Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, vorbește despre ''liniile roșii'' la care fac trimitere partidele în negocierile pentru noul Guvern, el afirmând că ''lista este atât de lungă, încât ai impresia că politica românească a devenit o competiție a refuzurilor''.

''De când a început criza politică, auzim aproape zilnic despre 'linii roșii'. Unii nu acceptă PSD, alții nu acceptă USR, unii resping un guvern minoritar, alții contestă dreptul anumitor lideri de a vorbi în numele propriului partid. Lista este atât de lungă încât ai impresia că politica românească a devenit o competiție a refuzurilor'', a scris el miercuri pe Facebook.

Pricopie explică la ce folosesc aceste 'linii roșii'.

''Orice societate are nevoie de reguli. Fără ele este haos. Unele norme pot fi schimbate în timp, pentru a răspunde unor realități noi. Dar existența regulilor rămâne esențială. Ele sunt importante tocmai atunci când ne limitează puterea și ne obligă să găsim soluții rezonabile'', spune acesta.

În context, rectorul SNSPA vine cu un exemplu celebru din istorie.

''În Republica Romană exista o regulă simplă: niciun general nu avea voie să se apropie de Roma în fruntea armatei sale. Rubiconul marca una dintre limitele care separau puterea militară de puterea politică. În anul 49 î.Hr., Iulius Cezar a traversat acest râu împreună cu trupele aflate sub comanda sa. Mulți dintre contemporanii săi au fost dispuși să îi ierte încălcarea regulii, convinși că urmărește un scop legitim și că poate aduce ordine într-un sistem politic aflat în criză - ceea ce astăzi am numi, probabil, o formă de 'dictatură luminată'. Alții au văzut în acel gest începutul sfârșitului pentru republică. Momentul trecerii Rubiconului a fost spectaculos. Uciderea lui Cezar a fost spectaculoasă. Conflictele politice și militare care au urmat au fost spectaculoase - motiv pentru care vorbim și astăzi despre ele. Dar, privind retrospectiv, observăm și altceva. Excesul de adrenalină politică a sfârșit prin a-i consuma aproape pe toți cei implicați în conflictul inițial. Inclusiv celebrul Brutus, unul dintre cei care au încercat să salveze republica prin asasinarea lui Cezar, și-a găsit sfârșitul în vâltoarea războiului civil. După mai bine de două decenii de conflicte, în anul 27 î.Hr., Octavian devenea primul împărat al Romei. Cu alte cuvinte, un conflict declanșat, în mare măsură, în numele salvării republicii s-a încheiat prin dispariția republicii și apariția imperiului'', a arătat Pricopie.

În opinia sa, lecția rămâne valabilă - limitele există dintr-un motiv, iar ele trebuie respectate tocmai pentru că protejează echilibrul unei societăți.

''Prin urmare, atenție la reguli, atenție la excesul de adrenalină politică, atenție la liniile roșii artificiale și atenție la Rubicon! Atunci când deschizi un conflict prin încălcarea unor reguli considerate fundamentale, ar fi bine să te gândești de două ori de ce o faci și care pot fi costurile. Istoria arată că acestea sunt adesea mult mai mari decât își imaginează cei care fac primul pas spre conflict. Odată trecut Rubiconul, nu mai controlezi direcția în care curge istoria'', atrage atenția Pricopie. AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)