitala cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi!', a scris Kliciko pe rețelele de socializare. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la Ankara pentru summitul NATO, și-a îndemnat aliații să livreze mai multe mijloace de apărare antiaeriană țării sale. La mai bine de patru ani de la începutul invaziei Rusiei în țară, atacuri rusești masive care implică sute de drone și zeci de rachete au loc cu regularitate. Kievul, cu mijloace mult mai reduse, în special în ceea ce privește rachetele, și-a intensificat, de asemenea, atacurile asupra teritoriului rus, lovind în special sectorul petrolier. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Prim-ministrul Bulgariei avertizează despre o posibilă escaladare nucleară rusă în Ucraina
Prim-ministrul bulgar, fostul general Rumen Radev, considerat prorus, a avertizat miercuri la Ankara, înainte de începerea celei de-a doua zile a summitului NATO, despre o posibilă escaladare nucleară a Rusiei în Ucraina, informează EFE. 'Occidentul, în ansamblu, a încercat să obțină o victorie convențională asupra celei mai mari puteri nucleare fără a avea capacități suficiente pentru a contracara rachetele sale hipersonice', a spus el, o referire clară la Rusia. 'Acest lucru crește în mod dramatic riscul implicării unui răspuns nuclear. De aceea trebuie să dezvoltăm cât mai repede condițiile pentru diplomație și pace, iar nu pentru escaladare', a adăugat liderul bulgar, devenit șef al statului în luna martie. Pe de altă parte, președintele Radev a reiterat că Bulgaria nu mai are capacități să ajute Ucraina cu armament, așa cum a făcut în trecut, în special prin trimiterea de muniție, fie că este vorba de producție nouă sau din rezervele armatei. 'Nu ne mai rămâne nimic de furnizat Ucrainei. Ce putem face este să oferim asistență tehnică militară. Putem primi echipamente militare pentru a fi reparate în Bulgaria. Acesta este sprijinul nostru', a declarat prim-ministrul bulgar. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Trump spune că noile confruntări cu Iranul vor lua sfârșit rapid și reamintește că e ținta nr. 1 a Teheranului
Noile înfruntări care au izbucnit între SUA și Iran în pofida armistițiului se vor încheia 'foarte rapid', a declarat miercuri Donald Trump la finalul unui summit al NATO de la Ankara, relatează AFP și Reuters. 'Cred că ceea ce se întâmplă va lua sfârșit foarte rapid', a spus liderul american, dând asigurări că nu crede că 'războiul va reîncepe'. 'Ei au lovit câteva nave și deci noi i-am lovit mult mai puternic', dar 'nu avem intenția de a continua pe termen lung', a adăugat Trump. Președintele american a apărat modul în care a gestionat războiul din Iran la conferința de după summitul și a reiterat comentarii anterioare că este principala țintă a Teheranului. El a spus că prioritatea SUA este să se asigure că Iranul nu va dezvolta arma nucleară și că acțiunile de acum ale Washingtonului ar fi trebuit întreprinse încă de acum 47 de ani, când a avut Revoluția islamică din Iran. 'Au avut lideri, acum nu mai sunt... Acum au un alt grup de lideri. S-ar putea să nu mai fie nici ei', le-a spus Trump jurnaliștilor la Ankara. 'Și, știți acest lucru, aș putea să dispar și eu, pentru că sunt ținta lor nr. 1', a spus Trump. întrebat dacă nu călătorește cu noul avion primit din Qatar înapoi în SUA din preocupări de siguranță personală, liderul american a spus că noul avion va zbura la baze militare în Europa pentru ca soldații să-l poate vedea. Donald Trump va reveni în SUA cu versiunea mai veche a Air Force One. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)
Ungaria consideră #Ucraina o victimă a agresiunii ruse, dar nu îi va trimite arme
Premierul Ungariei, conservatorul Peter Magyar, a reiterat miercuri, la Ankara, că țara sa 'nu va trimite arme sau trupe' în Ucraina, deși consideră că această țară este victima unei agresiuni brutale din partea Rusiei, relatează EFE. 'Pentru guvernul Ungariei, Ucraina este victima, iar Rusia este un agresor brutal, iar Ucraina are dreptul să-și apere integritatea teritorială. Continuăm să acordăm ajutor umanitar Ucrainei, dar, așa cum am spus de mai multe ori, Ungaria nu va trimite arme sau trupe în Ucraina', a declarat Magyar înainte de începerea celei de-a doua zile a summitului NATO de la Ankara. 'Am avut o scurtă discuție cu președintele (ucrainean, Volodimir) Zelenski ieri (marți) și am convenit să avem o întâlnire bilaterală în viitorul apropiat', a adăugat premierul ungar. Magyar a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, dupa ce partidul sau, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, punând astfel capăt celor 16 ani de guvernare a ultranaționalistului Viktor Orban, care avea o poziție apropiată de Moscova și tensionată cu Kievul și care a refuzat mereu să acorde sprijin militar țării invadate. Peter Magyar a afirmat miercuri că 'ungurii cred în forța și unitatea NATO', declarându-se totodată 'hotărât să restabilească poziția Ungariei de aliat de încredere al NATO'. 'Este în interesul nostru comun să avem o Alianță unită. Guvernul ungar a decis deja să crească cheltuielile pentru apărare într-un mod previzibil și vom atinge nivelul de 5% (din Produsul Intern Brut, conform acordului de anul trecut) în 2035', a promis liderul ungar. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Olanda pregătește o lege care obligă companiile să producă pentru armată în caz de război
Guvernul olandez pregătește o lege care i-ar permite să oblige - în situații de urgență, cum ar fi războiul - un grup mic de companii să fabrice produse pentru Forțele Armate și chiar să rechiziționeze stocurile acestora pentru a garanta aprovizionarea cu echipamentele necesare, informează miercuri EFE. Ministrul economiei, Heleen Herbert, a trimis miercuri proiectul de lege spre avizarea Consiliului de Stat, cel mai înalt organ consultativ al guvernului, înainte ca inițiativa să continue procesul parlamentar, conform publicației olandeze AD. Legislația își propune să consolideze controlul executivului asupra capacității de producție a industriei naționale de apărare, să îmbunătățească cunoștințele despre lanțurile de aprovizionare și să permită statului să intervină în stocurile anumitor companii, dacă este necesar, pentru aprovizionarea Forțelor Armate. Potrivit lui Herbert, utilizarea acestor măsuri va avea caracter excepțional și va fi aplicată doar atunci când cooperarea voluntară din partea companiilor este insuficientă. ''în cazul în care apare o situație de război, această lege oferă posibilitatea desemnării anumitor companii olandeze pentru producție'', a declarat ministrul pentru ziarul citat. Guvernul olandez anunță că măsura va afecta doar un număr foarte mic de companii, ''care pot fi numărate pe degetele a două mâini'', și că aceste companii sunt deja la curent cu planurile, deoarece guvernul a ajuns la acorduri prealabile cu ele, care includ compensații financiare. Lista companiilor nu va fi făcută publică din motive de securitate și poate fi modificată în timp pentru a include noi companii. Viitoarea legislație nu se va limita la producătorii de arme sau muniții, ci s-ar putea aplica și companiilor care produc deja bunuri care pot fi adaptate nevoilor militare. Herbert a dat ca exemplu producătorii de materiale sanitare, care ar putea fi obligați să producă bandaje pentru tratarea soldaților răniți. Cu toate acestea, ministrul olandez a subliniat că măsura va viza în primul rând companiile care lucrează deja pentru sectorul de apărare sau fabrică produse considerate esențiale în caz de război. Legea nu va afecta companiile străine, deși o mare parte din sistemele de arme și munițiile utilizate de Forțele Armate olandeze provin de la producători din alte țări. Pe lângă posibilitățile de intervenție, proiectul de lege prevede crearea unui sigiliu oficial pentru anumite companii din sectorul de apărare, cu care guvernul va certifica că acestea au trecut verificările de securitate și că managementul lor este clar identificat, facilitând astfel accesul acestora la contracte internaționale. Inițiativa face parte din procesul de consolidare a capacităților de apărare pe care Olanda și alte țări europene îl urmăresc de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, prin creșterea cheltuielilor militare și prin eforturile de extindere a producției industriei de apărare. Ministrul olandez consideră prioritară accelerarea adoptării legii, deși insistă că procesul trebuie desfășurat cu garanțiile juridice necesare și, prin urmare, nu se așteaptă ca legislația să intre în vigoare mai înainte de anul 2027. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Statele Unite anunță 24 de arestări legate de mafia indiană în cursul unei razii internaționale
O razie internațională de amploare a permis arestarea a 24 de persoane legate de mafia indiană, responsabile printre altele de un asasinat politic comis în Canada, au anunțat marți autoritățile americane, notează AFP. Operațiunea a mobilizat forțe de ordine din Statele Unite, Canada și Europa care anchetau în comun organizații criminale implicate în racket, asasinate la comandă, extorcare și trafic de droguri. Printre infracțiunile menționate în actele de acuzare dezvăluite marți se numără uciderea, în 2023, a cetățeanului canadian Hardeep Singh Nijjar, un militant cunoscut pentru implicarea sa în favoarea Khalistanului, crearea unui stat sikh independent în Punjab, în nordul Indiei. Zeci de persoane sunt urmărite penal în acest caz, inclusiv două care și-au condus organizațiile criminale dintr-o închisoare din India, potrivit autorităților americane. Majoritatea se află acum în spatele gratiilor, dar zece dintre ele sunt în continuare căutate. 'Bandele criminale transnaționale care răspândesc frica, drogurile și violența se vor confrunta cu întreaga rigoare a legii și cu forța guvernului federal', a declarat într-un comunicat Bill Essayli, magistratul care reprezintă Departamentul de Justiție în regiunea Los Angeles. 'Nu există niciun refugiu sigur pentru aceste brute', a dat el asigurări. Din cele 24 de persoane arestate, 11 au fost reținute în California. Uciderea lui Nijjar ar fi fost comandată de Lawrence Bishnoi, un șef criminal de 33 de ani originar din Punjab, din celula sa de închisoare din India. Un alt gangster închis în India, Jaggu Bhagwanpuria, este și el urmărit penal. Fost asociat al lui Bishnoi, acest bărbat de 38 de ani și-a fondat propriul grup criminal care are acum peste 1.000 de membri în Statele Unite, Canada, Regatul Unit, Europa, Australia și Noua Zeelandă. Operațiunea a dus, de asemenea, la arestarea lui Ravinder Singh Dhanda, un bărbat de 57 de ani reținut în Canada. El se numără printre cei urmăriți penal pentru o vastă operațiune de trafic de droguri care importa sute de kilograme de cocaină și metamfetamină din Statele Unite în Canada în fiecare săptămână. 'Operațiunea coordonată de astăzi lovește în inima a trei organizații transnaționale brutale care au terorizat familii, au exploatat comunități și au distrus vieți prin acte de violență nemiloase în Statele Unite și în străinătate', a rezumat Patrick Grandy, director adjunct al biroului FBI din Los Angeles. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: U.S. Attorney's Office for the Central District of California/Facebook
FMI a înrăutățit previziunile privind creșterea economiei mondiale în acest an
Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit miercuri previziunile privind creșterea economiei mondiale la 3% în acest an, după ce în aprilie estima un avans de 3,1%, și a avertizat asupra actualelor riscuri provocate de războiul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului și potențialele corecții privind așteptările pieței pentru AI, transmite Reuters. într-o actualizare a raportului World Economic Outlook (WEO), FMI a revizuit în sus, la 3,4%, prognoza pentru 2027, după ce în aprilie estima un avans de 3,2%, deși sub media de 3,5% înregistrată în 2024 și 2025. Creditorul global a indicat că PIB-ul mondial a evitat o scădere mai semnificativă a activității economice ca rezultat al conflictului, majorarea cererii, condusă de sectorul tehnologic, compensând reducerea aprovizionării cu energie provocată de război. De asemenea, previziunile privind inflația au fost revizuite în creștere cu 0,3 puncte procentuale, la 4,7%, față de aprilie, dar anul viitor inflația ar urma să scadă la 3,9%. Acum prețurile la energie sunt cu 25% mai ridicate decât înainte de a începe războiul, în 28 februarie, și vor rămâne la un nivel ridicat, a avertizat FMI. Previziunile vizează redeschiderea Strâmtorii Ormuz la mijlocul acestei luni, ajungând la condițiile de dinaintea conflictului până în martie 2027. 'Până acum, economia globală în ansamblu a trecut prin șocul războiului mai bine decât se estima. Perspectivele sunt mai luminoase pentru exportatorii de energie și țările care sunt profund integrate în sectorul tehnologic, în timp ce importatorii de materii prime care nu sunt bine poziționați pentru a beneficia de pe urma evoluțiilor AI se confruntă, în general, cu înrăutățirea previziunilor', apreciază FMI. Creșterea comerțului global ar urma să încetinească semnificativ anual acesta, la 3,5%, de la 5% în 2025, înainte de a se redresa la 4,3% în 2027. Deniz Igan, șeful diviziei de Studii Economice Mondiale în cadrul Departamentului de Cercetare al FMI, a spus că economia globală s-a dovedit a fi mai rezilientă decât se estima în aprilie, în pofida impactului războiului și a închiderii Strâmtorii Ormuz. Prețurile sunt mai ridicate, încrederea a scăzut, dar eliberarea rezervelor strategice de petrol și stocurile comerciale, alături de sporirea eficienței energetice, au ajutat la compensarea deficitului de aprovizionare. Sectorul privat s-a adaptat rapid, găsind alte surse de aprovizionare și rute alternative. 'Până acum, situația este sub control, dar nu excludem factorii de risc care au legătură în special cu războiul', a declarat oficialul FMI pentru Reuters. Escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și reluarea luptelor ar putea reprezenta riscuri semnificative, deja țările au apelat la rezervele lor și au mai puțin spațiu de manevră. 'Reizbucnirea conflictului în regiune ar prinde economia globală într-o poziție mai slabă decât era înainte de 28 februarie', a explicat Igan, adăugând că eforturile simultane ale multor țări de a-și reconstrui rezervele de petrol ar putea duce la majorarea prețurilor. FMI nu a modificat previziunile privind economia SUA, care ar urma să crească cu 2,3% în 2026, și a revizuit ușor în sus prognoza pentru 2027, la 2,2%. în schimb estimările pentru zona euro în acest an au fost înrăutățite la 0,9%, după ce în aprilie FMI estima un avans de 1,1%. Previziunile pentru 2027 au fost menținute la 1,2%. în cazul Japoniei, prognoza a fost revizuită ușor în scădere în 2026, la 0,6%, și îmbunătățită cea pentru 2027 la 0,7%. Piețele emergente și în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 3,8%, după ce în aprilie FMI estima o expansiune de 3,9%, în timp ce anul viitor creșterea ar urma să se situeze la 4,5%, față de 4,2% în aprilie. PIB-ul Chinei ar urma să crească cu 4,6% în 2026, față de un nivel estimat la 4,4% în aprilie, iar în 2027 economia ar urma să înregistreze un avans de 4,1%, în creștere față de 4% în aprilie. Orientul Mijlociu și Asia Centrală, afectate de război, ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 0,7%, după ce în aprilie FMI estima o expansiune de 1,9%, în timp ce anul viitor creșterea ar urma să se situeze la 6,5%, față de 4,6% în aprilie. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Lupte: Vlad Trip și Ionuț Mereuță au cucerit medalii de bronz la Europenele Under-20
Sportivii români Vlad Ioan Trip și Ionuț Mereuță au cucerit medalii de bronz la greco-romane, marți, la Campionatele Europene de lupte Under-20 de la Skopje (Macedonia de Nord). La cat. 55 kg, Vlad Ioan Trip s-a impus în fața francezului Sos Kotanjyan în meciul pentru bronz. Luni, Trip l-a învins în preliminarii pe cehul Jakub Sedlak, în sferturi a trecut de moldoveanul Maxim Sarmanov, însă a pierdut semifinala cu armeanul Edgar Petrosian. Ionuț Mereuță a dispus de norvegianul Vetle Amadeus Gunheim Hatland în meciul pentru bronz de la cat. 63 kg. Luni, Mereuță câștigase în optimi contra turcului Abdul Samed Arslantaș, apoi l-a învins în sferturi pe georgianul Ghiorghi Cikaidze, însă a pierdut semifinala cu ucraineanul Maksut Sultanov. La cat. 87 kg, Gabriel Eduardo Stan s-a clasat pe locul al cincilea, după ce a fost întrecut de armeanul Iurik Petrosian în meciul pentru bronz. Luni, Stan a câștigat în optimi contra belarusului Danil Sklizkov, l-a întrecut în sferturi pe georgianul Luka Kocealidze, dar a fost învins în semifinale de rusul Mihail Șkarin. Dragoș Gabriel Draga l-a învins pe moldoveanul Alin Chitic în preliminariile cat. 60 kg, dar a fost învins în optimi de belarusul Rasim Ibrahimov. Draga va continua în recalificări, contra suedezului Olivier Perez Ibarra. La cat. 67 kg, Iosif Zlotar a fost învins în preliminarii de belarusul Mihail Markovski. Vlad Gabriel Petrean (cat. 97 kg) va evolua în recalificări contra cehului Yassine Ben Labed, după ce l-a învins în calificări pe portughezul Nikita Katerynyuk, dar a pierdut sfertul de finală cu georgianul Arman Mkrcian. AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: Federatia Romana de Lupte (FRL)/Facebook
#Ucraina: Macron evocă, la finalul summitului NATO de la Ankara, exerciții militare cu țările din Coaliția Voinței
Președintele francez Emmanuel Macron a evocat miercuri viitoare exerciții militare comune și inedite ale țărilor din ''Coaliția Voinței'', aliate ale Ucrainei, în scopul ''credibilizării și consolidării'' activității sale de planificare, relatează AFP. ''Pe 13 iulie, la Paris, 'Coaliția Voinței' se va reuni din nou. Va fi ocazia de a discuta despre lupta contra flotei-fantomă, noile inițiative privind capacitățile și mobilizarea industriei noastre în sprijinul Ucrainei, de a face anunțuri suplimentare și de a programa de asemenea exerciții împreună'', a declarat șeful statului francez într-o conferință de presă la finalul summitului NATO de la Ankara. El a explicat că exercițiile vor viza ''credibilizarea și consolidarea întregii munci care este făcută împreună contra flotei-fantomă'', formată din nave ce ajută Rusia să ocolească sancțiunile internaționale. Macron i-a invitat luni, la Paris, pe liderii celor peste 30 de țări participante la ''Coaliția Voinței'', inițiativă lansată împreună de Franța și Regatul Unit în scopul pregătirii ''garanțiilor de securitate'' pentru Ucraina în cadrul unui viitor acord de pace cu Rusia. Potrivit președintelui francez, reuniunea își propune să răspundă ''cererii legitime'' a omologului său ucrainean Volodimir Zelenski în materie de rachete balistice și apărare antiaeriană. Pe de altă parte, Emmanuel Macron a spus că țara sa continuă să lucreze cu Turcia și Italia cu privire la sistemul de apărare aeriană SAMP-T. Surse familiare cu acest dosar au declarat în urmă cu câteva zile că Franța este deschisă față de o posibilă vânzare a sistemului franco-italian SAMP/T către Turcia, după ani întregi de opoziție politică, ceea ce deschide calea pentru un dialog mai substanțial între Paris și Ankara. Referitor la Iran, Macron a afirmat că discuțiile între Washington și Teheran ''vor continua'' în pofida reluării confruntărilor în urmă cu câteva ore și a făcut apel la continuarea discuțiilor cu ''mult calm, sânge-rece și răbdare''. ''A existat o încălcare a acestui acord prin loviturile aeriene ce au condus la un răspuns american. Cred că iranienii au greșit prin efectuarea acestor lovituri ce contravin cu ceea ce au semnat chiar ei'', a explicat el în aceeași conferință de presă. Președintele Franței s-a arătat sceptic față de o eventuală anexare a Groenlandei, teritoriu autonom danez, de către Statele Unite. ''în alianța noastră nu există doar reguli de solidaritate în cazul în care unul dintre noi ar fi atacat, dar există evident și reguli de solidaritate pentru a garanta că nu ne atacăm între noi'', a accentuat șeful statului francez. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea) Citeşte şi: * Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie)
Drone ucrainene au lovit 19 petroliere din așa-numita 'flotă fantomă' a Rusiei în 72 de ore, potrivit Kievului
Dronele ucrainene au lovit în ultimele 72 de ore 19 petroliere și un cargobot din așa-numita 'flotă fantomă', utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile la exportul de hidrocarburi și al produselor provenind din teritoriile ocupate ale Ucrainei, a anunțat miercuri șeful Forțelor de drone ucrainene, Robert Brovdi, citat de EFE. Comandantul ucrainean, cunoscut sub porecla 'Magyar', pentru că este de origine ungară, a informat și despre un alt atac în apropiere de orașul Kerci din estul Crimeei în care a fost lovit un feribot care face legătura între peninsula ocupată și Federația Rusă. Nouă dintre petroliere au fost lovite în cursul dimineții de miercuri în Marea Azov, situată între peninsula ocupată Crimeea și teritoriul rus, în nordul Mării Negre, cu care se comunică prin strâmtoarea Kerci. Responsabilul militar ucrainean a menționat în raportul prezentat miercuri ca, în ultimele ore, au fost bombardate și șase substații electrice din Crimeea. 'Magyar' a estimat la aproximativ 50 numărul infrastructurilor energetice afectate în peninsula ocupată în luna iulie până miercuri. în plus, pe lângă nave și substații, forțele ucrainene de drone au lovit în noaptea de marți spre miercuri până la 53 de obiective militare nespecificate de 'Magyar', atât în Crimeea, cât și în teritoriile ocupate din Ucraina continentală, potrivit bilanțului prezentat de comandant. Crimeea a înregistrat întreruperi îndelungate de curent electric din cauza acestor bombardamente ucrainene, care au lăsat peninsula ocupată și fără rezerve suficiente de combustibil. Astfel, forțele ucrainene au lovit poduri și căi de comunicație în sudul Ucrainei, în teritoriul aflat în prezent sub ocupație, cât și rafinării, nave și depozite de petrol. Prin această campanie de atacuri, Kievul încearcă să izoleze trupele ruse din această peninsulă strategică și pe cele din teritoriile ocupate din sudul Ucrainei, aproape de Crimeea. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
#Ucraina: 219 ciocniri pe linia frontului, în timp ce luptele continuă să fie intense
Luptele de-a lungul liniei frontului în sud-estul Ucrainei au continuat să fie intense marți, forțele ucrainene raportând 219 ciocniri armate în mai multe sectoare în decursul zilei, relatează miercuri dpa. Luptele cele mai virulente s-au dat în zona orașului Pokrovsk, în regiunea Donețk (est), unde forțele ruse au lansat peste 40 de atacuri asupra pozițiilor ucrainene, a declarat Statul Major General al Forțelor armate ucrainene într-o informare privind situația de pe câmpul de luptă, publicată marți seara pe Facebook. Rusia și-a continuat de asemenea atacurile asupra unor ținte civile în Ucraina. Un atac rusesc cu rachete asupra orașului-port Odesa (sud) a făcut șase răniți marți, a indicat guvernatorul Oleg Kiper. Șeful administrației militare din regiunea Odesa, Serghei Lîsak, a precizat că, în afara de drone, Odesa a fost vizată cu rachete balistice, dintre care cel puțin una cu încărcătură cu fragmentație, potrivit Interfax-Ukraina. Explozii au fost semnalate în ultimele 24 de ore și în orașul Harkov (est), dar deocamdată nu există prea multe informații despre eventuale victime sau pagube produse în urma acestor noi atacuri rusești. Rusia duce un război la scară largă împotriva Ucrainei de peste patru ani. Forțele ruse controlează în prezent aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei. Situația de pe linia frontului s-a schimbat foarte puțin în ultimele luni, Rusia înregistrând câștiguri limitate, în pofida unor pierderi grele. Armata rusă și-a intensificat recent atacurile asupra țintelor civile din orașele ucrainene pentru a pune și mai mult presiune asupra Kievului. AGERPRES/(AS - redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
UE și aliați din NATO strâng rândurile cu Danemarca după ce Trump își reiterează interesul...
Uniunea Europeană și mai multe țări europene membre ale NATO și-au exprimat miercuri sprijinul față de Danemarca după ce președintele american Donald Trump a afirmat din nou că Groenlanda ar trebui să se afle sub control american, nu danez. Deciziile privind viitorul Groenlandei aparțin 'locuitorilor Groenlandei și danezilor', a reiterat Comisia Europeană miercuri, în urma unor noi remarci amenințătoare ale președintelui american Donald Trump pe această temă, relatează AFP. 'Integritatea teritorială, suveranitatea națională și inviolabilitatea frontierelor sunt principii fundamentale ale dreptului internațional', a declarat reporterilor la Bruxelles Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Totodată, liderii Islandei, Olandei și Letoniei au fost cei mai fermi în a strânge rândurile în jurul Copenhagăi la summitul NATO de la Ankara, notează EFE. 'Poporul Groenlandei a spus că nu vrea să facă parte din SUA', a declarat miercuri presei prim-ministrul islandez Kristrun Frostadottir, la sosirea la summitul din Turcia. Deși a recunoscut că problema acestui teritoriu autonom a fost 'o temă recurentă în declarațiile președintelui SUA', ea și-a exprimat 'speranța' ca în discuțiile în curs să se ajungă la o soluție acceptabilă pentru toate părțile. 'Cred că, cu tot ce am văzut în ultimele șase până la 12 luni, NATO devine mai puternică decât era înainte de situația în care ne aflăm', a opinat Frostadottir. La rândul său, prim-ministrul olandez Rob Jetten a declarat că, în ultimele luni, aliații europeni 's-au dovedit destul de capabili să apere acest continent' și singuri, 'deși evident cu ajutorul americanilor'. Foto: (c) NECATI SAVAS / EPA Președintele leton, Edgars Rinkevics, a menționat că poziția țării sale este 'foarte clară' în a considera Groenlanda 'o parte indispensabilă a Danemarcei', dar a subliniat și necesitatea 'consolidării securității în Arctica', lucru pe care NATO 'este pregătită să îl facă'. Foto: (c) NECATI SAVAS / EPA Omologul său finlandez, Alexander Stubb, a evitat să comenteze această problemă atunci când a fost întrebat de presă la sosirea sa, afirmând pur și simplu că alianța va fi 'mai puternică ca oricând'. Foto: (c) NECATI SAVAS / EPA Anterior, prim-ministrul danez Mette Frederiksen - unul dintre primii șefi de stat sosiți la Ankara pentru ziua a doua a summitului - a declarat că Groenlanda 'nu este de vânzare' și a avertizat că Copenhaga va apăra 'fiecare centimetru al teritoriului său'. 'Ne așteptăm ca toată lumea, inclusiv toți aliații noștri, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, deoarece suntem un stat suveran și avem nevoie ca toată lumea să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea', a spus ea. Cu o zi înainte, Trump a declarat că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA, a acuzat Danemarca că 'nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat' teritoriul insular și i-a criticat pe europeni pentru că nu doresc să accepte această idee, 'cu toți banii pe care (SUA) îi cheltuiesc pentru a-i ajuta împotriva Rusiei'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Procesul împotriva Daily Mail: Prințul Harry denunță o hotărâre judecătorească 'șocantă'
Prințul Harry a denunțat marți o hotărâre judecătorească 'incoerentă' și 'șocantă' după ce a pierdut procesul pe care l-a intentat proprietarului tabloidului Daily Mail, un verdict care marchează un nou eșec pentru fiul cel mic al regelui Charles al III-lea, aflat în prezent într-o vizită de cinci zile în Regatul Unit, informează AFP. 'Am venit în fața acestui tribunal pentru a obține dreptate și pentru ca cei vinovați să fie trași la răspundere. însă nu am obținut nici una, nici alta', a deplâns prințul britanic, care trăiește de mai mulți ani în Statele Unite și care a acuzat tabloidele Daily Mail și Mail on Sunday de atingeri aduse vieții sale private. Procesul i-a opus pe prințul Harry și alte celebrități - inclusiv cântărețul Elton John și actrița Elizabeth Hurley - companiei Associated Newspapers Limited (ANL), care editează cele două tabloide britanice. 'Reclamanții nu au reușit să aducă dovezi în sprijinul acuzațiilor de colectare ilegală de informații, pe care ei le-au formulat', a tranșat înalta Curte din Londra. Prințul Harry a reacționat la scurt timp după verdict printr-un comunicat de presă: 'înverșunarea de care tribunalul a dat dovadă pentru a disculpa Daily Mail este pe cât de șocantă, pe atât de nejustificată'. Verdictul de marți a fost pronunțat la o zi după sosirea prințului Harry în Regatul Unit fără soția lui, Meghan, și fără cei doi copii ai lor, în urma tensiunilor legate organizarea acestei vizite. Vizita prințului britanic are scopul de a pregăti Invictus Games, un eveniment sportiv internațional creat chiar de Harry în sprijinul foștilor militari răniți pe front sau bolnavi, care urmează să aibă loc în 2027 la Birmingham, în centrul Angliei. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu)
Un pas montan este cel mai probabil traseu folosit de Hannibal pentru a traversa Alpii (studiu)
Cum a reușit Hannibal să treacă armata cartagineză și elefanții acesteia de război peste Munții Alpi pentru a ataca Roma? Un nou studiu științific, publicat luni și bazat pe modele biologice moderne, a identificat un traseu probabil, informează AFP. Acea traversare legendară, realizată în anul 218 î.Hr., i-a permis generalului cartaginez să atace puterea rivală (Republica Romană - n.red.) dinspre nord și rămâne una dintre cele mai remarcabile reușite militare din istorie. Calculele efectuate pentru a estima nevoile energetice ale trupelor lui Hannibal, în special ale elefanților săi, au desemnat trecătoarea Col de la Traversette ca fiind traseul cel mai probabil, potrivit studiului publicat de o echipă de cercetători germani și britanici. Situată la o altitudine de aproximativ 2.950 de metri în Alpii Cotici, trecătoarea Col de la Traversette marchează în prezent granița dintre Franța și Italia. Noul studiu a evaluat constrângerile fizice cu care s-a confruntat armata lui Hannibal, compusă din aproximativ 40.000 de oameni, mai multe mii de cai și, potrivit relatărilor istorice, 37 de elefanți de război. Cercetătorii de la Centrul German de Cercetare Integrată asupra Biodiversității (iDiv), Universitatea Jena din Germania și Universitatea Oxford din Regatul Unit au combinat modele de itinerarii și date topografice cu scopul de a calcula consumul de energie asociat diverselor rute posibile peste Alpi. 'Această nouă analiză nu elimină toate ambiguitățile, dar ea întărește ipoteza trecătorii Col de la Traversette, arătând că ea răspunde mai bine constrângerilor legate de deplasarea unei armate mari, ce includea și elefanți, pe un teren alpin extrem de dificil', a explicat Emilio Berti, coautor al studiului. Cercetătorii au utilizat modele bioenergetice bazate pe date obținute de la elefanți actuali din Africa pentru a evalua consumul lor energetic în funcție de masa lor corporală și de panta terenului. Rezultatele indică faptul că trecătoarea Col de la Traversette reprezintă calea cea mai scurtă și cu cel mai mic consum de energie. Potrivit modelelor utilizate, soldații care au trecut prin Col de la Traversette au pierdut aproximativ 19% din rezervele lor de grăsime corporală, ceea ce ar putea explica greul bilanț uman asociat în mod tradițional cu acea expediție militară. în schimb, calculele arată că elefanții de război au pierdut doar aproximativ 4% din rezervele lor energetice. Or, potrivit relatărilor istorice, mulți dintre ei au supraviețuit traversării Alpilor. Traversarea reușită a Alpilor i-a permis generalului Hannibal să ocolească sistemele de apărare ale romanilor și să obțină o serie de victorii spectaculoase în Peninsula Italică în timpul celui de-Al Doilea Război Punic. Republica Romană a reușit totuși să depășească acele eșecuri militare și a distrus în cele din urmă Cartagina, situată în proximitatea orașului actual Tunis, la sfârșitul celui de-Al Treilea Război Punic. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: en.ara.cat
Marea Britanie a convocat un diplomat iranian de rang înalt în legătură cu înjunghierea unui jurnalist iranian la Londra
Marea Britanie l-a convocat marți pe însărcinatul cu afaceri al Iranului - cel mai înalt diplomat al Teheranului la Londra - după ce doi cetățeni români au primit pedepse grele cu închisoarea pentru înjunghierea unui jurnalist care lucra pentru un grup media de limbă persană din capitala britanică, informează Reuters. într-un comunicat, Ministerul britanic de Externe a precizat că judecătorul a 'conchis că acest atac (asupra jurnalistului) a fost comis în interesul și în numele statului iranian'. 'Acest lucru se înscrie într-un vechi tipar de activități ostile desfășurate de serviciile de informații iraniene pe teritoriul Regatului Unit', se arată în comunicat. 'Acțiunile Iranului încearcă să submineze suveranitatea și securitatea Regatului Unit și sunt complet inacceptabile; Iranul trebuie să înceteze imediat aceste activități', a adăugat MAE londonez. Cei doi români, Nandito Badea (21 de ani) și George Stana (25 de ani) - despre care procurorii britanici au afirmat că au acționat ca intermediari ai guvernului iranian - au fost condamnați săptămâna trecută la opt, respectiv 12 ani de închisoare pentru implicarea lor în atacul din 2024. Aceștia au pledat 'nevinovați' la acuzațiile de vătămare corporală intenționată, dar au fost găsiți vinovați, în luna iunie, de tribunalul Woolwich Crown Court din Londra, amintește Reuters. Pouria Zaratifoukolaei, cunoscut sub numele de Pouria Zeraati - un jurnalist britanic de origine iraniană care lucrează pentru postul Iran International - a fost înjunghiat de trei ori în picior lângă locuința sa din sud-vestul Londrei, în martie 2024. Anul trecut, parlamentarii britanici au declarat că Iranul reprezintă o amenințare semnificativă și de amploare pentru Marea Britanie. Ambasada Iranului la Londra, care a respins ceea ce a numit 'acuzații nefondate, motivate politic și ostile', nu a răspuns imediat unei solicitări din partea agenției Reuters de a comenta cea mai recentă măsură a guvernului britanic.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: Iran International - English/Facebook
Franța: Marine Le Pen va candida la alegerile prezidențiale din 2027
Lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen a anunțat marți că va candida la alegerile prezidențiale din 2027, la doar câteva ore după ce o instanță de apel a condamnat-o la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri europene, pedeapsă ce urmează a fi executată sub supraveghere electronică, relatează AFP. Susținându-și
Mai multe străzi din Manhattan evacuate după o cedare structurală la un zgârie-nori aflat în renovare
Mai multe străzi din centrul cartierului Manhattan din New York au fost evacuate marți dimineață, la ora de vârf, după o cedare structurală la un zgârie-nori aflat în renovare, relatează AFP. Nu au fost raportate victime. 'Două coloane de rezistență au cedat și au apărut totodată numeroase fisuri și tasări ale planșeelor.
Furtuni și ploi diluviene în China: 17 morți și sute de răniți
Bilanțul furtunilor violente și al precipitațiilor extreme din China a urcat marți la 17 morți, sute de răniți și peste 100.000 de persoane evacuate, determinându-l pe președintele țării, Xi Jinping, să ceară o mobilizare totală a echipelor de salvare, informează AFP. O înregistrare video impresionantă difuzată de televiziunea publică CCTV arată un torent de apă noroioasă care curge cu mare viteză de-a lungul pereților prăbușiți ai unui baraj din regiunea Guangxi, cel mai grav afectată de inundații. Postul TV a difuzat totodată imagini cu copaci dezrădăcinați, ziduri prăbușite, străzi acoperite de noroi, precum și cadre aeriene largi care prezentau sate inundate, înconjurate de ape revărsate pe suprafețe extrem de mari - semne ale unor pagube probabil extinse. în total, în Guangxi, ploile ample și inundațiile severe provocate de taifunul Maysak au făcut deja cel puțin șase morți și 11 dispăruți, au anunțat marți seară autoritățile chineze regionale într-o conferință de presă. Responsabilii chinezi au anunțat că 130.000 de persoane au fost evacuate și relocate de la începutul acestui episod ploios, care a cauzat pagube pe mai mult de 13.000 de hectare cu suprafețe agricole și care a provocat pierderi economice, aflate 'în curs de evaluare'. Echipele de salvare au evacuat localnici rămași blocați în casele lor, inclusiv copii și persoane în vârstă, cu ajutorul unor bărci pneumatice, au distribuit apă potabilă și tăiței instant, instalând totodată paturi de campanie în spații publice pentru a-i primi pe cei strămutați, potrivit imaginilor difuzate de CCTV. în total, 40 de cursuri de apă din Guangxi se confruntă în prezent cu inundații care au depășit deja nivelul de alertă, a transmis televiziunea națională chineză. Foto: Hu Yan / XINHUA Diguri amenințate Autoritățile din Nanning, capitala regiunii Guangxi, au ridicat la nivelul maxim dispozitivul de urgență împotriva inundațiilor, după avariile provocate asupra barajelor de ploile torențiale. în provincia Hubei, 'furtuni și vânturi violente' cauzate de 'un episod grav de convecție atmosferică' (contrast termic) au devastat mai multe orașe, inclusiv prin tornade în anumite locuri, potrivit agenției de presă China Nouă. Acest eveniment climatic extrem a făcut cel puțin 11 morți și 331 de răniți. O persoană este în continuare dată dispărută, a adăugat agenția China Nouă, precizând totodată că aproape 5.000 de locuințe au fost avariate, dintre care 22 s-au prăbușit. Din cauza acestui episod de vreme extremă, președintele Xi Jinping a cerut să se depună 'toate eforturile' pentru a ajuta populația, a relatat postul CCTV. Acest tip de catastrofe naturale este frecvent întâlnit în China, în special în timpul verii, când unele regiuni se confruntă cu precipitații intense, iar altele se sufocă sub o căldură copleșitoare. Ploile torențiale vor continua să cadă și miercuri în anumite zone costiere și sudice din Guangxi, precum și în sud-vestul provinciei vecine Guangdong, o importantă bază manufacturieră, a declarat marți Li Guoying, ministrul chinez al Resurselor de apă. Inundații care depășesc cu peste șase metri nivelul de alertă sunt așteptate marți seară la stația hidrologică din Guigang, un oraș deosebit de afectat din provincia Guangxi, a adăugat oficialul chinez. 'Siguranța rezervoarelor și a digurilor din zonele afectate este pusă la grea încercare', a subliniat el. Foto: Cao Yiming / XINHUA Alunecare de teren în altă parte a Chinei, o alunecare de teren, care s-a produs marți într-un sat din provincia Gansu, a ucis cel puțin cinci persoane, a relatat agenția China Nouă. Potrivit unui bilanț publicat în cursul acestei seri de CCTV, echipele de salvare au găsit deja 31 de persoane rămase blocate - inclusiv un număr încă neprecizat de persoane 'decedate' - și continuă în mod activ căutările pentru găsirea ultimelor persoane declarate dispărute. Guvernul chinez a alocat un ajutor de urgență de 30 de milioane de yuani (3,9 milioane de euro) pentru lucrările de reconstrucție din zona afectată, potrivit CCTV. Oamenii de știință avertizează că intensitatea și frecvența fenomenelor meteorologice extreme la nivel global vor crește pe măsură ce planeta noastră continuă să se încălzească din cauza emisiilor generate de arderile de combustibili fosili. China este cel mai mare emițător mondial de gaze cu efect de seră. Ea este, de asemenea, un gigant în sectorul energiilor regenerabile, care și-a propus totodată ca vasta sa economie să devină neutră în ceea ce privește emisiile de carbon până în 2060. Cel puțin 22 de persoane au murit în luna mai după ploi abundente care au devastat regiuni din centrul și sudul Chinei, unde sute de zone au fost 'afectate de precipitații record', potrivit presei de stat din această țară. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Simona Aruştei)
Țările candidate la UE nu ar trebui să se aștepte la aderare în viitorul apropiat, consideră președintele sârb
Președintele sârb Aleksandar Vucic și-a exprimat marți scepticismul în ce privește o extindere rapidă a Uniunii Europene, afirmând că nu este optimist că noii candidați - inclusiv Serbia - vor adera la blocul comunitar în viitorul apropiat, a consemnat Reuters. Vorbind în cadrul unei conferințe a țărilor candidate
Închisorile secrete ale CIA: Lituania, condamnată din nou la CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marți Lituania pentru rolul acestei țări în detenția în anii 2005-2006 a unui saudit într-o închisoare secretă a CIA, înainte ca acesta să fie transferat la baza americană de la Guantanamo, relatează agențiile AFP și EFE. în acest caz referitor la saud
Cinci state NATO ar urma să cheltuie peste 3,5% din PIB pentru apărare în acest an (raport)
Cinci țări NATO se estimează că vor atinge obiectivul alianței de alocare a 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise în 2026, potrivit datelor actualizate ale NATO publicate marți, înainte de începerea oficială a summitului NATO de la Ankara, în timp ce unele state membre se estimează că vor cheltui numai 2%, relatează Reuters.
Ciclism: Mads Pedersen a câștigat etapa a 4-a a Turului Franței; norvegianul Traeen, noul lider la general
Ciclistul danez Mads Pedersen (Lidl-Trek) a câștigat marți etapa a 4-a a Turului Franței, desfășurată pe distanța de 181,9 km între Carcassonne - Foix, pe o căldură intensă, în timp ce norvegianul Torstein Traeen (Uno-X) a devenit lider la general, detronându-l pe slovenul Tadej Pogacar (UAE Emirates), informează AFP. M
ECA: Banii UE pentru renovarea locuințelor nu generează economii de energie semnificative
Măsurile de renovare finanțate de UE din fondul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 - Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) - generează doar economii moderate de energie, este concluzia raportului publicat marți de Curtea de Conturi Europeană. Raportul examinează dacă investițiile și reformele din cadrul MRR contribuie la ef
Președinția irlandeză a Consiliului UE cere presiuni sporite asupra Israelului, ce solicită Germaniei să oprească inițiativele 'anti-israeliene' în UE
Premierul irlandez Micheal Martin, a cărui țară exercită în prezent președinția semestrială a Consiliului UE, și-a îndemnat marți partenerii europeni să 'facă mai mult' pentru a exercita presiuni asupra Israelului cu privire la acțiunile acestuia în Fâșia Gaza și Cisiordania, în timp ce propunerile Comisiei Europene de sancțiuni