Lumea muncii se schimbă mai repede decât mecanismele și instituțiile existente, în condițiile în care inteligența artificială transformă profesii, digitalizarea schimbă modul în care lucrăm, iar tranziția verde schimbă industrii, a declarat, luni, chestorul Camerei Deputaților, Simona Bucura-Oprescu.
'Lumea muncii se schimbă mai repede decât mecanismele și instituțiile pe care le gestionăm. Inteligența artificială transformă profesii, digitalizarea schimbă modul în care lucrăm, tranziția verde schimbă industrii, migrația modifică piețele muncii, iar evoluțiile demografice schimbă structurile societății. În acest context, întrebarea esențială este cum facem ca omul să nu devină variabila de ajustare a acestor transformări', a afirmat Bucura-Oprescu, la Adunarea Generală a Uniunii Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare Francofone (UCESIF).
Ea a subliniat că investițiile, competitivitatea și productivitatea trebuie însoțite de încredere și de implicarea oamenilor în luarea deciziilor.
'În primul rând, avem nevoie de investiții, de competitivitate și productivitate, dar avem nevoie în egală măsură de încredere și umanitate. Iar încrederea nu se construiește prin decizii luate în locul oamenilor, ci de fiecare dată prin dialog, participare, astfel încât oamenii, societățile, să simtă că sunt cu adevărat implicați în luarea deciziilor. Iar aici, cel mai important rol este al dumneavoastră, al partenerilor sociali, fie că reprezentați lucrătorii, fie că reprezentați antreprenorii', a spus aceasta.
Bucura-Oprescu s-a referit și la schimbările demografice, arătând că îmbătrânirea populației reprezintă una dintre marile provocări pentru Uniunea Europeană.
'Pentru noi, în Uniunea Europeană, una dintre marile provocări o reprezintă îmbătrânirea populației. În România, între 2005 și 2025, vârsta mediană a populației a crescut cu 8,6 ani. În multe state africane este aproape invers. Între 10 și 12 milioane de tineri intră anual pe piețele muncii, în timp ce economia creează aproximativ 3 milioane de locuri de muncă formale. Sunt realități total diferite, dar care ne transmit aceeași lecție. Politicile privind educarea, ocuparea, formarea profesională, protecția socială și dezvoltarea economică trebuie întotdeauna gândite împreună. Aici văd cea mai mare oportunitate a lumii francofone și a colaborării, a cooperării francofone. Francofonia este un spațiu divers, dar cu un important numitor comun', a susținut chestorul Camerei Deputaților.
Ea a afirmat că dialogul social trebuie să evolueze odată cu transformările din lumea muncii și să includă teme precum inteligența artificială, recalificarea și dezvoltarea competențelor.
'Trebuie să acceptăm că dialogul social trebuie să se schimbe, să se îmbunătățească odată cu lumea muncii. Nu mai putem discuta doar despre salarii, contracte de muncă și relații de muncă în sensul tradițional. Trebuie să vorbim și despre cât de mult ne impactează inteligența artificială, schimbarea algoritmilor la locul de muncă. Despre recalificare, despre îmbunătățirea abilităților și competențelor, fiindcă meseriile se transformă în funcție de nevoile societăților noastre', a mai spus Simona Bucura-Oprescu.
Consiliul Economic și Social (CES) organizează, în perioada 28-30 septembrie 2026, la București, Adunarea Generală a UCESIF și Forumul Dialogului Social Francofon, evenimente dedicate rolului partenerilor reprezentativi ai dialogului social și civic în diplomația socială, economică și culturală.
Tot luni, se va desfășura Adunarea Generală a UCESIF, în cadrul căreia va fi dezbătută tema celui de-al XX-lea Summit al Francofoniei, 'Pacea, vector al dezvoltării durabile în spațiul francofon', urmând să fie adoptat punctul de vedere al UCESIF care va fi prezentat la summitul de la Phnom Penh, în perioada 14-16 noiembrie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Citeşte şi:
* Fudulea (CES): Dialogul și consensul sunt arma noastră cea mai puternică
