Documentare
Fii informat, rămâi conectat cu realitatea din România
DOCUMENTAR: Fostul jucător profesionist de tenis Roger Federer împlinește 45 de ani (8 august)
Roger Federer este unul dintre cei mai eleganți și compleți jucători din istoria tenisului. Născut la 8 august 1981 în Basel, Elveția, potrivit www.rogerfederer.com, a dominat circuitul ATP timp de aproape două decenii, redefinind standardele excelenței în 'sportul alb'. Pasionat de
8 august - Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)
Ziua ASEAN, sărbătorită anual pe 8 august, marchează fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) în 1967, odată cu semnarea Declarației ASEAN, cunoscută și sub numele de Declarația de la Bangkok. ASEAN a jucat un rol vital în promovarea creșterii economice, a progresului social și a dezvoltării culturale în regiune. Celebrarea Zilei ASEAN evidențiază realizările și eforturile continue ale organizației de a promova unitatea și colaborarea între țările sale membre. (sursa: https://asean.org) Pe 8 august 1967, viceprim-ministrul Malaeziei, împreună cu miniștrii de externe ai Indoneziei, Filipinelor, Singapore și Thailandei s-au reunit, după mai multe zile de negocieri, în sala principală a clădirii Departamentului de Afaceri Externe din Bangkok, Thailanda, și au semnat un document. în virtutea acestui document, a fost înființată Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). Adam Malik din Indonezia, Narciso R. Ramos din Filipine, Tun Abdul Razak din Malaezia, S. Rajaratnam din Singapore și Thanat Khoman din Thailanda aveau să fie recunoscuți ulterior drept părinții fondatori ai, probabil, celei mai de succes organizații interguvernamentale din lumea în curs de dezvoltare de astăzi, face cunoscut sursa menționată. Documentul pe care l-au semnat avea să fie cunoscut sub numele de Declarația ASEAN. Era un document concis, format din doar cinci articole, care stabilea formarea unei Asociații pentru Cooperare Regională între Țările din Asia de Sud-Est, cunoscută sub numele de Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), și îi sublinia obiectivele și scopurile. Aceste obiective cuprind cooperarea în sectoarele economic, social, cultural, tehnic, educațional și alte sectoare, precum și promovarea păcii și stabilității regionale prin respectarea justiției, a statului de drept și aderarea la principiile Cartei Națiunilor Unite. Declarația specifica faptul că Asociația va fi deschisă tuturor statelor din regiunea Asiei de Sud-Est care împărtășeau obiectivele, principiile și scopurile sale. Proclama ASEAN ca reprezentând 'voința colectivă a națiunilor din Asia de Sud-Est de a se uni în prietenie și cooperare și, prin eforturi și sacrificii comune, de a asigura pentru popoarele lor și pentru posteritate binecuvântările păcii, libertății și prosperității', conform asean.org. Pentru a sărbători cea de-a 59-a aniversare a ASEAN, organizația a anunțat o serie de manifestări, găzduite la Bangkok cu prilejul Zilei ASEAN 2026, reunind lideri, tineri, povestitori și factori de schimbare din întreaga regiune. Programul de două zile, desfășurat în perioada 6-7 august, include Concursul de discursuri pentru tineri ASEAN 2026 - tema rundei finale: 'Navigând viitorul nostru, împreună' și Forumul ASEAN 2026 (CaF 2026) cu tema: 'ASEAN rezilient: Conectivitatea ca avantaj competitiv', ce are în vedere explorarea modului în care o colaborare regională mai puternică poate stimula reziliența economică, socială și de mediu. (sursa: https://www.bangkokpost.com) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: asean.org
Săptămâna europeană 3-7 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 3-7 august 2026: Reuniunea miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta; Uniunea Europeană a anunțat că va acorda Ucrainei încă 1,4 miliarde de euro în beneficii din activele rusești înghețate; Comisia Europeană a finalizat etapele juridice finale pentru instituirea Fondului Scaleup Europe. Consiliul Uniunii Europene Miniștrii afacerilor interne au discutat în cadrul unei videoconferințe despre evoluțiile din Ceuta. în cursul reuniunii de marți, 4 august, delegația spaniolă, Comisia Europeană și SEAE au prezentat o evaluare a evenimentelor din ultimele zile și a situației de la frontiera externă din Ceuta. (sursa: https://www.consilium.europa.eu) Reuniunea a fost convocată după ce zeci de mii de migranți au pătruns ilegal săptămâna trecută în exclava spaniolă Ceuta de pe coasta marocană a Africii. Potrivit sursei menționate, statele membre și țările asociate spațiului Schengen s-au unit în a-și exprima profunda solidaritate cu Spania. Miniștrii au apreciat eforturile rapide și eficace ale autorităților spaniole de a răspunde situației din Ceuta. De asemenea, miniștrii au transmis condoleanțe la adresa persoanelor care și-au pierdut viața încercând să treacă frontiera. Consiliul a subliniat importanța cooperării cu țările terțe și a dezvoltării în continuare de parteneriate care să creeze oportunități adecvate pentru cetățeni în țările lor de origine și să consolideze gestionarea migrației. în final, în ceea ce privește comunicarea în momente de criză, miniștrii au evidențiat faptul că ar putea fi consolidată și mai mult printr-o coordonare în timp util și că ar trebui să fie mai coerentă, în special pentru a contracara actorii externi răuvoitori implicați în acțiuni străine de manipulare a informațiilor și ingerințe străine. * Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, a estimat că această reuniune, desfășurată prin videoconferință, a fost o oportunitate de a ''clarifica faptele pe teren''. El s-a declarat de acord cu poziția guvernului spaniol, și anume că ''mafiile'' traficanților de persoane au avut un rol în declanșarea valului brusc și masiv de migranți care a pătruns săptămâna trecută în exclava spaniolă Ceuta de pe coasta marocană a Africii. Cât despre un posibil rol al Marocului în această criză - având în vedere precedentul din 2021, când autoritățile marocane au rămas pasive în fața unui alt val migrator spre Ceuta -, comisarul european a refuzat să comenteze, afirmând doar că Spania are o anchetă în desfășurare la care va participa și agenția europeană de cooperare polițienească Europol. Conform datelor furnizate de guvernul spaniol, cel puțin 72.000 de migranți au pătruns ilegal săptămâna trecută în exclava Ceuta, înotând către aceasta sau escaladând gardul de la frontieră, dintre care, între timp, aproximativ 70.000 s-au reîntors în Maroc. Comisia Europeană Comisia Europeană a transmis marți, 4 august, că ''urmărește îndeaproape și monitorizează'' efectele secetei asupra Dunării, în timp ce în România și Ungaria centralele nucleare funcționează la capacitate minimă din cauza scăderii debitului fluviului, seceta afectând de asemenea agricultura și transporturile, dar nu a identificat probleme de furnizare a energiei electrice, potrivit EFE. ''Deocamdată, nu vedem probleme de asigurare a aprovizionării (...). Centralele electrice au deja sisteme de contingență în funcțiune și există de asemenea vânzarea și schimburile de electricitate între statele membre'', a spus la o conferință de presă purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru climă și energie, Anna-Kaisa Itkonen. ''Dispunem de mecanisme foarte bune și de schimburi de solidaritate regională, așadar, în mod evident, toate acestea vor intra în acțiune de îndată ce va surveni o situație care să le justifice'', a mai spus aceeași purtătoare de cuvânt a Comisiei. * Comisia Europeană a finalizat marți, 4 august, etapele juridice finale pentru instituirea Fondului Scaleup Europe, care va începe să stimuleze întreprinderile europene în curs de extindere să se dezvolte mai rapid și să concureze la nivel mondial, obiectivul inițial fiind de cinci miliarde euro, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Odată cu adoptarea documentației juridice a fondului, Fondul Scaleup Europe este instituit ca parte a Fondului Consiliului European pentru Inovare. Firma de investiții în societăți necotate EQT și-a asumat rolul de administrator de investiții și este în prezent împuternicită să ia decizii de investiții în mod independent și în condițiile pieței. EQT a fost selectat printr-un proces deschis și competitiv, a precizat Executivul comunitar. Fondul este acum în măsură să funcționeze la capacitate maximă, investind direct în principalele întreprinderi europene în curs de extindere. Grupul de investitori fondatori reunește o coaliție puternică de parteneri publici și privați, inclusiv Novo Holdings, EIFO (Fondul de Export și Investiții al Danemarcei), CriteriaCaixa, Santander/Mouro Capital, Fondazione Compagnia di San Paolo împreună cu Intesa Sanpaolo și Fondazione Cariplo, APG Asset Management în numele fondului de pensii olandez ABP, Wallenberg Investments și Allianz, alături de Comisie. Colectarea de fonduri va continua cu scopul de a atinge obiectivul de aproximativ cinci miliarde euro, a indicat Executivul comunitar. * Uniunea Europeană a anunțat miercuri, 5 august, că va trimite Ucrainei încă 1,4 miliarde de euro din profiturile extraordinare generate de dobânzile la activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei (RSB), ca urmare a sancțiunilor UE împotriva Moscovei pentru invadarea țării vecine. Comisia Europeană a precizat într-un comunicat de presă că acesta este al cincilea astfel de transfer, după o a patra tranșă de 1,4 miliarde de euro efectuată în martie. în acest caz, plata reprezintă veniturile acumulate în primul semestru al anului 2026. Deși activele rusești rămân înghețate, Comisia a subliniat că ''dobânzile generate de soldurile de numerar nu aparțin Rusiei'' și, prin urmare, a propus alocarea acestora pentru a sprijini Ucraina. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că acest ultim transfer de 1,4 miliarde de euro ''va sprijini rezistența continuă a Ucrainei împotriva războiului ilegal al Rusiei''. De la înghețarea lor, activele rusești au generat un total de 8 miliarde de euro în profituri excepționale. * Uniunea Europeană trebuie să folosească toate pârghiile în relațiile cu Marocul, inclusiv politica de vize, pentru a impune o atitudine cooperantă din partea acestei țări în chestiunea migrației, a declarat joi, 6 august, comisarul european pentru migrație Magnus Brunner, la o săptămână după valul masiv de migranți care a pătruns în exclava spaniolă Ceuta de pe coasta marocană a Africii, potrivit Reuters și EFE. UE este vulnerabilă în situația în care controalele la frontierele sale depind de bunăvoința unei țări vecine, a subliniat comisarul european într-o intervenție în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, care s-a reunit într-o sesiune extraordinară prin videoconferință pentru a discuta situația din Ceuta. El a îndemnat Consiliul UE și Parlamentul European să aprobe așa-numita directivă privind facilitarea, prezentată de Comisia Europeană în anul 2023, care le-ar permite statelor membre să sancționeze persoanele care facilitează migrația ilegală către UE. ''Este vorba despre destructurarea rețelelor de trafic ilegal (de persoane). Și, în acest sens, chiar mă bazez pe Parlamentul European și îl îndemn să adopte poziția sa cu privire la directiva împotriva traficului ilegal propusă de Comisie în urmă cu trei ani'', a insistat comisarul european. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) Tribunalul Uniunii Europene a respins cererea eurodeputatei Diana Iovanovici Șoșoacă de suspendare a deciziei prin care Parlamentul European i-a ridicat parțial imunitatea parlamentară. în Ordonanța pronunțată de vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene, Savvas Papasavvas, în cauza T-283/26 R, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru suspendarea temporară a executării deciziei Parlamentului European până la soluționarea procesului privind anularea acesteia și a respins cererea eurodeputatei. Potrivit ordonanței, pronunțată la 16 iulie și disponibilă pe site-ul Curții de Justiție a Uniunii Europene (InfoCuria), Diana Iovanovici Șoșoacă a sesizat Tribunalul UE, la 7 mai 2026, prin două demersuri distincte: o acțiune prin care solicită anularea deciziei Parlamentului European și o cerere de suspendare a executării acesteia până la soluționarea procesului. Acțiunea principală, prin care eurodeputata cere anularea deciziei Parlamentului European privind ridicarea parțială a imunității sale, va fi analizată separat și rămâne în curs de judecată. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)
Retrospectiva evenimentelor interne 3-7 august 2026
Discuțiile și măsurile luate în contextul stării de alertă energetică (31 iul - 31 aug), adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative privind integritatea (jalon PNRR), precum și contestarea ei la CCR, adoptarea în sesiune extraordinară a propunerii legislative a Strategiei naționale privind biodiversitatea (jalon PNRR), lansarea de către AUR
PERSONALITATEA ZILEI: Muzicianul George Enescu
George Enescu este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor, evidențiază pagina muzeului care îi poartă numele - https://www.georgeenescu.ro/. A început să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, primind îndrumări muzicale de la părinții săi și de la un vestit lăutar, Niculae Chioru. De la vârsta de 5-6 ani datează primele sale încercări de compoziție. Studiul profesionist al muzicii i s-a datorat, pentru început, profesorului Eduard Caudella, potrivit sursei citate. Sursa foto: georgeenescu.ro George Enescu s-a născut la 7/19 august 1881 în comuna Liveni din județul Botoșani, ce astăzi îi poartă numele. A fost al ''optulea copil și totuși unic'' al Mariei Cozmovici-Enescu și al lui Costache Enescu, ceilalți șapte frați ai săi stingându-se din viață la vârste fragede. După ce familia s-a stabilit la Cracalia, în 1884, a început să descopere tainele pianului și și-a confecționat singur prima vioară. Aici, a fost într-o legătură permanentă cu muzica și cu lăutarii satului. ''... mama era, ca și soțul ei, nepoată de preot ortodox. Așa se face că port o dublă pecete, de țăran și de mistic. Pământul și religia au fost divinitățile copilăriei mele. Le-am rămas credincios transferându-le în muzică'', mărturisea George Enescu, citat în lucrarea ''Amintirile lui George Enescu'' de Bernard Gavoty (2017). 'Eram, dacă-mi amintesc bine, un copil silitor și chiar destul de conștiincios. La patru ani știam să citesc, să scriu, să adun și să scad. Nu era meritul meu, căci îmi plăcea învățătura și aveam groază de aproape toate jocurile, mai cu seamă de cele brutale; le găseam nefolositoare, având simțământul că pierd timpul; fugeam de zgomot și de vulgaritate, iar mai mult decât orice simțeam un fel de spaimă înnăscută în fața vieții. Ciudat copil, nu?', spunea muzicianul, potrivit paginii https://fundatiaenescu.ro/. Sursa foto: georgeenescu.ro ''Când era foarte tânăr, își făcea planuri avântate: cu banii câștigați pe scenă, își va cumpăra pământ în România și curând după, se va retrage în țara de baștină, își va pune pentru totdeauna vioara în pod și își va petrece zilele și anii compunând muzică'', spunea prietenul lui George Enescu, Bernard Gavoty. în toamna anului 1888, la sfatul profesorului Eduard Caudella, George Enescu s-a înscris la Conservatorul de Muzică din Viena. Aici a studiat cu mari profesori ca Siegmund Bachrich și Joseph Hellmesberger jr. (vioară) și Ludwig Ernst (pian). De la J. Hellmesberger jr. a învățat elementele de bază ale studiului instrumentului și a deprins tradiția de interpretare a operelor lui Beethoven și Schubert. Director al Operei Curții de la Viena, profesorul său avea să-l ajute să cunoască întreaga tehnică a dirijării unei orchestre. Au urmat apoi cursurile teoretice muzicale cu profesorul de armonie Robert Fuchs. Din această perioadă datează și primele sale interpretări ca violonist. Astfel, la 11 ani, George Enescu a urcat pe scena de concert a sălii Bösendorfer din Viena, acompaniat de orchestra Conservatorului. Criticii vienezi l-au numit ''un Mozart român'' Ecourile vieneze au ajuns și în țară, iar cronicile din gazetele străine aveau să fie reproduse periodic în ziarele românești. ''Când iubesc ceva, mi se gravează în inimă pentru tot restul vieții. După opinia prietenului meu, Bernard Gavoty, împart cu Mozart acest privilegiu'', mărturisea George Enescu. Sursa foto: georgeenescu.ro Prima ieșire în afara Conservatorului a avut loc la 13 aprilie 1892, în cadrul concertului ''Fantasie'' de Henri Vieuxtemps, în compania organistului Eduard Kremser. Consacrarea tânărului violonist este legată de un alt moment, o săptămână mai târziu, când l-a înlocuit pe concert-maistrul berlinez Fritz Strauss, interpretând un ''Capriciu'' de H. Vieuxtemps. în ultimul an la Viena, 1894, în cadrul unui concert de binefacere, George Enescu a interpretat prima parte din ''Concertul pentru vioară și orchestră în mi minor'' de F. Mendelssohn-Bartholdy. Perioada din ''orașul muzicii'' s-a încheiat triumfător pentru Enescu. La 20 martie 1894, a susținut un concert ca violonist, la Ateneul Român din București, acompaniat la pian de profesorul J. Hellmesberger Jr., interpretând lucrări de Mendelssohn-Bartholdy, Vieuxtemps, Benjamin, Godard, Sarasate. La recomandarea profesorului Hellmesberger Jr., George Enescu a fost trimis de tatăl său să studieze la Paris, la Conservator (1895-1899), unde a fost îndrumat de profesorii José White și Martin-Pierre-Joseph Marsick la vioară, Jules Massenet și Gabriel Fauré la compoziție, Ambroise Thomas și Théodore Dubois la armonie și André Gédalge la contrapunct, potrivit biografiei prezentate de Muzeul Național ''George Enescu''. Din perioada studiilor la Paris datează cele patru ''simfonii de școală'': ''Poema Română op. 1'' (1897) pentru orchestră și cor bărbătesc, ''Sonata nr. 1 pentru pian și vioară în Re major, op. 2'' (1897), ''Suita nr. 1, în sol minor, în stil vechi pentru pian, op. 3'' (1897), ''Sonata nr. 2 pentru pian și vioară în fa minor, op. 6'' (1899), conform Muzeului Național ''George Enescu''. Pe 6 februarie 1898 are debutul în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică Poema Română. în același an, începe să dea lecții de vioară la București și să dea recitaluri de vioară, potrivit https://fundatiaenescu.ro/. La 24 iulie 1899, a absolvit clasa de vioară la Conservatorul din Paris, cu această ocazie primind o vioară Bernardel, inscripționată cu numele său. Casa Memorială George Enescu; viorile marelui compozitor George Enescu. Foto: (c) VIOREL LAZARESCU/Arhiva istorică AGERPRES Admirat de Regina Elisabeta a României, iubitoare de artă care a scris sub pseudonimul Carmen Sylva, George Enescu era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul Peleș din Sinaia. Enescu a pus pe muzică câteva dintre poemele semnate de Carmen Sylva, dând naștere mai multor lieduri în limba germană. La 11 și 18 februarie 1900, cântă pentru prima oară ca solist cu Orchestra Colonne din Paris, dirijată de Edouard Colonne, interpretând ''Concertul pentru vioară în re major'' de Beethoven și ''Concertul nr. 3 pentru vioară în si minor'' de Saint-Saens. La 8 aprilie 1900, orchestra simfonică din București, dirijată de George Enescu, cântă, la Ateneul Român, în primă audiție, lucrarea sa ''Fantezia pentru pian și orchestră'', solist Theodor Fuchs. Sursa foto: georgeenescu.ro ''De altfel, încă de atunci, nu mă prea mai gândeam la vioară. Eram beat de muzică și nu de performanțe la instrument. Nu visam decât să compun, să compun și iar să compun. (...) Cum poți să te îndrăgostești de o simplă vioară când iubești muzica în întregime? Or, eu nu iubesc decât un lucru pe lume: muzica, imensa muzică. Adică sunt un om cu idei foarte înguste...'', spunea artistul, potrivit lucrării ''Amintirile lui George Enescu'' de Bernard Gavoty. Până la 24 de ani, între compozițiile sale simfonice se numărau și cele două ''Rapsodii'' pe teme naționale românești, o ''Suită de orchestră'', alături de care creația sa muzicală s-a desăvârșit și cu alte lucrări pentru orchestră: ''Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră'', ''Simfonia de cameră pentru 12 instrumente soliste'', ''Uvertura pentru concert'', ''Uvertura triumfală'', concerte pentru pian și orchestră, pentru vioară și orchestră, poemul simfonic ''Vox Maris'', trei suite, dintre care se remarcă mai ales cea de-a treia, ''Săteasca''. A mai compus lucrări pentru formații de cameră (două cvartete de coarde și două cu pian, un octet pentru coarde și un dixtuor pentru instrumente de suflat), pentru pian, pentru violoncel și pian, pentru vioară și pian (sonate), precum și piese vocale cu acompaniament de pian, muzică corală, muzică vocal-simfonică (cantatele ''La Vission de Saul'', ''L'Aurore'' și lieduri). Compozitorul dirijează în premieră cele două rapsodii, la 22 martie 1908, la Roma, la Academia de muzică ''Santa Cecilia''. George Enesu şi Maria Rosetti-Tescanu Sursa foto: georgeenescu.ro Opera ''Oedip'' a fost scrisă de George Enescu după libretul lui Edmond Fleg, pornind de la subiectul bine cunoscut al tragediei clasice grecești. Orchestrația tragediei lirice în patru acte a fost finalizată la 27 aprilie 1931, premiera absolută având loc cinci ani mai târziu, la 13 martie 1936, la Palais Garnier din Paris. Opera a fost primită cu un foarte mare entuziasm de public și de criticii muzicali, fiind considerată drept una dintre capodoperele muzicii dramatice ale secolului XX. în țară, ''Oedip'' a văzut lumina rampei la 22 septembrie 1958, la Opera Română din București, sub bagheta lui Constantin Silvestri, în cadrul primei ediții a Festivalului național ''George Enescu''. ''Oedip'' a fost dedicată de compozitor Mariei Rosetti-Tescanu (1879-1968), cea care avea să-i devină soție, la 4 decembrie 1937. Sursa foto: Muzeul Național "George Enescu" (Casa Memorială "George Enescu" - Vila Luminiș, Sinaia/Facebook Sub bagheta lui George Enescu au evoluat orchestre renumite din întreaga lume. Măiestria sa dirijorală se caracteriza prin profunzimea redării sensului operei artistice și prin limpezimea concepției, prin sobrietatea, suplețea și expresivitatea gestului. în 1921, la 8 decembrie, a dirijat ''Lohengrin'' de Richard Wagner, în cadrul spectacolului care a inaugurat Opera Română din București. Până la plecarea din țară, a concertat cu Orchestra simfonică ''George Enescu'' din Iași (1918-1920) și cu Filarmonica din București (1920-1946), al căror dirijor era. Sursa foto: Muzeul Național "George Enescu"/Facebook Pentru încurajarea tinerelor talente și a promovării artei de compoziție românești, a înființat, în 1912, premiul național de compoziție ''George Enescu'', din beneficiul concertelor sale. Premiul a fost acordat, aproape anual, până în 1946, anul plecării sale definitive din țară. în 1920 a fost unul dintre întemeietorii Societății compozitorilor români și primul ei președinte (până în 1948). Tot lui George Enescu i se datorează montarea unei orgi în sala Ateneului Român. A susținut cursuri la Conservatorul de Muzică, dar și în străinătate, ca profesor de interpretare muzicală, la mari instituții din Franța, Italia, Marea Britanie sau la Universitatea din Illinois (SUA), și ca profesor de compoziție, la Universitatea Harvard (SUA). în septembrie 1946, decide să părăsească România. După încheierea unui mare turneu de concerte în Statele Unite și Canada, se stabilește, cu soția sa, la Paris. în ultimul deceniu al vieții, continuă să fie prezent pe marile scene lirice ale lumii, ca violonist și pianist, dar mai ales ca dirijor. Sosirea pe aeroportul Băneasa a violonistului Yehudi Menuhin (stg.), a fost întâmpinat de George Enescu (dr.), 1946. Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES în anul 1954, termină la Paris ''Simfonia de cameră pentru 12 instrumente solo, op.33''. în noaptea de 13 spre 14 iulie 1954, George Enescu a suferit un atac cerebral. Câteva luni mai târziu, maestrului îi era decernat Premiul ''Paganini'', din partea organizației ''Association d'entraide des auteurs de musique professionnels de la SACEM''. La 23 ianuarie 1955, are loc prima audiție a ''Simfoniei de cameră'', la Paris. George Enescu s-a stins din viață la 4 mai 1955, în apartamentul său din Rue de Clichy nr. 26 din Paris. A fost înmormântat la 7 mai, în Cimitirul ''Pere Lachaise'', din capitala Franței. George Enescu alături de câinele său Mutzerli, care i-a vegheat ultimele clipe. Sursa foto: historic.ro ''S-a sfârșit... Povestea aceasta începe departe, pe plaiurile moldave, și se termină aici, în inima Parisului. Ca să ajung din satul meu natal în marele oraș unde îmi termin drumul, am luat-o pe o cale prăfuită, străjuită de copaci până departe, departe, la nesfârșit. Drumul a fost lung, desigur. Ce scurt mi s-a părut!'', se încheie ''Amintirile lui George Enescu'' (''Les Souvenirs de Georges Enesco'', Bernard Gavoty). Sursa foto: georgeenescu.ro După moartea marelui artist, Marea Adunare Națională și Consiliul de miniștri al RPR au decis instituirea Concursului Internațional ''George Enescu'' și organizarea unui concurs pentru ridicarea unei statui lui Enescu. în 1956, este inaugurat, la București, Muzeul ''George Enescu'', în clădirea din Calea Victoriei, unde a locuit un timp marele muzician. Recunoașterea lui George Enescu ca muzician complex și complet a fost întărită și prin alegerea ca membru al unor importante instituții din lume. A fost membru corespondent la Academia de Arte Frumoase din Paris (1929), al Academiei ''Santa Cecilia'' din Roma (1931), al Institutului francez din Paris (1936), al Academiei de Științe și Arte din Praga (1937), iar la 12 august 1948 avea să fie primit, ca membru titular onorific, în Academia Română. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Andreea Preda)
7 august - Ziua internațională a berii
Ziua internațională a berii este celebrată în fiecare an în prima vineri din luna august. în 2026, această zi este marcată la 7 august. Sărbătoarea a fost fondată în 2007 în Santa Cruz, California, de antreprenorul american Jesse Avshalomov și un grup de prieteni. De la un eveniment local, Ziua internațională a berii a devenit o manifestare globală, marcată în peste 200 de orașe din zeci de țări, arată internationalbeerday.com. Scopul oficial al zilei este triplu: să adune laolaltă prietenii, să celebreze munca celor care produc și servesc berea (berarii, degustătorii, barmanii și toți cei implicați în industrie) și să celebreze berile din toate culturile și națiunile. Berea are o istorie milenară. Este una dintre cele mai vechi băuturi preparate de om, legată de civilizațiile antice din Mesopotamia, Egipt și Europa. Ea a jucat roluri sociale, religioase și economice, fiind uneori mai sigură de băut decât apa în epocile premoderne. Astăzi, rămâne una dintre cele mai consumate băuturi alcoolice din lume. în funcție de temperatura de fermentație, berea este împărțită în două categorii principale: de joasă sau înaltă fermentație, notează berariiromaniei.ro. Prima, cunoscută și sub denumirea 'lager', include multe varietăți, printre care Pilsner Lager, Extra Lager, Bock și Black. Cea de-a doua, numită și 'ale', are un gust mai complex, este mai cremoasă și conține nuanțe de arome fructate, caracteristici rezultate în urma procesului de fermentație ce durează de la 3 la 6 zile, la o temperatură între 14 și 25 de grade. Alte tipuri de bere sunt cea din grâu, berea fără alcool și berea de fermentație spontană, arată berariiromaniei.ro. Studiile științifice arată că un consum moderat de bere (o cantitate maximă de 330 ml pe zi pentru femei și 660 ml pe zi pentru bărbați, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății) poate avea unele efecte pozitive, deși acestea trebuie privite cu prudență. Unele cercetări asociază consumul moderat cu un risc ușor mai scăzut de boli de inimă, datorită polifenolilor și a efectului pozitiv asupra colesterolului HDL. Berea conține vitamine din grupul B, provenite din drojdie și cereale, dar și siliciu, magneziu și antioxidanți, datorită hameiului și malțului. Siliciul din bere a fost legat de o densitate osoasă mai bună în unele studii. Cercetări recente sugerează că berea, inclusiv varianta fără alcool, poate influența pozitiv diversitatea bacteriilor intestinale, notează beresanatatenutritie.ro. Nu în ultimul rând, consumul moderat în context social poate reduce stresul pe termen scurt și întări legăturile interumane. Este important de subliniat că aceste beneficii apar doar la consum moderat. Multe dintre efectele pozitive pot fi obținute și din alte surse, precum alimentația, mișcarea și socializarea fără alcool. Organizațiile de sănătate publică, precum OMS și Institutele Naționale de Sănătate, subliniază tot mai des că nu există un nivel de consum de alcool complet lipsit de riscuri, iar recomandările actuale tind spre 'cu cât mai puțin, cu atât mai bine'. Un studiu realizat la solicitarea Centrului de Studii despre Bere de către Reveal Marketing Research, publicat în iunie 2026, arată că 52% dintre românii care practică activități sportive aleg să socializeze la o bere după efort, cel puțin ocazional (16% frecvent și 36% uneori). De asemenea, 46% dintre aceștia consideră că berea se potrivește bine sau foarte bine cu momentele de relaxare de după mișcare. Atunci când vine vorba de urmărirea competițiilor sportive, berea este aproape indispensabilă. 65% dintre respondenți consumă bere cel puțin uneori când se uită la meciuri, în timp ce un procent semnificativ de 25% declară că beau bere 'aproape întotdeauna' în timpul transmisiilor sportive. Dintre bărbați, 76% asociază berea cu vizionarea meciurilor, comparativ cu 54% dintre femei. Potrivit unul alt studiu recent, realizat tot de Reveal Marketing Research dar la solicitarea Berarii României, 72% dintre respondenți consideră că berea aduce oamenii împreună, iar 70% o asociază cu socializarea mai mult decât orice altă băutură. Studiul mai arată că 50% dintre români (1 din 2) consumă bere cu alcool cel puțin o dată pe săptămână. Analiza pe genuri indică faptul că bărbații rămân principalii consumatori săptămânali (66%), însă categoria păstrează o relevanță semnificativă și în rândul femeilor (35%). Ziua internațională a berii este o sărbătoare a sociabilității, a meșteșugului și a diversității culturale. Ea ne amintește că berea poate fi parte din momente plăcute de convivialitate. Totuși, ca orice băutură alcoolică, berea trebuie consumată cu responsabilitate. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Vineri, 7 august, începe cea de-a 18-a ediție a Festivalului de Film și Istorii Râșnov (FFIR), care propune, timp de 17 zile, peste 100 de evenimente în Râșnov, Brașov, Feldioara și Codlea. Primul weekend marchează începutul unui maraton cultural care va continua până pe 23 august și va reuni, în cele patru orașe gaz
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Festivalul Naadam din Mongolia
înscris în 2010 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, Festivalul național Naadam este celebrat în fiecare an între 11 și 13 iulie în Mongolia, potrivit https://ich.unesco.org/. Festivalul se concentrează pe trei jocuri tradiționale: cursele de cai, luptele și tirul cu arcul. Naadam este inseparabil legat de civilizația nomadă a mongolilor, care au practicat mult timp păstoritul în vasta stepă a Asiei Centrale. Tradițiile orale, artele spectacolului, bucătăria națională, meșteșugul și formele de expresie culturală precum cântecul lung, cântecul armonic 'Khöömei', dansul 'Bie biyelgee' și vioara 'Morin khuur' apar, de asemenea, în timpul Naadam. Mongolii urmează ritualuri și practici speciale în timpul festivalului, cum ar fi purtarea de costume unice și utilizarea de unelte și articole sportive distinctive. Participanții la festival îi venerează pe sportivii, sportivele și copiii care concurează, iar câștigătorii sunt recompensați cu titluri pentru realizările lor. Cântece și poezii de laudă sunt dedicate concurenților din cadrul evenimentelor. Oricine poate participa la acest festival, fiind încurajat în acest sens, promovând astfel implicarea și unitatea comunității. Cele trei tipuri de sporturi sunt direct legate de stilul de viață și de condițiile de viață ale mongolilor, iar transmiterea lor se face în mod tradițional prin școlarizarea acasă de către membrii familiei, deși recent s-au dezvoltat regimuri de antrenament formalizate pentru lupte și tir cu arcul. Ritualurile și obiceiurile Naadam accentuează, de asemenea, respectul pentru natură și mediu. Festivalul începe cu o ceremonie de deschidere uluitoare pe stadionul național din Ulaanbaatar - un spectacol de muzică, dans și reprezentații culturale care rivalizează cu Jocurile Olimpice în grandoare, potrivit https://worldhorsedayfestival.com/. Oaspeții urmăresc coregrafia celor câteva mii de artiști îmbrăcați în costume tradiționale și intrarea maiestuoasă a călăreților naționali, purtând cele nouă stindarde din coadă de cal ale cuceritorului Ginghis Han (1162-1227), fondatorul Imperiului mongol. Pentru iubitorii de cai, nimic nu se compară cu legendarele curse de cai Naadam. Desfășurate pe vasta stepă de la Khui Doloon Khudag, aceste curse nu sunt doar despre viteză - sunt despre rezistență, moștenire și legătura dintre mongoli și caii lor. Călăreți de doar 5-12 ani galopează pe distanțe de 25-30 km. Atmosfera este electrizantă: mii de spectatori aclamă, praful zboară peste stepă, iar caii victorioși sunt onorați cu cântece și ritualuri. Jocurile Naadam există de multe secole, într-o formă sau alta, încă din perioada de glorie a Imperiului Mongol. Acestea erau exprimate ca o paradă militară, divertisment, jocuri sportive și o adunare a numeroaselor triburi etnice mongole. Prin urmare, cuvântul 'Naadam' înseamnă sărbătoare sau divertisment și era cunoscut sub numele de 'Cele Trei Jocuri Bărbătești' ('Eriin Gurvan Naadam'). Termenul 'Festival' a intrat în uz în timpurile moderne, deoarece este și o sărbătoare națională de cinci zile în Mongolia, menționează https://insightmongolia.com/. în plus, prima zi de Naadam este și Ziua Revoluției din Mongolia, care marchează independența țării, pe 11 iulie, începând cu 1921. Jocurile au evoluat pentru a include participanți atât bărbați, cât și femei (cu excepția luptelor). Un al patrulea joc numit 'Tragere la Gleznă' ('Shagai') a fost adăugat la festival mai recent. De asemenea, a devenit o tradiție gustarea 'mâncării Naadam', care se învârte în jurul khuushuur-ului și grătarelor, pentru a intra în atmosfera de festival. în Mongolia, există o zicală populară: 'dacă nu ai mâncat khuushuur la Naadam, atunci nu ai experimentat Naadam-ul'. Mâncarea tradițională Naadam include 'khuushur', aluat prăjit umplut cu carne de oaie sau vită, și 'khorkhog', o carne gătită la grătar pe piatră încinsă. în comparație cu khuushuur-ul original, în formă de semilună, khuushuur-ul Naadam are formă de lună plină și este plat. Este prăjit în ulei încins, iar aluatul conține mai puțină carne, ceea ce îl face o mâncare stradală ideală pentru a fi mâncată cu mâinile. Salata de varză, salata de legume murate și kimchi-ul coreean completează acest fel de mâncare, la fel și un bol de 'Airag', lapte de cal fermentat cu conținut scăzut de grăsimi, cunoscut și sub numele de Kumis sau Kifer în alte regiuni din Asia Centrală. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.ich.unesco.org
6 august - Ziua minerului
La 6 august este marcată anual Ziua minerului, în această zi fiind comemorați minerii uciși în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, cu acest prilej, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit. Greva muncitorilor mineri de la
6 august - Ziua Hiroshima
La 6 august, în fiecare an, este marcată Ziua Hiroshima, prin organizarea Ceremoniei Memoriale a Păcii, în fața monumentului funerar din Parcul Memorial al Păcii. Evenimentul anual, care are loc între orele 8.00 - 8.50 (ora Japoniei), este dedicat sutelor de mii
Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland (6-9 august)
între 6 și 9 august 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, ce se desfășoară în inima Transilvaniei, pe teritoriul istoric cunoscut drept Țara Ovăzului (Haferland), arată haferland.ro. Evenimentul, dedicat culturii, tradițiilor și patrimoniului sașilor
6 august - Ziua internațională a țărilor în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (ONU)
Țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (LLDC) sunt dependente de vecinii de tranzit pentru o rută către piețele mondiale. Acest dezavantaj geografic crește costurile de transport, introduce întârzieri evitabile și expune aceste țări la instabilități politice sau economice de-a lungul acestor coridoare. Rezultatele sunt evidente: costurile medii de
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Schimbarea la Față a Domnului (6 august)
Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos este prăznuită de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 august. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Preobrajenia sau Probojenia, care provine din slavonă și înseamnă 'transformare' sau 'schimbare'. Minunea Schimbării la Față a Domnului s-a săvârșit cu puțin timp înainte de Pătimirile Sale, în anul 33, când i-a luat cu Sine pe Petru, Iacov și Ioan și au urcat împreună pe Muntele Taborului: 'S-a schimbat la față înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: 'Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, lui Moise una și lui Ilie una'. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: 'Acesta este Fiul Meu cel iubit; pe Acesta ascultați-L'. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte'. (Matei 17, 2-6; text paralel: Marcu 9, 2-7; Luca 9, 28-36) Este o sărbătoare mai nouă decât celelalte praznice împărătești. Se pare că a fost la început aniversarea anuală a sfințirii bisericii zidite în secolul al IV-lea de Sfânta Elena pe locul de pe Muntele Taborului, unde Domnul S-a schimbat la Față. Atât în Răsărit, cât și în Apus, serbarea ei începe a fi menționată în documente din prima jumătate a secolului al V-lea, de când avem cuvântări în cinstea ei, de la Patriarhul Proclu al Constantinopolului, Patriarhul Chiril al Alexandriei și Papa Leon cel Mare. Este menționată și într-un calendar liturgic local al Ierusalimului din secolul al VII-lea, iar în sinaxarele constantinopolitane și în alte cărți liturgice, manuscrise grecești, apare pe la începutul secolului al VIII-lea. în secolul al VIII-lea, Sfântul Andrei Criteanul a lăsat o frumoasă predică festivă la această sărbătoare. Până în secolul al VIII-lea, sărbătoarea era generalizată în tot Răsăritul, căci Sfântul Ioan Damaschin și Sfântul Cosma de Maiuma compun imne pentru slujba zilei. în această zi se aduc în biserici prinoase (pârga) din struguri, se binecuvântează și se împart (obicei creștin vechi, amintit în Canonul 28 al Sinodului Trulan). Tot de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, în Biserica Rusă se face, în biserici și la cimitire, pomenirea generală a morților și mai ales a eroilor care și-au jertfit viața pentru apărarea patriei. *** Muntele Tabor, localizat la 9 km est de Nazaret, a jucat un rol important in istoria biblică, iar tradiția îl leagă de Schimbarea la Față a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este un munte rotund, vizibil din toată împrejurimea. în antichitate era străbătut de mai multe străzi: Via Maris, din depresiunea Yizreel până în Marea Galileii, valea Iordanului și Bet Shean, via Ein Dor. De pe deal priveliștea către depresiunea Yizreel este minunată, dealurile care o înconjoară fiind Givat Hamoreh, iar la nord Muntele Hermon - așa cum se spune în Psalmi 88, 13: 'Miazănoapte și miazăzi Tu ai zidit; Taborul și Ermonul în numele Tău se vor bucura'. Pe vârful muntelui există trei secțiuni: zona basilicii franciscane, zona bisericii grecești (partea de nord-est) și ruinele lui Flavius (partea de vest). Sfânta Elena a urcat pe muntele Tabor și, după ce a descoperit locul unde s-a petrecut Schimbarea la Față, a construit o biserică în cinstea Mântuitorului și a celor trei apostoli. De asemenea, documentele menționează o scară cu 4.340 de trepte de piatră care urcă din vale până pe vârful muntelui. La anul 570, pelerinul anonim din Piacenza scrie că a văzut pe muntele Tabor cele trei bisericuțe construite de bizantini: una pentru Mântuitorul, una pentru Moise și una pentru Ilie, după cum dorise apostolul Petru. 'Pe Muntele Tabor se petrece în fiecare an o minune mai puțin cunoscută, despre care cei necredincioși spun că ar fi doar un simplu fenomen meteorologic. De praznicul Schimbării la Față a Domnului, în noaptea din 18 spre 19 august (Biserica Ierusalimului alături de alte Biserici Ortodoxe întrebuințează încă stilul vechi sau calendarul iulian neîndreptat - n.r.), pe Muntele Sfânt al Taborului, în timpul Sfintei Liturghii oficiate la Mănăstirea grecească, se coboară asupra Mănăstirii un nor luminos care nu are caracteristicile unui nor obișnuit. Odată cu privegherea ce se face în biserică, din vârful muntelui se poate vedea pe cerul întunecat, dinspre Nazaret, la o distanță destul de mare, o bucată portocalie care se tot mută și vine perpendicular pe biserică și stă așa, până la douăsprezece-unu noaptea sub forma unei limbi portocalii întunecate. Odată cu începerea Sfintei Liturghii, dar mai ales din momentul Heruvicului, norul luminos începe să se deplaseze din orizont spre Muntele Tabor. în acest timp norul capătă felurite forme, iar din el încep a se desprinde fâșii, mingi rotunde, lunguiețe, sub formă de îngeri și de păsări, ajungând deasupra turlei bisericii (biserica este prevăzută în vârful turlei cu o terasă unde credincioșii se urcă)'. (surse: https://doxologia.ro; 'Liturgica generală', Preot Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Basilica, 2015) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Andreea-Gabriela Onogea, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: Biserica Ortodoxa Romana si Cultura Ortodoxa/facebook
Cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (5-9 august)
în perioada 5-9 august 2026, Iașul devine din nou capitala filmului românesc prin cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (SFR). Manifestarea, organizată de Asociația ARTIS în parteneriat cu Ateneul Național din Iași, își propune să transforme cinci zile de august într-un spațiu de reflecție, dialog și reconectare prin artă, arată festivalsfr.ro. Evenimentele se desfășoară în mai multe spații din Iași: Cinema Ateneu, Casa de Cultură 'Mihai Ursachi', Teatrul Național 'Vasile Alecsandri', Sala Unirii - Cinema Victoria, precum și zone open-air precum Piața Unirii. Conceptul central al ediției din 2026 este 'Terapia', nu în sensul unui diagnostic medical sau a unei soluții universale, ci ca o invitație la introspecție și la regăsirea unui echilibru interior. într-o lume tot mai alertă, fragmentată și saturată de stimuli, filmul, teatrul și muzica sunt privite ca forme de catharsis, fiind considerate mijloace prin care publicul poate privi lumea și pe sine cu mai multă claritate. Imaginea festivalului o are în centru pe actrița Ada Lupu, cunoscută din producțiile 'Plaha' și 'Comatogen'. Prezența ei simbolizează legătura dintre scena teatrală locală și cinematografia contemporană. Programul SFR 17 combină avanpremiere, proiecții speciale, spectacole de teatru, concerte și întâlniri cu cineaștii. Deschiderea oficială aduce pe ecran filmul 'Atlasul Universului' (2026), regizat de Paul Negoescu, peliculă selectată în secțiunea Berlinale Generation și la Cannes Ecrans Juniors. Alte titluri ce vor putea fi vizionate pe parcursul festivalului includ: 'Y' (2025), regizat de Maria Popistașu și Alexandru Baciu; 'Hoinari prin Munți' (2026), regia Cosmin Dumitrache și 'Fragmente dintr-un atelier' (2025), realizat în cadrul Academiei SFR sub îndrumarea lui Bogdan Mureșanu. O componentă importantă a ediției o reprezintă spectacolele de teatru. Publicul ieșean va putea vedea 'Băieții de zinc', producție a Teatrului Bulandra, după Svetlana Aleksievici și regizată de Yuri Kordonsky, cu o distribuție de excepție din care fac parte Mariana Mihuț, Dana Dogaru, Ana Ioana Macaria. Spectacolul va fi montat pe scena Teatrului Național 'Vasile Alecsandri' Iași la 8 august. O altă piesă de teatru inclusă în programul SFR 17 este 'O scrisoare pierdută', montarea Teatrului ACT, în regia lui Alexandru Dabija, cu Marcel Iureș în rolul Agamemnon Dandanache. Va putea fi urmărită la Cinema Victoria, în ziua de 9 august. Conferințele SFR invită publicul, pentru al doilea an consecutiv, la patru întâlniri în care filmul devine punctul de plecare pentru conversații despre memorie, curaj, adevăr și felul în care cultura ne ajută să ne înțelegem mai bine pe noi și lumea din jur, conform unui comunicat de presă remis AGERPRES. Curatoriate și moderate de Corina Giurgia, Conferințele SFR completează programul festivalului prin dialoguri care aduc împreună personalități din cinematografie, televiziune și jurnalism. Programul începe la 6 august, cu 'Umbra lumii de dincolo', susținută de Cristian Tudor Popescu. Pornind de la patru filme care explorează ceea ce se află dincolo de imagine, istoricul și criticul de film propune o incursiune în felul în care cinematografia poate spune povești despre ceea ce nu poate fi întotdeauna văzut. în ziua de 7 august, Raluca Moianu revine în fața publicului la conferința 'De la Iartă-mă la România de astăzi', o conversație despre transformările prin care au trecut televiziunea, divertismentul și societatea românească în ultimele două decenii. La 8 august, în cadrul conferinței 'De la Oriana Fallaci la jurnalismul de azi: cine mai are curajul să întrebe?', este programată o discuție care pornește de la regretata jurnalistă italiană Oriana Fallaci și ajunge la curajul în jurnalismul de astăzi. Seria se încheie în ultima zi a festivalului, 9 august, prin conferința 'Investigație, ficțiune și memoria unei societăți fragile', o discuție despre granița subțire dintre investigație și ficțiune și despre cum ajunge o societate fragilă să-și găsească memoria în amândouă. Cea de-a 16-a ediție a SFR s-a desfășurat între 6 și 10 august 2025 și a avut ca temă centrală 'La feminin'. Astfel, organizatorii au pus în lumină contribuția femeilor în cinematografia, teatrul și muzica din România. Printre filmele prezentate în cadrul festivalului, s-au numărat: 'Jaful secolului' (regia Teodora Ana Mihai); 'Kontinental '25' (regia Radu Jude); 'Interior zero' (regia Eugen Jebeleanu); 'O familie aproape perfectă' (regia Tudor Platon). Au fost organizate și momente speciale de omagiere: premii de excelență acordate actrițelor Maia Morgenstern și Emilia Dobrin, precum și directorului de imagine Florin Mihăilescu. Publicul a putut urmări proiecții în aer liber în Piața Unirii și la Amfiteatrul Palas, concerte (Tania Turtureanu, Moonlight Breakfast, Feli) și spectacole de teatru. Ediția aniversară cu numărul 15 a SFR s-a desfășurat la Iași între 31 iulie și 4 august 2024, conform festivalsfr.ro. Manifestarea a reunit aproximativ 10.000 de spectatori și a oferit peste 80 de evenimente. Deși nu a avut o temă unică formulată explicit, ediția a fost construită în jurul ideii de sărbătorire a celor 15 ani de existență. Organizatorii au adus pe ecran atât premiere și avanpremiere, cât și filme de referință care aniversau, la rândul lor, 15 ani de la lansare. Printre cele mai importante titluri prezentate, s-au numărat: 'Moromeții 3' (regia Stere Gulea); 'Rusalka' (regia Claudiu Mitcu); 'Nasty' (documentar despre Ilie Năstase regizat de Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu și Tudor D. Popescu); 'Polițist, adjectiv' (Corneliu Porumboiu). O noutate majoră a ediției a fost lansarea Academiei SFR, un proiect educațional prin care tineri actori au învățat pe platourile de filmare. De asemenea, a fost organizată pentru prima dată competiția națională de scurtmetraje S'Curte la SFR, câștigată de filmul 'Scuze, sunt mut' (regia Michael Cuptor). Programul a inclus și spectacole de teatru de excepție, printre care 'Tatăl', în regia lui Cristi Juncu, rolul principal fiind interpretat de legendarul actor Victor Rebengiuc. Au fost acordate premii de excelență actriței Coca Bloos, compozitorului Horia Moculescu și regizorului Nicolae Mărgineanu. Prima ediție a SFR a avut loc în anul 2010, la Iași. Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile. Primul invitat special din istoria festivalului a fost regizorul Tudor Giurgiu, care a participat cu proiecția filmului său de debut, 'Legături bolnăvicioase'. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.festivalsfr.ro
FRAGMENT DE ISTORIE: 110 ani de la semnarea Convenției de alianță politică și militară dintre România și Antanta (4 august)
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, spectrul european fusese împărțit în două blocuri politico-militare care exercitau o influență majoră asupra continentului în plan politic și economic: Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria, la care ulterior vor adera Turcia și Bulgaria) și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și
Fosta actriță Meghan Markle, ducesă de Sussex, împlinește 45 de ani (4 august)
Fosta actriță americană, Meghan Markle, ducesă de Sussex, soția prințului Harry, fiul regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, s-a născut pe 4 august 1981, în Los Angeles, California. Mama sa, Doria, de origine afro-americană, este terapeut clinic și instructor de yoga, iar tatăl său, olandezul Thomas, a fost asistent de regie pe platourile de filmare. Părinții săi au divorțat când ea avea șase ani, indică https://www.imdb.com/. Meghan Markle a studiat teatru și relații internaționale la Northwestern University School of Communication, absolvind în 2003. în 2002, a obținut un prim rol episodic în serialul 'General Hospital' și a continuat să apară în numeroase alte seriale, care au inclus 'Cuts', 'The War at Home', 'CSI: New York' și '90210'. în 2011, Markle a dat lovitura, jucând rolul lui Rachel Zane în serialul 'Suits', alături de Gabriel Macht, Patrick J. Adams și Gina Torres. A renunțat la rol în 2017, după șapte sezoane, în urma logodnei cu prințul Harry. Actrița a locuit în Toronto, Canada, în timpul filmărilor pentru serial. Meghan Markle şi Cara Santana Leto (2013) Actrița a fost distribuită și în alte filme precum: 'Get Him to the Greek' (2010), 'Horrible Bosses' (2011), 'Anti-Social' (2015), 'When Sparks Fly' (2014) și 'Dater's Handbook' (2016). S-a făcut remarcată și prin angajamentul său față de cauzele sociale și implicarea ei în diferite ONG-uri, fiind, printre altele, ambasadorul mondial pentru organizația de caritate pentru copii World Vision. A fondat și a fost redactor al site-ului de lifestyle The Tig, potrivit https://www.imdb.com/. în 2014 a divorțat de actorul și producătorul de film Trevor Engelson, cu care a fost căsătorită între 2011-2013. Meghan și Harry s-au cunoscut în iulie 2016 prin intermediul unor prieteni, dar abia în septembrie 2017 s-au afișat prima dată public, la Jocurile Invictus din Toronto, un eveniment sportiv pentru veterani răniți. Cei doi s-au logodit la începutul lunii noiembrie și la sfârșitul lunii, Clarence House, reședința oficială a tatălui său, prințul Charles, moștenitorul coroanei britanice, a anunțat căsătoria prințului Harry, nepot al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cu logodnica sa, actrița americană Meghan Markle, în primăvara anului 2018. înainte de căsătorie, ea a fost botezată în religia anglicană. Prinţul Harry şi Meghan Markle Pe 19 mai 2018, fosta actriță americană și prințul britanic Harry s-au căsătorit în cadrul unei ceremonii organizate la capela bisericii St. George aflată pe domeniul Castelului Windsor. Ea a purtat pe deget o verighetă lucrată din aur galez, primită în dar de la regina Elisabeta a II-a, în timp ce verigheta prințului Harry a fost din platină. Rochia Givenchy, cu mâneci lungi, a fost o creație a designerului britanic Clare Waight Keller. Prinţul Harry şi Meghan Markle (2018) în aceeași zi, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii le-a conferit prințului Harry și soției sale, titlul de duce și ducesă de Sussex. Primul lor angajament oficial a avut loc la 22 mai, când ducele și ducesa de Sussex au asistat la un garden party organizat în grădinile Palatului Buckingham, în cadrul unor festivități ce au marcat a 70-a aniversare a prințului Charles. Primul lor turneu oficial în străinătate a început la 15 octombrie 2018, cu o vizită în Sydney, Australia. Turneul a durat 16 zile și a inclus vizite în Australia, Fiji, Tonga și Noua Zeelandă. Soția prințului Harry a născut primul copil la 6 mai 2019, un băiat pe nume Archie Harrison Mountbatten-Windsor. La 4 iunie 2021, a venit pe lume al doilea copil al cuplului, o fetiță pe nume Lilibet 'Lili' Diana Mountbatten-Windsor. Archie Harrison Mountbatten-Windsor Lilibet 'Lili' Diana Mountbatten-Windsor La începutul anului 2020, ducii de Sussex și-au comunicat dorința de a nu mai juca rolul de membri activi ai familiei regale britanice și de a deveni independenți financiar. în acest context, Palatul Buckingham a anunțat că ducii de Sussex nu își vor mai folosi titlul de Alteță Regală și nu vor mai primi fonduri publice. După o perioadă în care au locuit în Canada, prințul Harry și Meghan Markle s-au mutat în California, inițial la Los Angeles, apoi, în Santa Barbara. Meghan Markle este autoarea unei cărți ilustrate pentru copii intitulată 'The Bench', lansată în 2021 de Random House Children's Books. Ilustrațiile sunt realizate de Christian Robinson, notează https://www.goodreads.com/. în 2022, a realizat un podcast (12 episoade) intitulat 'Archetypes', conform https://open.spotify.com/. Tot în 2022, la sfârșitul anului, a fost lansat serialul-documentar, produs de Netflix, 'Harry & Meghan', în regia lui Liz Garbus, care prezintă ruptura lor de familia regală britanică. în aprilie 2024, ducele și ducesa de Sussex au anunțat continuarea colaborării cu platforma de streaming cu alte două proiecte: unul despre polo, sport practicat mult timp de Harry, și un al doilea, despre bucătărie și grădinărit, realizat de Meghan. Tot în 2024, în martie, actrița și-a lansat propriul brand de lifestyle, ''American Riviera Orchard'', redenumit As Ever. Emisiunea culinară 'With Love, Meghan' a fost lansată pe 15 ianuarie 2025 pe platforma Netflix. Cel de-al doilea sezon a fost lansat pe 26 august 2025, potrivit https://www.imdb.com/.. Prințul Harry și soția sa, Meghan Markle, au vizitat Australia, în aprilie 2026, după prima călătorie efectuată în 2018. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru) Sursa foto: www.imdb.com
Barack Obama, cel de-al 44-lea președinte al SUA, împlinește 65 de ani (4 august)
Barack Hussein Obama II s-a născut la 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii, conform obamalibrary.gov. Este al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 2009 - 20 ianuarie 2017) și primul afro-american care a ocupat această funcție. Tatăl său, Barack Obama Sr., a fost un student
Reuniune a miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta (4 august)
Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferință, pentru a lua în discuție criza migranților din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/. Un număr de 22 de lideri din state membre ale Uniunii Europene, inclusiv prim-ministrul Italiei și cancelarul Germaniei, au cerut, pe 1 august, într-o scrisoare deschisă, organizarea unei 'videoconferințe de urgență' a miniștrilor europeni de interne, pentru a evalua situația creată de intrarea ilegală a mii de migranți în exclava spaniolă Ceuta din nordul Africii, conform AFP. 'Nu ne putem permite ca trecerile masive și necontrolate, instrumentalizarea migrațiilor sau alte amenințări hibride să dea impresia că este posibil să intri ilegal în Uniunea Europeană. Și ca o intrare ilegală să se poată transforma apoi într-o ședere legală', au afirmat cei 22 de semnatari ai scrisorii. Foto: (C) JALAL MORCHIDI/EPA Poziția oficialilor europeni Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la 31 iulie, că imaginile care vin din exclava spaniolă Ceuta, unde au pătruns dinspre Maroc zeci de mii de migranți ilegali, sunt 'inacceptabile' și a adăugat că 'returnările trebuie să fie rapide, așa cum permit normele noastre' europene, potrivit relatării EFE. 'Trebuie să înceteze imediat traversările periculoase. Trebuie destructurate rețelele de trafic ilegal. Și returnările trebuie să fie rapide, așa cum permit normele noastre', a indicat președinta executivului comunitar. Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, austriacul Magnus Brunner, a infirmat, pe 31 iulie, că s-ar fi produs vreo deplasare de persoane din Ceuta (Spania) către continentul european, calificând situația din orașul autonom spaniol drept 'inacceptabilă', conform EFE. 'Situația din Ceuta este inacceptabilă. Sunt în strâns contact cu autoritățile spaniole. Reiterez că nu s-au produs deplasări de persoane către continentul european sau către alte state membre' ale Uniunii Europene, a subliniat Brunner într-o postare pe rețelele sale sociale. Codul Frontierei Schengen 'stabilește reguli speciale' pentru orașele autonome spaniole, a amintit el. Foto: (C) Reduan Dris/EPA Reacții și măsuri ale țărilor UE: unele state europene au cerut excluderea Spaniei din Schengen Mai multe state europene au reacționat față de masivul aflux de migranți ilegali în exclava spaniolă Ceuta. Dincolo de declarațiile de solidaritate și sprijinul propus pentru soluționarea situației, care amenință întreaga Uniune Europeană, unele dintre state, precum Danemarca, au cerut chiar excluderea Spaniei din spațiul Schengen, potrivit AFP, Reuters și EFE. Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, a declarat, pe 31 iulie, că Uniunea Europeană ar trebui să analizeze toate opțiunile în urma sosirii în masă a migranților din Maroc în exclava spaniolă Ceuta, printre care și excluderea Spaniei din Tratatul Schengen, potrivit EFE. Frederiksen a subliniat că migrația necontrolată reprezintă o 'amenințare' pentru Europa și Danemarca și a accentuat importanța menținerii controlului asupra frontierelor externe ale UE. Și alte state membre ale UE, precum Finlanda sau Republica Cehă, au cerut la rândul lor excluderea Spaniei din spațiul Schengen. Italia a anunțat, la 30 iulie, că vrea închiderea spațiului Schengen pentru Spania după ce mii de migranți au intrat ilegal în exclava spaniolă Ceuta venind din Maroc, un plan imediat condamnat de Madrid, conform AFP. 'Suntem pe cale de a reuni forurile competente și, la finalul acestor reuniuni, suntem gata să acționăm, inclusiv prin măsuri excepționale (...), precum suspendarea spațiului Schengen cu Spania', a postat pe platforma X șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, denunțând 'amenințarea' imigrației clandestine. Pe 31 iulie, ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a anunțat că suspendă pentru legăturile aeriene și navale cu Spania acordul european de liberă circulație Schengen, ca urmare a afluxului masiv de migranți ilegali în exclava spaniolă Ceuta, deși între timp majoritatea acestora au revenit în Maroc. Acesta nu a precizat durata aplicării acestor controale, au scris agențiile Reuters și EFE. Ministrul de interne francez, Laurent Nunez, a declarat, la 31 iulie, că vor fi consolidate controalele la frontiera cu Spania și că este în contact cu guvernul spaniol în legătură cu criza sosirii masive de migranți din Maroc în orașul spaniol Ceuta din Africa de Nord, potrivit relatării EFE. Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, la 31 iulie, că se așteaptă ca Marocul să 'preia imediat migranții aflați în situație neregulamentară' după afluxul a zeci de mii de persoane în exclava spaniolă Ceuta. 'Spania dorește și trebuie să preia sub control situația din Ceuta cât mai repede posibil. Salut, așadar, intenția Spaniei de a nu permite migranților aflați în situație neregulamentară să ajungă pe continentul european', a declarat liderul conservator. Premierul britanic, Andy Burnham, a transmis, tot pe 31 iulie, că guvernul său a luat legătura cu autoritățile spaniole pentru a le propune ajutor în fața afluxului de migranți veniți din Maroc în exclava Ceuta, potrivit AFP. Foto: (C) REDUAN DRIS/EPA Criza migranților din Ceuta, din iulie 2026 Criza din Ceuta a început după 20 iulie 2026 cu tineri care traversau înot din teritoriul marocan spre Ceuta, un mic oraș spaniol situat pe continentul african, și a culminat la 30-31 iulie cu o intrare masivă și ilegală a mii de oameni care au traversat pe jos un dig care marchează granița dintre Spania și Maroc, conform EFE. Ultimele estimări arătau că până la 60.000 de migranți au trecut din Maroc în Ceuta, după fluxul masiv din 30-31 iulie. Oamenii au înotat în jurul digurilor, au escaladat gardurile sau au trecut pe unde dispozitivele de securitate marocane nu au intervenit inițial. Cel puțin 72 de persoane au murit, înecate sau zdrobite în busculade, conform ultimelor estimări din 2 august (https://www.reuters.com/world/europe/death-toll-migrant-rush-into-ceuta-rises-72-2026-08-02/). Tot pe 31 iulie, sute de persoane s-au angajat în ciocniri violente în zona de frontieră în timp ce încercau să treacă din Maroc în exclavele spaniole Ceuta și Melilla. La 31 iulie, premierul spaniol, Pedro Sanchez, a condamnat pătrunderea neregulamentară a marocanilor în Ceuta, calificând-o drept un 'atac' și 'o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei', conform EFE. Șeful guvernului spaniol a declarat, în context, că dosarele de expulzare a miilor de migranți care au ajuns în aceste zile în Ceuta, la granița cu Marocul, sunt deja accelerate. Evitând orice critică la adresa Marocului, premierul spaniol a dat asigurări că autoritățile marocane sunt dispuse să coopereze pentru a accelera repatrierea cetățenilor lor. Premierul spaniol a mai precizat că ceea ce s-a întâmplat în Ceuta a fost o interpretare tendențioasă din partea grupărilor mafiote implicate în traficul de persoane a hotărârii Curții Supreme care nu autoriza returnarea imediată a persoanelor care ajung înot, conform EFE. Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a declarat la 1 august, că aproape toți migranții care au ajuns în Ceuta s-au întors, la această dată în Maroc, declarând efectiv încheiată această criză după un aflux de cel puțin 50.000 de persoane, potrivit dpa. Albares a spus că integritatea zonei Schengen a fost menținută și că nu era posibil pentru migranți să ajungă pe partea continentală a Spaniei fără identificare, răspunzând astfel criticilor venite din partea unor state membre ale UE. Ministerul de interne marocan a publicat, la 2 august, un prim bilanț privind migranții care au murit în ultimele zile în timp ce încercau să treacă ilegal granița în Spania din Maroc, estimând că 11 persoane și-au pierdut viața de partea marocană, în timp ce Madridul a raportat cel puțin 72 de decese, conform AFP. Criza migranților din exclava spaniolă Ceuta este considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, în anul 2021, peste 10.000 de migranți au pătruns în Ceuta în numai două zile, în urma relaxării de către Maroc a controalelor la frontieră, pe fondul unei crize generate de decizia Spaniei de a-l primi pe teritoriul său pentru tratament medical pe Brahim Ghali, șeful grupului Polisario care luptă pentru independența Saharei Occidentale, o fostă colonie spaniolă revendicată deopotrivă de Maroc și de Frontul Polisario, mișcare sprijinită de Algeria. (AFP, EFE) Exclava spaniolă Ceuta, împreună cu exclava spaniolă Melilla, situată la aproximativ 400 de kilometri mai la est, sunt singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene pe continentul african. Orașul autonom spaniol Ceuta este situat la granița cu Marocul și cu Marea Mediterană, la intrarea vestică în Strâmtoarea Gibraltar, iar poziția sa, la doar câțiva kilometri de coasta Spaniei, o transformă într-una dintre cele mai accesibile porți de intrare din Africa spre Europa. Foto: (C) Giner/EPA Regim Schengen specific pentru Ceuta și Melilla Orașele autonome spaniole Ceuta și Melilla sunt supuse unui regim Schengen specific, unic în Europa, conform site-ului Ministerului spaniol de externe, https://www.exteriores.gob.es/. Astfel, verificările Schengen se efectuează la ieșirea pe cale maritimă sau aeriană. Prin urmare, nimeni nu poate călători din Ceuta sau Melilla către Spania continentală fără a fi identificat de Poliția Națională în port sau în aeroport. în plus, operatorii de feriboturi și companiile aeriene au obligația de a verifica documentele de călătorie. Astfel, Spania aplică un dublu filtru: unul la frontiera cu Marocul și un al doilea - verificarea Schengen - la plecarea spre teritoriul continental, astfel încât intrarea neregulamentară în aceste orașe să nu constituie niciodată o intrare în restul spațiului Schengen. Această măsură este în vigoare de la aderarea Spaniei la spațiul Schengen în 1991, conform site-ului Ministerului spaniol de externe, https://www.exteriores.gob.es/. De asemenea, intrarea neregulamentară în Ceuta nu conferă niciun drept de ședere în Spania, niciun drept de a călători spre teritoriul continental și niciun drept de circulație în Europa, mai informează sursa citată. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Anda Badea)
DOCUMENTAR: Actorul Marcel Iureș - Limba română este 'ca respirația'
Unul dintre marii actori de teatru și film ai României, consacrat mai ales printr-o serie de roluri din ''Romeo și Julieta'' (1978), ''Cum vă place'' (1979), ''Hamlet'' (1985), ''Dimineață pierdută'' (1986), ''Trei surori'' (1995), ''Caligula'' (1996), ''O noapte furtunoasă'' (1999), 'Richard al III-lea', (1993) etc, Marcel Iureș s-a născut la 2 august 1951, la Băilești, județul Dolj. Actorul a afirmat, la 24 iunie 2026, în cadrul conferințelor Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), în dialog cu Matei Vișniec și regizorul Alexandru Dabija, că limba română este 'ca respirația', explicând că a refuzat roluri la Londra pentru a juca în limba sa. 'E ca respirația. (...) Ce poți să zici despre ceva în care trăiești. (...) E limba la care mă întorc mereu. Nu e un refugiu, deși poate fi un refugiu al binelui, al confortului, al trăirii într-o lume descrisă așa, în limba asta, care este enorm de bogată', a spus Marcel Iureș la 24 iunie 2026. Andrei Giurgia (stg.), director SFR, şi actorul Marcel Iureş, la deschiderea celei de a 15-a ediţii a Festivalului Serile Filmului Românesc (SFR), Iaşi, 31 iulie 2024. Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO Actorul a mai mărturisit, în context, că are 'o fixație pentru rostire', motiv pentru care citește cu voce tare. 'Trăim în limba română. Eu am chiar o fixație pentru rostire. (...) îmi place să rostesc. Și acum după atâția ani de meserie, eu citesc cu voce tare, pentru că este o auto-percepție atât de binefăcătoare și asta adaugă ideii de om și de a fi mult', a mai spus Marcel Iureș la FITS, în 2026. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ''I.L. Caragiale'' din București (1978), la secția actorie, clasa profesorului Marin Moraru, potrivit site-urilor cinemagia.ro/ și societateamuzicala.ro/. în perioada 1978-1980 a jucat la Teatrul Național Cluj, după care a desfășurat, începând cu anii '80, o bogată activitate teatrală la teatrele Bulandra și Odeon din București. La Teatrul Național din Cluj, cu care a colaborat după terminarea studiilor, a debutat cu rolul lui Tom din 'Menajeria de sticlă', de Tennesse Williams. A rămas la Teatrul Național din Cluj până în 1981, jucând în 'Afară în fața ușii', de Wolfgang Borchert; 'Perșii', de Eschil; 'Labirintul', de Fernanda Arrabal și 'Omor în catedrală', de T.S. Eliot, potrivit societateamuzicala.ro/. Pe scena Teatrului Bulandra, a colaborat, în anii '80, cu regizori de teatru precum Liviu Ciulei, Alexandru Tocilescu, Alexandru Dabija, Cătălina Buzoianu. în aceeași perioadă, a colaborat și cu Teatrul Odeon, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București. Cel mai important rol pe care l-a interpretat pe scena Teatrului Odeon și pentru care a fost nominalizat la premiile UNITER este 'Richard al III-lea' (1992-1993), în piesa omonimă de William Shakespeare, regia lui Mihai Măniuțiu. A avut cu această piesă și un turneu în Marea Britanie al spectacolului, începându-și astfel și cariera internațională, apărând alături de Tom Cruise sau Brad Pitt. Actorii Marcel Iureş şi Camelia Maxim în piesa de teatru ''Richard al III-lea'', montată pe scena Teatrului Odeon Bucureşti, 28 februarie 1993. Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / Arhiva istorică AGERPRES Dintre filmele în care a jucat, amintim: ''Vis de ianuarie'' (1978), 'Artista, dolarii și ardelenii' (1980), ''Castelul din Carpați'' (1981), 'Să mori rănit din dragoste de viață' (1984), 'Domnișoara Aurica' (1985), ''Vacanța mare'' (1988), 'Un bulgăre de humă' (1989), 'Cei care plătesc cu viața' (1991), 'Balanța' (1992), 'O vară de neuitat' (1994), ''Pacificatorul'' (''The Peacemaker'', 1997), ''Faimosul paparazzo'', ''Fii cu ochii pe fericire'' (1999), ''Amen'' (2002), ''3 păzește'' (2003), ''Călătoria lui Gruber'' (2008), ''Mănuși roșii'' (2011) etc, amintește cinemagia.ro/. în 1995, Marcel Iureș s-a numărat printre fondatorii Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, prima scenă independentă de teatru profesionist din România. Este și în prezent director al Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, conform https://www.teatrulact.ro/. A fost, începând cu 2004, președinte al Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul. în 2017 a avut loc premiera filmului 'Octav', regizată de Serge Ioan Celebidachi și în care Marcel Iureș interpretează rolul bătrânului Octav. în 2001, a primit Premiul UNITER pentru rolul Bruscon din spectacolul 'Creatorul de teatru', de Thomas Bernhard (producție a Teatrului ACT, în regia lui Alexandru Dabija), iar în 2003 - Premiul UNITER de Excelență primit fondarea Teatrului Act - catalizator al mișcării teatrale independente. A fost distins, în cadrul Galelor Premiilor UNITER, la edițiile a VII-a (1999) și a X-a (2002), cu Premiul pentru cel mai bun actor în rolul titular, iar la ediția a XII-a (2004) a primit Premiul pentru excelență. A primit, de asemenea, Trofeul pentru cea mai importantă personalitate a teatrului românesc (2001), oferit de Fundația pentru Teatru și Film Tofan, iar în noiembrie 2008, Marele Premiu ''Flacăra'', în cadrul unei Gale organizate la Teatrul Național București. în 2009, în cadrul Festivalului de Dramaturgie Contemporană, a fost recompensat cu Premiul pentru cel mai bun rol masculin pentru rolul tatălui din spectacolul 'Acasă la tata', de Mimi Brănescu. La Gala Festivalului Comediei Românești festCo 2012 a obținut Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal pentru rolul Cațavencu din spectacolul 'O scrisoare pierdută' de I.L Caragiale și pentru one-man show-ul din spectacolul 'Absolut!'. în iunie 2017, a primit Premiul de excelență la cea de-a XV-a ediție a Festivalului Comediei Românești - festCO. în martie 2018 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa Artis al Universității de Vest Timișoara (UVT), în timp ce în iunie 2019, a primit Premiul de excelență pentru întreaga carieră în cadrul TIFF. Actorul Marcel Iureş (ctr.) la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa, de către Universitatea de Vest Timişoara, 5 martie 2018. Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO La Gala Premiilor UNITER din iulie 2021, Marcel Iureș a primit Premiul pentru întreaga activitate. în prezent, în stagiunea 2025-2026, joacă pe scena Teatrului Act în spectacole precum 'Don Quijote' (r. Alexandru Dabija), 'O scrisoare pierdută' (r. Alexandru Dabija, premieră 2026), 'Rosto' (r. Alexandru Dabija), potrivit site-ului https://www.teatrulact.ro/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
2 august - Ziua europeană și națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen
La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost uciși în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Parlamentul European a instituit, prin Rezoluția din 15 aprilie 2015, ca ziua de 2 august să fie marcată drept ''Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor'', conform https://ec.europa.eu. La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. Astfel, evenimentele de comemorare dedicate acestei zile au rolul de a readuce în mentalul colectiv public istorii și povești ale suferințelor îndurate, efectelor tragice ale urii rasiale și ale pericolului ideologiilor extremiste. Instituțiile europene și fiecare țară membră a Uniunii au responsabilitatea comună de a lupta împotriva discriminării și a atitudinii rasiste față de romi și de a îmbunătăți integrarea acestora. în 2011, Comisia Europeană a solicitat elaborarea unor strategii naționale de integrare a romilor. Evaluarea intermediară din 2017 a trecut în revistă progresele înregistrate de la lansarea cadrului Uniunii Europene, conform https://ec.europa.eu. Romii sunt cea mai mare minoritate etnică din Europa. Din aproximativ 12 milioane de romi care trăiesc în Europa, aproximativ 6 milioane sunt cetățeni sau rezidenți ai Uniunii Europene. Mulți romi din UE sunt încă victime ale prejudecăților și excluziunii sociale, în ciuda reglementărilor clare în ceea ce privește discriminarea și combaterea sa în toate statele membre ale UE, potrivit https://commission.europa.eu/. La 7 octombrie 2020, Comisia Europeană a publicat noul cadru strategic al UE privind romii consolidat și reformat, care stabilește o abordare cuprinzătoare bazată pe trei piloni. Această abordare completează incluziunea socio-economică a romilor marginalizați cu promovarea egalității și a participării. Toți romii ar trebui să aibă oportunitatea de a-și realiza întregul potențial și de a se implica în viața politică, socială, economică și culturală, se arată pe site-ul https://commission.europa.eu/. Din martie 2017 până în martie 2020 s-a derulat proiectul pilot ''Roma Civil Monitor'', finanțat de Comisia Europeană, care a vizat consolidarea mecanismelor de monitorizare asupra implementării strategiilor de integrare a romilor la nivel național prin activități sistematice ale societății civile. Acest proiect este implementat cu participarea activă a circa 90 de organizații non-guvernamentale din 27 de state membre. în cursul derulării proiectului a fost evidențiat faptul că s-au înregistrat unele îmbunătățiri, mai ales în domeniul educației, însă este nevoie de eforturi suplimentare pentru combaterea discriminării și pentru promovarea incluziunii sociale și economice a comunităților de romi. Comisia Europeană contribuie la procesul de incluziune a romilor prin finanțarea unei palete largi de programe și prin numeroase proiecte. La nivelul politicii de coeziune, Comisia a propus în cadrul Noului Fond Social European Plus pentru perioada 2021-2027 promovarea incluziunii sociale a grupurilor marginalizate. Programul JUSTROM urmărește intensificarea gradului de autonomie a femeilor rome și sprijinirea victimelor discriminării. Prin programul INSCHOOL este promovată educația incluzivă și desegregarea copiilor romi. în plus, programele ROMACT și ROMACTED, inițiative create în 2013 și, respectiv, în 2016, ajută comunitățile de romi prin sprijinirea autorităților locale din 180 de municipalități din statele Uniunii Europene și din cele candidate în procesul de elaborare, finanțare și punere în aplicare a politicilor și serviciilor publice menite sa creeze o societate mai favorabilă incluziunii romilor. Comisia Europeană colaborează la nivelul acestor programe cu organizația paneuropeană Consiliul Europei. Executivul comunitar se implică pentru sprijinirea guvernelor și societății civile din statele regiunii Balcanii de Vest și din Turcia la nivel local, național și regional în procesul de punere în aplicare a proiectelor de integrare a romilor. în perioada 2021-2027, sunt întreprinse acțiuni pe diferite domenii educație, ocuparea forței de muncă, asistența medicală, locuințe și documentele de stare civilă, precum și pe aspecte transversale ce contribuie la egalitatea de gen și la combaterea discriminării. Platforma Europeană pentru Incluziunea Romilor (''EPRI'') reunește guverne naționale, Uniunea Europeană, organizații internaționale și societatea civilă roma. Aceasta își propune să stimuleze cooperarea și schimbul de experiență privind incluziunea cu succes a romilor. în România a fost instituită ziua de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen. La 17 iunie 2020, plenul Camerei Deputaților a adoptat, în unanimitate, proiectul de lege pentru instituirea Zilei naționale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen pentru data de 2 august. Camera Deputaților a fost for decizional în cazul acestui proiect, care fusese adoptat de Senat. Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen a fost semnat de președintele României Klaus Iohannis la 10 iulie 2020, potrivit https://www.presidency.ro/ Textul Legii nr. 124/2020 pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 10 iulie 2020. Articolul 1 prevede instituirea zilei de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen, iar Articolul 2 explică faptul că ''în înțelesul prezentei legi, termenul Samudaripen provine din limba romani și are înțelesul de 'ucidere în masă'''. Totodată, Articolul 3 prevede că, anual, cu prilejul comemorării Zilei naționale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen, se pot organiza acțiuni culturale, simpozioane, mese rotunde și acțiuni cu tematică specifică, dedicate acestei zile. Ministerul Culturii și autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza manifestări dedicate acestui eveniment. Organizațiile neguvernamentale interesate pot acorda sprijin logistic și/sau financiar, după caz, pentru organizarea de manifestări dedicate comemorării acestei zile. Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune difuzează în cadrul programelor special destinate minorităților naționale manifestările dedicate acestei zile. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru) ***Explicaţie foto din deschidere: Preşedintele Nicuşor Dan participă la ceremonia prilejuită de Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Holocaustului împotriva Romilor, organizată la Memorialul Victimelor Holocaustului din România, Bucureşti, 31 iulie 2025.
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Noul' Pod al Londrei a fost inaugurat de regele William al IV-lea (1 august 1831)
La 1 august 1831, regele William al IV-lea și regina Adelaide au inaugurat oficial 'Noul' Pod al Londrei (''New London Bridge, 1831-1967), care l-a înlocuit pe cel existent, vechi de peste 600 de ani, care făcea legătura, peste Tamisa, între cartierele londoneze City of London și Southwark. Ceremonia de deschidere a fost descrisă de ziarul The Tim
PERSONALITATEA ZILEI: Regina Ana, soția regelui Mihai I al României
Ana, principesă de Bourbon-Parma, s-a căsătorit cu regele Mihai I, la Atena, pe 10 iunie 1948, și, după aproape 50 de ani petrecuți în exil, a ajuns pentru prima oară în România în 1992. Fiică a principilor René de Bourbon și Margareta a Danemarcei, Ana s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923, se arată pe site-ul https://casamajestatiisale.ro/. în perioada crizei financiare, principesa a locuit cu părinții ei în orașul italian Viareggio, prima sa guvernantă, Madame Boutellier, fiind chiar din acest oraș. îi plăcea să meargă cu bicicleta, să pescuiască, iar la 12 ani a luat cursuri de scrimă la Paris. în 1939, a ajuns la New York, unde a urmat o școală de Arte Frumoase (1939-1941) și cursurile Parson School of Art (1941-1942), studiind știința promovării comerciale. A lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy's, dar pentru a-și completa veniturile s-a angajat și la Bloomingdale's. Regele Mihai I şi regina Ana la Palatul Elisabeta, Bucureşti, 18 mai 2001. Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES La vârsta de 19 ani, cu permisiunea mamei sale, s-a înrolat ca voluntar în Armata Franței. Tatăl Anei, principele René, și frații ei, principii Jacques, Michel și André, erau deja înrolați și luptau în diverse unități militare franceze. în 1943, s-a înrolat în Forțele Franceze Libere, a traversat Atlanticul în luna septembrie și a făcut studii de infirmieră la Casablanca, apoi la Rabat, în Maroc. Spre sfârșitul războiului, a fost încartiruită, la castelul familiei de Hohenzollern din Sigmaringen, Germania. în ultima parte a războiului, a servit ca translator între armatele franceză și americană, contribuind și la înființarea de spitale de campanie, potrivit volumului 'Regina Ana a României' (Ioan-Luca Vlad, Editura Curtea Veche, 2016). în vara anului 1945, s-a întors la viața civilă, decorată cu Crucea de Război a Republicii Franceze și avansată la gradul de locotenent în Armata Franței. Regele Mihai I şi regina Ana la festivitatea prilejuită de cea de-a 75-a aniversare a Colegiului Naţional "Iulia Haşdeu", Bucureşti, 19 mai 2001. Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES Principesa Ana și regele Mihai I s-au întâlnit la Londra, în noiembrie 1947, cu ocazia nunții reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu prințul Philip, duce de Edinburgh. O lună mai târziu, regele Mihai I a fost forțat să abdice de noul regim de la București, fiind trimis în exil. Pe 10 iunie 1948, la Atena, cei doi s-au căsătorit, la ceremonie fiind prezenți, printre alții, regina-mamă Elena a României, principele Erik al Danemarcei, unchiul reginei Ana și rude din partea familiilor de Hanovra și Hesse. Mihai I și Ana au ales să înfrunte împreună greutățile unui exil care a durat cinci decenii. Au locuit, la început, la Vila Sparta, locuința reginei-mamă Elena din Florența. în 1949, s-au mutat în suburbia La Conversion, în Lausanne, Elveția. Aici s-au născut primii doi copii ai cuplului: principesa moștenitoare Margareta (26 martie 1949) și principesa Elena (15 noiembrie 1950). Cuplul regal s-a aflat între anii 1950-1956 în Anglia, unde a locuit în comitatele Berkshire și Hertfordshire. La 28 februarie 1953, s-a născut a treia fiică, Irina. în această perioadă, regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă, realizând diverse obiecte de mobilă, unele fiind vândute duminica, la târg. începând din 1956, timp de 20 de ani, cuplul regal a locuit în Vila Fantasia din satul elvețian Versoix. Aici, regina Ana a construit pentru regele Mihai I o magazie din lemn, folosită drept atelier auto. Regina Ana l-a ajutat adesea pe regele Mihai în procesul de reparare și restaurare a jeepurilor, unul dintre aceste vehicule fiind un cadou personal din partea soțului său. Principesa Sofia, cel de-al patrulea copil al familiei, s-a născut la 29 octombrie 1957, în Grecia, iar la 13 iulie 1964 s-a născut, la Copenhaga, principesa Maria, cea de-a cincea și ultima fiică a cuplului regal. între 1976 și 2004, regele Mihai I și regina Ana au locuit la Vila Serena, Versoix, iar între 2004-2016, s-au aflat la Aubonne (La Croix de Luisant și Rue de la Grenade), tot în Elveția. Regina Ana l-a ajutat pe regele Mihai I în toate demersurile sale, pe toată perioada exilului, ea fiind cea care înregistra mesajele regelui pentru țară, transmise la Radio Europa Liberă. Regele Mihai I, Regina Ana şi Principele Nicolae la sosirea pe aeroportul Otopeni, într-o vizită prilejuită de Sfintele Sărbători de Paşti, 1992. Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES Au scris împreună, în 1960, o piesă de teatru într-un singur act, în limba engleză, numită 'The Choice' ('Alegerea'), o parabolă prin care au tradus sentimentele unei lumi în derivă. A fost montată aproape 60 de ani mai târziu, în 2022, de regizorii Alexandru Boureanu și Raluca Păun, la Teatrul Național 'Marin Sorescu' Craiova, potrivit site-ului teatrului, https://tncms.ro/. în aprilie 1992, regina Ana a ajuns pentru prima dată în România, când l-a însoțit pe regele Mihai I, în cadrul unei vizite cu caracter privat, efectuată la invitația arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paști la Mănăstirea Putna. După această vizită, regele Mihai I nu a mai primit, pentru câțiva ani, dreptul de a reveni în țară, dar regina Ana a reușit, între anii 1992 și 1997, să viziteze aproape toate marile orașe ale României, precum și mănăstiri, instituții culturale și de binefacere, mai amintește site-ul https://casamajestatiisale.ro/. Cuplul regal s-a mutat în România în 2001, la Palatul Elisabeta (18 mai) și la Castelul Săvârșin (1 iunie). în vara anului 2008, familia regală a fost repusă, oficial, în posesia Castelului Peleș. Regina Ana a primit, de-a lungul vieții, distincțiile Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta și Marea Cruce a Ordinului Coroana României. S-a aflat, alături de regele Mihai I, de principesa moștenitoare Margareta și de soțul acesteia, principele Radu, printre fondatorii Fundației 'Colecția Familiei Regale a României'. între anii 1990-2010, regina Ana a participat la numeroase evenimente dedicate Fundației principesa Margareta și a mers în turnee în străinătate - SUA, Franța - pentru colectare de fonduri. Talentată pictoriță, la Palatul Elisabeta sunt expuse, în apartamentul regal, două dintre lucrările sale. în 2000, a publicat volumul 'în război, un exil, o viață'. A acordat primul interviu televizat în 2009. La 25 octombrie 2011, regina Ana a asistat la discursul istoric al regelui Mihai I în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului României, potrivit site-ului https://casamajestatiisale.ro/. Regina Ana a murit la 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la spitalul din Morges, în Elveția. Trupul neînsuflețit al reginei a fost adus în țară la 9 august, iar la 13 august au avut loc funeraliile la Mănăstirea Curtea de Argeș. Data de 13 august a fost decretată zi de doliu național în memoria sa. Regina Ana a fost înmormântată în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, ridicată în vecinătatea mănăstirii de la Curtea de Argeș. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
1 august - Ziua națională a Salvamont România
La 1 august este marcată Ziua națională a Salvamont România. Propunerea pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua națională a Salvamont România a fost inițiată de 56 deputați și senatori, conform https://www.cdep.ro/. Inițiatorii au menționat, în expunerea de motive, că salvatorii montani care practică 'cu mândrie și respect' o profesie vocațională 'cu un înalt grad de risc', merită apreciere prin declararea zilei de 1 august drept Ziua națională Salvamont România, 'zi în care nu vor să facă parade, în care nu cer premii sau distincții, să simtă că e ziua lor în care sunt respectați și pe care să o serbeze'. De asemenea, parlamentarii care au inițiat proiectul de lege își justifică inițiativa prin faptul că, 'de peste 25 de ani, august, cea mai grea lună din an pentru salvatorii montani, o lună caracterizată prin foarte multe accidente pe munte și cu cel mai ridicat grad de dificultate, este declarată de salvamontiști 'Luna responsabilității pe munte - Luna Salvamont România', ziua cu care începe această lună fiind declarată de oamenii muntelui 'Ziua națională la Salvamont România' '. 'Salvamontiștii primesc de ani de zile, în această zi, felicitări din întreaga țară de la oamenii de munte, de la cei care le admiră și apreciază activitatea, de la instituțiile statului', au adăugat inițiatorii în expunerea de motive. Potrivit propunerii, 'Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau în coordonarea acestora, pot organiza sau sprijini logistic și material manifestările dedicate Zilei naționale a Salvamont România'. De asemenea, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor desfășurate cu acest prilej, în limita alocărilor bugetare aprobate. Senatul a adoptat, la 13 mai 2024, în calitate de primă cameră sesizată, propunerea legislativă prin care se instituie la 1 august Ziua națională a Salvamont România. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat, la 5 noiembrie 2024, cu 210 'voturi' pentru și 31 abțineri, proiectul de lege privind sărbătorirea la 1 august a Zilei naționale a Salvamont România. Președintele de atunci al României, Klaus Iohannis, a semnat, la 27 noiembrie 2024, Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua națională a Salvamont România. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)
Barometrul statistic al lunii iulie 2026
întreprinderile inovatoare din România au generat aproximativ un sfert din cifra de afaceri totală a întreprinderilor în 2022-2024, deși reprezintă puțin peste 9% din mediul de afaceri, potrivit INS. UE a înregistrat al cincilea an consecutiv de creștere a populației. între țările UE, Croația și Slovenia au înregistrat cele mai mari
Săptămâna mondială a alăptării (1-7 august)
Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 și 7 august, începând din anul 1992, cu scopul de a proteja, promova și susține alimentația la sân ca una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viață. Perioada aleasă este cea în care, în 1990, a fost semnată Declarația Innocenti privind Protecția, Promovarea și Susținerea Alăptării, de către decidenți guvernamentali, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF și alte organizații, potrivit www.unicef.org. Temele anuale ale evenimentului includ sistemele de sănătate, femeile și munca, Codul Internațional de Comercializare a înlocuitorilor de Lapte Matern, sprijinul comunitar, ecologie, economie, știință, educație și drepturile omului. în 2026, Săptămâna mondială a alăptării (#WBW2026) se va concentra pe urmărirea progresului și evaluarea impactului alăptării asupra nutriției, securității alimentare și reducerii sărăciei. Campania va măsura progresul, va prezenta statistici globale și regionale cu ceea ce funcționează și ceea ce necesită îmbunătățiri suplimentare. Tema este aliniată cu Domeniul Tematic 3 al campaniei WBW-SDG 2030, potrivit https://waba.org.my/wbw/. Alianța Mondială pentru Alăptare (WABA) este o rețea globală de organizații și persoane dedicată protecției, promovării și susținerii alăptării care coordonează și organizează anual Săptămâna Mondială a Alăptării. Din 2016, WABA și-a aliniat campania desfășurată cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului adoptate de ONU, numind-o Campania Săptămâna mondială a alăptării - Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (WBW-SDGs Campaign), conform https://worldbreastfeedingweek.org/. în 2018, o rezoluție a Adunării Mondiale a Sănătății a aprobat WBW ca o strategie importantă de promovare a alăptării, arată https://waba.org.my/wbw/. Alăptarea este promovată și de UNICEF ca investiție inteligentă. Alăptarea este vitală pentru acordarea fiecărui copil a celui mai sănătos început în viață. Este primul vaccin al copilului, cea mai bună sursă de nutriție și poate întări dezvoltarea cerebrală, explică organizația pe pagina www.unicef.org/breastfeeding. Totodată alăptarea alimentează economiile naționale, astfel că ratele crescute de alăptare pot îmbunătăți prosperitatea unei țări prin reducerea costurilor pentru sănătate și generarea de forță de muncă mai capabilă și mai puternică. De aceea alăptarea nu este doar datoria unei femei, ci solicită încurajare și susținere din partea consultanților pregătiți, a membrilor familiei, furnizorilor de servicii medicale, angajatorilor, factorilor de decizie și a altor părți implicate, subliniază sursa citată. Sub coordonarea UNICEF și OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Colectivul Global pentru Alăptare (Global Breastfeeding Collective) reprezintă un parteneriat între mai mult de 20 de agenții internaționale care fac apel la donatori, decidenți politici și societatea civilă pentru creșterea investițiilor în promovarea alăptării la nivel mondial. Prin investirea a 570 de milioane de dolari americani în următorii 10 ani, guvernele, donatorii și partenerii pot ajuta la creșterea ratei de alăptare la cel puțin 50 de procente. Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari. Lactația și alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 și afecțiuni vasculare. Conform estimărilor, o creștere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naștere și până la șase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de 2 ani și după, arată www.who.int. în lume, aproximativ 44% dintre sugarii cu vârsta între 0 și 6 luni sunt alăptați exclusiv la sân. Astfel, dacă toți copiii cu vârsta între 0 și 23 de luni ar fi alăptați optim, se estimează că în fiecare an ar putea fi salvate peste 820.000 de vieți de copii cu vârsta sub 5 ani, potrivit https://insp.gov.ro. Potrivit estimărilor dintr-un raport publicat în iulie 2018, intitulat 'Capture the Moment', 78 de milioane de bebeluși - sau 3 din 5 - nu erau alăptați în prima oră de viață, fiind astfel supuși unui risc crescut de deces sau îmbolnăvire. Contactul nou-născutului cu mama împreună cu suptul stimulează lactația, inclusiv producerea colostrului, denumit și 'primul vaccin' al bebelușului, extrem de bogat în nutrienți și anticorpi. Ratele de alăptare în prima oră de viață sunt cele mai ridicate în Africa de Est și Sud (65%) și cele mai scăzute în Asia de Est și Pacific (32%), arată raportul citat. Aproximativ 9 din 10 bebeluși născuți în Burundi, Sri Lanka și Vanuatu sunt alăptați în prima oră de viață. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluși născuți în Azerbaidjan, Ciad și Muntenegru primesc lapte matern în acest interval. Raportul 'Capture the Moment', care analizează date din 76 de țări, arată că, în pofida importanței inițierii timpurii în alăptare, prea mulți nou-născuți sunt lăsați să aștepte prea mult din diferite motive, cum ar fi: hrănirea nou-născuților prin alte metode, inclusiv cu lapte praf preparat, lucru care întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama lui; creșterea numărului de operații de cezariană opționale. în țara noastră, Institutul Național de Sănătate Publică a dezvoltat alături de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului 'Alessandrescu-Rusescu', Institutul Norvegian de Sănătate Publică, Directoratul Norvegian de Sănătate și Biroul de țară al Organizației Mondiale a Sănătății OMS pentru România, recomandări în domeniul promovării alăptării destinate personalului sanitar care lucrează la nivel local, în cadrul Ghidului 'Promovarea alăptării. Sfaturi pentru îmbunătățirea practicii alăptării'. Documentul aduce în atenție principiile îngrijirilor centrate pe persoană și pe familie, precum și faptul că sprijinul pentru alăptare oferit la nivelul comunității este esențial, potrivit https://insp.gov.ro. AGERPRES/ (Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
1 august - Ziua tanchiștilor
La 1 august este celebrată Ziua tanchiștilor, marcând înființarea, în 1919, a primei subunități de tancuri, potrivit https://forter.ro/. ''Noi mutații au cunoscut Forțele Terestre după Primul Război Mondial când, în compunerea de luptă a regimentului
DOCUMENTAR: Luna august
Luna august, a opta lună a anului în calendarul gregorian, este cunoscută popular și sub numele de Gustar. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Este ultima lună a verii. A șasea lună - Sextilis - în vechiul calendar roman (cu 30 de zile), a fost redenumită Augustu
Săptămâna europeană 27-31 iulie 2026
Criza migranților din teritoriul spaniol Ceuta, posibile soluții la incendiile vegetație, lansarea unei licitații gigant pentru a rămâne în cursa inteligenței artificiale, precum și convocarea însărcinatului cu afaceri al Moscovei la Bruxelles, ca răspuns la intrarea unor drone rusești în spațiul aerian al României, se numără printre subiectele acestei săptămâni în spațiul european. Criza migranților din orașul spaniol Ceuta *Circa 60.000 de migranți au sosit în ultimele zile în exclava spaniolă Ceuta, de pe costa marocană a Africii, traversând-o pe mare sau pe uscat. Criza a izbucnit la începutul acestei săptămâni cu tineri care traversau înot din teritoriul marocan spre micul oraș Ceuta și a culminat joi cu o intrare masivă și ilegală a mii de oameni care au traversat pe jos un dig care marchează granița dintre Spania și Maroc. Autoritățile regionale spaniole au declarat că se confruntă cu o situație de 'urgență umanitară și socială absolută'. Ministerul de Interne spaniol a anunțat vineri desfășurarea de întăriri suplimentare ale poliției, inclusiv scafandri și ambarcațiuni. 'Estimările arată că aproximativ 60.000 de persoane au intrat în orașul nostru în acest episod. Acest număr echivalează cu 70% din populația Ceutei. Ca să vă faceți o idee, este ca și cum 34 de milioane de oameni ar fi intrat pe teritoriul spaniol în 24 de ore. în mod evident, această cifră arată că este imposibil să absorbim o asemenea presiune', a explicat președintele orașului autonom Ceuta, Juan Vivas. în Ceuta a ajuns și premierul spaniol Pedro Sanchez, care a condamnat ceea ce a numit 'un atac' și 'o încălcare a integrității teritoriale a Spaniei'. Premierul spaniol a declarat vineri că acest val migrator brusc și masiv este generat de o interpretare pe care grupările mafiote ale traficanților au dat-o unei hotărâri recente a justiției spaniole referitoare la returnarea migranților sosiți pe mare. Conform acestei hotărâri, 'nu pot fi returnate la frontieră persoanele care ar sosi în Spania pe mare', a explicat Sanchez, adăugând că 'această interpretare (...) s-a răspândit ca focul de praf de pușcă în ultimele ore'. Surse din poliție au declarat pentru EFE că numărul cadavrelor găsite în ultimele ore pe țărmurile orașului Ceuta a crescut la 34, după ce alte cadavre au fost recuperate vineri. *EFE amintește că aceasta este cea mai gravă criză a migrației dintre cele două țări din 2021 și generează numeroase reacții la nivel european, țări precum Italia și Finlanda pledând pentru excluderea Spaniei din spațiul Schengen din cauza acestei situații. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri, într-un mesaj pe rețelele de socializare: 'Imaginile care vin din Ceuta sunt inacceptabile. Nu putem permite nimănui să intre în Uniunea noastră fără a respecta normele noastre'. 'Trebuie să înceteze imediat traversările periculoase. Trebuie destructurate rețelele de trafic ilegal. Și returnările trebuie să fie rapide, așa cum permit normele noastre', a indicat președinta executivului comunitar. Ea a menționat că i-a însărcinat pe comisarii europeni pentru afaceri interne, Magnus Brunner, și pentru Mediterana, Dubravka Suica, 'să ofere sprijin pentru a pune situația sub control'. Răspunsul la incendiile de vegetație *Comisia Europeană vrea să facă o prioritate din reziliența în fața incendiilor de vegetație, printr-o abordare multidisciplinară, în contextul în care capacitatea de reacție se dovedește insuficientă în cazul unor incendii majore, precum cele care afectează în prezent Franța și Spania, și pe fondul previziunilor că astfel de tragedii riscă să se repete în fiecare an. 'Este foarte important să avem capacitățile de reacție adecvate, însă știm că reacția nu este suficientă. Este un lucru sigur. Trebuie să facem mai mult în ceea ce privește gestionarea cauzelor, prin integrarea diferitelor politici ale statelor membre care să diminueze riscul ca vegetația să ia foc în sezonul de vară', au afirmat, la 27 iulie, surse din cadrul Comisiei Europene. în propunerea Comisiei Europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual, 'există o alocare de 35% pentru rezistența la schimbările climatice, iar acest lucru include, evident, deja adaptarea la fenomenele meteorologice cauzate de schimbările climatice', au precizat sursele citate. *Spania și Franța, unde incendiile de vegetație au dus la strămutarea a peste 300.000 de persoane, au primit avioane și elicoptere de stingere a incendiilor din alte țări europene pentru a ajuta la stingerea incendiilor, a mai anunțat Comisia Europeană. Sprijinul a fost organizat și finanțat prin mecanismul de răspuns la crize al blocului comunitar, Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Uniunea Europeană l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Moscovei la Bruxelles, ca răspuns la intrarea unor drone rusești în spațiul aerian al României *'Am transmis condamnarea fermă a încălcării intenționate a spațiului aerian al României de către drone rusești', a declarat, la 28 iulie, un purtător de cuvânt al șefei diplomației UE, Kaja Kallas. Acest 'act imprudent' este 'o escaladare gravă, foarte gravă din partea Rusiei și amenință securitatea cetățenilor UE, stabilitatea regională și pacea internațională', a declarat purtătorul de cuvânt. Kallas a propus, de asemenea, spre aprobare țărilor membre ale UE sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei în legătură cu astfel de incursiuni, precum și pentru un atac rusesc care a avariat consulatul onorific al Letoniei din estul Ucrainei. România și Letonia 'au parte de solidaritatea și sprijinul nostru deplin', a mai declarat purtătorul de cuvânt. Comisia Europeană solicită executarea imediată a mandatelor de arestare restante emise de CPI *Uniunea Europeană și-a reafirmat, la 28 iulie, sprijinul pentru Curtea Penală Internațională (CPI) și a îndemnat toate țările să pună în executare imediat mandatele de arestare aflate în vigoare, făcând referire la vizita premierului israelian Benjamin Netanyahu la Washington pentru o întrevedere cu președintele american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE), Anouar El Anouni, a făcut această declarație în cadrul unui briefing de presă. în timpul zborului spre Washington, aeronava care îl transporta pe Benjamin Netanyahu a survolat spațiul aerian al Greciei, Italiei, Franței și Canadei - patru state semnatare ale Statutului de la Roma - conform datelor furnizate de diverse sisteme radar de monitorizare a traficului aerian, în pofida mandatului internațional de arestare emis pe numele său pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza. Secretarul general al ONU propune o reuniune a liderilor Ciprului divizat *Pe 29 iulie, Secretarul general al ONU a propus o reuniune a celor două părți cu 'garanții' insulei. După opt ani de blocaj și 16 ani după ultima vizită a unui șef al ONU, Guterres a avut întrevederi la această dată cu responsabilii Republicii turce a Ciprului (RTCN), recunoscută doar de Turcia, care ocupă o treime din insulă, și cu cei ai Republicii Cipru, membră a UE. 'Lucrăm concertat cu cele două părți și cu garanții acestora cu scopul de a crea condițiile succesului reuniunii', a declarat Guterres în fața presei la Nicosia, referindu-se la responsabilii părților turcă și greacă cipriote, Grecia, Turcia, Regatul Unit, precum și ONU. Președintele cipriot Nikos Christodoulides a anunțat într-un comunicat că a 'acceptat convocarea unei conferințe lărgite', asigurând că pregătirile vor continua. La rândul său, președintele RTCN, Tufan Erhurman, a afirmat că 'vrea o soluție' în acord cu Turcia. Totuși, Ankara și-a reiterat ostilitatea față de orice proiect de reunificare care ar pune în pericol existența RTCN, pe care ea o susține ca fiind o parte a teritoriului său. Comisia Europeană a transferat Ucrainei 3,47 miliarde de euro pentru achiziționarea de drone, rachete și avioane de vânătoare *Comisia a transferat 3,47 miliarde de euro din componenta destinată apărării a împrumutului european de sprijin pentru Ucraina în valoare totală de 90 de miliarde de euro. Suma include, pe de o parte, o tranșă suplimentară din primul calendar de produse pentru achiziționarea de drone și, pe de altă parte, finanțare suplimentară pentru drone cu rază lungă de acțiune, rachete și avioane de luptă Gripen. 'Astăzi investim încă 3,47 de miliarde de euro pentru a ajuta la protejarea cerului Ucrainei. Prin această nouă plată, în cadrul pachetului nostru de împrumuturi de 90 de miliarde de euro, ajutăm Ucraina să își apere populația', a declarat, într-un comunicat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 'în plus, ne apropiem industriile noastre de apărare, combinând scala industrială a Europei cu inovația de neegalat a Ucrainei. Acesta este noul nostru Pact al Dronelor, care prinde formă. Și ca acest nou sprijin să transmită un mesaj clar: fiecare atac rusesc întărește determinarea Ucrainei de a fi liberă și hotărârea noastră de a fi alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie', a subliniat von der Leyen. Din totalul împrumutului de sprijin destinat Ucrainei, 60 de miliarde sunt destinate consolidării capacităților și industriei de apărare ale țării. în cadrul acestei alocări, Comisia a deblocat deja 3,9 miliarde de euro pe 30 iunie și 1,1 miliarde pe 15 iulie, înaintea plății de joi. Japonia se alătură programului Uniunii Europene de cercetare și inovare Orizont Europa *Japonia s-a alăturat, la 30 iulie, programului Uniunii Europene de cercetare și inovare Orizont Europa, ceea ce înseamnă includerea 'unuia din cele mai avansate ecosisteme de cercetare din lume în rețeaua europeană de cooperare științifică', a anunțat Comisia Europeană într-un comunicat. Aderarea la acest program al UE va permite cercetătorilor și organizațiilor japoneze să formeze și să conducă consorții internaționale de cercetare, să primească finanțare europeană și să colaboreze cu principalele instituții științifice pe picior de egalitate cu statele membre ale UE și cu celelalte țări asociate programului. Cu 123 de milioane de locuitori, Japonia este țara cu cea mai numeroasă populație dintre cele 23 de state asociate care participă în prezent la programul Orizont Europa. Celelalte 22 de state sunt Albania, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Canada, Coreea de Sud, Egipt, Georgia, Islanda, Insulele Feroe, Israel, Kosovo, Macedonia de Nord, R. Moldova, Muntenegru, Norvegia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Serbia, Elveția, Tunisia, Turcia și Ucraina. Uniunea Europeană lansează o licitație gigant pentru a rămâne în cursa inteligenței artificiale *Uniunea Europeană a lansat, la 30 iulie, o licitație masivă pentru a încerca să recupereze decalajul în domeniul inteligenței artificiale, cu scopul de a mobiliza investiții de 30 de miliarde de euro pentru a construi primele sale 'mega-uzine de AI', infrastructuri informatice care oferă o putere de calcul masivă. Această licitație 'constituie un pas major în ambiția noastră' de a face din Europa un 'continent al AI', a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinta pentru afaceri digitale a Comisiei. Licitația, care va fi cofinanțată de 18 state membre ale UE (între care Franța, Germania, Italia și Spania), își propune să creeze șapte 'mega-uzine' de AI și se va încheia în noiembrie. Este formată din două loturi: primul va acoperi patru proiecte, fiecare cu o finanțare europeană totală de 500 de milioane de euro, iar al doilea va viza dezvoltarea a încă trei mega-uzine, și mai puternice, fiecare dintre ele beneficiind de un miliard de euro din finanțarea UE. în total, se așteaptă ca licitația să mobilizeze aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri publice, suplimentate cu 20 de miliarde de euro din sectorul privat. Ofertanții câștigători vor fi selectați la începutul anului viitor, construcția urmând să înceapă în primul trimestru al anului 2027, iar punerea în funcțiune inițială, în anul următor. Consens între UE și China *China a asigurat, la 30 iulie, că a ajuns la un 'consens' cu Uniunea Europeană pentru a defini legăturile bilaterale ca pe o relație de parteneriat comercial 'stabilă și echilibrată', într-un moment de tensiuni tot mai mari din cauza deficitului european și a acuzațiilor Bruxelles-ului privind o presupusă supra-capacitate industrială chineză. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez al Comerțului, He Yadong, a declarat, într-o conferință de presă, că această înțelegere a fost realizată în cadrul primei reuniuni a mecanismului de consultări pe tema comerțului și investițiilor dintre China și UE și că ambele părți au convenit provizoriu să organizeze o a doua întâlnire în această toamnă. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Anda Badea)
Sinteza evenimentelor interne 27-31 iulie 2026
Tensiunile diplomatice dintre România și Rusia ca urmare a măsurilor luate de partea română după o serie de drone doborâte, vizita oficială în România a noului premier al Republicii Moldova, proiectele PNRR adoptate în parlament în sesiune extraordinară, greva în sănătate împotriva proiectului legii salarizării unitare, precum și suspendarea în instanță a mai multe hotărâri ale Guvernului interimar condus de Ilie Bolojan reprezintă o parte a evenimentelor interne din perioada 27-31 iulie 2026. Mai jos, sinteza evenimentelor pe larg. Ambasadorul Rusiei la București, convocat la MAE, după cele trei drone pătrunse recent în spațiul aerian românesc * Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat, la 27 iulie, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, 'ca reacție fermă la violările repetate ale spațiului aerian al României din perioada 24-26 iulie, interval în care Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național'. în cadrul întrevederii, ambasadorului rus i-a fost înmânată oficial Nota verbală prin care partea română a notificat aplicarea declarării ca inacceptabil a unui membru al misiunii Federației Ruse la București, cu obligația de a părăsi teritoriul României în decurs de cinci zile. De asemenea, MAE l-a chemat la București pentru consultări pe ambasadorul României în Federația Rusă. Potrivit MAE, diplomatului rus i-au fost prezentate fragmente ale dronei distruse pe teritoriul României, componente despre care investigațiile derulate de Parchet au confirmat oficial că sunt de proveniență rusească. La rândul său, ambasada rusă la București a transmis, ca răspuns, că Rusia nu a trimis niciodată și nu trimite vehicule aeriene fără pilot de luptă împotriva unor obiective aflate pe teritoriul României, iar toate speculațiile pe această temă sunt 'complet' lipsite de orice temei. Potrivit Biroului de presă al misiunii diplomatice, ''expulzarea neargumentată în niciun fel a angajatului Ambasadei Federației Ruse nu va rămâne fără răspuns''. Măsurile părții române au fost luate în contextul celor trei drone care au pătruns recent pe teritoriul României în trei zile consecutive. Cele trei drone pătrunse pe teritoriul României au fost doborâte în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026 de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. Prima a fost doborâtă în zona Padina, județul Buzău, a doua lângă Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, iar cea de-a treia aproape de Sulina, deasupra Mării Negre. Vizită oficială în România a noului premier al Republicii Moldova, Vasile Tofan * Premierul interimar, Ilie Bolojan, l-a primit, la 30 iulie, la Palatul Victoria, pe prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, aflat în vizită oficială la București. Premierul moldovean, Vasile Tofan, a afirmat, după întâlnirea cu Ilie Bolojan, că sprijinul pentru Ucraina este și o investiție directă în securitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni, adăugând că încălcarea spațiului aerian al unui stat suveran este 'inacceptabilă'. Și președintele Nicușor Dan l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, căruia i-a reconfirmat sprijinul ''ferm'' și ''consecvent'' al României pentru parcursul european al Chișinăului. Sesiune extraordinară/Acordul de împrumut SAFE, adoptat în ambele camere * Plenul Senatului (for decizional) a adoptat, la 31 iulie, proiectul de aprobare a Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană și România, în valoare de 16.680.055.394 euro. Au fost înregistrate 83 de voturi pentru, 35 împotrivă și două abțineri. Proiectul a fost adoptat la Camera Deputaților, primă cameră sesizată, la 29 iulie. Acordul a fost votat în forma inițială, fără amendamente. Acordul a fost semnat la București, la 12 mai 2026, și la Bruxelles, la 20 mai 2026 și la 21 mai 2026. Cele două camere ale parlamentului s-au reunit în sesiune extraordinară, în intervalul 27-31 iulie, pentru a adopta o serie de proiecte ce reprezintă jaloane în PNRR, precum și alte proiecte de interes economic. Sesiune extraordinară/ Reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, adoptată * Camera Deputaților (for decizional) a adoptat, la 29 iulie, proiectul de lege privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei. S-au înregistrat 293 de voturi 'pentru' și două abțineri. Cele două camere ale parlamentului s-au reunit în sesiune extraordinară, în intervalul 27-31 iulie, pentru a adopta o serie de proiecte ce reprezintă jaloane în PNRR, precum și alte proiecte de interes economic. Sesiune extraordinară/ Proiectul privind deblocarea posturilor din sănătate, adoptat * Camera Deputaților (for decizional) a adoptat, la 29 iulie, proiectul de lege privind reforma sănătății, cu un amendament care privește deblocarea posturilor din sănătate, amendament care trecuse de comisiile de specialitate. S-au înregistrat 237 de voturi 'pentru', 11 împotrivă și 40 de abțineri. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006, în vederea extinderii protecției juridice, prin transpunerea infracțiunii de ultraj asupra personalului medico-sanitar, respectiv asupra personalului medical și auxiliar, indiferent de forma de exercitare a profesiei și de unitatea medicală în care își desfășoară activitatea. Totodată, intervenția legislativă vizează măsuri menite să protejeze integritatea și siguranța angajaților din domeniul sănătății, să consolideze statutul profesional și să asigure aplicarea unitară a legii în toate unitățile medicale. Cele două camere ale parlamentului s-au reunit în sesiune extraordinară, în intervalul 27-31 iulie, pentru a adopta o serie de proiecte ce reprezintă jaloane în PNRR, precum și alte proiecte de interes economic. Sesiune extraordinară/ Propunerea legislativă privind decarbonizarea, aprobată de Camera Deputaților; urmează votul din Senat * Plenul Camerei Deputaților a adoptat, la 29 iulie, propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire în România (jalon PNRR). Diversificarea surselor de energie regenerabilă în sectorul de încălzire și răcire sunt necesare pentru atingerea următoarelor ținte: 35,9% în anul 2027; 37,1% în anul 2028; 38,6% în anul 2029; 41,4% în anul 2030. Actul normativ urmează să fie aprobat și de Senat, care este for decizional în acest caz. Cele două camere ale parlamentului s-au reunit în sesiune extraordinară, în intervalul 27-31 iulie, pentru a adopta o serie de proiecte ce reprezintă jaloane în PNRR, precum și alte proiecte de interes economic. Sesiune extraordinară/ Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, aprobat de Camera Deputaților * Plenul Camerei Deputaților a aprobat, la 29 iulie, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (jalon PNRR). Proiectul de lege are ca obiect de reglementare sistematizarea legislației existente, fundamentarea unor noi concepte, reformularea unor principii și adaptarea unor procese, în scopul îmbunătățirii calității mediului construit, al asigurării dreptului constituțional la un mediu sănătos, al echilibrării interesului general cu cel individual, al dezvoltării echilibrate și sustenabile, al asigurării stabilității și predictibilității mediului investițional și, implicit, al competitivității economice. Proiectul se va întoarce la Senat, pentru dezbatere și aprobare, deoarece a fost adoptat tacit în acest for. Cele două camere ale parlamentului s-au reunit în sesiune extraordinară, în intervalul 27-31 iulie, pentru a adopta o serie de proiecte ce reprezintă jaloane în PNRR, precum și alte proiecte de interes economic. Sesiune extraordinară/ Proiectul legii privind legea ANI, adoptat de Camera Deputaților și respins de Senat * Camera Deputaților a adoptat, la 29 iulie, proiectul legii privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității publice (jalon PNRR). S-au înregistrat 222 de voturi 'pentru', două voturi împotrivă și 59 de abțineri. Senatul a respins proiectul, la 30 iulie. între prevederile proiectului, adoptat de Camera Deputaților cu mai multe amendamente, se numără: obligația de depunere a declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese nu atrage publicarea integrală a acestora ori a unei copii a acestora. Agenția publică într-un registru electronic de conformare exclusiv următoarele informații: numele și prenumele deponentului; funcția, demnitatea sau calitatea publică deținută și entitatea în cadrul căreia aceasta este exercitată; tipul declarației; data depunerii și, după caz, data rectificării; mențiunea 'depusă în termen', 'depusă cu întârziere', 'rectificată' sau 'nedepusă'; trimiterea la raportul de evaluare rămas definitiv, dacă este cazul. Registrul nu poate cuprinde valori patrimoniale, adrese, identificatori ai conturilor, depozitelor sau portofelelor digitale, date privind membrii familiei ori alte date referitoare la terți. Declarațiile se păstrează în evidența Agenției, cu caracter confidențial, pe întreaga durată a exercitării funcției, demnității sau calității și timp de trei ani după încetarea acesteia. Accesul la declarații se acordă exclusiv persoanelor autorizate, în limita atribuțiilor de serviciu, se înregistrează în jurnale electronice și este supus auditării periodice. Cele două camere ale parlamentului s-au reunit în sesiune extraordinară, în intervalul 27-31 iulie, pentru a adopta o serie de proiecte care au scadență în PNRR, precum și alte proiecte de interes economic. Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat, la 30 iulie, după respingerea legii privind ANI, că proiectul va fi redepus la Parlament fără a conține cele două amendamente ale PSD contestate, referitoare la sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și de incompatibilitate prin pierderea mandatului și, respectiv, la declararea de către demnitari a cash-ului deținut. Șase hotărâri ale Guvernului interimar Ilie Bolojan, suspendate de Curtea de Apel București * Curtea de Apel București a decis, la 30 iulie, suspendarea a șase hotărâri adoptate de Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, în urma unor reclamații formulate de Partidul Social Democrat. Hotărârile suspendate se referă, între altele, la: instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; aprobarea procedurii de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție pentru persoanele adulte cu handicap. Greva din sistemul de sănătate împotriva proiectului legii salarizării unitare * Consiliul Național al Sanitas a decis, la 31 iulie, suspendarea grevei generale, după deblocarea posturilor din sănătate, precizând însă că protestul nu se 'închide' și reprezintă o șansă pentru 'resetarea politicului', dar și pentru reluarea negocierilor pentru o nouă formă a legii salarizării 'cu cei care au sau vor avea mandatul și responsabilitatea de a lua decizii politice reale', Parlamentul sau un Guvern legitim. Federația Sanitas a început greva la 28 iulie, susținând că veniturile lor ar urma să scadă ca urmare a proiectului legii salarizării, publicat pe site-ul Ministerului Muncii pe 17 iulie. Un alt motiv al protestului a fost reprezentat de blocarea unor posturi în sistemul sanitar. Incidente la un protest al oierilor, în fața sediului ANSVSA, din Piața Presei Libere * Crescătorii de oi au protestat, la 30 iulie, în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) din Piața Presei Libere, cerând demiterea președintelui instituției, Alexandru Bociu. Jandarmii bucureșteni au folosit spray-uri cu gaze lacrimogene, după ce unii dintre participanți au forțat gardurile instalate de forțele de ordine și au aruncat cu obiecte contondente. Oierii au continuat protestul la Guvern, în Piața Victoriei. Crescătorii de oi au solicitat deblocarea exportului de ovine și compensarea integrală a pierderilor economice, vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului, tragerea la răspundere și eliberarea din funcție a persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea defectuoasă a crizei și blocarea exporturilor. Protestul a fost organizat de Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Corbu Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine Voiniceni, fiind susținut de Federația Romovis. Discuții pe marginea formării noului guvern, după demiterea Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură * Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, la 27 iulie, la Antena 3 CNN, că 'este foarte optimist' că după 15 august va fi învestit un Guvern cu puteri depline. Liderul social-democrat a spus și cu cine poate face majoritate în Parlament și a subliniat că PSD solicită mandatul de prim-ministru. întrebat dacă deschide ușa negocierilor cu AUR, Sorin Grindeanu a spus că AUR, pentru a fi partener frecventabil din perspectiva oricărui partid prooccidental, trebuie să facă unele clarificări. * Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat, la Digi 24, la 29 iulie, că un guvern de armistițiu, așa cum a propus Kelemen Hunor, ar putea fi gândit dacă nu se găsește altă formulă, dar nu mai are încredere în PSD, 'care a distrus coaliția de guvernare'. El a adăugat că în momentul în care este atacată o hotărâre de guvern care reglementează punerea în practică a unei legi pe care a făcut-o ministrul Muncii de la PSD, în care sunt sprijiniți să se angajeze tinerii care n-au locuri de muncă, 'înseamnă că nu afectezi acest guvern, ci afectezi acei tineri'. Scrimă: Sabrerul Radu Nițu, medaliat cu bronz la Campionatele Mondiale din Hong Kong * Sportivul român Radu Nițu a obținut medalia de bronz în proba individuală masculină de sabie, la 27 iulie, la Campionatele Mondiale de scrimă de la Hong Kong. Nițu a fost învins în semifinale de rusul Pavel Graudin, cu 15-8. Radu Nițu a debutat pe tabloul principal cu o victorie în fața turcului Furkan Yaman, cu 15-13, apoi a dispus cu 15-6 de germanul Matyas Szabo, fiul fostului scrimer român Vilmos Szabo, în optimi s-a impus cu 15-10 în fața chinezului Chenpeng Sheng, iar în sferturi a câștigat cu 15-9 în fața americanului Darii Lukașenko. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Anda Badea)
Accidente rutiere de microbuz, autobuz și autocar (cronologie selectivă 2024-2026)
Un membru al staffului medical al echipei secunde de fotbal a clubului Dinamo București a decedat, la 31 iulie 2026, într-un accident la Câmpulung Muscel, în care a fost implicat microbuzul care ducea lotul de jucători spre terenul de antrenament. Conform unui comunicat de presă al clubului bucureștean publicat pe pagina oficială de Facebook, alți jucători, precum și antrenorul echipei Dinamo 2, Adrian Ropotan, au suferit răni, dar sunt în afara oricărui pericol. Conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Argeș, un număr de nouă persoane dintre cele 16 care se aflau în microbuzul implicat în accident, în municipiul Câmpulung, primesc îngrijiri medicale, cea de-a zecea fiind declarată decedată de către echipajele medicale. Potrivit sursei citate, din primele informații ale anchetatorilor, microbuzul a intrat într-un gard pe strada Petre Zamfirescu din Câmpulung. La fața locului au intervenit pompierii cu patru echipaje. Aceeași sursă arată că, până la acest moment, în urma evaluării medicale, trei victime - doi adulți și un copil - au fost transportate la spital. Autoritățile au luat decizia activării Planului Roșu de Intervenție având în vedere numărul mare de eventuale victime. * * * 2026 9 iulie - Douăsprezece persoane au fost rănite într-un accident rutier produs în zona localității Drajna Nouă din județul Călărași, pe pasajul care face legătura între Autostrada A2 și DN 21, unde un autocar în care se aflau 60 de persoane și un autocamion încărcat cu radiatoare au intrat în coliziune. A fost activat Planul Roșu de intervenție. 27 ianuarie - Un grav accident rutier a avut loc pe DN 6, în apropierea localității Găvojdia din județul Timiș. Au fost implicate un autotren, o autocisternă, un microbuz de transport persoane și un autoturism. în urma impactului, șapte persoane au murit (șoferul microbuzului și șase pasageri ai acestuia), iar trei au fost rănite. Accidentul a avut loc când microbuzul care circula dinspre municipiul Caransebeș înspre Lugoj ar fi intrat într-o depășire, iar în încercarea de a reveni pe banda sa, a acroșat o cisternă și ulterior a intrat în coliziune cu un TIR, care se deplasa din sensul opus de circulație. 2025 30 decembrie - Un grav accident a avut loc în județul Dolj, pe DN 56 Craiova - Calafat, la intersecția cu DC 56 Hunia - Gară Moțăței, în urma căruia două persoane de 22 și 32 de ani au decedat la spital. Un bărbat, de 58 de ani, din municipiul Craiova, în timp ce conducea un autocamion, la intersecția cu DC 56, nu a acordat prioritate de trecere la efectuarea virajului la stânga unui autoturism condus de un tânăr, de 22 de ani, din comuna Siliștea Crucii, intrând în coliziune cu acesta. 3 iunie - Un copil de 10 ani a murit într-un accident produs pe autostrada A1, iar alte patru persoane au fost rănite la km 50, pe sensul București - Pitești, în dreptul localității dâmbovițene Corbii Mari. 23 mai - Un accident rutier în care au fost implicate un autocar și un autocamion s-a produs în localitatea Lețcani din județul Iași. Șapte persoane au fost rănite grav și șase au suferit leziuni mai ușoare. La nivelul județului a fost activat Planul Roșu de Intervenție. 14 aprilie - Un accident s-a produs pe DN 6, între Drobeta-Turnu Severin și Orșova, județul Mehedinți, în care un microbuz, pentru a evita impactul cu un autoturism, a părăsit carosabilul și s-a răsturnat în Dunăre. Microbuzul răsturnat a fost scos la mal și ancorat, iar șoferul - un cetățean bulgar a fost scos din interiorul autovehiculului. La nivelul județului a fost activat Planul Roșu de Intervenție. 7 aprilie - Trei persoane au murit și alte cinci au fost rănite într-un accident rutier care a avut loc pe DN 1C Baia Mare - Dej, în localitatea Câțcău din județul Cluj, în care au fost implicate un microbuz și un autocamion. Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, șoferul microbuzului ar fi pierdut controlul mașinii într-o curbă. 29 ianuarie - O persoană a murit și alte șapte au fost rănite fiind transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Sibiu, după ce un autocar în care se aflau nouă persoane a intrat într-un TIR, pe DN1, în localitatea Scoreiu din județul Sibiu. Șase din cele șapte persoane rănite au fost externate. 3 ianuarie - Un microbuz, în care se aflau șapte persoane, s-a răsturnat în afara părții carosabile, pe DN 17A între localitățile Vatra Moldoviței și Ciumârna din județul Suceava. Un bărbat a murit, iar alte șase persoane au fost rănite, dintre care cinci au fost transportate la spital. A fost Planul Roșu de Intervenție. 2024 19 august - Un accident rutier s-a produs între un microbuz și un autotren, pe autostrada A4 Ovidiu-Agigea, la kilometrul 17+400 de metri. în urma impactului, microbuzul s-a răsturnat în afara părții carosabile la o diferență de nivel de aproximativ 4 metri. Au fost rănite 13 persoane, dintre care una grav. A fost activat Planul Roșu de Intervenție la nivelul județului Constanța. 1 iulie - Un accident rutier soldat cu cinci morți, dintre care doi minori, și un rănit s-a produs, pe raza localității Cumpărătura din județul Suceava. în accident au fost implicate o autocisternă și un autoturism care tracta o platformă pe care se afla un alt autoturism. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, Cerasela Bădiță, editor: Roxana Losneanu)