Niște cărți salvate dintr-o clădire aproape dărâmată și o tânără iubitoare de carte și pasionată de pictură, călăuzită de un spirit inovator și pe deplin dedicată menirii sale - cu aceste elemente a început povestea Bibliotecii Comunale Șirna din județul Prahova, o instituție care s-a bucurat de-a lungul anilor de recunoaștere nu doar locală și națională, ci chiar mondială.
În spatele rezultatelor excepționale se află bibliotecara Iuliana-Camelia Pîrvu, un om cu un chip luminos și o vorbă blândă, care, prin puterea exemplului, luminează întreaga comunitate.
În urmă cu 36 de ani, Iuliana-Camelia Pîrvu a devenit bibliotecar la Șirna, comună care nu mai avea o astfel de instituție funcțională de multă vreme.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
'În copilărie îmi doream să avem și noi bibliotecă. Ar fi fost locul cel mai frumos, un cuib al tuturor lumilor posibile, adus chiar la noi în sat. Dar nu am avut. La cutremurul din '77, când eu abia împlinisem 5 ani, a fost grav afectat Căminul cultural din Hăbud, satul meu natal din comuna Șirna - o clădire care adăpostea și biblioteca, iar aceasta s-a închis. În 1990 s-au reînființat bibliotecile comunale și, printre ele, și cea de la Șirna, de al cărei destin se leagă însăși viața mea. Aceasta este, de mai bine de 30 de ani, singura instituție de cultură din comună', a declarat, pentru AGERPRES, Iuliana-Camelia Pîrvu.
Fire creativă, ea a visat să devină pictoriță, însă Dumnezeu a avut alt plan pentru destinul ei, unul mai bun, dăruindu-i o altă pânză pe care să poată crea: sufletele copiilor din comunitate.
'Nu vă spun de câte ori i-am mulțumit lui Dumnezeu, de-a lungul timpului, că a ales pentru mine ceea ce eu nu știam la vremea aceea să aleg: să fiu bibliotecar... Odată ce am ajuns aici, în biblioteca din comuna mea, au venit bucuriile și sentimentul că sunt în locul unde trebuie să fiu și că pot să fac lucrurile pe care îmi doresc să le fac. Și pentru aceasta le mulțumesc tuturor celor care au condus, de-a lungul timpului, destinele comunității și în special celor care conduc în prezent comuna Șirna, pentru că mi-au dat voie să inovez lucrând aici, m-au încurajat să dezvolt acest serviciu, m-au ajutat să fac din bibliotecă instituția care să fie tot timpul relevantă pentru comunitate - o infrastructură esențială pentru educație, cultură, incluziune, democrație, digitalizare și dezvoltare comunitară. Pentru asta a trebuit să mă adaptez tot timpul, să învăț mereu, să țin pasul cu vremurile, ca biblioteca să fie un serviciu rezilient, necesar și util. Lucrul acesta mi s-a părut că se potrivește foarte mult cu firea mea responsabilă, perseverentă și creativă', povestește ea.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
Începuturile activității sale au fost dificile. A devenit bibliotecar imediat după ce a terminat Liceul Pedagogic din Ploiești, Filologie - Istorie, și a preluat o căruță de cărți prăfuite, dintr-o clădire aproape dărâmată, dar ea le-a văzut cu sufletul - ca pe-o adevărată zestre culturală a satului. De aici și până la nucleul pe care l-a creat, căruia i-a dat formă și valoare în timp, au urmat zeci de ani de muncă susținută, de modelare a generațiilor, de împărtășit cu acestea toate cunoștințele și abilitățile sale. La fiecare pas, a avut susținerea necondiționată a întregii familii, fără de care ideile și năzuințele sale nu ar fi putut deveni realitate.
'Dintotdeauna am încercat să fac în bibliotecă mai mult decât să împrumut cărți. Am încercat să aduc în sufletul oamenilor dragostea pentru citit, respectul pentru carte, dar și mai mult decât atât. Din ceea ce m-am priceput eu, mi-am dorit și am început să îi învăț și pe ceilalți. (...) N-aș fi putut să fiu un bibliotecar bun dacă, în primul rând, nu aș fi lucrat cu mine să fiu un om bun. Să visezi și să poți să crești, acesta este spiritul acestui lăcaș de cultură, pe care am dorit să-l imprim tuturor celor care au trecut pragul bibliotecii noastre, nu forțat, ci prin puterea exemplului', explică aceasta.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
Biblioteca nu mai este azi doar o clădire în care găsești cărți frumos așezate pe rafturi, așteptând să fie împrumutate acasă. Aceasta a devenit un centru comunitar, un spațiu de întâlnire, locul unde fiecare poate să se regăsească, iar la nivelul instituției au fost implementate, de-a lungul anilor, sute de proiecte în diverse parteneriate.
În plus, prin activitatea sa, biblioteca a ieșit în comunitate, în județ, în țară și chiar în Europa.
'Mi-am dat seama în timp că unul singur nu poate, dar că sunt oameni care, dacă le ceri să te sprijine, îți vor veni în ajutor. Aici vorbesc despre voluntari, dar și despre instituții care vor să se asocieze, să-ți devină parteneri atunci când ideea unui proiect este generoasă. Când ai idei bune și vrei să faci lucruri valoroase, găsești parteneri pe măsură. Cele mai fructuoase parteneriate sunt cele cu școlile și cu grădinițele din comună, în care se implică în mod constant, dintotdeauna, dascălii neobosiți care lucrează aici. Parteneriatul este esențial, pentru biblioteci cel puțin, iar colaborarea interinstituțională, cu mediul de afaceri, cu mediul antreprenorial este vitală. În primul rând, trebuie să ai curaj, să vrei să te implici și atunci înveți lucruri făcând (...), iar apoi le poți replica în comunitate. (...) Și o bibliotecă comunală poate demonstra că, deși are doar un singur angajat, are totuși o comunitate în spate și cu comunitatea ei poate merge cu fruntea sus în Europa', a declarat Iuliana-Camelia Pîrvu.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
În 2014, Biblioteca Comunală Șirna a fost singura câștigătoare a unui sistem complet de panouri fotovoltaice, în urma unui concurs organizat de WWF România de Ziua Pământului.
Competiția era destinată persoanelor fizice, iar bibliotecara a decis să aplice cu gândul că, dacă va câștiga, va monta aceste panouri pe clădirea bibliotecii, nu pe propria ei casă.
Patru ani mai târziu, Biblioteca Șirna a ajuns în topul bibliotecilor mondiale.
'Poate pentru unii a părut prea mult când Biblioteca din Șirna a fost chiar în topul bibliotecilor mondiale, pentru că a ajuns și într-un asemenea top, în anul 2018. Atunci, Biblioteca Comunală Șirna a fost nominalizată de IFLA - Federația Internațională a Bibliotecilor și Bibliotecarilor - a treia bibliotecă verde a lumii, în urma depunerii unei aplicații pentru competiția 'Green Library Award'. Și trebuie să menționez că au fost biblioteci mari, biblioteci naționale, iar din toate câte s-au înscris - doar șase au fost nominalizate. Una dintre bibliotecile câștigătoare a fost și Biblioteca Națională și Universitară din Zagreb, cu care am continuat colaborarea ulterioară. Astfel, am participat la expoziția internațională 'The Best Green Library', organizată de Biblioteca Națională și Universitară a Croației, cu imagini din activitățile noastre de educație ecologică. Totodată, această mare bibliotecă din Europa a fost partenerul nostru educațional într-un job shadowing din 2022, organizat în proiectul Erasmus+ scris de mine - 'Biblioteca Verde pentru o comunitate durabilă - Lib4Green' - pentru implementarea căruia am primit Trofeul Erasmus+ 2022 și ale cărui rezultate le-am prezentat întregii comunități a bibliotecarilor din lume în 2023, prin intermediul unui webinar oficial organizat de IFLA-ENSULIB', a povestit aceasta.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
Din 2022, în fața bibliotecii se află și o originală căsuță de lectură, construită la inițiativa bibliotecarei, cu sprijinul comunității, care se află înscrisă pe harta mondială a căsuțelor de cărți gratuite, 'Little Free Library'.
Începând cu anul 2023, la Biblioteca din Șirna își desfășoară activitatea Clubul Code Kids 'Lib4Green' Șirna, creat grație implicării bibliotecii în programul național Code Kids, alături de Fundația Progress. Coderii coordonați de bibliotecară tocmai au obținut locul 1 la Hackathonul regional de la București - o competiție în cadrul căreia copiii caută soluții tehnologice pentru probleme comunitare - și s-au calificat la Târgul Național de Știință, ce se va organiza la Universitatea Politehnică București.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
Tot cu sprijinul Fundației Progress funcționează de câțiva ani și Clubul Fetelor Puternice Șirna.
De asemenea, Fundația Comunitățile Viitorului este un real și constant partener al Bibliotecii din Șirna, de câțiva ani, susținând biblioteca în implementarea unor proiecte precum 'Greenlab - laboratoare verzi în biblioteci', proiectul Erasmus + '(RE)start Library', proiectul EU Challenge 'Rețeaua Biblioteca Romă pentru Copii - unde incluziunea începe cu o carte'.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
La Șirna există și un grup de voluntari adulți care editează Wikipedia, o bibliotecă de semințe, o colaborare strânsă cu rețeaua națională de biblioteci EduCaB, aici s-au derulat și alte proiecte Erasmus+ în colaborare cu Biblioteca Județeană 'Nicolae Iorga' Ploiești, au loc ateliere recreative și de citit la care participă zeci de copii în timpul vacanțelor, activități de voluntariat și altele. Recent, s-au desfășurat activități în proiectul Biblioteca în Parc, în partenerat cu Station Europe.
De altfel, această asociație, care a organizat inițiativa națională 'Bursa Bibliotecarilor', ediția I, 2025, la care au depus aplicații 148 de bibliotecari, a desemnat-o câștigătoare pe bibliotecara Pîrvu Iuliana-Camelia din comuna Șirna, ea fiind una dintre cele patru beneficiare ale bursei, ce a constat într-o excursie culturală de câteva zile la Viena, în luna martie a acestui an, un prilej de a vizita Biblioteca Națională a Austiei și alte instituții culturale.
Totodată, 20 de tineri din comunitatea Șirna au participat, alături de Station Europe, la activități online organizate în proiectul Erasmus+ 'Games 4Change', la începutul acestui an.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
Biblioteca a atras recent resurse financiare importante pentru realizarea unora dintre proiectele de suflet ale bibliotecii, cum sunt 'Experimentarium STEAM - un nou serviciu la biblioteca publică' sau 'Biblioteca Verde - Foișorul cu proiecte educaționale sustenabile', proiecte în care principalul partener educațional a fost școala din localitate, Școala Gimnazială, sat Tăriceni, cu structurile subordonate.
Bibliotecara a scris și a depus proiecte în apelurile organizate de Fundația Comunitară Prahova pe Fondul Științescu Prahova (ediția 2024 și 2026) și Fondul Prahova pentru educație, ediția din 2025. La Gala Comunității Prahovene, ediția 2023 - tot o inițiativă a Fundației Comunitare Prahova, Pîrvu Iuliana-Camelia a fost nominalizată la categoria Educație.
În prezent, biblioteca a depus un proiect prin grupul de inițiativă Consiliul Verde al bibliotecii și a obținut finanțare prin Fondul Științescu Prahova. Tocmai a început implementarea proiectului 'Experimentarium - activități STEAM cu impact la biblioteca din Șirna', care se bazează pe învățarea peer-to-peer - de la copil la copil - mentori pentru ceilalți fiind membrii Clubului Code Kids 'Lib4Green' Șirna.
'Experimentarium-ul presupune crearea unei colecții de kituri educaționale de științe, tehnologie, inginerie, artă și matematică, pe care să le folosească copiii, tinerii, cadrele didactice, toți cei care sunt interesați. Și care să fie baza materială a atelierelor pe care le concepem la bibliotecă pentru învățarea prin experiment. Iată că, pornind de la o idee cu care am venit dintr-o experiență de învățare europeană Erasmus+, am reușit să construim un nou serviciu cu implicare comunitară, Experimentarium, iar o nouă aripă a clădirii dă sens zborului spre cunoaștere, știintă și tehnologie pentru copiii care cresc în bibliotecă', a menționat bibliotecara.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
Din punctul său de vedere, biblioteca este instituția cea mai democratică din câte există, pentru că aici au loc toți cei care iubesc nu doar cartea, ci și comunitatea, de orice vârstă, etnie sau religie ar fi ei.
'Aici suntem toți ai bibliotecii: copii și dascăli, părinți, bunici, prieteni ai bibliotecii. Și biblioteca are, așa, un suflet mare, cât ne cuprinde și ne primește pe toți și îmi place să cred că energia aceasta a cărților nu este doar așa, un concept, e un filon de înțelepciune care lucrează în noi. (...) Cu siguranță că biblioteca este mult mai mult decât un loc cu cărți și sunt bucuroasă că eu am văzut-o așa de la bun început; am intuit că biblioteca publică poate să fie mult mai mult decât un serviciu de gestionare și împrumut de carte. A avea o bibliotecă publică înseamnă a însenina cu lumina cărții o comunitate', spune ea cu emoție.
'În iulie 2026, printr-un raport al Comisiei Europene, au fost definite cele 10 roluri ale bibliotecii publice identificate la nivel european. Ea e un spațiu de învățare pe tot parcursul vieții, hub de dezvoltare a competențelor digitale, de combatere a dezinformării și dezvoltare a gândirii critice, spațiu cultural și de protejare a patrimoniului, hub comunitar cu rol de coeziune socială, incluziune și reducere a inegalităților. De asemenea, biblioteca publică are un rol economic și social, susține sustenabilitatea și educația pentru mediu și are rol important în sănătate, bunăstare și reziliență comunitară. Instinctiv, am intuit aceste roluri importante care aveau să fie atribuite bibliotecii publice, indiferent de mărimea localității pe care aceasta o deservește. Biblioteca poate și trebuie să fie într-o comunitate un tezaur în continuă formare. Pentru că ea este cea care păstrează și pune în valoare cartea, dar și frânturi de istorie și de suflet, menite să aparțină umanității - biblioteca trebuie să rămână un tezaur viu', afirmă cu convingere Iuliana-Camelia Pîrvu.
Șirna este unul dintre cazurile fericite din Prahova, în județ existând și zeci de comunități care nu au binecuvântarea unui astfel de hub cultural.
Potrivit directorului Bibliotecii Județene 'Nicolae Iorga' din Ploiești, Mihaela Radu, zeci de biblioteci comunale se confruntă cu probleme, iar mare parte dintre acestea nu au nici măcar bibliotecar.
'Județul Prahova are 104 comunități, din care 12 orașe. Bibliotecile orășenești merg mai bine, e adevărat că sunt și comunități mai mari. Sunt și biblioteci comunale care sunt foarte bine, care au proiecte, care participă la evenimente naționale, care au fond de achiziții, care au implementat ce au văzut din proiectele europene unde au mers alături de noi, dar sunt și biblioteci unde, din cauza banilor... bibliotecarul vrea, dar nu îl ajută partea financiară. Cred că în jur de 40 de biblioteci comunale nu stau bine... 60 sunt funcționale și zic eu (...) cam 50 primesc și susținere financiară, nu foarte mare, pornind de la 5.000 lei către 10.000, 20.000, dar nu mai mult. (...) Cred că nu avem bibliotecari la circa 25 de biblioteci din cele 40', a declarat, pentru AGERPRES, Mihaela Radu.
Aceasta a explicat că bibliotecile nu pot fi închise, întrucât, prin lege, ele se înființează odată cu autoritatea și se desființează doar dacă se desființează UAT-ul respectiv.
'Dar sunt închise, cărțile depozitate și ori atribuțiile de bibliotecar sunt date unui referent sau altei persoane din cadrul primăriei, ori pur și simplu sunt închise și postul de bibliotecar nu mai există nici în grilă', a spus sursa citată.
Unul dintre cazurile de comune unde biblioteca nu este funcțională de foarte mulți ani este Lapoș.
'La momentul de față, biblioteca este închisă. (...) Este închisă de 10-15 ani. (...) Cărțile sunt într-o stare foarte bună, sunt peste o mie de volume. Am făcut ordine, le-am așezat și încercăm să găsim variante pentru a o aduce la zi. (...) M-am gândit să accesez fonduri pentru a pune la punct această bibliotecă, să o ținem în viață', a declarat, pentru AGERPRES, primarul Viorel Barbu, aflat la primul mandat.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
El a explicat că unul dintre motivele pentru care biblioteca a rămas închisă în toți acești ani este legat de lipsa de personal, iar un altul ar fi acela că școala din comună are o bibliotecă separată, dotată corespunzător.
În comuna Lapoș sunt aproape o sută de copii de grădiniță și ciclurile primar și gimnazial.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
Datele oficiale arată că sloganul potrivit căruia, în ziua de azi, nu se mai citește nu reflectă realitatea - se citește pe toate suporturile, spun specialiștii!
'Sloganul ăsta că nu se citește... i-aș ruga pe cei care-l folosesc să și-l scoată din vocabular, să și-l scoată din minte, pentru că (...) se citește. Există aceste alternative venite online care ne determină să spunem că nu se citește, dar se citește. (...) Noi ne-am transformat într-un hub cultural, nu mai împrumutăm doar carte, avem activități diverse de învățare prin lectură, avem ateliere STEM, prin care copilul vine, ascultă o poveste, participă la un experiment, după care îi vine lui rândul să realizeze acel experiment și suntem convinși că el rămâne altfel cu informația în minte, chiar dacă lectura a fost prima și poate n-a fost decât o jumătate de oră din cele două ore sau trei ore pe care el le-a petrecut aici. Dar sunt convinsă că el rămâne cu ceva. (...) În rapoartele anuale pe care le dăm noi ca manageri pentru evaluare, avem niște analize de făcut, niște indicatori, și din barometrul cultural realizat de Institutul Național de Formare în Cultură (...) a rezultat și s-a păstrat, mai ales după pandemie, o creștere întâi mai ușoară, care se menține astăzi, a numărului de cititori activi ai bibliotecilor, a numărului de cărți citite, a frecvenței acestora la bibliotecă, la nivel național', a explicat directorul Bibliotecii Județene 'Nicolae Iorga'.
Foto: (c) ANAMARIA CONSTANTIN / AGERPRES
Mihaela Radu admite că ne-a invadat tehnologia, că AI-ul este ademenitor, dar subliniază că toate sunt lucruri adiacente, care sprijină derularea activității într-o bibliotecă sau obținerea unor informații, bibliotecarul fiind cel care dă informația corectă.
'Fără o bibliotecă am fi mai săraci. Este un cuvânt poate rece sau care nu ne place, dar fără bibliotecă suntem săraci. Nu putem trăi într-o comunitate fără să avem acces la informația pe care ne-o dă biblioteca, cartea. (...) Această biblioteconomie, bibliologie este o cultură a informației foarte vastă. (...) nu este atât de ușor să spunem că este un bibliotecar acolo care stă pe un scaun și se duce la un raft și ne dă o carte. El este cu o cultură vastă. Îmi pare rău că această ramură a societății noastre nu se consideră de unii importantă. Suntem și noi o mică rotiță în tot liantul ăsta al vieții și eu zic că, fără noi, am fi mult mai săraci, fără bibliotecă. Am fi mult mai săraci, deci cuvântul sărac la mine are loc în acest context pentru că nu mi-aș imagina viața unei societăți fără bibliotecă', a conchis Mihaela Radu. AGERPRES/(AS - redactor: Anamaria Constantin, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)
