Activiștii Greenpeace România au protestat pașnic în fața magazinului Ikea Pallady din București, expunând legătura dintre mobila de pe rafturi și tăierea la ras a unei păduri seculare din Munții Poiana Ruscă (Parcela 37, situl Natura 2000 ROSCI0219), informează organizația, printr-un comunicat transmis, marți, AGERPRES.

Potrivit sursei, acțiunea marchează lansarea simultană a investigației din România 'Printre cioate și drujbe: Cum dispar ultimele păduri de neînlocuit ale României' și a raportului Greenpeace Nordic, 'The Missing Manual: What Ikea Must Do to Protect Europe's Forests', care denunță lipsa de asumare a companiei suedeze față de țintele europene și globale de biodiversitate.

Activiștii cer Ikea să oprească imediat aprovizionarea din păduri cu valoare ridicată pentru biodiversitate, iar Ministerului Mediului să instituie un moratoriu pe toate suprafețele propuse pentru protecție strictă.

Activiștii au așternut un covor simbolic de rumeguș și secțiuni din trunchiuri de copaci și au afișat bannere cu cereri adresate companiei și autorităților naționale: protejarea reală a biodiversității și stoparea exploatărilor din pădurile propuse pentru protecție strictă.

'Pentru al treilea an la rând, investigațiile noastre demonstrează că Ikea este complice la distrugerea ultimelor păduri seculare din Carpați. Cazul din Rusca Montană arată dovada clară din teren: o pădure propusă pentru protecție strictă a fost tăiată la ras înainte ca legea să o salveze, iar lemnul a luat, cel mai probabil, drumul fabricilor care produc mobilier pentru Ikea. Certificarea FSC nu protejează nimic, este doar un detaliu pe hârtie. Cerem Ikea să oprească aprovizionarea din pădurile propuse pentru protecție strictă, iar Ministerului Mediului și Guvernului să oprească imediat exploatările în toate aceste suprafețe până la desemnare', a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator Campanii Păduri și Biodiversitate, Greenpeace România, citat în comunicat.

Deși figura pe lista suprafețelor propuse pentru protecție strictă (ținta de 10% a UE), pădurea din Parcela 37 a fost complet tăiată. În urmă nu a mai rămas niciun arbore, pe versanți abrupți au fost săpate drumuri de exploatare, iar albia pârâului din zonă a fost transformată în drum forestier. După ce pădurea a fost transformată în bușteni, parcela a dispărut din harta suprafețelor eligibile pentru protecție strictă, susține organizația.

Datele oficiale de transport prezentate de Greenpeace România arată că lemnul de aici a ajuns într-un depozit intermediar de unde se aprovizionează cu lemn fabrica unui furnizor cheie al Ikea. 'Arborii seculari au devenit cel mai probabil mobilier de serie vândut în magazinele Ikea', se arată în comunicat.

Greenpeace România cere companiei Ikea oprirea imediată a aprovizionării cu lemn din suprafețele propuse pentru protecție strictă (10%) și eliminarea clauzei contractuale IWAY F9.3(b), o excepție care le permite achiziționarea de lemn din păduri cu Valoare Ridicată de Conservare dacă acestea sunt certificate FSC. Totodată, organizația solicită conducerii retailerului adoptarea unui plan cu ținte măsurabile pentru 2030, axat pe integritatea și sănătatea reală a ecosistemelor, alături de o susținere publică și asumată a obiectivelor Strategiei UE privind Biodiversitatea.

Față de Guvernul României și Ministerul Mediului, organizația solicită instituirea de urgență a unui moratoriu asupra exploatărilor în toate cele 1,9 milioane de hectare cartografiate pentru protecție strictă prin proiectul PNRR. În plus, organizația cere autorităților publicarea deschisă și transparentă a tuturor seturilor de date GIS și a hărților rezultate, pentru a garanta monitorizarea publică a celor mai valoroase ecosisteme ale României.

Conform Greenpeace România, Ikea a primit investigația înainte de publicare, iar în dreptul său la replică, Inter Ikea Group a solicitat ca poziția sa să fie reflectată, susținând că tăierile din Parcela 37 au fost autorizate legal în baza unui amenajament silvic aprobat într-o zonă Natura 2000, respingând dovezile fotografice ca fiind un instantaneu nereprezentativ și angajându-și propriii experți să monitorizeze regenerarea suprafeței alături de FSC și autoritățile locale - fără a aborda însă deloc abaterile operaționale documentate din teren, precum eroziunea severă a solului, utilizarea albiei râului ca drum de colectare a lemnului și lipsa arborilor de habitat și a lemnului mort. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)