Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org.
Unele molecule, precum aminoacizii, există sub forma a două variante care sunt imagini în oglindă una a celeilalte. Cu toate acestea, organismele vii conțin doar una dintre aceste imagini în oglindă. Modul în care a putut apărea o astfel de asimetrie chimică a reprezentat mult timp un mister pentru chimiști. Henri B. Kagan și Kenso Soai sunt recompensați cu Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2026 pentru descoperirea unei soluții la această enigmă, se arată în comunicatul oficial.
Henri Kagan a descoperit o nouă metodă de a controla reacțiile chimice, permițând obținerea unui exces mai mare al uneia dintre cele două forme în oglindă decât se credea anterior posibil. Descoperirea sa a fost revoluționară pentru chimiștii care dezvoltă reacții destinate fabricării de produse farmaceutice, arome, parfumuri și materiale noi.
Kenso Soai a conceput prima reacție chimică în urma căreia se forma o singură variantă dintre posibilele forme aflate în oglindă. Cu excepția fenomenului vieții în sine, nimeni nu mai reușise o asemenea performanță. Reacția Soai este unul dintre cele mai spectaculoase experimente chimice realizate vreodată, conform Comitetului Nobel.
Chimia vieții este ceea ce chimiștii numesc 'homochirală' - un termen derivat din cuvintele grecești pentru 'aceeași' și 'mână'. La fel ca mâinile, toți aminoacizii există sub forma a două variante în oglindă, însă doar una dintre ele se regăsește în proteinele din celulele noastre, în timp ce cealaltă variantă apare rareori în natură.
Homochiralitatea este un termen chimic și biologic care se referă la proprietatea unui sistem de a fi format exclusiv dintr-un singur tip de enantiomer - izomer optic dextrogir (spre drepta) sau levogir (spre stânga) al unei molecule chirale. În natură, homochiralitatea este o caracteristică fundamentală a vieții. Spre exemplu, aminoacizii care formează proteinele sunt aproape exclusiv de formă L (levogiri), în timp ce zaharurile (cum ar fi riboza din ARN și dezoxiriboza din ADN) sunt aproape exclusiv de formă D (dextrogiri).
Multă vreme, chimiștii s-au întrebat cum poate apărea homochiralitatea. Când au început să experimenteze reacții chimice capabile să genereze două molecule în oglindă, obțineau întotdeauna proporții egale din ambele variante în eprubetele lor. Cu toate acestea, chimiștii au căutat să producă o singură formă dintre cele două imagini în oglindă, deoarece, în cazul moleculelor destinate interacțiunii cu organismele vii - cum ar fi medicamentele - doar una dintre aceste forme produce efectul dorit.
Premiul Nobel pentru Chimie din 2026 recompensează descoperiri care le-au permis chimiștilor să dirijeze reacții chimice ce conduc la homochiralitate.
'Henri Kagan și Kenso Soai au oferit o soluție la un mister chimic vechi de peste un secol: modul în care poate apărea spontan homochiralitatea. Reacțiile chimice pe care le-au dezvoltat sunt spectaculoase', a declarat Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie.
Henri Kagan a făcut primul pas decisiv în 1986, când a descoperit o nouă metodă de a controla reacțiile chimice. Aceasta i-a permis să obțină un exces mai mare al uneia dintre formele în oglindă decât se crezuse anterior că ar fi posibil.
Kenso Soai a făcut următorul pas. În 1995, într-o cercetare fundamentală, a descris modul în care a conceput prima reacție chimică ce avea potențialul de a fi homochirală. În 2003, a reușit în cele din urmă: a prezentat o reacție în care se forma doar una dintre cele două forme în oglindă posibile. Cu excepția fenomenului vieții în sine, nimeni nu mai reușise până atunci o asemenea performanță.
Datorită cercetătorilor Henri Kagan și Kenso Soai știința înțelege în prezent cum poate apărea homochiralitatea. Descoperirile lor au fost esențiale pentru chimiștii care concep reacții destinate fabricării medicamentelor.
Henri B. Kagan, 96 de ani, s-a născut la Boulogne-Billancourt, Franța. El a obținut doctoratul în 1960 la College de France și a devenit profesor emerit la universitatea cunoscută la acea vreme sub numele de Universite Paris-Sud (în prezent Universite Paris-Saclay).
Kenso Soai, 76 de ani, s-a născut la Hiroshima, Japonia. El a obținut doctoratul în 1979 la Universitatea din Tokyo și a primit titlul de profesor emerit al aceleiași universități nipone.
Cei doi vor împărți în mod egal recompensa financiară în valoare de 12 milioane de coroane suedeze (peste 1 milion de euro), care însoțește premiul.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Irina Giurgiu)
Nobel 2026/Premiul pentru Chimie obținut pentru cercetări legate de sinteza organică asimetrică
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Roverul NASA surprinde o imagine impresionantă cu zorii zilei pe Marte
Agenția spațială americană, NASA, a publicat o imagine impresionantă surprinsă în zori pe Marte de roverul Curiosity, în care pot fi văzute stâncile zimțate, formate cu miliarde de ani în urmă, inundate de razele soarelui, relatează Reuters. Roverul Curiosity, de dimensiunea unei mașini, a asolizat în 2012 î
O rachetă Nuri a transportat pe orbită 15 sateliți în prima lansare sud-coreeană din acest an
Coreea de Sud a lansat marți noaptea (6 octombrie) prima sa misiune orbitală din acest an, cu o rachetă proprie de tip Nuri, care a decolat de la Centrul Spațial Naro, transportând 15 sateliți pe orbită, transmite miercuri Space.com. Lansarea a avut loc la ora 03:25 GMT (pe 7 octombrie). Aproape totul a decurs conform planului. Toți sate
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'
Sectorul AI nu știe cum să împiedice inteligența artificială să își stabilească propriile obiective, atenționează un avertizor de integritate
Companiile de top din domeniul inteligenței artificiale nu știu cum să împiedice AI să își stabilească propriile obiective și să se încerce să le atingă, a atenționat luni avertizorul de integritate Jacob Coxon, în timpul unei audieri în fața Consiliului Municipal din New York, conform AFP. Cercetătorul britanic, fost angajat la O
Administratorul NASA dorește să păstreze o minte deschisă în legătură cu fenomenul OZN
Fenomenele neidentificate, de tip OZN sau de altă natură, observate pe cer, în oceane sau în spațiu, ar putea să împingă Statele Unite ale Americii spre un nou 'moment Sputnik', este opinia administratorului NASA, Jared Isaacman, care a comparat creșterea numărului de observații raportate privind fenomenele anormale neidentificate (UAP) din ultimii
Nobel 2026/ Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, laureații Premiului Nobel pentru Medicină
Premiul Nobel pentru Medicină din 2026 a fost câștigat de Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru 'descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică', potrivit anunțului făcut luni de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, potrivit site-ului nobelprize.org.