Cristina Dascălu (deputat AUR): 'Cât costă pacea atunci când deciziile se iau departe de oamenii care suportă consecințele?'

'21 septembrie oferă lumii prilejul de a vorbi despre pace. Pentru România, această zi are o semnificație aparte. Războiul se desfășoară la câteva sute de kilometri de frontierele noastre, iar efectele sale au intrat deja în viața economică, socială și de securitate a Europei.

În Ucraina, primele opt luni ale anului 2026 au adus 2.222 de civili uciși și 13.058 răniți, potrivit Misiunii ONU pentru Drepturile Omului. Numai în august au fost documentate cel puțin 372 de persoane ucise și 2.349 rănite. Organizația Națiunilor Unite arată că numărul victimelor civile din ianuarie-august 2026 a fost cu 55% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În asemenea împrejurări, pacea încetează să fie o formulă diplomatică și devine o problemă de politică publică. Ea se vede în prețul energiei, în siguranța frontierelor, în bugetele statelor, în protecția populației, în migrație, în securitatea alimentară și în perspectiva pe care fiecare familie o are asupra zilei de mâine.

România se află într-o poziție aparte. Suntem stat membru al Uniunii Europene și al NATO, țară de frontieră a spațiului euroatlantic și vecină cu Ucraina. În același timp, societatea românească traversează propriile dificultăți, presiune asupra veniturilor, costuri ridicate pentru gospodării și companii, probleme persistente în sistemele publice și nevoia de investiții în infrastructură, educație și sănătate.

De aici pornește întrebarea pe care Guvernul trebuie să o audă și, evident, să și răspundă. Care este strategia României pentru pace, securitate și protejarea interesului național într-o regiune aflată în război?

O a doua întrebare privește banul public. Care este costul total suportat de România pentru măsurile generate de conflictul din vecinătate și ce parte din aceste cheltuieli este acoperită din fonduri europene sau alte mecanisme internaționale? Transparența financiară reprezintă o condiție firească într-un stat în care fiecare leu bugetar trebuie justificat în fața cetățenilor.

A treia întrebare privește siguranța. Ce capacitate are România, în mod concret, de a proteja populația civilă, infrastructura critică, frontiera și comunitățile aflate în proximitatea zonelor expuse unor incidente militare? Pacea se construiește și prin instituții pregătite, prin infrastructură sigură și prin capacitatea statului de a reacționa rapid atunci când apar riscuri.

A patra întrebare privește diplomația. Ce obiective urmărește România în cadrul european și euroatlantic pentru încetarea războiului și pentru construirea unei soluții politice durabile? Tema oficială a Zilei Internaționale a Păcii din 2026 este 'Invest in Peace: For Everyone, Everywhere, Every Day', iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a indicat diplomația, dialogul, negocierea și consolidarea instituțiilor drept instrumente ale păcii.

A cincea întrebare se îndreaptă către viitorul României, ce înseamnă, pentru statul român, reconstrucția păcii din perspectiva intereselor economice, energetice, agricole și de securitate ale propriilor cetățeni? O eventuală perioadă de pace în regiune va deschide o nouă etapă, iar România trebuie să aibă propriile obiective clare privind infrastructura regională, comerțul, agricultura, energia, transporturile și reconstrucția zonelor afectate de război.

21 septembrie ne amintește că prețul războiului se numără în vieți, iar valoarea păcii se măsoară în viitorul pe care reușim să-l păstrăm pentru copiii noștri', a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR.

Departamentul de comunicare al Alianței pentru Unirea Românilor