România ar putea intra, începând din toamna acestui an, într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc, iar țara ar putea traversa în următoarele 12 luni aproximativ 12 manifestări de criză, potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Printre riscurile identificate de AEI se numără creșterea prețurilor la energia electrică și gaze, probleme de adecvanță a sistemului electric, dificultăți de aprovizionare cu gaze, prețuri ridicate la motorină, benzină și GPL, scumpirea transportului aerian, inflația și creșterea costului vieții, presiunile asupra bugetului public și fiscalității, costurile mai mari de finanțare a statului, problemele din agricultură și sectorul alimentar, precum și o posibilă criză socială, politică și de încredere.
'Important: o criză a prețurilor este foarte probabilă, în timp ce o criză fizică de aprovizionare nu este inevitabilă', se menționează în analiza citată.
În ceea ce privește energia electrică, AEI apreciază că România nu duce lipsă de capacități instalate, dar are, în anumite intervale, un deficit de putere controlabilă disponibilă. Problemele identificate includ capacități pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente sau întârziate, dependența hidroenergiei de rezervele de apă, opriri planificate sau accidentale ale reactoarelor nucleare și congestii în rețele.
Asociația nu anticipează un blackout național ca scenariu de bază, dar estimează posibilitatea unor prețuri foarte mari în anumite intervale, importuri apropiate de limita tehnică, intervenții administrative, întreruperi locale provocate de vreme și reducerea unor consumuri industriale în cazul suprapunerii unor factori precum gerul, lipsa vântului și indisponibilitățile tehnice.
În cazul gazelor, AEI estimează o criză de preț ca fiind foarte probabilă, în timp ce o criză fizică ar depinde de evoluția temperaturilor și de o serie de factori. Depozitele României erau, la începutul lunii septembrie, la aproximativ 62,8%, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul de anul trecut, potrivit analizei.
Motorina este considerată de AEI un factor care poate transmite presiunile din sectorul energetic în economie, prin impactul asupra agriculturii, construcțiilor, transportului de marfă, distribuției alimentare, serviciilor publice și industriei.
În plan fiscal, analiza citează estimarea Comisiei Europene privind un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și o datorie publică ce ar putea ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Potrivit AEI, statul va trebui să gestioneze simultan presiunile generate de prețurile energiei, taxarea carburanților, sprijinirea agriculturii, finanțarea apărării, plata dobânzilor și cofinanțarea investițiilor europene, în condițiile în care trebuie să reducă deficitul.
În ceea ce privește ratingul de țară, AEI arată că România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar S&P a menținut ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare nu este considerată inevitabilă, însă creșterea percepției de risc ar putea duce la dobânzi mai mari pentru stat și la costuri de creditare mai ridicate pentru companii și populație.
Analiza estimează, de asemenea, că problemele din agricultură și sectorul alimentar se vor manifesta în principal prin creșterea prețurilor, pe fondul efectelor secetei și căldurii asupra porumbului și culturilor de primăvară.
AEI identifică și riscuri suplimentare pentru lichiditatea companiilor, investițiile publice, absorbția fondurilor europene, sărăcia energetică și încrederea populației.
Potrivit AEI, scenariul cel mai probabil nu este lipsa completă a energiei, gazelor, carburanților sau alimentelor, ci asigurarea cantităților necesare la prețuri tot mai ridicate, cu transferarea costurilor către deficitul bugetar, datorie, taxe și nivelul de trai.
Pentru prevenirea acestor riscuri, AEI propune 12 măsuri, între care: accelerarea dezvoltării capacităților de producție a energiei, un plan național de securitate a gazelor, constituirea unei rezerve strategice de carburanți, protecție socială țintită, dezvoltarea contractelor energetice pe termen lung, protejarea investițiilor esențiale, sprijinirea IMM-urilor afectate de costurile energiei și dobânzi, refacerea infrastructurii de irigații și gestionarea rezervelor de apă, protejarea fondurilor europene și un program național de eficiență energetică.
'România nu are nevoie de un Guvern al compensațiilor, are nevoie de un Guvern al prevenirii și un Plan energetic pragmatic pentru 2030', este concluzia președintelui AEI, Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
AEI: România ar putea intra într-o 'policriză' cu 12 manifestări în următoarele 12 luni
Conţinutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANM: Vreme de toamnă, cu ploi în unele regiuni, lapoviță și ninsoare în zona montană înaltă, în următoarele două săptămâni
Valorile maxime de temperatură vor fi caracteristice acestei perioade, la final de septembrie și început de octombrie, la nivelul întregii țări, în timp ce precipitațiile vor fi mai însemnate cantitativ în Transilvania, Maramureș, Moldova și Muntenia, iar în zona montană înaltă se vor semnala, trecător, inclusiv lapoviță și n
Vlăsceanu (HENRO): Sectorul energetic se află într-un moment de criză; încercările de a rezolva problemele de pe o zi pe alta nu prea merg
Sectorul energetic se află într-un moment de criză, de data aceasta declarată, iar deciziile luate de-a lungul anilor și încercările de a rezolva problemele pompieristic, de pe o zi pe alta, în energie nu prea merg, a declarat, luni, la directoarea executivă a Asociației Producătorilor de Energie Electrică - HENRO, Silvia Vlăsceanu.
Consiliul Concurenței a autorizat preluarea a 18 farmacii Marcos Provit de către Dr. Max SRL
Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Dr.Max SRL intenționează să preia controlul asupra activității desfășurate de 18 farmacii operate anterior de grupul Marcos Provit, conform unui comunicat al organizației. Dr.Max SRL este o societate activă pe piața comerțului cu amănuntul de produse farmaceutice și parafarmaceutice. Dr.Ma
România, printre țările UE în care a scăzut numărul zborurilor comerciale în luna august
în perioada iunie-august 2026, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au avut loc peste două milioane de zboruri comerciale, cea mai aglomerată lună fiind iulie, cu 709.931 de zboruri, ceea ce înseamnă o creștere anuală de 2,8% și una de 5,7% comparativ cu situația din luna iulie 2024, arată datele publicate luni de Eurostat.
Bende Sandor: Ungaria și Bulgaria răcesc centralele nucleare din aceeași Dunăre; în România,vinovatul se pierde undeva pe drum
Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Bende Sandor, a criticat, luni, situația de la Cernavodă, în condițiile în care Ungaria nu și-a oprit centrala de la Paks nici la debite mult mai mici ale Dunării, iar Bulgaria continuă să răcească centrala de la Kozlodui 'din aceeași Dunăre' și exportă energie către Rom&ac
O treime dintre români spun că viața lor s-a înrăutățit; presiunea financiară, principalul obstacol (studiu)
Aproape o treime dintre români consideră că propria calitate a vieții a scăzut în ultimul an, iar presiunea financiară generată de nivelul redus al veniturilor și de creșterea prețurilor și taxelor a devenit principalul obstacol perceput în calea unei vieți mai bune, potrivit celei de-a doua ediții a Barometrului Percepției Bunăstării Românilo
Bușoi: Cât timp UE nu găsește o soluție de reducere a costurilor la electricitate, va fi dificil ca noi să avem prețuri mai mici
Stocarea este una dintre soluțiile la care trebuie să lucrăm mai intens, dar cât timp Uniunea Europeană nu găsește o soluție pentru a reduce costurile la electricitate, va fi dificil ca noi să avem o zonă în care prețurile să fie semnificativ mai mici, a declarat, luni, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, la conferința 'Energia
Buzoianu: Programul de stocare a energiei în baterii, pe care îl lansăm anul acesta, va ajuta la scăderea prețului pe piață
Programul dedicat stocării de energie fotovoltaică în baterii, ce va fi lansat anul acesta, va ajuta la scăderea prețului pe piață, a declarat, luni, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, la conferința 'Energia în priză'. 'Ar fi cumva arogant să vă explic eu despre furnizare și despre piața voastră ene