Știri internaționale
Fereastra ta către lumea întreagă, află ce se întâmplă dincolo de granițe
Furtunile de praf și de nisip au atins 'niveluri record' în 2025 (OMM)
Furtunile de praf au atins niveluri record în 2025 în unele regiuni ale lumii, în special în China și de-a lungul frontierei dintre Statele Unite și Mexic, a anunțat joi Organizația Meteorologică Mondială (OMM), citată vineri de AFP. Conform celui mai recent raport al OMM asupra prafului atmosferic, aceste evenimente au afectat sănătate
Ciclism: Tadej Pogacar - Nu doream tricoul galben, ci doar să dinamităm cursa
Slovenul Tadej Pogacar (UAE Emirates), câștigătorul etapei a șasea a Turului Franței și noul lider general, a afirmat că obiectivul său nu era să poarte tricoul galben, ci mai degrabă să zguduie cursa, scrie EFE. ''Eram foarte motivați pentru această etapă. Toată echipa vorbea despre asta la micul dejun în această dimineață (joi, n.r.), iar eu m-am trezit la 7 dimineața, foarte nervos, și i-am spus mamei mele că vom dinamita cursa. Dar nu ne așteptam la un decalaj atât de mare, dar liderul a căzut și a pierdut tricoul galben'', a spus campionul mondial. ''Mi-ar fi plăcut să-l păstreze. A fost păcat că a căzut și sper să se recupereze și să poată termina Turul'', a spus Pogacar despre norvegianul Torstein Traen, care s-a retras din Turul Franței din cauza unei comoții cerebrale și mai multor fracturi costale. Campionul sloven, la prima etapă montană, a atacat pe legendarul Col du Tourmalet, cu 43 km înainte de final și a trecut linia de sosire cu un avans de 2 min 38 sec față de marele său rival, danezul Jonas Vingegaard (Visma Lease a Bike). ''Nu mă așteptam să avem un decalaj atât de mare. Planul era să dăm totul și să vedem ce se întâmplă. Am fi putut să explodăm, dar a ieșit bine pentru noi. Echipa a făcut o treabă excelentă. în mintea mea, am dat totul, orice s-ar fi întâmplat. Nu mă gândeam la câte minute voi câștiga, ci doar că trebuia să merg la maximum până la final'', a spus Pogacar, mare favorit acum să câștige al cincilea său titlu în Marea Buclă. ''Acest lucru confirmă că ne-am pregătit foarte bine pentru acest Tur. Acum avem câteva zile în care ne putem relaxa puțin, deși trebuie să fim mereu atenți, iar echipa va trebui să continue să lucreze'', a adăugat slovenul. AGERPRES/(AS - redactor: Teodor Ciobanu, editor: Mihai Țenea, editor online: Adrian Dădârlat)
Tapiseria de la Bayeux a sosit la Londra în cadrul unui împrumut istoric
Tapiseria de la Bayeux a sosit vineri la British Museum din Londra, unde va rămâne sub formă de împrumut timp de un an, la finalul unui transfer istoric, desfășurat sub strictă supraveghere, al acestei opere fragile datând din secolul al XI-lea, au constatat jurnaliștii AFP. ''Este un moment unic, rezultatul unei munci asidue, al unei planificări minuțioase'', a declarat pentru AFP directorul muzeului, Nicholas Cullinan, după ce a recepționat aproximativ la ora 03:00 (02:00 GMT) tapiseria, care va fi expusă în perioada 10 septembrie 2026-11 iulie 2027. Această broderie din lână pe in cu o lungime de aproape 70 de metri și care reprezintă cucerirea Angliei de William Cuceritorul în 1066 a părăsit joi, la sfârșitul zilei, muzeul din Bayeux, în vestul Franței, într-un container cu pereți dubli, conceput special pentru a reduce vibrațiile în timpul transportului cu camionul către Regatul Unit. Acest împrumut inedit a fost anunțat în iulie 2025 de președintele francez Emmanuel Macron, în scopul 'revitalizării relației culturale' cu Regatul Unit, la zece ani după Brexit. ''Vom continua să construim viitorul acestei legături între cele două maluri ale Canalului Mânecii, această Antanta Cordială care a devenit o Antanta Amicală'', a scris Emmanuel Macron într-un editorial apărut vineri în publicația The Times. Subliniind faptul că tapiseria este o operă neterminată, președintele a estimat că ''ne revine sarcina de a scrie următorul capitol într-un spirit de respect, încredere și alianță reînnoită''. Transferul celebrei tapiserii, finanțat în întregime de Regatul Unit contra unei sume ce nu a fost dezvăluită public, a stârnit îngrijorări puternice în rândul unor experți și apărători ai patrimoniului din Franța, care se temeau de o degradare ireversibilă a unei opere de artă deja fragilizate din cauza a 30 de rupturi nestabilizate și aproape 10.000 de găuri. La sfârșitul anului 2021, un studiu realizat de experți în restaurare a avertizat asupra 'riscurilor suplimentare' pe care un transport cu o durată de peste o oră le-ar fi implicat pentru această broderie din lână cusută pe o pânză de in, fină ca o dantelă. Delphine Christophe, directoare pentru patrimoniu și arhitectură la Ministerul francez al Culturii, care a făcut parte din convoiul ce a însoțit camionului transportând tapiseria, a dat asigurări că transportul s-a desfășurat ''foarte bine''. ''Suntem foarte încrezători că tapiseria a călătorit în cele mai bune condiții de conservare posibile'', a declarat ea după sosirea la British Museum. Pentru a accepta provocarea logistică impusă de un transfer dincolo de Canalul Mânecii, mai multe studii tehnice au fost necesare și două călătorii cu rol de testare au fost întreprinse cu o reproducere în mărime naturală a celebrei tapiserii. Potrivit proiectanților săi, containerul cu pereți dubli în care opera de artă a fost plasată permite reducerea cu 96% a vibrațiilor asociate transportului - unul dintre principalele riscuri pentru conservare - și menținerea tapiseriei la o temperatură constantă de 20°C și o umiditate de 50%. ''A vedea cum tapiseria de la Bayeux sosește pentru prima dată în Regatul Unit după ce părăsește Franța pentru prima dată, este un moment foarte emoționant'', a comentat ambasadoarea Franței la Londra, Hélene Duchêne, prezentă la British Museum, și care spune că este ''foarte fericită''. în septembrie 2025, o foarte delicată operațiune a fost deja necesară pentru a scoate Tapiseria de la Bayeux din muzeul său, pe care aceasta nu îl mai părăsise din 1983 și care a fost închis de atunci pentru lucrări de renovare. Primele bilete pentru expoziția londoneză de la British Museum s-au epuizat încă de la punerea lor în vânzare la începutul lunii iulie. După revenirea în Franța, preconizată pentru anul 2027, se estimează că tapiseria va ajunge înapoi la muzeul său din Bayeux înainte de a fi supusă unui proces delicat de restaurare - un proiect aflat de mult timp în faza de planificare, dar care a fost amânat de mai multe ori.AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)
SUA/Opt bărbați, acuzați de complot în vederea comiterii unui atentat la un eveniment sportiv organizat la Casa Albă
Opt bărbați au fost acuzați joi de un presupus complot pentru comiterea unui atentat la un eveniment de arte marțiale organizat la Casa Albă cu ocazia zilei de naștere a președintelui american Donald Trump, a anunțat joi Departamentul de Justiție (DOJ), relatează dpa. Un mare juriu federal din Columbus i-a acuzat pe cei opt bărbați de conspirație pentru oferir
Un magnat francez a devenit cel mai mare acționar la Vodafone, cu o participație de 16,2%
Grupul de telecomunicații e& din Emiratele Arabe Unite a anunțat vineri că își va vinde întreaga participație de 16,2% pe care o deține la operatorul britanic de telecomunicații Vodafone către miliardarul francez Xavier Niel, pentru 5,95 miliarde de dolari, transmite Reuters. Vega, un vehicul de investiții deținut de familia Niel, a înche
Putin probabil va escalada războiul din Ucraina, în pofida eforturilor de pace ale lui Trump (Reuters)
Președintele rus Vladimir Putin respinge apelurile de a negocia pacea cu Kievul, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora recentele atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-au întărit convingerea că trebuie să continue războiul, cel puțin pentru moment. Două dintre surse, vorbind sub condiția anonimatului, au spus că, în schimb, Putin va escalada probabil conflictul, intrat deja în al cincilea an. Una dintre ele, care se întâlnește cu regularitate cu președintele rus, a descris o 'probabilitate mare' de escaladare în lunile următoare. Comentariile intervin după ce președintele american Donald Trump a declarat luni că Putin dorește ca războiul să se încheie și că o soluționare este 'mai aproape decât își dau seama oamenii'. Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, săptămâna trecută. Republicanul s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO de miercuri, unde președintele ucrainean a spus că au discutat 'idei pentru a aduce pacea mai aproape'. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Una dintre persoanele familiarizate cu gândirea lui Putin a spus că acesta a insistat să atingă obiectivul cheie de a captura restul regiunii Donbas din estul Ucrainei, unde progresele Rusiei au încetinit în acest an. Aceeași sursă a declarat că Putin a mustrat recent un grup de consilieri care sugerau un compromis bazat pe un armistițiu de-a lungul liniilor frontului actuale. A doua sursă a spus că Putin crede că Rusia va captura în curând Donbasul. Președintele rus a respins public apelul lui Zelenski din iunie pentru o întâlnire și un armistițiu. 'Rusia este pregătită pentru o încheiere pașnică (a războiului), dar are suficientă capacitate pentru a acționa independent și a continua operațiunea militară specială', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o solicitare de comentarii pentru acest articol. Ca răspuns la o solicitare de comentarii adresată biroului lui Zelenski, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că rapoartele serviciilor de informații ale Kievului din ultimele luni reflectă faptul că Putin se pregătește pentru noi pași în război, mai degrabă decât pentru pace, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene. Unii analiști militari occidentali cred că Rusia ar avea nevoie de o recrutare militară obligatorie pentru a atinge obiectivul de a cuceri Donbasul. Recrutarea este o mișcare nepopulară din punct de vedere politic pe care Putin a fost reticent să o facă încă de la începutul războiului. Experți militari ruși au discutat din ce în ce mai mult despre escaladare în public, inclusiv despre posibilitatea de a ataca ținte europene, cum ar fi baze NATO din țările baltice. Un astfel de pas ar risca să atragă Rusia într-o confruntare directă cu alianța condusă de SUA, testând angajamentul NATO conform căruia un atac asupra unei națiuni membre constituie un atac asupra tuturor. Rusia ar putea încerca să producă tensiuni în interiorul NATO cu atacuri izolate, comparabile cu un recent atac cu drone rusești asupra României, potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank de apărare și securitate din Londra. 'Rușii nu ar viza un război cu NATO. Dar ar putea fi folosit pentru a diviza NATO cu privire la modul de răspuns', a spus Watling. El a adăugat că tensiunile sporite cu NATO i-ar putea oferi lui Putin o justificare politică în cadrul Rusiei pentru recrutarea militară. Crește costul războiului Atacurile repetate asupra rafinăriilor de petrol, porturilor și depozitelor de stocare din Rusia și din regiunile ucrainene aflate sub ocupație rusă au cauzat penurii severe de combustibil, aducând impactul războiului asupra a milioane de ruși. Rata de aprobare a lui Putin rămâne ridicată, dar recent a atins cel mai scăzut nivel de la începutul războiului în 2022, arată un sondaj. Aliații Ucrainei au profitat de ceea ce ei numesc o schimbare de impuls în război. Unii solicită sancțiuni economice suplimentare pentru a-l forța pe Putin să pună capăt conflictului. Succesele recente ale Ucrainei, însă, l-au înfuriat și mai tare pe Putin și l-au determinat să ofere un răspuns dur, potrivit persoanei care se întâlnește regulat cu Putin. Forțele rusești au lansat două atacuri majore cu drone și rachete asupra Ucrainei în ultima săptămână, inclusiv asupra capitalei Kiev, ucigând zeci de civili. Moscova a declarat că atacurile au lovit ținte militare. Adresându-se săptămâna trecută generalilor, într-o intervenție televizată, Putin a declarat că atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice înseamnă că Rusia va încerca să cucerească mai mult teritoriu ucrainean de-a lungul frontierei, dincolo de Donbas, ca 'zonă de securitate'. Un fost oficial al Ministerului Apărării rus, Andrei Ilnițki, a declarat într-un articol din 29 iunie pentru ziarul Kommersant că escaladarea conflictului ar putea începe cu distrugerea a 30 de situri industriale majore din Ucraina, inclusiv o oțelărie și portul Odesa. Rusia a provocat deja pagube extinse întreprinderilor comerciale și porturilor din Ucraina. Producția și exporturile au fost, de asemenea, afectate de atacurile repetate ale Rusiei asupra instalațiilor energetice. Ilnițki a adăugat că următoarea fază ar putea include atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și România, precum și asupra instalațiilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina. întrebat despre articolul lui Ilnițki, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, a declarat reporterilor săptămâna aceasta că Rusia ar trebui să își consolideze propria securitate și nu poate 'închide ochii' în fața militarizării Europei. Un război de uzură în Donbas Discuțiile despre escaladarea Rusiei vin în contextul în care progresul lent al acesteia pe câmpul de luptă a ridicat posibilitatea că va fi nevoie de mult timp și de nenumărate victime pentru a cuceri Donbasul. Până în prezent, aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau au fost dați dispăruți de la invazia la scară largă de la începutul anului 2022, dintre care 1,4 milioane ruși, potrivit unei estimări recente a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale. Niciuna dintre părți nu publică date despre victimele din rândul militarilor. Trupele Rusiei s-au chinuit să avanseze în acest an de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, în timp ce dronele Ucrainei contracarează avantajul numeric al Rusiei în ceea ce privește trupele. în ultimele săptămâni, Rusia a atacat orașul estic Kostiantinivka, unul dintre numeroasele orașe din 'centura de fortărețe' a Ucrainei, un front defensiv critic în regiunea Donețk. Pe 3 iulie, Putin a declarat că forțele ruse au cucerit Kostiantinivka. Ucraina a negat acest lucru. O zi mai târziu, în timpul unei convorbiri telefonice cu Trump, Putin a încercat să-l convingă că 'Rusia va prelua restul de o cincime din regiunea Donețk din Donbas, pe care Ucraina încă o controlează. Putin, a declarat sursa care se întâlnește cu el cu regularitate, consideră câștigarea controlului asupra regiunii o chestiune de principiu, spunând că președintele rus 'are nevoie de ceva care să semene a victorie'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Atacuri cu drone ucrainene asupra infrastructurii petroliere din sudul Rusiei și incendiu la o rafinărie din Krasnodar
Atacuri cu drone ucrainene au vizat vineri mai multe infrastructuri petroliere din sudul Rusiei, declanșând un incendiu la o rafinărie din regiunea Krasnodar, au declarat autoritățile ruse, adăugând că 376 de drone ucrainene au fost distruse în timpul nopții, relatează AFP. 'în urma căderii de resturi de drone, un incendiu a izbucni
A murit Wally Funk, pionieră a aviației americane și cea mai vârstnică femeie care a ajuns în spațiu
Wally Funk, pionieră a aviației americane, a încetat din viață, la vârsta de 87 de ani, a declarat joi o purtătoare de cuvânt a orașului Grapevine din statul american Texas, transmite vineri agenția de presă DPA. Funk, care a zburat în spațiu în 2021, la vârsta de 82 de ani, stabilind astfel un record de vârstă, a dece
Creatorul de modă belgian Martin Margiela a vândut la licitație o parte din arhiva personală
După ce și-a petrecut întreaga carieră evitând în mod sistematic să fie fotografiat, vedeta belgiană a modei Martin Margiela a vândut vineri la licitație o parte din arhivele personale, adjudecate pentru o sumă care depășește un milion de euro, informează AFP. Fanii acestui pionier al modei în vârstă de 69 de ani, care s-a retras în 2009 din activitate, au reușit să achiziționeze obiecte diverse, de la crochiuri la unul din halatele albe de lucru ale artistului, cu prilejul unei licitații supervizate personal de Margiela. în urma vânzării a 195 de piese de colecție, au fost colectați 1,39 milioane de euro, cumpărătorii din Japonia, Coree de Sud și China fiind foarte bine reprezentați, a precizat casa Maurice Auction, care a organizat licitația în colaborare cu Kerry Taylor Auctions. O pereche de botine Tabi, decorate cu graffiti și datând din 1991, a fost obiectul cel mai scump, vândut contra sumei de 364.000 de euro. Colecția a inclus și prototipul uneia dintre măștile faciale pe care manechinele le purtau pentru a nu abate atenția de la creațiile vestimentare, păpuși Barbie folosite drept manechine, precum și piese Hermes concepute pe vremea când Margiela a fost director de creație al casei de modă franceze, în perioada 1997-2003. ''Am simțit că era timpul să mă despart de o parte din suvenirele mele legate de modă'', a explicat creatorul înaintea licitației. Martin Margiela ''nu are un moștenitor și, în această manieră, prin organizarea licitației, rezolvă el însuși problema succesiunii și pune în concurență toți cumpărătorii potențiali interesanți'', a explicat pentru AFP licitatoarea Salome Pirson. Creatorul a fost foarte rar fotografiat, nu a acordat niciodată interviuri în presă și s-a sustras mereu tradiției adoptate de majoritatea colegilor lui, aceea de a saluta publicul la finalul unei prezentări de modă. într-unul din rarele sale eforturi de a intra în contact cu admiratorii, designerul a colaborat la realizarea unei retrospective a carierei prezentate la muzeul Palais Galliera, Paris, în 2018. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Ady Ivaşcu)
Viena dublează taxa specială plătită de turiști în contextul unui număr record de vizitatori
După ce a înregistrat un număr record de vizitatori, capitala Austriei a decis să dubleze taxa turistică pentru a crește contribuțiile vizitatorilor la finanțarea sa, dar hotelierii se tem că asta va 'ucide vaca de muls' a turismului, transmite AFP. Curățenie, siguranță, confort: în 20 de ani, acest trio câștigător a propulsat Viena &
SUA: Trump îi demite pe șefii unei agenții electorale înainte de alegerile de la jumătatea mandatului
Președintele american Donald Trump i-a demis joi pe ultimii doi oficiali ai unei agenții federale însărcinate cu asigurarea bunei desfășurări a operațiunilor de votare în Statele Unite, conform relatărilor din presă, în contextul în care alegerile cruciale de la jumătatea mandatului urmează să aibă loc în noiembrie, informează AFP.
Taiwan/ Evacuări și școli închise înainte de sosirea taifunului Bavi
Peste o mie de persoane din Taiwan au fost evacuate, iar numeroase școli și birouri și-au închis porțile în contextul apropierii celui mai puternic taifun cu care s-a confruntat insula din 1995, transmite vineri AFP. Taifunul Bavi, care a afectat deja mai multe insule din Pacific, urmează să lovească vineri și sâmbătă nordul și estul Taiwanul
Cutremure în Venezuela/ Bilanțul a crescut la 3.889 de morți
Bilanțul dublului cutremur din 24 iunie din Venezuela a fost revizuit în creștere și se ridică în prezent la 3.889 de morți, potrivit unui comunicat publicat joi de guvernul de la Caracas, notează AFP. 'Bilanț oficial din 9 iulie: 3.889 de morți', potrivit comunicatului. Numărul răniților rămâne identic, la 16.740. Autoritățile evită să vorbească despre persoane dispărute, însă Organizația Națiunilor Unite estimează că numărul acestora ar putea ajunge la 50.000, în timp ce unele proiecții avansează o cifră mai apropiată de 10.000. Bilanțul precedent, datat miercuri, era de 3.811 morți. Cu magnitudini de 7,2 și 7,5, cele două cutremure s-au produs la un interval de 39 de secunde și au afectat în principal nordul Venezuelei. Speranța de a mai găsi supraviețuitori este infimă, în timp ce sute de familii ale celor dispăruți continuă să caute printre dărâmături corpurile celor apropiați. ONU a lansat miercuri un apel la donații pentru a ajuta Venezuela să facă față consecințelor dublului seism ucigaș, Caracasul cerând la rândul său, miercuri, mai multor țări să deblocheze activele venezuelene înghețate în cadrul sancțiunilor. Lucrările de reconstrucție se anunță de durată în nordul țării, o zonă deosebit de afectată, unde sute de clădiri s-au prăbușit sau sunt nelocuibile. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)
VIDEO Spania: Un incendiu de pădure face 12 morți în Andaluzia
Un incendiu de pădure izbucnit joi, la sfârșitul zilei, în apropiere de Almeria, în Andaluzia (sudul Spaniei), a făcut șase morți, dintre care unii au fost găsiți în propriile vehicule, au anunțat autoritățile, scrie AFP. în total, '12 persoane au decedat în incendiul de pădure izbucnit joi după-amiază &
VIDEO Fotbal: Qarabag FK, aproape de turul al doilea preliminar al Europa League
Echipa azeră Qarabag FK a făcut un pas mare spre turul al doilea preliminar al Europa League, după ce a învins formația islandeză Vestri cu scorul de 3-0, pe teren propriu, în prima manșă a turului întâi preliminar. Unul dintre golurile azerilor au fost marcate de francezul Abdellah Zoubir (ex-Petrolul Ploiești). La Qarabag a evoluat și Jaly Mouaddib (ex-FC Botoșani). Ferencvaros a învins-o pe Vojvodina cu 2-1, la Novi Sad, la echipa maghiară mijlocașul român Marius Corbu fiind înlocuit în min. 90. Fundașul român Mihai Butean a rămas pe banca de rezerve la Vojvodina. Fostul internațional român de juniori Andrei Florea a jucat din minutul 63 la Zilina, învinsă de Hajduk Split cu 2-0. Rezultatele meciurilor de joi, din prima manșă a turului întâi preliminar al Europa League: FC Dinamo Kiev (Ucraina) - FC Universitatea Cluj (România) 0-0 Qarabag FK (Azerbaidjan) - Vestri (Islanda) 3-0 HNK Hajduk Split (Croația) - MSK Zilina (Slovacia) 2-0 PFC ȚSKA Sofia (Bulgaria) - Derry City FC (Irlanda) 3-2 FC Sheriff Tiraspol (Moldova) - NK Aluminij (Slovenia) 0-0 FK Vojvodina Novi Sad (Serbia) -Ferencvarosi TC (Ungaria) 1-2 Partidele din manșa secundă se vor juca pe 16 iulie. AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Qarabağ FK/facebook
Kremlinul: Putin, deschis discuțiilor cu #Ucraina, dar dorește să creeze o zonă tampon mai extinsă
Președintele rus Vladimir Putin a rămas deschis ideii de a atinge obiectivele Rusiei prin mijloace diplomatice, dar a subliniat că Moscova își va crea o zonă tampon mai extinsă în Ucraina, ca răspuns la acțiunile de escaladare ale Kievului, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters. Peskov a făcut acest comentariu într-o conferință de presă, răspunzând la o întrebare referitoare la un articol publicat cu o zi în urmă de Reuters, în care trei surse apropiate Kremlinului au declarat agenției britanice de presă că recentele atacuri cu drone ale Ucrainei asupra mai multor rafinării de petrol și porturi rusești au făcut să întărească hotărârea lui Putin de a continua să lupte, cel puțin pentru moment. Rusia consideră că Kievul nu ar avea nicio intenție să poarte discuții în acest moment, drept urmare Moscova își va continua campania militară în Ucraina, a afirmat Peskov. Kremlinul a acuzat vineri Ucraina de escaladarea a ceea ce a numit acțiuni 'teroriste' împotriva centralei nucleare Zaporojie, controlată de Rusia, lucru pe care l-a considerat extrem de periculos. în acest sens, Peskov a acuzat Ucraina că a lansat atacuri împotriva infrastructurii civile și împotriva infrastructurii direct legate de această centrală atomo-electrică. De fapt, ambele părți se acuză reciproc de punerea în pericol a siguranței centralei prin acțiuni militare. Rusia, în contact cu Turcia în legătură cu soarta sistemelor de rachete rusești S-400 în același timp, Kremlinul a declarat vineri că Rusia se află în contact cu Turcia în legătură cu soarta sistemelor de rachete rusești S-400 aflate în posesia Ankarei, după ce o publicație a dezvăluit că Turcia ar fi pe punctul de a transfera rachetele de apărare antiaeriană rusești către o țară din Golf, a cărei identitate nu a fost dezvăluită, potrivit Reuters. Dar revânzarea acestui sistem necesită aprobarea Moscovei, notează AFP. Publicația turcă Hurriyet a relatat în cursul dimineții că Turcia și-ar putea anunța vineri intenția de a revinde sistemele S-400 uneia dintre țările din Golf, pentru a convinge SUA să ridice sancțiunile impuse Ankarei. în 2020, SUA au impus sancțiuni Turciei, țară membră a NATO, din cauza achiziționării sistemelor S-400 și au exclus-o dintr-un program de achiziții și producție a avioanelor de vânătoare F-35, la care Ankara dorea să participe. întrebat vineri despre articolul apărut în presă și dacă Turcia a solicitat permisiunea Rusiei pentru a merge mai departe cu presupusa tranzacție, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: 'Pot spune un lucru aici: este o problemă extrem de sensibilă. Am fost în contact cu partea turcă în această problemă și vom continua să păstrăm legătura cu ei în această chestiune'. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)
#Ucraina: Arestări după agresarea unei patrule de recrutori militari în orașul Liov
Autoritățile ucrainene au anunțat vineri arestarea mai multor persoane din rândul cetățenilor care au atacat miercuri în orașul Liov o patrulă de recrutori ai armatei care încercau să mobilizeze cu forța un tânăr, relatează agenția EFE. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat joi o primă arestare, iar vineri alte patru, toți bărbați cu vârste cuprinse între 21 și 45 de ani, dintre care unul era deja căutat ca dezertor pentru părăsirea neautorizată a unității militare. Potrivit justiției ucrainene, aproximativ 200 de civili au fost implicați în acest incident. Atacul asupra patrulei de ofițeri recrutori a fost surprins în mai multe videoclipuri distribuite pe rețelele de socializare. Imaginile arată un grup de zeci de persoane vandalizând un vehicul al recrutorilor, a căror misiune este să patruleze pe străzi în căutarea de bărbați ce pot fi supuși mobilizării și care sunt urcați cu forța în astfel de vehicule dacă se împotrivesc. Unii martori au declarat presei ucrainene că, înaintea atacului asupra acestei patrule, ofițerii recrutori au bătut un bărbat pentru a-l duce cu forța la biroul de încorporare. Imaginile mai arată o mulțime care înregistrează cu telefoanele mobile cum vehiculul patrulei este înconjurat, distrus și în final răsturnat pe carosabil, în aplauzele celor prezenți. Acest incident a atras și mai mult atenția asupra abuzurilor comise de ofițerii recrutori și asupra ostilității provocate de aceste patrule în rândul unei mari părți a populației ucrainene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat joi îngrijorarea cu privire la evenimentul de la Liov și a deplâns 'atitudinea îngrozitoare' a celor implicați în atacul asupra acelei patrule. Primele luni ale războiului provocat de invazia rusă și ajuns în al cincilea an au fost marcate în Ucraina de un elan patriotic, numeroși voluntari venind atunci în rândurile armatei, dar apoi Kievul s-a văzut nevoit să se bazeze pe mobilizarea obligatorie, o măsură nepopulară care a condus la numeroase tentative de fugă din țară, la coruperea responsabililor, la dezertări și la acțiuni de mobilizare forțată în care ofițerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale. Acest război are în continuare caracterul unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de înlocuit. Bărbații ucraineni cu vârste de peste 25 de ani pot fi mobilizați, prin urmare mulți evită ieșirile din casă pentru a nu se întâlni cu patrulele de recrutori militari. Potrivit autorităților de la Kiev, aproximativ două milioane de bărbați care nu s-au înregistrat pe lista de mobilizare trăiesc ascunși. Efectivele armatei ucrainene sunt de aproximativ 900.000 de militari, iar în fiecare lună numărul celor noi mobilizați este cuprins între aproximativ 30.000 și 35.000.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Țările din Pacific se unesc împotriva unui test cu rachetă chinez 'pe continentul albastru'
Testul cu rachetă balistică efectuat de China în 6 iulie în Oceanul Pacific a trimis o undă de șoc în mai multe țări din regiune, care au văzut în aceasta o atingere adusă 'continentului lor albastru' comun, au declarat vineri pentru AFP responsabili politici și analiști. Chiar și națiunile din Pacific cu datorii față de China, precum și partenerul său cel mai apropiat în materie de securitate din regiune, Insulele Solomon, s-au alăturat criticilor față de acest test cu rachetă lansat de pe un submarin. Proiectilul cu capacitate nucleară, echipat cu o ogivă falsă, s-a prăbușit într-o fâșie îngustă a apelor internaționale situată între Nauru, Tuvalu și Insulele Solomon. China susține că acest test 'nu a vizat nicio țară' și nu a încălcat nicio normă internațională. însă președintele Palau, Surangel Whipps, care va găzdui în luna august reuniunea anuală a liderilor din Pacific, a declarat că racheta a aterizat 'chiar în mijlocul zonelor noastre economice exclusive'. 'Rachete pătrund fără avertisment în însăși inima Pacificului', a declarat el într-un interviu acordat AFP. Cu câteva zile în urmă, un trimis chinez s-a deplasat la Forumul Insulelor din Pacific după ce Beijingul a făcut o donație de un milion de dolari către acest bloc regional format din 18 membri, fără a menționa vreun test militar iminent. Indignare regională 'De ce nu s-a putut efectua această lansare în nordul Oceanului Pacific, unde se întind vaste ape internaționale?', se întreabă Oliver Nobetau, de la Institutul Lowy. Potrivit lui Ruth Cross Kwansing, ministrul femeilor, tineretului, sportului și afacerilor sociale din Kiribati, conceptul de 'continent albastru' este fundamental pentru a explica indignarea la nivel regional. 'Ceea ce se întâmplă în orice parte a acestui ocean ne afectează pe toți', a declarat ea pentru AFP. 'Mările noastre nu sunt nici vid, nici zonă tampon între marile puteri mondiale: ele reprezintă patrimoniul nostru, mijlocul nostru de subzistență și identitatea noastră în calitate de gardieni ai mării', spune ea. Anna Naupa, expertă în securitatea Pacificului la Universitatea Națională australiană, explică faptul că, în pofida unei istorii coloniale care a fragmentat harta oceanului, ideea unui 'continent pacific' contiguu a revenit în prim-plan pe măsură ce statele insulare își fac auzită tot mai mult vocea colectivă în ceea ce privește problema schimbărilor climatice. 'Acest revirement al Pacificului se înscrie în apărarea principiilor Oceanului păcii', afirmă Naupa, referindu-se la declarația făcută anul trecut de liderii din regiune, potrivit căreia aceasta trebuia să rămână o zonă fără teste nucleare. Preavizul extrem de scurt dat de China doar unui număr foarte mic de țări înainte de lansarea rachetei a fost perceput drept o lipsă de respect, adaugă ea. Sechele istorice Premierul Papua Noua Guinee, James Marape, a declarat luni că acest test ar trebui să fie 'ultimul cu rachete de acest tip efectuat în apele Pacificului', un mesaj adresat nu numai Chinei, ci și tuturor puterilor militare. SUA au efectuat 67 de teste nucleare între 1946 și 1958 în Insulele Marshall și continuă să desfășoare acolo teste cu rachete balistice în cadrul unui acord de apărare. Președinta Insulelor Marshall, Hilda Heine, a evocat povara sechelelor istorice legate de testele nucleare pentru a critica exercițiul cu racheta chineză. Franța și Regatul Unit au efectuat, de asemenea, teste nucleare în Pacific înainte de 1996. Toate testele cu rachete din regiune, inclusiv cele efectuate de China, vor face obiectul unor discuții în cadrul reuniunii liderilor din Pacific, preconizată să aibă loc luna viitoare, a declarat ministrul Kwansing, din Kiribati. 'Multe insule din Pacific resimt moștenirea celui de-al Doilea Război Mondial, care s-a desfășurat în regiune, precum și efectele pe termen lung ale testelor nucleare', rezumă expertul Nobetau. AGERPRES/(AS - redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Ungaria: Mii de susținători ai fostului premier Viktor Orban au manifestat la Budapesta împotriva guvernului condus de Peter Magyar
Mii de unguri au ieșit joi pe străzile Budapestei pentru a manifesta împotriva actualului guvern al conservatorului Peter Magyar, într-o demonstrație convocată de Fidesz, partidul predecesorului său, ultranaționalistul Viktor Orban, informează EFE. Sub sloganul 'Opriți tirania', câteva mii de persoane, potrivit portalului de știri Hvg.hu, s-au adunat în fața sediului președinției, la Castelul Buda. în apelul său la acțiune, Fidesz, care a guvernat timp de 16 ani consecutivi sub conducerea lui Orban înainte de a pierde alegerile parlamentare din aprilie, a declarat că actualul guvern 'demontează statul de drept și instituționalizează tirania'. Protestatarii și-au manifestat respingerea față de un pachet de reforme constituționale prezentat parlamentului de guvernul condus de Tisza, partidul lui Magyar. Proiectul de lege extinde autonomia Oficiului Judiciar Național și a Curții Supreme, stabilind totodată o limită de vârstă de 70 de ani pentru numirea unui magistrat în funcția de judecător la Curtea Constituțională. în plus, măsurile introduse au ca obiectiv destituirea actualului președinte, Tamas Sulyok, un politician loial lui Orban, și crearea unei entități publice menite să recupereze fonduri presupus deturnate de oligarhi apropiați regimului fostului premier. Fostul președinte ungar Janos Ader, unul dintre fondatorii Fidesz, le-a declarat protestatarilor că 'modificările constituționale anunțate de guvern semnifică prăbușirea statului de drept' și urmăresc să-l înlăture pe Sulyok din funcție în mod ilegal. La rândul său, actualul guvern susține că obiectivul reformelor este 'restaurarea democrației constituționale' după ce țara s-a abătut de la standardele sale democratice fundamentale. în timpul celor patru mandate consecutive la putere (2010-2026), Orban a subminat o mare parte din statul de drept din Ungaria prin centralizarea puterii, limitarea autonomiei sistemului judiciar, controlul presei și modificarea legii electorale, măsuri care au determinat Uniunea Europeană să înghețe o parte din fondurile UE alocate țării, notează EFE. Magyar și partidul său, Tisza, au câștigat alegerile parlamentare din acest an cu majoritate absolută, după o campanie în care au promis că vor demite înalți funcționari numiți de guvernul anterior - pe care i-au numit 'marionetele lui Orban' - vor restabili instituțiile și vor îndeplini cerințele Bruxelles-ului pentru deblocarea fondurilor comunitare. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
VIDEO Tenis: Cehoaicele Linda Noskova și Karolina Muchova vor juca finala la Wimbledon
Finala feminină de simplu a turneului de tenis de la Wimbledon se va disputa între jucătoarele cehe Linda Noskova (12 WTA) și Karolina Muchova (9 WTA), după victoriile obținute de acestea, joi, în semifinale, transmite AFP. Noskova, care în turul al treilea a trecut de Sorana Cîrstea cu 2-6, 6-3, 7-6 (11/9), după ce românca a ratat o minge de meci, a învins-o în penultimul act la Londra pe ucraineanca Marta Kostiuk (13 WTA), cu 6-4, 6-4. Pentru Linda Noskova (21 ani) este prima finală de Mare Șlem, în timp ce compatrioata sa Muchova (29 ani), care s-a impus în cealaltă semifinală în fața americancei Coco Gauff cu 6-2, 1-6, 7-6 (12/10), va avea o nouă șansă de a cucerit un titlu major, după ce a pierdut finala din 2023 de la Roland Garros. La finalul lunii trecut, Muchova câștiga un titlu pe iarbă, la Bad Homburg (WTA 500), după ce în semifinale o învinsese pe Gabriela Ruse. Noskova venea și ea după un prim titlu pe iarbă, obținut la Berlin. Duelul dintre Noskova și Muchova va fi prima finală de Mare Șlem între două jucătoare din aceeași țară după o pauză de nouă ani. în 2017, americanca Sloane Stephens a învins-o pe conaționala Madison Keys în ultimul act la US Open. Noskova sau Muchova va fi a treia cehoaică din ultimii patru ani care cucerește titlul la Wimbledon, după ce Marketa Vondrousova s-a impus în 2023, iar Barbora Krejcikova a câștigat anul următor. Petra Kvitova a câștigat de două ori titlul la Wimbledon, în 2011 și 2014. Muchova a câștigat singura confruntare din circuit cu Noskova, în 2025, în turul al treilea la US Open. Noskova este jucătoarea din circuit cu cele mai multe victorii pe iarbă din ultimii doi ani (19). Marta Kostiuk a pierdut și a doua semifinală de Mare Șlem din carieră, după cea de luna trecută de la Paris. AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Alexandru Cojocaru)
China și Rusia pregătesc sisteme de apărare antiaeriană împotriva rachetelor balistice și o inițiativă 'Anti-Starlink' (presă)
China și Rusia cooperează, pe de-o parte, pentru a dezvolta un sistem de apărare antiaeriană împotriva rachetelor balistice și, pe de altă parte, pentru a lansa o inițiativă împotriva Starlink, sistemul SpaceX, deținut de Elon Musk, care folosește o constelație de sateliți pentru a oferi acces la internet la nivel mondial, informează EFE. Revista săptămânală Der Spiegel a relatat într-o avanpremieră a numărului său viitor despre o investigație realizată în comun cu cotidianul francez Le Monde și publicația independentă rusă cu sediul în Letonia The Insider, conform căreia China și Rusia lucrează la dezvoltarea unui 'sistem de apărare antiaeriană și antirachetă de nouă generație' și a unui 'răspuns comun' la Starlink. Potrivit acestor publicații, care au citat documente interne ale regimurilor rus și chinez, proiectul de apărare antiaeriană și antirachetă a fost convenit la o întâlnire secretă care a avut loc în iunie 2023 între reprezentanți de nivel înalt ai statului rus, ai armatei chineze și reprezentanți ai industriei de armament chineze. Acest proiect include 'construcția comună a unor instalații de comandă și control pentru rachete lansate de la sol', precum și dezvoltarea unei 'rachete ghidate cu manevrabilitate ridicată pentru apărare antiaeriană integrată', conform documentelor dezvăluite de investigația jurnalistică. Deși colaborarea dintre Beijing și Moscova se afla în stadii inițiale în 2023, potrivit Der Spiegel, inițiativa aborda încă de atunci dezvoltarea unui prototip al acestui sistem. 'Au fost create grupuri de lucru și s-a convenit organizarea cu regularitate de videoconferințe. întâlnirea din 2023 de la Moscova nu a fost prima, după cum arată procesul-verbal. De atunci, reprezentanții ambelor părți au călătorit în mod regulat între Moscova și Beijing', a relatat revista germană. Sistemul de apărare antiaeriană sino-rus ar fi capabil să 'combată proiectile hipersonice în ultima fază a zborului, la o altitudine de până la 40 de kilometri, precum și rachete balistice cu o rază de acțiune de până la 4.000 de kilometri', potrivit Der Spiegel, care a menționat că Beijingul se pregătește de ani de zile pentru un conflict militar cu SUA în Oceanul Pacific. Cooperare împotriva Starlink în ceea ce privește inițiativa 'anti-Starlink' despre care informează investigația jurnalistică, aceasta indică faptul că 'experți chinezi de rang înalt' le-au propus partenerilor lor ruși, într-o întâlnire secretă care a avut loc în 2023, să formuleze un răspuns la tehnologia companiei lui Musk, considerată 'revoluționară' pe câmpul de luptă. Confruntați cu acest 'război american de înaltă tehnologie' și cu 'amenințarea Starlink', sunt necesare 'contramăsuri' comune, conform unuia dintre documentele întâlnirii, citat de Der Spiegel. Acest document abordează modul de contracarare a tehnologiei satelitare americane cu viruși informatici, dacă este posibil, sau prin 'spoofing', termen care se referă la furtul de identitate pentru a accesa un serviciu digital precum cel oferite de Starlink. 'Există indicii că, de atunci (2023), s-a tot lucrat la planurile împotriva Starlink', a remarcat Der Spiegel, făcând aluzie la cooperarea dintre ruși și chinezi în acest domeniu. Documentele lor privind contramăsurile 'anti-Starlink' includ măsuri precum interferența cu sistemul, încetinirea acestuia și chiar 'distrugerea sateliților inamici'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Rusia a folosit drone mici, care nu pot fi bruiate, pentru a lovi transformatoarele electrice în #Ucraina
Rusia a folosit drone de mici dimensiuni, pilotate prin cabluri de fibră optică, pentru a ocoli sistemele de apărare ucrainene și a avaria transformatoarele electrice de înaltă tensiune din regiunea Sumî (în nordul Ucrainei) în apropiere de linia frontului, arată o analiză din surse deschise, citată vineri de Reuters. Imaginile cu noua serie de atacuri, care au fost publicate pe rețelele sociale rusești, au fost verificate de Centrul pentru Reziliența Informațională (CIR) un grup de investigații bazat pe surse deschise (open-source), cu sediul la Londra, și confirmate de Reuters. Rusia bombardează cu regularitate instalații energetice ucrainene, mai ales în zonele din apropierea frontului. Autoritățile ucrainene au acoperit transformatoarele de înaltă tensiune cu sarcofage uriașe de beton și plase antidronă. Regiunile ucrainene din zona frontului dispun de asemenea de sisteme de război electronic concepute pentru a perturba semnalele radio care controlează dronele. Cu toate acestea, dronele (FPV), mici și agile, pilotate prin cablu de fibră optică, sunt imune la interferențele de semnal atât timp cât cablul lor subțire și translucid nu este tăiat sau agățat. Joshua Scriven, investigator la CIR, a declarat că rușii creează găuri în plasa de protecție, rupând-o cu o primă dronă, înainte de a trimite o a doua prin acea breșă. încă din mai, Rusia utilizează acest tip de drone pentru a se orienta în jurul vastelor structuri ale sarcofagului ce îmbracă transformatorul și pentru a-și croi drum prin orificiile de ventilație până la echipamentul central: autotransformatorul. Scoaterea din uz a autotransformatorului, care într-o substație de 330 de kilovolți valorează aproximativ 3,5 milioane de dolari, duce la oprirea întregii unități de transformare, a declarat Oleksandr Harcenko, directorul Centrului de cercetare în domeniul energiei din Kiev. 'Cred că au început să le folosească din cauza acestor sarcofage de protecție. Acestea oferă protecție împotriva rachetelor și a dronelor Shahed (de mare capacitate)', a spus Scriven. O dronă FPV cu fibră optică poate să coste doar 2.000 de dolari. Atacurile par să facă parte dintr-o strategie generală a Rusiei de a izola regiunile ucrainene din apropierea zonei frontului, nu departe de frontiera cu Rusia, de rețeaua națională de energie electrică și de a le lăsa apoi fără curent prin atacarea centralelor electrice locale, apreciază expertul citat. 'Obiectivul Rusiei este să terorizeze populația și să facă viața în regiunile de frontieră insuportabilă', a declarat miercuri ministrul apărării ucrainean Mihailo Fedorov. Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare împotriva unor comandanți militari ruși de rang înalt pentru atacurile asupra rețelei electrice a Ucrainei între 2022 și 2023. Rusia neagă că ar fi viza obiective civile în Ucraina și susține că toate atacurile sale au scop militar, potrivit Reuters. AGERPRES/(AS-redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu) ***Explicaţie foto: Fibra optică utilizată pentru controlul de la distanță al dronelor FPV rusești, pe linia frontului, în Ucraina, pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei, în regiunea Donețk. Atât trupele ucrainene, cât și cele rusești folosesc drone controlate prin fibră optică pentru a ocoli bruiajul războiului electronic, lăsând în urmă miile de cabluri optice ultra-subțiri încurcate în copaci și împrăștiate pe teren în regiunile ucrainene de pe linia frontului.
UE declanșează procedura de deficit excesiv împotriva Bulgariei
Consiliul Uniunii Europene a declanșat vineri procedura de deficit excesiv (PDE) împotriva Bulgariei, dând curs recomandării din iunie în acest sens a Comisiei Europene, informează dpa. Obiectivul EDP este de a constrânge statele membre ale UE să aplice politici fiscale solide și să asigure stabilitatea zonei euro. Deficitul Bulgariei este de 4,1% din produsul intern brut conform prognozei pe anul curent și trebuie să revină până în 2029 sub limita maximă de 3% impusă de UE. Consiliul a arătat că EDP a fost declanșată de perspectiva depășirii plafonului și în 2027. Unele țări sunt exceptate în prezent de la limita de îndatorare conform unei reglementări speciale privind cheltuielile de apărare, dar comunicatul de vineri al Consiliului consemnează că 'utilizarea de către Bulgaria a clauzei derogatorii naționale pentru cheltuielile de apărare (...) nu explică în întregime depășirea pragului de 3%'. La începutul ședinței de joi a guvernului de la Sofia, premierul bulgar Rumen Radev a afirmat că a 'moștenit o vistierie jefuită'. La summitul NATO de la Ankara, el le explicase aliaților că Bulgaria va sprijini Ucraina conform capacităților disponibile, însă în prezent acestea sunt nule. Ca urmare a crizei guvernamentale din 2025-2026, statul bulgar funcționează încă pe baza bugetului de anul trecut, prelungit, deși noul guvern de centru-stânga a propus parlamentului un proiect de buget pe anul acesta. Pe lângă limita de 3% din PIB pentru împrumuturile noi, regulile UE prevăd și că datoria publică a statelor membre nu trebuie să depășească 60% din PIB. în prezent, sunt vizate de proceduri de deficit excesiv Austria, Belgia, Finlanda, Franța,Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Ada Vîlceanu)
Ungaria se va alătura EPPO, anunță Comisia Europeană
Ungaria, care este pe cale să obțină fonduri vitale din partea UE demonstrând că luptă împotriva corupției, se va alătura Parchetului European (EPPO), a declarat vineri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, informează Reuters și MTI. 'Acesta este un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției. Poporul Ungariei va avea acum o garanție pentru a se asigura că fondurile UE funcționează în interesul său', a apreciat Ursula von der Leyen într-un comunicat. Șefa executivului european a declarat în luna mai că, în urma unei întâlniri cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, Uniunea Europeană va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Budapesta, bani care fuseseră reținuți anterior din cauza preocupărilor legate de corupție. Aderarea Ungariei reflectă noul său angajament de a restabili statul de drept, se arată în comunicatul de vineri al Comisiei Europene. Până acum, 24 dintre cele 27 de țări membre ale UE participau la EPPO, excepțiile fiind, pe lângă Ungaria, Irlanda și Danemarca. Ungaria va deveni cel de-al 25-lea stat membru al instituției, iar EPPO își va stabili o reprezentanță permanentă în țară. Decizia va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea sa în jurnalul oficial al UE. Autoritățile ungare trebuie apoi să propună trei candidați pentru funcția de procuror european din partea Ungariei. Consiliul European va numi ulterior unul dintre acești candidați, după consultarea unui grup independent de experți. Parchetul European (EPPO) are misiunea de a investiga și de a urmări fraudele, actele de corupție și alte infracțiuni financiare care afectează bugetul UE, consolidând astfel protecția fondurilor Uniunii. Autoritățile ungare trebuie să asigure personalul și condițiile materiale necesare pentru funcționarea EPPO în Ungaria. Competența acestuia va viza de asemenea, în mod retroactiv, infracțiunile implicând fonduri UE și care au fost comise în Ungaria după 1 iunie 2021, data la care EPPO și-a început activitatea.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Ady Ivaşcu)
Înot: Ștafeta feminină de 4x200 m liber a României, locul 5 la Europenele de juniori
Ștafeta feminin de 4x200 m liber a României, compusă din Andreea Luiza Comna, Ana Maria Sibișeanu, Rebeca Craioveanu și Diana Stiger, s-a clasat pe locul al cincilea, joi, la Campionatele Europene de înot pentru juniori de la Munchen, cu timpul de 8 min 06 sec 87/100. Diana Stiger a încheiat pe locul al șaselea finala la 1.500 m liber feminin (16:41.08 min), după ce încheiase seriile cu al doilea timp. Matei Cristian State a ocupat locul șapte în finala probei de 200 m mixt masculin (2:02.08). La 200 m spate feminin Aissia Prisecariu s-a calificat în finală cu al treilea timp din semifinale (2:12.18). Daria Asaftei a prins și ea finala, la 200 m bras feminin, cu al șaselea timp din semifinale (2:29.17). Tudor Andrei Iordache a fost cronometrat cu al 16-lea timp din semifinale la 200 m spate masculin (2:05.20), ratând calificarea în finală. La 200 m spate feminin, Ana Rozorea a fost înregistrată cu al 28-lea timp din serii (2:19.86). La 100 m fluture masculin, Mihnea Andrei Pop (54.57) și Rareș Matei Roșu (54.85) nu au trecut de serii, încheind cu al 27-lea, respectiv al 32-lea timp. România are o singură medalie până acum, aurul obținut miercuri de Daria Silișteanu la 50 m spate. România participă cu 17 sportivi la Europenele de înot pentru juniori (7-17 iulie). AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Alexandru Cojocaru )
Kievul este 'încă departe de o cotitură în război', consideră comandantul șef al armatei ucrainene
Kievul este încă 'departe de a fi produs o cotitură în război', chiar dacă trupele ruse și-au încetinit semnificativ ritmul pe frontul din Ucraina în primul semestru al anului 2026, a apreciat vineri comandantul șef al armatei ucrainene Oleksandr Sîrski, citat de AFP. Șeful armatei ucrainene a apreciat într-un bilanț publicat vineri pe Telegram că Rusia a eșuat în a-și atinge obiectivele ofensivei sale, în condițiile în care Moscova a beneficiat de 'aproape dublul efectivelor și al echipamentelor'. Forțele ruse, potrivit lui, care desfășurau anterior 'operațiuni ofensive intense pe 13 axe', continuă acum doar pe 'șase sau șapte' cel mult și suferă pierderi grele, în timp ce Kievul aplică o 'strategie de epuizare' a adversarului. Sîrski a menționat, de asemenea, atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune care au vizat 697 de ținte în Rusia de la începutul anului, provocând, potrivit acestuia, pierderi economice directe și indirecte de peste 6,1 miliarde de dolari (aproximativ 5,3 miliarde de euro). Loviturile ucrainene asupra infrastructurilor petroliere ruse din ultimele luni au provocat penurii de carburant în numeroase regiuni ruse și în Crimeea, peninsulă ucraineană anexată ilegal de Rusia în 2014. Cu toate acestea, comandantul șef al armatei ucrainene a avertizat că Moscova continuă să-și urmărească obiectivele militare în regiunile din estul Ucrainei. 'Intensitatea loviturilor cu rachete și drone nu încetează să crească, la fel și utilizarea bombelor aeriene ghidate și numărul crimelor comise împotriva populației civile', a adăugat el, afirmând că 'inamicul nu trebuie subestimat'. Aceste declarații intervin la două zile după summitul NATO de la Ankara, unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a obținut noi angajamente occidentale în materie de apărare antiaeriană. Președintele american Donald Trump și-a anunțat în special acordul său de principiu de a autoriza Ucraina să producă sub licență rachete interceptoare Patriot, considerate indispensabile pentru contracararea rachetelor balistice rusești. AGERPRES/(AS - redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
SUA: Trump nu promulgă o lege care facilitează construcția de locuințe, dar nici nu o blochează prin veto
Președintele american Donald Trump și-a reafirmat vineri refuzul de a promulga o lege care facilitează construcția de noi locuințe, nemulțumirea sa fiind legată de neadoptarea unui proiect de lege separat care impune identificarea alegătorilor la vot, însă legea va intra în vigoare la miezul nopții chiar și fără semnătura lui Trump, care s-a abținut totuși să o blocheze prin veto de teama că republicanii ar putea fi sancționați de electorat în noiembrie la alegerile de la jumătatea mandatului, relatează agențiile AFP și Reuters. într-o postare pe social media, Trump a scris că nu semnează legea privind locuințele, ca gest de 'protest față de faptul că Senatul SUA nu este capabil să treacă Legea SAVE America'. Păstrând în amintire impresia că a fost furat la urne în alegerile pe care le-a pierdut în anul 2020, Trump cere de mai multe săptămâni ca Legea SAVE America să fie adoptată de Congres. Această lege le-ar impune alegătorilor să furnizeze dovada cetățeniei americane pentru a se înregistra în vederea votului și să prezinte un act de identitate atunci când votează în alegerile federale. O caracteristică unică a Statelor Unite este că 14 state din componența acestei țări, inclusiv California și New York, nu solicită niciun act de identitate pentru a vota. Susținătorii legii SAVE America subliniază că acest act normativ consolidează securitatea alegerilor, în timp ce criticii săi invocă drept argumente împotriva acestei legi faptul că este oricum ilegal ca un cetățean străin să voteze în alegerile din SUA și că va fi restricționat dreptul la vot pentru milioane de americani, mai ales cei proveniți din rândul minorităților, în special afro-americanii. Deși condiționase promulgarea legii locuințelor de adoptarea acestei legi electorale, Trump s-a abținut să-și exercite veto-ul prezidențial pentru a o bloca pe prima, care a fost adoptată cu un larg sprijin bipartizan în Congres și este de mare interes pentru alegerile de la jumătatea mandatului, în timp ce alegătorii americani sunt tot mai nemulțumiți de inflație și scăderea nivelului de trai, într-o țară cunoscută pentru costul ridicat al spațiilor locative. Noua lege privind locuințele are ca obiectiv principal să faciliteze construcția de noi spații de locuit, în special prin relaxarea unor norme și scurtarea termenelor de realizare a evaluării impactului de mediu. De asemenea, vor fi oferite stimulente financiare federale comunităților care construiesc mai multe locuințe noi. Pe de altă parte, această lege interzice marilor fonduri de investiții să cumpere locuințe individuale, lucru ce ar trebui să permită mai multor familii să devină proprietare de locuințe și limitează influența Wall Street asupra pieței imobiliare.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)
UPDATE Atentate la Damasc: Celula responsabilă pentru explozii era afiliată SI (autorități)
Autoritățile siriene au anunțat joi seară arestarea membrilor unei celule 'afiliate organizației Stat Islamic' (SI) responsabili pentru cele două atentate cu bombă care au avut loc marți la Damasc în timpul vizitei președintelui francez Emmanuel Macron, transmite AFP. 'Celula responsabilă pentru atacurile teroriste care au vizat Damascul în urmă cu două zile este acum în mâinile noastre', a declarat pe X ministrul de interne Anas Khattab. Odată ce ancheta va fi finalizată, vom dezvălui publicului identitatea membrilor celulei, rolul lor, precum și afilierile acestora', a adăugat ministrul de interne. Ahmad al-Dalati, șeful securității interne pentru regiunea Damasc, a declarat ulterior la televiziunea de stat siriană că primele investigații au arătat că 'celula era afiliată grupului SI (Stat Islamic)'. Presupușii autori au fost arestați simultan în 'diferite locuri din Damasc și din împrejurimi', precizase mai devreme un comunicat al ministerului, citând în mod specific patru cartiere. Două dintre acestea adăpostesc membri ai comunității alauite, din care provine clanul fostului președinte Bashar al-Assad. O persoană a murit și alte 36 au fost rănite în explozia aproape simultană a două bombe artizanale, marți dimineață, amplasate în apropierea hotelului unde președintele Macron fusese cazat pe timpul nopții. în acel moment, șeful statului francez plecase deja pentru a discuta cu omologul său sirian, Ahmad al-Sharaa. Aceasta a fost prima vizită a unui lider al unei puteri occidentale de la venirea la putere a unei coaliții islamiste după mai bine de 13 ani de război civil. ***ORA 00:01 Atentate la Damasc: Autoritățile afirmă că i-au arestat pe responsabili Autoritățile siriene au anunțat joi seară arestarea responsabililor pentru cele două atentate cu bombă care au avut loc marți la Damasc în timpul vizitei președintelui francez Emmanuel Macron, transmite AFP. 'Celula responsabilă pentru atacurile teroriste care au vizat Damascul în urmă cu două zile este acum în mâinile noastre', a declarat pe X ministrul de interne Anas Khattab. 'Odată ce ancheta va fi finalizată, vom dezvălui publicului identitatea membrilor celulei, rolul lor, precum și afilierile acestora', a adăugat ministrul de interne. Presupușii autori au fost arestați simultan în 'diferite locuri din Damasc și din împrejurimi', a precizat ulterior un comunicat al ministerului, citând în mod specific patru cartiere. Două dintre acestea adăpostesc membri ai comunității alauite, din care provine clanul fostului președinte Bashar al-Assad. O persoană a murit și alte 36 au fost rănite în explozia aproape simultană a două bombe artizanale, marți dimineață, amplasate în apropierea hotelului unde președintele Macron fusese cazat pe timpul nopții. în acel moment, șeful statului francez plecase deja pentru a discuta cu omologul său sirian, Ahmad al-Sharaa. Aceasta a fost prima vizită a unui lider al unei puteri occidentale de la venirea la putere a unei coaliții islamiste după mai bine de 13 ani de război civil. AGERPRES/(AS - redactor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Al Arabiya English/X ***UPDATE-ul este realizat în baza ştirilor AGERPRES, orele indicate reprezentând momentul difuzării ştirilor pe fluxul agenţiei.
VIDEO În căutare de parteneri, Canada nu vrea 'să dea lecții' Riadului cu privire la drepturile omului
Canada, în căutare de noi parteneri pe fondul tensiunilor cu Washingtonul, vrea să dezvolte relații cu Arabia Saudită și nu îi va 'da lecții de la distanță' cu privire la drepturile omului, a declarat joi prim-ministrul său, Mark Carney, aflat în vizită în această țară, notează AFP. Această deplasare a lui Mark
Tapiseria de la Bayeux și-a început călătoria istorică spre Londra
Tapiseria de la Bayeux a început joi călătoria sa istorică și sub strictă supraveghere spre Londra, unde va rămâne sub formă de împrumut, timp de un an, la British Museum, pentru a fi expusă în fața publicului, au dezvăluit surse familiarizate cu acest transfer intens mediatizat, citate de AFP. Fragilizată de trecerea anilor, această broderie din secolul al XI-lea, cu o lungime de aproape 70 de metri, a părăsit camera sa specială dintr-un muzeu din Bayeux, în vestul Franței, într-un container cu pereți dubli, conceput special pentru a reduce vibrațiile în timpul transportului cu camionul spre Regatul Unit. La finalul periplului, această creație unică, ce narează cucerirea Angliei de către regele normand William Cuceritorul în anul 1066, va fi recepționată de British Museum, care o va expune pe o suprafață plană din 10 septembrie 2026 până pe 11 iulie 2027. Acest împrumut artistic neobișnuit a fost anunțat în iulie 2025 de președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru 'a revitaliza relația culturală' cu Regatul Unit, la zece ani după Brexit. Transferul celebrei tapiserii, finanțat în întregime de Regatul Unit contra unei sume ce nu a fost dezvăluită public, a stârnit îngrijorări puternice în rândul unor experți și apărători ai patrimoniului din Franța, care se temeau de o degradare ireversibilă a unei opere de artă deja fragilizate din cauza a 30 de rupturi nestabilizate și aproape 10.000 de găuri. La sfârșitul anului 2021, un studiu realizat de experți în restaurare a avertizat asupra 'riscurilor suplimentare' pe care un transport cu o durată de peste o oră le-ar fi implicat pentru această broderie din lână cusută pe o pânză de in, fină ca o dantelă. Provocare logistică Pentru a accepta provocarea logistică impusă de un transfer dincolo de Canalul Mânecii, mai multe studii tehnice au fost necesare și două călătorii cu rol de testare au fost întreprinse cu o reproducere în mărime naturală a celebrei tapiserii. Potrivit proiectanților săi, containerul cu pereți dubli în care opera de artă a fost plasată va permite reducerea cu 96% a vibrațiilor asociate transportului - unul dintre principalele riscuri pentru conservare - și menținerea tapiseriei la o temperatură constantă de 20°C și o umiditate de 50%. 'Nimic, absolut nimic nu a fost lăsat la mâna hazardului', a declarat la începutul lunii iunie ministrul francez al Culturii, Catherine Pegard, respingând 'suspiciunile de incompetență'. în septembrie 2025, o foarte delicată operațiune a fost deja necesară pentru a scoate Tapiseria de la Bayeux din muzeul său, pe care aceasta nu îl mai părăsise din 1983 și care a fost închis de atunci pentru lucrări de renovare. 'Toată lumea vrea să protejeze siguranța acestui obiect incredibil de fragil', a declarat în această săptămână Peter Ricketts, care coordonează transportul din partea britanicilor. 'Când tapiseria va fi pregătită să fie expusă, vrem ca milioane de oameni să o vadă', a adăugat el. Primele bilete pentru expoziția londoneză de la British Museum s-au epuizat încă de la punerea lor în vânzare la începutul lunii iulie. Un împrumut al tapiseriei la Londra a fost luat în considerare de două ori, însă fără succes: în 1953 pentru încoronarea reginei Elisabeta a II-a și în 1966 cu ocazia celei de-a 900-a aniversări a Bătăliei de la Hastings. Semn al valorii imense a acestei creații unice, Regatul Unit s-a angajat să achite 800 de milioane de lire sterline (aproximativ 917,9 milioane de euro) în cazul unei degradări majore a Tapiseriei de la Bayeux. Regatul Unit a acceptat, de asemenea, să trimită cu titlu de împrumut în Franța mai multe piese din Tezaurul de la Sutton Hoo - artefacte funerare ale unui căpetenii saxone din secolul al VII-lea - și desene din perioada Renașterii, care vor fi expuse în vestul țării. După revenirea în Franța, preconizată pentru anul 2027, se estimează că tapiseria va ajunge înapoi la muzeul său din Bayeux înainte de a fi supusă unui proces delicat de restaurare - un proiect aflat de mult timp în faza de planificare, dar care a fost amânat de mai multe ori. Potrivit autorităților franceze, restaurarea urmează să înceapă în 2028 și s-ar putea desfășura chiar în incinta muzeului și în prezența publicului, pentru a evita necesitatea unei noi mutări a tapiseriei. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Alexandru Cojocaru)