SUA, Uniunea Europeană și China abordează diferit reglementarea inteligenței artificiale (AI), observă miercuri AFP; agenția prezintă succint modul în care se raportează la AI autoritățile de la Washington, Bruxelles și Beijing.

Sub președinția lui Donald Trump, politica americană privind AI se bazează în primul rând pe ordine executive - decrete prezidențiale - și pe angajamente voluntare ale dezvoltatorilor. Obiectivul este să nu încetinească dezvoltarea unei expansiuni rapide care antrenează economia națională.

Prin urmare, nu există nicio lege federală care să oblige o companie să își supună modelele de AI la un control din afară înaintea lansării.

Trump a abrogat un ordin executiv emis de predecesorul său Joe Biden, conform căruia creatorii celor mai puternice inteligențe artificiale erau obligați din 2023 să transmită autorităților guvernamentale testele de securitate efectuate.

Din iunie anul acesta, un nou decret permite companiilor să supună examinării de către guvern modelele cele mai avansate, capabile de atacuri informatice de anvergură, cu până la 30 de zile înaintea lansării. Cu toate acestea, AI create de OpenAI, Anthropic, Google și Meta s-au conectat spontan la internet în timpul unor teste și penetrat zeci de site-uri.

David Robinson, fost expert în securitate la OpenAI, acuză existența unei culturi a riscurilor calculate pentru industria nucleară civilă sau pentru aviație, astfel încât o eroare umană 'să nu deschidă calea spre un dezastru'.

Congresul SUA, divizat și expus la lobby intens din partea industriei de înaltă tehnologie, nu a votat nicio reglementare. Parlamentarii americani au refuzat să neutralizeze legile adoptate de diferite state, pe care președintele Trump dorește să le blocheze. De exemplu, California obligă din ianuarie dezvoltatorii modelelor avansate de AI să își publice regulile de securitate și să semnaleze incidentele cele mai grave.

Confruntați cu îngrijorarea a 82% din cetățeni înainte alegerilor parlamentare parțiale din noiembrie, de la jumătatea mandatului prezidențial, șefii celor mai avansate companii americane din domeniul AI au semnat în 29 septembrie un cod de conduită care prevede în special auditarea independentă. Textul nu stabilește nicio sancțiune, dar Trump a apreciat că reprezintă o 'constrângere morală'.

În 4 octombrie, liderul de la Casa Albă i-a încredințat problema lui Jay Clayton, directorul pentru informațiile secrete naționale. Acesta va trebui să propună reacții la amenințările AI, împiedicând totodată 'suprareglementarea', a scris ziarul Wall Street Journal. Clayton a afirmat că preferă reglementarea în locul răspunderii civile - un dezvoltator de AI ar trebui să răspundă în justiție pentru un model cu deficiențe, la fel ca orice producător.

Uniunea Europeană a adoptat din 2024 Legea AI, prezentată la Bruxelles drept cel mai complet cadru din lume pentru domeniul respectiv. Din august anul acesta, Comisia Europeană poate amenda cu până la 3% din cifra de afaceri la nivel mondial dezvoltatorii principalelor modele de AI.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a apreciat în septembrie că reglementările existente permit Europei 'să orienteze eforturile mondiale'. Ea intenționează să invite principalele laboratoare la discuții despre o încetinire a cursei pentru crerea de modele tot mai avansate.

Companiile europene sunt mai rezervate, temându-se că frânarea impusă avantajează giganții americani, care și-ar putea asigura definitiv dominația.

O altă pârghie - auditarea anuală și amenzi care pot ajunge la 6% din cifra de afaceri mondială - se aplică din august pentru ChatGPT, primul asistent AI supus obligațiilor mai stricte privind conținutul online.

În septembrie, Bruxellesul a propus să se interzică programelor de conversație automatizate (chatbots) să 'simuleze relațiile interpersonale într-un mod care creează dependență afectivă' la copii, după ce asistenții conversaționali virtuali au fost legați de o serie de sinucideri. Textul încă nu a fost adoptat de Parlamentul European și de statele membre ale UE.

Beijingul controlează strict utilizarea AI în china, dar linia dominantă nu include nicio întrerupere sau încetinire intenționată a dezvoltării în domeniu, apreciază analiști din comunitatea de cercetare Oxford China Policy Lab.

Conținutul generat de AI este cenzurat la fel ca toate informațiile online, iar din septembrie anul trecut trebuie marcat ca atare.

Din iulie, asistenții virtuali sunt reglementați în vederea limitării dependenței afective. Sunt interzise simularea relațiilor de dragoste cu minori; utilizatorilor li se reamintește la fiecare două ore că este nevoie de o pauză; este interzisă 'clonarea' unei persoane reale fără acordul acesteia.

În aceeași lună, președintele chinez Xi Jinping a afirmat că AI trebuie să rămână 'întodeauna sub control uman' și a cerut 'legi și reglementări, o monitorizare tehnologică, sisteme de alertă timpurie și de reacție urgentă'.

În China există însă și opinii conform cărora apelurile la încetinire sunt greu de justificat, iar restricțiile americane la export frânează deja inteligența artificială chineză de mai mulți ani.

Ministrul securității statului, Chen Yixin, a acuzat în septembrie unele 'forțe ostile' de deturnarea AI pentru 'producerea de zvonuri politice'. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)