Conflict Orientul Mijlociu
433 articole
VIDEO Iran: O instalație militară de lângă Bushehr a fost lovită de un atac (presă)
O instalație militară din apropierea orașului Bushehr (sud), care adăpostește singura centrală nucleară activă din Iran, a fost ținta unui atac, a afirmat joi un oficial iranian, citat de agenția oficială IRNA, notează AFP. 'O instalație militară din împrejurimile orașului Bushehr a fost atacată și lovită de un proiectil al inamicului americano-sionist (israelian, n.red.)', a declarat guvernatorul adjunct al acestei provincii, Ehsan Jahanian, conform IRNA. 'Forțele armate ale Statelor Unite nu au efectuat niciun atac nou în Iran în ultimele ore', a afirmat pentru AFP, la rândul său, un oficial american din cadrul Pentagonului. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Cortegiul funerar al ayatollahului Ali Khamenei a ajuns la locul de înhumare
Cortegiul funerar al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem iranian ucis în atacurile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie, a ajuns joi pentru înhumare la cel mai sfânt loc al țării, moscheea Imamului Reza, unde s-a adunat o mulțime uriașă, relatează Reuters. Unii participanți purtau pancarte pe care scria 'îl vom ucide pe Trump'. Trupul lui Khamenei a fost transportat încet cu un camion pe străzile aglomerate din Mashhad (nord-estul Iranului), spre cupola aurită și minaretele moscheei. Mulțimea care însoțea cortegiul agita steaguri iraniene, fotografii cu Khamenei și pancarte roșii cu sloganuri revoluționare. Un elicopter a preluat sicriul pe ultima porțiune a traseului, întrucât camionul nu putea înainta prin mulțime.
Strâmtoarea Ormuz: Traficul maritim se prăbușește după schimbul de lovituri între SUA și Iran
Traficul în Strâmtoarea Ormuz s-a diminuat puternic de miercuri, în special pe ruta maritimă omaneză susținută de ONU, după atacuri care au vizat mai multe nave mai devreme în cursul săptămânii și noul schimb de lovituri între Iran și SUA, au anunțat analiștii, relatează AFP. Traficul prin această cale maritimă strategică a atins nivelul cel mai ridicat de la începutul războiului după încheierea unui armistițiu între Teheran și Washington la jumătatea lui iunie, rămânând limitat la circa o treime din nivelul său obișnuit pe timp de pace. Dar această redresare pare să-și piară suflul. Numai zece petroliere care transportau materii prime au trecut prin strâmtoare până joi, la ora 14.30 GMT, în timp ce 21 au traversat miercuri, potrivit datelor Kpler. Singura zi care a înregistrat un trafic mai scăzut de la semnarea armistițiului este 28 iunie, cu 19 treceri, a doua zi după atacul asupra unui petrolier lovit în largul Oman. SUA au lovit din nou Iranul în noaptea de miercuri spre joi, afirmând că au vizat ținte militare, dar Teheranul a ripostat împotriva aliaților Washingtonului în Golf. 'Suișuri și coborâșuri, iată la ce mă aștept, nu numai în timpul verii, ci practic până la sfârșitul anului, până când un acord concret va fi încheiat între Teheran și Washington', a estimat Andrew Wilson, director de cercetare la brokerul maritim BRS, în cadrul unui webinar organizat joi de revista maritimă Lloyd's List. 'Situația este cu siguranță mai bună decât în martie și aprilie, dar atât timp cât nu vom avea un acord substanțial va rămâne foarte, foarte instabilă', a adăugat el. Majoritatea navelor care au traversat strâmtoarea de miercuri fie și-au decuplat transponderul, fie au luat-o pe calea de nord care trece prin apele iraniene, a căror utilizare necesită autorizarea Teheranului. Ruta de sud care trece prin apele Omanului, utilizată în ultimele săptămâni de navele fără legătură cu Iranul, este în schimb în mare parte abandonată de miercuri. Nicio navă nu a folosit acest itinerariu joi, potrivit traiectoriilor vizibile pe MarineTraffic. Site-ul nu înregistrează totuși decât navele care navighează cu transponderul activat, ceea ce înseamnă altele au putut traversa strâmtoarea tăind semnalul. Potrivit analiștilor AXSMarine, 689 de nave comerciale se aflau joi la vest de Strâmtoarea Ormuz, față de 1.061 la începutul lui martie. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)
Netanyahu: Războiul împotriva Iranului 'încă nu s-a terminat'
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat joi că războiul împotriva Iranului 'încă nu s-a terminat', adăugând că armata israeliană, în special forțele sale aeriene, sunt pregătite pentru orice scenariu, transmite agenția EFE. 'Axa iraniană este mai slăbită ca niciodată, în timp ce Israelul este mai puternic ca niciodată. împreună, am schimbat nu doar popoarele din Orientul Mijlociu, dar ne-am schimbat în primul rând pe noi înșine. Am avut curajul să atacăm. Am demonstrat că mâna lungă a Forțelor Aeriene ajunge peste tot, din Yemen până în Iran', a spus Netanyahu într-un discurs rostit la absolvirea unui grup de 40 de noi piloți militari. 'Totuși, trebuie să spun că războiul încă nu s-a terminat. în plus față de vechile provocări, apar altele noi, există conflicte și alianțe (...) Suntem pregătiți pentru orice scenariu și știm un lucru: trebuie să fim întotdeauna mai puternici decât inamicii noștri', a indicat șeful guvernului israelian. El a descris superioritatea aeriană a Israelului drept 'un pilon fundamental al doctrinei de securitate națională' și s-a lăudat că toată lumea cunoaște puterea aviației militare israeliene. Cât despre Liban, Netanyahu a reafirmat că trupele israeliene vor rămâne în sudul acestei țări vecine 'atât timp cât va fi necesar' pentru securitatea Israelului, în ciuda acordului-cadru convenit în urma negocierilor desfășurate la Washington între delegațiile libaneză, americană și israeliană. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Iranul acuză un nou atac american în perimetrul centralei nucleare de la Bushehr
Proiectile americane au lovit joi după-amiază vecinătatea centralei nucleare iraniene de la Bushehr, fără a provoca pagube sau victime, potrivit presei iraniene, citată de agențiile AFP și EFE. 'în această după-amiază au avut loc atacuri asupra mai multor locații din provincia Bushehr, inclusiv perimetrul centralei nucleare, baza militară Choghadak și un port de pescuit din sudul provinciei', a declarat viceguvernatorul provinciei Bushehr, Ehsan Jahanian. 'Conform datelor inițiale, acestea nu au provocat victime până în prezent', a mai spus același oficial. La Bushehr se află singura centrală atomoelectrică a Iranului, care folosește combustibil nuclear rusesc, ale cărui reziduuri sunt preluate înapoi de Rusia pentru a reduce riscurile de proliferare. O unitate a centralei este operațională, iar o alta este în construcție, în colaborare cu Rusia. Circa 600 de specialiști ruși, dintre care 250 permanenți, au fost detașați în Iran pentru activitățile legate de funcționarea acestei centrale situate pe țărmul Golfului Persic, dar majoritatea au fost deja evacuați după ce SUA și Israelul au lansat pe 28 februarie atacurile aeriene împotriva Iranului, de atunci având loc mai multe bombardamente în vecinătatea centralei. Statele Unite au reluat de două zile bombardamentele asupra Iranului, pe care-l acuză că a încălcat memorandumul de înțelegere pentru încetarea ostilităților după ce a atacat la începutul săptămânii trei nave comerciale în zona Strâmtorii Ormuz. Președintele american Donald Trump a spus miercuri că nu mai consideră valabil acest memorandum, semnat pe 17 iunie și care a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Iranului. în ultimele 24 de ore, forțele americane au bombardat aproximativ 90 de ținte militare iraniene, inclusiv sisteme de apărare aeriană, echipamente de supraveghere a zonelor de coastă, depozite de rachete și drone, capacități navale și infrastructură logistică militară de-a lungul litoralului iranian, potrivit Comandamentul Central al SUA (CENTCOM). Aceste atacuri s-au soldat cu cel puțin 14 morți și 78 de răniți în ultimele două zile, potrivit Iranului, care a ripostat cu lovituri asupra unor baze americane din regiune. AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)
Liban: Ambasadorul SUA anticipează începerea implementării retragerii israeliene (președinție)
Ambasadorul SUA în Liban a anunțat joi că o delegație americană este așteptată în curând în țară pentru a supraveghea începerea implementării retragerii israeliene din 'zonele pilot' din sud, a relatat președinția libaneză, conform AFP. Libanul cere ca Israelul să se retragă din aceste zone înainte de a participa la o nouă rundă de discuții programată să aibă loc la Roma, a declarat miercuri pentru AFP o sursă diplomatică familiarizată cu negocierile. Un acord-cadru încheiat la Washington pe 26 iunie între cele două țări, aflate în război de decenii, prevede că armata libaneză va începe să se desfășoare în 'zone pilot' din care Israelul, care ocupă o parte din sudul țării, s-ar retrage, sub rezerva dezarmării Hezbollahului proiranian. în urma unei întâlniri cu președintele libanez Joseph Aoun, ambasadorul SUA în Liban, Michel Issa, a declarat că o delegație militară americană va sosi la Beirut în următoarele zile pentru a defini mecanismul de implementare pe teren a acestui acord. Data implementării sale va fi stabilită după 'întâlniri de coordonare', conform președinției libaneze. Acordul nu stabilește un calendar pentru retragerea din sudul Libanului, unde Israelul și-a anunțat intenția de a menține trupele într-o zonă care se extinde până la zece kilometri de granița sa. 'Este necesar să se evite orice vid în timpul retragerii forțelor israeliene' din zonele în cauză, a adăugat Michel Issa, conform unui comunicat al președinției. Președintele libanez Joseph Aoun, la rândul său, și-a reiterat apelul către Statele Unite de a 'face presiuni asupra Israelului' pentru a implementa acordul-cadru, a adăugat președinția. El urmează să călătorească la Washington la invitația omologului său american Donald Trump, după negocierile planificate pentru 15 și 16 iulie la Roma. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Iran: Cel puțin 14 persoane ucise și 78 rănite în atacurile SUA din ultimele două zile
Cel puțin 14 persoane au fost ucise și alte 78 au fost rănite în atacurile americane din ultimele două zile împotriva Iranului, au raportat joi autoritățile sanitare iraniene, informează EFE. 'în timp ce armistițiul era în vigoare, Statele Unite au lansat atacuri în cinci provincii din Iran în zilele de 8 și 9 iulie 2026; atacuri care, până în prezent, au cauzat 14 morți și 78 de răniți', a declarat pe X purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Hosein Kermanpour. Sursa a menționat că 47 de răniți sunt încă internați. Statele Unite atacă Republica Islamică de două zile în operațiuni despre care Washingtonul susține că urmăresc să impună 'costuri semnificative' Iranului pentru ceea ce consideră a fi încălcări de către Teheran ale armistițiului prin atacarea a trei nave comerciale care navigau prin Strâmtoarea Ormuz. în ultimele atacuri, forțele americane au bombardat aproximativ 90 de obiective militare iraniene în zorii zilei de joi, printre care sisteme de apărare aeriană, active de supraveghere costieră, depozite de rachete și drone, capabilități navale și infrastructură logistică militară de-a lungul coastei iraniene, a informat Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM). Iranul a răspuns cu atacuri împotriva unor bazele americane din Kuweit (Arifjan și Ali Al Salem) și Bahrain (Juffair și Sheikh Isa), conform unui anunț făcut de Gardienii Revoluției. Miercuri, președintele american Donald Trump a pus capăt armistițiului cu Iranul, care a denunțat ofensiva ca pe o 'încălcare clară' a acordului de încetare a focului încheiat pe 17 iunie. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Kuweit, Bahrain și Qatar au interceptat rachete iraniene după ruperea armistițiului între SUA și Iran
Kuweit, Bahrain și Qatar și-au activat joi sistemele de apărare antiaeriană după intrarea în spațiul lor aerian a unor rachete iraniene, într-o nouă escaladare regională la o zi după ce președintele american Donald Trump a declarat încheiat armistițiul cu Teheranul, informează EFE. Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au atacat 'infrastructuri importante și facilități ale bazelor americane din Kuweit și Bahrain' ca răspuns la 'neîndeplinirea promisiunilor și agresiunile recente' ale Washingtonului, potrivit unui comunicat difuzat de postul de stat IRIB, în care Qatar nu este menționat. Forțele armate iraniene au declarat că atacurile au vizat bazele Arifjan și Ali al-Salem din Kuweit și bazele Juffair și Sheikh Isa din Bahrain. La rândul său, armata din Kuweit a raportat pe X interceptarea unor rachete în spațiul său aerian și a notificat mai multe explozii, fără a preciza exact unde au avut loc acestea. Totodată, s-a interzis cetățenilor iranieni să 'se apropie de zonele afectate de căderea de resturi metalice', precum și să 'fotografieze, publice sau distribuie imagini sau videoclipuri' din astfel de locuri pe rețelele sociale 'pentru a proteja siguranța publică'. Sirenele antiaeriene au sunat în mai multe zone din Bahrain în timpul nopții de miercuri spre joi, a raportat Ministerul de Interne pe X, insistând de mai multe ori ca cetățenii și rezidenții să își păstreze calmul și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur. Ministerul de Interne din Qatar a emis o alertă pentru un 'nivel ridicat de amenințare la adresa securității', potrivit agenției de stat QNA, care puțin mai târziu a comunicat că pericolul a trecut, iar populația poate reveni la normal. în acest context, Gardienii Revoluției au avertizat Washingtonul că, 'dacă agresiunea se repetă', 'răspunsuri drastice' vor viza și alte baze americane din Golful Persic. Majoritatea țărilor din Orientul Mijlociu care găzduiesc baze militare sau reprezentanțe nord-americane pe teritoriul lor au fost ținta atacurilor iraniene începând cu 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat o ofensivă împotriva Iranului. Miercuri, Trump a declarat că armistițiul dintre Washington și Teheran s-a încheiat, iar administrația sa a justificat noile atacuri afirmând că acestea au scopul de a degrada capacitatea militară a Teheranului și de a asigura libera navigație în Strâmtoarea Ormuz, esențială pentru piața mondială a energiei fosile. Iranul a denunțat aceste atacuri, pe care le consideră o 'încălcare clară' a acordului de încetare permanentă a focului convenit pe 17 iunie cu SUA. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Iran: Autoritățile iraniene raportează trei morți în urma celor mai recente atacuri americane
Autoritățile iraniene au informat că trei persoane au fost ucise în zorii zilei de joi în vestul Iranului în cele mai recente atacuri americane, într-o nouă escaladare a tensiunii, la o zi după ce Washingtonul a declarat încheiat armistițiul cu Teheranul, informează EFE. 'După atacul comis în această dimineață de regimul sionisto-american într-un punct din apropierea orașului Ahvaz, trei persoane au murit și mai multe au fost rănite', a declarat pentru agenția de stat IRNA Valiollah Hayati, adjunct al directorului de securitate și aplicare a legii din guvernoratul Khuzestan, o provincie din sud-vestul Iranului. Nu a fost precizat numărul răniților. Valiollah Hayati a mai declarat că se investighează dimensiunea incidentului și amploarea daunelor, despre care 'se vor furniza informații suplimentare odată ce vor fi efectuate investigațiile necesare'. Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM) a informat cu câteva ore înainte despre o nouă ofensivă împotriva Republicii Islamice, care a vizat aproximativ 90 de ținte militare iraniene, fără ca autoritățile iraniene să fi anunțat până în prezent daune în alte zone ale țării. Miercuri, președintele american Donald Trump a declarat încheiat armistițiul cu Iranul, iar administrația sa a justificat noile atacuri afirmând că urmăresc să degradeze capacitatea militară a Teheranului și să asigure libera navigație în Strâmtoarea Ormuz, crucială pentru piața mondială a energiei fosile. Iranul a denunțat ofensiva ca fiind o 'încălcare clară' a acordului de încetare permanentă a focului, încheiat pe 17 iunie între Washington și Teheran. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Armata americană anunță că a lansat noi atacuri împotriva Iranului
Armata americană a anunțat că a lansat miercuri noi atacuri împotriva Iranului pentru a 'slăbi capacitatea' Teheranului de a viza nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că Washingtonul va 'lovi puternic' în cursul nopții, relatează AFP. 'Forțele americane au început să efectueze noi atacuri împotriva Iranului pentru a-i slăbi și mai mult capacitatea de a bloca libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Statele Unite consideră Iranul responsabil pentru recentele agresiuni nejustificate împotriva navelor comerciale și a echipajelor civile care tranzitează liber o cale de navigație internațională vitală', a scris pe X armata americană. 'îi vom lovi puternic în această noapte', afirmase mai devreme în cursul zilei președintele american, la finalul summitului NATO de la Ankara, dând în același timp asigurări că noile confruntări se vor încheia 'foarte rapid' și lăsând ușa deschisă pentru a continua tratativele diplomatice cu Teheranul. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
Strâmtoarea Ormuz: 6.000 de marinari încă sunt blocați în regiunea Golfului, avertizează agenția maritimă a ONU
Organizația Maritimă Internațională (OMI), agenția ONU însărcinată cu securitatea pe mare, a estimat miercuri la circa 6.000 numărul marinarilor încă blocați în zona Golfului Persic, într-un mesaj ce condamnă reluarea ostilităților în regiune, transmite AFP. ''Aceste atacuri nu fac decât să exacerbeze teama, incertitudinea și șocul psihologic cărora sunt supuși deja circa 6.000 de oameni pe mare care rămân blocați la bordul navelor incapabile să părăsească Golful în deplină securitate'', a declarat secretarul general al OMI, Arsenio Dominguez. într-un comunicat postat pe website-ul organizației pe care o conduce, Dominguez le-a cerut diferiților actori să acționeze pentru a se evita ''tranzitarea navelor lor prin strâmtoarea Ormuz''. ''Regret că încă o dată sunt nevoit să vorbesc după atacurile asupra unor nave comerciale și marinari nevinovați, ca urmare a unor circumstanțe geopolitice aflate dincolo de controlul lor. Condamn atacurile din ultimele două zile asupra mai multor nave ce tranzitau strâmtoarea Ormuz. Aceste atacuri nechibzuite au pus în pericol grav încă o dată marinari nevinovați. Atât timp cât siguranța și securitatea echipajelor nu pot fi asigurate, le cer statelor ale căror pavilioane sunt afișate de aceste nave, proprietarilor de nave, operatorilor și tuturor autorităților interesate să evite expunerea marinarilor la un pericol inutil prin tranzitarea strâmtorii'', a subliniat reprezentantul OMI. El a făcut un apel la toate statele vizate să dea dovadă de maximă reținere, să încerce să detensioneze situația și să faciliteze plecarea în siguranță a navelor blocate în Golf de la începerea crizei. ''Siguranța marinarilor trebuie să rămână prioritatea noastră centrală'', a încheiat Arsenio Dominguez. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)
Kuweitul denunță atacurile iraniene 'repetate' asupra teritoriului său
Kuweitul a condamnat miercuri atacurile iraniene asupra teritoriului său, spunând că acestea subminează eforturile de dezescaladare din regiune, după ce Teheranul a revendicat responsabilitatea pentru atacurile împotriva bazelor americane din Kuweit și Bahrain, relatează AFP. Ministerul de Externe kuweitian a publicat un comunicat în care își exprimă 'cea mai fermă condamnare și denunțarea atacurilor repetate și ilegale ale Iranului', adăugând că o 'continuare a acestor atacuri insolente, într-un moment în care sunt în desfășurare eforturi regionale și internaționale de dezescaladare, subminează sistematic eforturile de reducere a tensiunilor'. Statele Unite au atacat peste 80 de ținte în Iran ca ripostă pentru atacurile iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a determinat miercuri represalii din partea Teheranului, care a declarat că a lovit bazele americane din Kuweit și Bahrain. Iranul, unde media au raportat explozii marți în locuri din apropierea Strâmtorii Ormuz, a avertizat imediat Statele Unite împotriva acestei 'încălcări' a memorandumului de înțelegere, declarând că va 'lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională', conform unui comunicat al Ministerului său de Externe. Câteva ore mai târziu, miercuri, Gardienii Revoluției din Iran au anunțat că au lovit 85 de instalații din bazele militare americane din Kuweit și Bahrain, conform televiziunii de stat. Sirenele de raid aerian au răsunat în Bahrain, a anunțat Ministerul de Interne al acestui stat din Golf, fără a oferi detalii suplimentare. Armata kuweitiană a raportat, de asemenea, miercuri, că răspunde la atacuri cu drone și rachete, fără a specifica originea acestora. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Rutte declară că dezamăgirea lui Trump față de aliații NATO se limitează la 'cazuri izolate'
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că dezamăgirea exprimată de președintele SUA, Donald Trump, față de aliații săi pentru că nu au oferit sprijin militar în războiul pe care l-a lansat împotriva Iranului se limitează la 'cazuri izolate', informează EFE. 'Știm că dezamăgirea Statelor Unite în ceea ce privește Iranul are legătură cu cazuri izolate', le-a declarat Rutte reporterilor la sosirea sa la summitul liderilor NATO care se desfășoară miercuri la Ankara. Trump s-a declarat din nou, marți, 'foarte dezamăgit' de NATO în timpul războiului pe care l-a declanșat împotriva Iranului, la sosirea sa la Ankara pentru a participa la summitul Alianței 'Am fost foarte dezamăgit și, sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, unde se întâmplă ca prietenul meu să fie un lider foarte puternic, o persoană foarte puternică, este posibil să nu fi mers', a declarat el alături de președintele Recep Tayyip Erdogan, care l-a întâmpinat la sosirea în Turcia. Trump a adăugat că SUA 'nu au fost tratate bine, pentru că am făcut ceva în Iran', repetându-și nemulțumirea că aliații Washingtonului nu au furnizat sprijin în războiul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. Deși a subliniat, așa cum a făcut-o și înainte în mod repetat, că 'nu avem nevoie de altcineva', Trump a întrebat retoric de ce SUA 'au investit trilioane de dolari în NATO' pentru a proteja Europa de Rusia fără a primi nimic în schimb. 'într-un fel, îi testam pe oameni. îi testam să văd dacă vor fi acolo pentru noi la nevoie, pentru că de multă vreme spun că noi îi ajutăm, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi', a mai spus Trump, menționând Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. în altă ordine de idei, Rutte a mai declarat miercuri că ultimele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost 'absolut necesare', potrivit Reuters. 'Când ai un armistițiu și Iranul practic încalcă armistițiul, cred că este absolut crucial ca SUA să reacționeze cu fermitate', a mai declarat Rutte la sosirea la summitul NATO de la Ankara. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Statele Unite au lansat atacuri masive împotriva Iranului, care a ripostat în două țări din Golf
Statele Unite au atacat peste 80 de ținte în Iran ca ripostă pentru atacurile iraniene asupra unor nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce a determinat miercuri represalii din partea Teheranului, care a declarat că a lovit bazele americane din Kuweit și Bahrain, relatează AFP. Washingtonul a reinstaurat, de asemenea, sancțiunile economice asupra petrolului iranian în urma atacurilor asupra navelor. Ambele părți se acuză reciproc de încălcarea memorandumului de înțelegere, semnat pe 17 iunie pentru a pune capăt războiului care a început pe 28 februarie odată cu ofensiva americano-israeliană împotriva Republicii Islamice. Acest acord prevede în special redeschiderea Strâmtorii Ormuz - prin care tranzitează în mod normal 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat (GNL) mondial și a cărui închidere de către Teheran a destabilizat economia globală și a provocat creșterea prețurilor -, precum și ridicarea sancțiunilor americane asupra petrolului iranian. Trei nave au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz în decurs de 24 de ore, a relatat marți agenția britanică de securitate maritimă UKMTO. Qatarul și Arabia Saudită au dat vina pe Iran pentru două dintre atacuri. Denunțând 'atacurile iraniene' și o 'încălcare flagrantă a armistițiului', armata americană a lansat o serie de 'atacuri puternice' împotriva Iranului, susținând că a lovit 'peste 80 de ținte', inclusiv 'sisteme iraniene de apărare antiaeriană', a detaliat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) într-un comunicat. Iranul, unde media au raportat explozii marți în locuri din apropierea Strâmtorii Ormuz, a avertizat imediat Statele Unite împotriva acestei 'încălcări' a memorandumului de înțelegere, declarând că va 'lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională', conform unui comunicat al Ministerului său de Externe. Câteva ore mai târziu, miercuri, Gardienii Revoluției din Iran a anunțat că au lovit 85 de instalații din bazele militare americane din Kuweit și Bahrain, conform televiziunii de stat. într-un 'prim răspuns' la atacurile americane, 'Marina și Forța Aerospațială a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) au efectuat o operațiune comună cu rachete și drone, atacând 85 de instalații militare strategice americane' și doborând o dronă MQ-9, conform unui comunicat difuzat de rețeaua de televiziune de stat IRIB. Sirenele de raid aerian au răsunat în Bahrain, a anunțat Ministerul de Interne al acestui stat din Golf, fără a oferi detalii suplimentare. Armata kuweitiană a raportat, de asemenea, miercuri, că răspunde la atacuri cu drone și rachete, fără a specifica originea acestora. 'Acțiunile Iranului în Strâmtoarea Ormuz sunt total inacceptabile pentru Statele Unite și nu vor rămâne nepedepsite', a declarat un oficial al administrației americane sub condiția anonimatului, după ce Departamentul Trezoreriei a publicat un document care interzice 'noi tranzacții' cu hidrocarburi iraniene începând de marți. în mijlocul acestor tensiuni, prețul barilului de țiței WTI american a crescut cu 2,63%, ajungând la 72,29 dolari, la deschiderea piețelor asiatice. Navigația fusese reluată în Strâmtoarea Ormuz după semnarea memorandumului de înțelegere, în ciuda unor incidente. La sfârșitul lunii iunie, acuzând Teheranul că a vizat două nave, Statele Unite au bombardat Iranul, care a ripostat vizând vecinii din Golf ai acestuia, Kuweitul și Bahrainul. Washingtonul și Teheranul au convenit ulterior să înceteze aceste ostilități. Arabia Saudită a condamnat marți 'luarea ca țintă de către Republica Islamică Iran a petrolierului saudit Wedyan', care tranzita Strâmtoarea Ormuz, precum și atacul asupra navei qatareze de transport de GNL Al-Rakayyat, denunțându-l ca fiind un atac la adresa securității navigației internaționale și a securității aprovizionării cu energie la nivel mondial. Conform CENTCOM, navele vizate au fost Al-Rakayyat, care arbora pavilionul Insulelor Marshall, Wedyan, care arbora pavilion saudit, și Cyprus Prosperity, care arbora pavilion liberian. Qatar a anunțat că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri iranian, cerând 'explicații pentru atac'. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaid, a denunțat acuzațiile Qatarului ca fiind inacceptabile. Fără a atribui responsabilitatea, agenția de știri UKMTO a raportat și alte două incidente marți: un petrolier lovit de un proiectil neidentificat, care a suferit daune structurale, și un petrolier lovit de o dronă de origine necunoscută. în ciuda opoziției SUA, Iranul exclude orice revenire la situația de dinainte de război, când trecerea prin Strâmtoarea Ormuz era liberă, și amenință navele care încearcă să ocolească singura rută pe care a autorizat-o de-a lungul coastei sale. Această escaladare a tensiunilor are loc în contextul în care Iranul organizează, de sâmbătă, o înmormântare de stat de șase zile pentru liderul său suprem, Ali Khamenei, ucis în prima zi a războiului de atacuri aeriene israeliano-americane. Trupul său neînsuflețit tocmai a ajuns în Irak pentru procesiuni în Najaf și Karbala, două orașe care adăpostesc cele mai venerate sanctuare ale musulmanilor șiiți. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Iran: Armata americană afirmă că a lovit peste 80 de ținte, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană
Armata americană a lovit peste 80 de ținte în Iran în cursul unor atacuri lansate ca ripostă la tirurile iraniene împotriva a trei nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat marți Comandamentul Central american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), relatează AFP. 'Forțele americane au lovit sisteme iraniene de apărare antiaeriană, rețele de comandă și supraveghere, situri de radare de coastă, capacități de rachete antinavă și peste 60 de ambarcațiuni mici ale Corpului Gardienilor Revoluției Islamice în strâmtoare și în proximitatea acesteia', a detaliat armata americană într-un comunicat publicat pe X. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Iranul anunță o acțiune 'decisivă' după atacurile americane
Ministerul iranian de Externe a afirmat marți că Statele Unite au încălcat memorandumul de înțelegere dintre cele două țări și a anunțat o ripostă după atacurile americane în apropierea Strâmtorii Ormuz, transmite AFP. 'Iranul adresează un avertisment serios cu privire la consecințele încălcării tratatului de către Statele Unite și va lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională', a declarat ministerul într-un comunicat publicat pe Telegram de televiziunea de stat (IRIB). Forțele americane au lansat marți o 'serie de lovituri puternice' împotriva Iranului 'ca răspuns la atacurile iraniene asupra a trei nave comerciale care tranzitau prin Strâmtoarea Ormuz', a anunțat pe platforma X Comandamentul Central al Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM). AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Iranul raportează explozii în apropierea Strâmtorii Ormuz
Presa de stat iraniană a raportat marți o serie de explozii auzite în regiunea Strâmtorii Ormuz, la scurt timp după ce oficiali americani au anunțat lovituri 'puternice' împotriva Iranului, notează AFP. Potrivit canalului de informații IRIB, șase explozii au fost auzite pe insula iraniană Qeshm, șapte în orașul Sirik și altele în marele oraș-port Bandar Abbas, în sudul Iranului. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Armata americană a lansat 'lovituri puternice' împotriva Iranului după atacuri asupra unor nave
Forțele americane au lansat marți o 'serie de lovituri puternice' împotriva Iranului 'ca răspuns la atacurile iraniene asupra a trei nave comerciale care tranzitau prin Strâmtoarea Ormuz', a anunțat pe platforma X Comandamentul Central al Statelor Unite pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), relatează AFP. 'Agresiunea iraniană a fost nejustificată, periculoasă și a constituit o încălcare flagrantă a armistițiului', a adăugat CENTCOM, precizând că dorește să facă Iranul 'să plătească un preț greu'. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: U.S. Central Command/Facebook
Statele Unite reintroduc sancțiunile asupra petrolului iranian, denunță acțiunile Teheranului în Strâmtoarea Ormuz
Statele Unite au reintrodus marți sancțiunile economice asupra petrolului iranian din cauza acțiunilor 'total neacceptabile' ale Teheranului în Ormuz, potrivit Washingtonului, după mai multe atacuri asupra unor nave în strâmtoare, transmite AFP. 'Acțiunile Iranului în strâmtoare sunt total neacceptabile în ochii Statelor Unite și nu vor rămâne nepedepsite', a comentat pentru AFP un oficial guvernamental american, sub protecția anonimatului. Departamentul american al Trezoreriei, care gestionează sancțiunile, tocmai publicase un document care interzicea 'noile tranzacții' de hidrocarburi iraniene începând chiar din ziua respectivă. Este vorba despre o răsturnare bruscă de situație: la sfârșitul lunii iunie, Washingtonul suspendase până pe 21 august embargoul asupra petrolului iranian, în cadrul memorandumului de înțelegere cu Teheranul care viza încetarea ostilităților din Orientul Mijlociu. Războiul a fost declanșat la sfârșitul lunii februarie de bombardamentele israeliano-americane asupra Iranului. Republica Islamică a ripostat lovind Israelul și interesele americane din țările din Golf, dar și blocând navigația în foarte strategica Strâmtoare Ormuz, ceea ce a dus la explozia prețurilor petrolului, scăzute între timp. Memorandumul de înțelegere prevedea reluarea traficului maritim în strâmtoare, unde mai multe nave au fost atacate recent. Qatarul și Arabia Saudită au atribuit Teheranului responsabilitatea pentru două dintre acestea. Documentul publicat marți de autoritățile americane permite finalizarea tranzacțiilor încheiate după 21 iunie. Data limită este 17 iulie. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Două nave atacate în zona Strâmtorii Ormuz, dintre care un metanier ce riscă să explodeze
O navă qatareză transportatoare de gaze naturale lichefiate (GNL) riscă să explodeze, iar un petrolier sub pavilion saudit a fost avariat în apropierea Strâmtorii Ormuz în urma unor noi atacuri cu rachete efectuate de Iran asupra navelor comerciale, transmite Reuters. Metanierul Al Rekayyat, încărcat cu GNL, a emis un semnal SOS după ce a fost lovit la babord și riscă să explodeze din cauza unui incendiu declanșat în sala motoarelor, dar echipajul a fost evacuat în siguranță, potrivit unor surse din transportul maritim. Este prima dată când o navă transportoare de GNL aparținând statului Qatar, mediator în negocierile dintre Washington și Teheran, este lovită de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. Ministerul de Externe qatarez a denunțat un atac inacceptabil asupra securității navigației și a aprovizionării cu energie la nivel global. Descriind incidentul drept o încălcare clară a dreptului internațional, ministerul qatarez a îndemnat Iranul să înceteze imediat acțiunile care amenință securitatea regională și navigația comercială și a avertizat Teheranul că îi revine întreaga responsabilitate legală pentru acest atac și pentru orice daune sau consecințe rezultate. De asemenea, un petrolier sub pavilion saudit, ce pare a fi supertankerul Wedyan, a fost avariat în largul coastei Omanului, au declarat surse din domeniul securității maritime. într-un al treilea incident, un alt metanier, sub pavilion liberian, primit din partea forțelor iraniene ordin să își schimbe cursul și să navigheze mai aproape de coasta Iranului, după ce a încercat marți să tranziteze strâmtoarea prin apele Omanului, a declarat tot o sursă de securitate maritimă. Ruta navigabilă folosită de obicei înaintea războiului este în continuare impracticabilă din cauza minelor instalate acolo de Iran. Odată cu redeschiderea Strâmtorii Ormuz după memorandumul semnat luna trecută între SUA și Iran pentru încetarea ostilităților, Teheranul le-a indicat navelor care traversează strâmtoarea să folosească un coridor anume în apropierea coastelor sale și a condiționat trecerea liberă a navelor de solicitarea unei autorizații pentru fiecare în parte. Iranul a atacat de atunci mai multe nave care, potrivit Teheranului, tranzitau Strâmtoarea Ormuz fără autorizația sa. Statele Unite au răspuns cu atacuri aeriene asupra unor ținte militare de pe coasta de sud a Iranului, care a ripostat cu atacuri asupra bazelor americane din Kuweit și Bahrain. Corpul Gardienilor Revoluției a îndemnat insistent navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz să folosească numai coridorul stabilit de Iran și a avertizat că nerespectarea acestui consemn ar putea avea consecințe 'ireparabile'. Iranul susține că respectivul coridor, care trece pe la sud de insula iraniană Larak, este ruta cea mai potrivită pentru navigație datorită adâncimii apelor sale, lățimii căii navigabile și lipsei minelor.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Trump reafirmă, la Ankara, că a fost dezamăgit de modul în care NATO a acționat în timpul războiului cu Iranul
Președintele american Donald Trump s-a declarat din nou, marți, 'foarte dezamăgit' de NATO în timpul războiului pe care l-a declanșat împotriva Iranului, la sosirea sa la Ankara cu prilejul unui summit al Alianței, relatează AFP și dpa. 'Am fost foarte dezamăgit și, sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, unde se întâmplă ca prietenul meu să fie un lider foarte puternic, o persoană foarte puternică, este posibil să nu fi mers', a declarat el alături de președintele Recep Tayyip Erdogan, care l-a întâmpinat la sosirea în Turcia. Trump a adăugat că SUA 'nu au fost tratate bine, pentru că am făcut ceva în Iran', repetându-și nemulțumirea că aliații Washingtonului nu au furnizat sprijin în războiul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. Deși a subliniat, așa cum a făcut-o și înainte în mod repetat, că 'nu avem nevoie de altcineva', Trump a întrebat retoric de ce SUA 'au investit trilioane de dolari în NATO' pentru a proteja Europa de Rusia fără a primi nimic în schimb. 'într-un fel, îi testam pe oameni. îi testam să văd dacă vor fi acolo pentru noi la nevoie, pentru că de multă vreme spun că noi îi ajutăm, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi', a mai spus Trump, menționând Regatul Unit, Franța, Germania și Italia.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Ada Vîlceanu)
Amenințările din partea SUA, obstacol în calea încheierii acordului, declară ministrul de externe iranian
Discuțiile pentru a se ajunge la un acord final între Teheran și Washington nu vor începe dacă amenințările SUA continuă, a declarat marți ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, după ce președintele american Donald Trump amenințase anterior că 'va termina treaba' dacă nu se ajunge la un acord, relatează Reuters. 'Negocierile privind acordul final nu vor începe dacă amenințările continuă. Respectați-vă semnătura', a scris Abbas Araghchi într-o postare pe platforma X. Mesajul lui Araghchi se referă la memorandumul de înțelegere semnat luna trecută de către Iran și SUA, care solicită ambelor părți să se abțină de la amenințarea cu forța sau de la utilizarea acesteia una împotriva celeilalte. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Iran: O mulțime uriașă își ia rămas bun de la Ali Khamenei în orașul sfânt Qom
O mulțime uriașă a ieșit marți pe străzile orașului sfânt Qom, la sud de Teheran, pentru a-i aduce un ultim omagiu liderului suprem Ali Khamenei în cea de-a patra zi de doliu național în Iran, după o mobilizare impresionată a oamenilor luni, pe străzile din Teheran, transmite AFP. Sicriul liderului ucis pe 28 februarie în prima zi de atacuri israeliano-americane asupra Iranului este expus marți la moscheea Jamkaran din Qom, un oraș sfânt care găzduiește cele mai influente seminarii din islamul șiit, precum și mai multe sanctuare. Imagini aeriene difuzate de televiziunea de stat arată străzile pline de oameni ale acestui oraș cu o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori. în timpul rugăciunii, condusă de ayatollahul Abdollah Javadi-Amoli (93 de ani), o figură influentă a șiiismului conservator, o mulțime numeroasă a scandat în cor 'Moarte Americii!', slogan auzit frecvent în adunările oficiale ale Republicii Islamice. Potrivit altor imagini, credincioși și clerici purtând turban se reculeg la catafalcul ayatollahului Ali Khamenei, unde sunt, de asemenea, sicriele celor apropiați de el care și-au pierdut viața în același atac, inclusiv o nepoată de 14 luni, conform autorităților. Luni, a treia zi de doliu național, Teheranul a oferit o demonstrație de forță și unitate, la șase luni după manifestații uriașe și sângeroase împotriva puterii și a costului ridicat al vieții. Milioane de iranieni au invadat străzile capitalei pentru a-și lua rămas bun de la liderul considerat martir într-un eveniment comparabil cu înmormântarea în 1989 a predecesorului său, ayatollahul Khomeini, fondatorul Republicii Islamice. Cortegiul funerar urmează să ajungă marți în țara învecinată Irak, care are o comunitate șiită semnificativă. înmormântarea celui care a condus destinele țării timp de peste trei decenii, până la moartea sa la 86 de ani, va avea loc joi în orașul sfânt Mashhad din nord-estul Iranului, de unde era originar Ali Khamenei. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Un tanc petrolier a fost lovit de un proiectil neidentificat în regiunea Strâmtorii Ormuz
Un tanc petrolier a fost lovit luni de un proiectil neidentificat în largul Omanului, în regiunea Strâmtorii Ormuz, a raportat agenția maritimă britanică UKMTO, citată de AFP. 'Un tanc petrolier a raportat că a fost lovit în babord de un proiectil necunoscut, atacul provocând un incendiu, în timp ce nava naviga spre sud', a scris UKMTO într-un comunicat, adăugând că incidentul nu s-a soldat cu răniți și nu a cauzat daune mediului înconjurător. Atacul a avut loc la 8 mile marine la est de Limah, în Sultanatul Oman. Navele comerciale au fost puternic afectate de conflictul din Orientul Mijlociu începând cu 1 martie, când Iranul a închis această rută vitală ca represalii la atacurile americane și israeliene, în timp ce Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Traficul maritim a fost reluat după semnarea unui memorandum de înțelegere între Washington și Teheran pe 17 iunie pentru a pune capăt conflictului. Totuși, Iranul reiterează, în ciuda opoziției Statelor Unite, că nu va exista o revenire la situația de dinaintea războiului, când tranzitul prin strâmtoare era gratuit, și amenință navele tentate să ocolească singura rută pe care a autorizat-o, de-a lungul coastelor sale. La sfârșitul lunii iunie, acuzând Teheranul că a vizat două nave, Statele Unite au bombardat țara ca răspuns, iar Iranul a atacat ca represalii vecinii săi din Golf, Kuweit și Bahrein. Ulterior, Iranul și Statele Unite au convenit asupra unei pauze a ostilităților. Strâmtoarea Ormuz constituie principala cale maritimă care conectează țările bogate în petrol din Orientul Mijlociu cu restul lumii, în special cu piețele asiatice. în 2024, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței circulau zilnic prin această zonă, echivalentul a aproape 20% din consumul mondial de petrol lichid, conform Agenției americane pentru Energie (EIA). AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Andreea Preda)
Satele libaneze creștine de la frontieră dezmint afirmațiile lui Netanyahu potrivit cărora ar fi cerut anexarea la Israel
Satele libaneze creștine de la frontiera cu Israelul au dezmințit afirmațiile prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu potrivit cărora lideri creștini locali ar fi cerut anexarea satelor lor de către Israel și ar fi solicitat cetățenia israeliană, transmite luni dpa. 'Unele sate creștine din Liban au cerut chiar să fie anexate de Israel', căutând protecție față de Hezbollah, a spus Netanyahu duminică la postul american Fox News. Hanna Al-Amil, primarul din Rmeish - una dintre așezările cele mai apropiate de frontieră - a comentat pentru dpa afirmația lui Netanyahu, numind-o 'complet falsă' și precizând că nicio localitate din sudul Libanului nu a făcut o astfel de cerere. Ideea este 'absolut de neconceput', a spus primarul, adăugând că 15 localități creștine de frontieră au emis un comunicat în care o resping. Aceste așezări sunt 'inima vie a Libanului', fiind definite de patriotismul lor, atașamentul față de pământ și de identitatea libaneză, a subliniat Al-Amil. Comunicatul comun afirmă că satele creștine au rămas fidele statului libanez și legitimității sale pe tot parcursul războiului, coordonându-se cu autoritățile libaneze, liderii religioși și actorii internaționali pentru a menține deschise coridoarele umanitare și legăturile cu instituțiile statului. Comunicatul mai subliniază că locuitorii așezărilor sunt mândri de identitatea lor libaneză, consideră Libanul drept patria lor finală și resping orice încercare de a le denatura poziția națională sau de a le exploata suferința pentru agende politice cu care nu au legătură. AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)
Reprezentanți ai Hamas și Hezbollah, la funeraliile lui Khamenei de la Teheran
Reprezentanți ai Hezbollah și Hamas, mișcări islamiste armate libaneză și palestiniană, s-au întâlnită sâmbătă cu șeful diplomației iraniene la Teheran, cu prilejul funeraliilor ghidului suprem Ali Khamenei, relatează o media de stat iraniană, preluată de AFP. Cele două delegații s-au întâlnit separat cu ministrul Abbas Araghchi, potrivit agenției oficiale Irna, care nu a intrat în amănunte privind conținutul discuțiilor. Hezbollah a fost reprezentat de înalți responsabili, între care fostul ministru Mohamed Fneish, și deputați, potrivit canalului al-Manar, afiliat mișcării. Din partea Hamas, mai mulți membri ai biroului politic au făcut deplasarea pentru funeralii, între care liderul său Mohammed Darwish, potrivit unui comunicat. în iulie 2024, șeful politic al Hamas, Ismail Haniyeh, a fost asasinat de Israel într-un atac asupra casei în care se afla în nordul Teheranului, după ce a asistat la ceremonia de învestire a președintelui Masoud Pezeshkian. Liderul istoric al Hezbollah, Hassan Nasrallah, a fost ucis într-o lovitură israeliană la periferia sudică a Beirut în septembrie 2024. Teheranul susține de ani de zile Hamas, Hezbollah dar și pe rebelii Houthi din Yemen, organizații considerate 'teroriste' de SUA, ceea ce l-au transformat într-o țintă a sancțiunilor internaționale pentru 'susținerea terorismului'. Mai mulți demnitari străini i-au adus un omagiu vineri ayatollahului Ali Khamenei, care a condus Republica Islamică Iran timp de aproape 37 de ani. El a fost ucis, împreună cu membri ai familiei sale și alți responsabili iranieni, pe 28 februarie, în prima zi a ofensivei israeliano-americane împotriva Teheranului, care a declanșat războiul regional. Sâmbătă, mulțimile s-au adunat la Marea Mosalla, un complex religios și politic din capitala iraniană, unde sicriul său este expus, pentru a-și lua la revedere de la ayatollah, care a avut ultimul cuvânt în privința marilor orientări ale statului. într-un comunicat publicat sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe a îndemnat populația să participe masiv la ceremonii, care urmează să dureze șase zile, pentru 'a arăta lumii grandoarea Iranului și gloria unității naționale și autorității'.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: english.almanar.com.lb
VIDEO Președintele Turciei susține că Israelul nu trebuie să 'dinamiteze' acordul SUA-Iran
Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat sâmbătă că eforturile de pace din Orientul Mijlociu nu ar fi putut să reușească fără sprijin regional și că Israelului nu trebuie să i se permită să 'dinamiteze' acordul de pace SUA-Iran, relatează Reuters. 'Nicio soluție care nu își ia puterea din voința și contribuțiile țărilor regionale nu poate fi de durată', a declarat Erdogan la Istanbul, într-o intervenție alături de premierul pakistanez Shehbaz Sharif. Turcia, membru NATO și vecin al Iranului, a acuzat în mod repetat Israelul că încearcă să submineze acordul SUA-Iran mediat de Pakistan și a condamnat operațiunile israeliene din Gaza, Liban și Siria. 'Urmărim cu atenție tentativele administrației israeliene de a dinamita acordul SUA-Iran. Actualului guvern israelian dependent de război nu trebuie să i se permită să ne atragă geografia în mirosul de sânge și praf de pușcă din nou', a spus Erdogan. Erdogan a mai spus că Turcia intenționează să aprofundeze cooperarea cu Pakistan în domeniile energiei, transportului, tehnologiei informației și apărării, urmărind în același timp un obiectiv de schimburi comerciale de 5 miliarde de dolari. Anterior în cursul zilei de sâmbătă, oficiali din ambele țări au participat la un forum de afaceri de la Istanbul. Ministrul turc al energiei Alparslan Bayraktar a declarat că firmele turcești vor să contribuie la proiecte în Pakistan și să împărtășească din expertiza Turciei în domeniul energiei într-un context în care Pakistanul trece printr-o tranformare a sectorului său electric.AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Andreea Preda )
Trupul ghidului suprem Khamenei a ajuns în complexul religios de la Teheran unde vor avea loc funeraliile
Trupul neînsuflețit al fostului ghid suprem Ali Khamenei a ajuns vineri în complexul religios din Teheran unde vor avea loc funeralii de o amploare fără precedent, la patru luni după moartea sa într-o lovitură israeliano-americană, relatează AFP. Autoritățile așteaptă între 15 și 20 de milioane de participanți la Teheran pentru acest omagiu național de trei zile, care începe de sâmbătă și se vrea o demonstrație de forță după războiul de 40 de zile în care au murit numeroși înalți responsabili și mii de civili. Sicriul lui Ali Khamenei, înfășurat într-un drapel în culorile Iranului, a ajuns la Marea Mosalla, un mare complex religios al capitalei, potrivit imaginilor difuzate de AFP. Zidurile sale sunt acoperite de mari portrete ale ayatollahului Khamenei, care a fost ghidul suprem timp de trei decenii, de drapele negre în semn de doliu și drapele roșii, simbol al martiriului și al răzbunării. La intrarea în moscheea unde vor fi expuse rămășițele pământești ale ayatollahului, muncitori și salvatori se ocupă de ultimele pregătiri pe o căldură sufocantă, potrivit unei echipe a AFP care a avut acces la organizarea evenimentului. 'Oamenii vor veni din întreg Iranul. Va fi enorm de multă lume', a declarat Hosein Moghadasi, un angajat de 43 de ani, în condițiile în care mulți se vor așeza la coadă de vineri seară așteptând deschiderea porților la ora 06:00 sâmbătă dimineață (02:30 GMT). Complexul de la Mosalla, conceput pentru a găzdui marile rugăciuni de vineri, comemorări oficiale și adunări religioase, va rămâne deschis zi și noapte până luni. Un cortegiu care va transporta rămășițele pământești ale lui Ali Khamenei va parcurge apoi străzile Teheranului, înainte de a se deplasa marți în orașul sfânt Qom. Lideri și responsabili din circa treizeci de țări, în principal vecine, sunt așteptate, între care fostul premier rus Dmitri Medvedev și prim-ministrul pakistanez Shebaz Sharif. China va fi reprezentată de un înalt responsabil al Parlamentului, He Wei. Niciun lider european nu va fi invitat. 'Toți cei care vor asista la funeralii s-au aliniat de partea bună a istoriei', a subliniat în această săptămână purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghai, denunțând susținerea occidentalilor față de Israel și SUA în cele două războaie împotriva Republicii Islamice, în iunie 2025 și în acest an. Ali Khamenei, ghidul suprem cu cea mai mare longevitate după înființarea în 1979 a Republicii Islamice, a murit la 86 de ani sub bombardamentele americano-israeliene asupra reședinței sale de la 28 februarie. Funeraliile naționale, inițial prevăzute să aibă loc în martie dar amânate din cauza războiului, se anunță cele mai mari din istoria Iranului. în 1989, la moartea predecesorului său, fondatorul Republicii Islamice, ayatollahul Rouhollah Khomeini, circa 10 milioane de persoane au asistat la funeraliile sale, potrivit datelor oficiale. Mișcările mulțimii au provocat atunci peste zece morți. Alături de sicriul lui Ali Khamenei, vor fi expuse cele ale apropiaților săi uciși în prima zi de război, inclusiv cel al unei fiice, al unui ginere, al unei nurori și al unei nepoate. O imagine a fostului lider cu pumnul ridicat, simbol al rezistenței față de Occident, este omniprezent la fața locului, a constatat un jurnalist al AFP. 'Numele tău va rămâne etern pe acest pământ de aur', proclamă un banner, în timp ce pe străzile din Teheran numeroase afișe și sloganuri îi aduc un omagiu 'martirului'. Ironie a calendarului, începutul funeraliilor va coincide cu sărbătoarea națională a SUA, care celebrează pe 4 iulie 250 de ani de existență. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor online: Simona Aruştei)
Președintele libanez afirmă că nu va ceda Israelului 'niciun centimetru' din teritoriul țării
Președintele libanez, Joseph Aoun, a afirmat joi că negocierile pe care țara sa le poartă în prezent cu Israel nu constituie o trădare, așa cum acuză gruparea islamistă Hezbollah, asigurând că nu va ceda Israelului 'niciun centimetru din teritoriul' țării, relatează AFP. Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a declarat în ajun că armata israeliană va rămâne 'pe o durată nedeterminată' în ceea ce a calificat drept 'zone de securitate' stabilite în Liban, în Siria și în Fâșia Gaza. Libanul a semnat la 26 iunie, sub egida Washingtonului, un acord-cadru cu Israelul în vederea de a se ajunge la o 'pace durabilă', un text contestat violent de Hezbollahul proiranian. Aceste negocieri directe nu sunt o 'trădare, ci un război diplomatic, fără vărsare inutilă de sânge', a insistat Joseph Aoun, în timp ce noul război între Israel și Hezbollah a făcut din 2 martie peste 4.200 de morți în Liban, potrivit autorităților. Șeful statului a adăugat că Libanul a decis să se angajeze în negocieri 'pentru a garanta retragerea israeliană de pe teritoriul său'. 'Nu vom ceda nici măcar un singur centimetru din teritoriul libanez', a asigurat el. Acordul-cadru prevede ca armata libaneză să-și restabilească autoritatea în sudul țării, sub rezerva dezarmării Hezbollah, începând cu 'zone-pilot' din care armata israeliană ar urma să se retragă, dar nu stabilește niciun calendar în acest sens. Procesul trebuie detaliat într-o anexă de securitate, al cărei conținut nu a fost făcut public. Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care s-a deplasat marți în partea de sud a Libanului ocupată de Israel, a afirmat că armata sa rămâne pe loc atât timp cât va persista amenințarea dinspre Hezbollah. AGERPRES/(AS-editor: Lilia Traci, editor online: Ady Ivaşcu)
Qatarul anunță progrese în negocierile tehnice indirecte dintre SUA și Iran
Negociatorii americani și iranieni au realizat progrese în timpul tratativelor indirecte de la Doha, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe qatarez, Majed al-Ansari, relatează joi AFP și Xinhua. ''Mediatorii qatarez și pakistanez au avut astăzi, la Doha, reuniuni separate cu negociatorii americani și iranieni, cu progrese pozitive legate de chestiunile referitoare la memorandumul de înțelegere de la Islamabad, bazându-se pe rezultatele summitului de la Lacul Lucerna'', a indicat miercuri, pe X, reprezentantul diplomației qatareze. Washingtonul și Iranul au început la jumătatea lunii iunie negocieri prevăzute inițial să dureze 60 de zile, în vederea unui acord final. Teheranul refuză în acest stadiu orice discuții directe cu SUA. Deși semnarea memorandumului de înțelegere americano-iranian, la 17 iunie, a permis reducerea intensității conflictului, tensiunile persistă în special cu privire la programul nuclear al Iranului, la deblocarea activelor înghețate iraniene și la gestionarea strâmtorii Ormuz. Iranul insistă de mai multe săptămâni că dorește să impună o taxă de trecere a strâmtorii, sub o formă sau alta, o măsură considerată inacceptabilă de SUA. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu)