Octombrie, numită popular 'brumărel', anunță primele brume și apropierea iernii. În luna octombrie, ziua are 11 ore, iar noaptea 13 ore.
Numele lunii octombrie vine de la latinescul 'octo' care înseamnă opt, fiind a opta lună în calendarul roman - 'october'. A devenit a zecea lună a anului în calendarul iulian, introdus în anul 45 î.Hr., când s-au adăugat lunile ianuarie și februarie, împingând luna octombrie spre sfârșitul anului solar. A rămas a zecea lună și și-a păstrat numele și în calendarul gregorian, introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582 pentru a corecta neconcordanțele astronomic-calendaristice.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică Agerpres
Soarele - Luna
La începutul lunii octombrie, Soarele răsare la 7 h 13 m și apune la 18 h 57 m, iar la sfârșitul lunii răsare la 6 h 51 m și apune la ora 17 h 07 m, conform https://www.astro-urseanu.ro/.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.
În octombrie 2026, acestea se produc la: Ultimul Pătrar - 3 octombrie, 16 h 25 m; Luna Nouă - 10 octombrie, 18 h 50 m; Primul Pătrar - 18 octombrie, 19 h 12 m; Luna Plină - 26 octombrie, 07 h 12 m.
În fiecare an, în luna octombrie are loc, la noi în țară, schimbarea orei. În 2026, în noaptea de 24 spre 25 octombrie, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, ora 04:00 devenind ora 03:00. Această schimbare a orei marchează revenirea României la timpul legal standard, corespunzător fusului orar Eastern European Time (EET, UTC+2), și rămâne valabilă până la trecerea la ora de vară, în ultimul weekend al lunii martie.
Foto: (c) Tanjug
După o lună septembrie liniștită în ce privește curenții de meteori, în octombrie apare un curent de meteori mai important - Orionidele (ORI), care debutează pe 2 octombrie și se încheie pe 7 noiembrie, cu un maxim între 21 și 22 octombrie. Orionidele produc până la 20 de meteori pe oră și au o viteză de 66 km/s. Toate fragmentele ce ard în atmosferă provin de la cometa Halley, indică https://www.astro-urseanu.ro/.
Tradiții populare și sărbători religioase
Popular se spune că, dacă frunzele pomilor se îngălbenesc și cad repede, este un semn că anul ce urmează va fi roditor. Dacă plouă mult în octombrie, va fi vânt puternic în decembrie, iar dacă e multă brumă sau chiar zăpadă în această lună, în ianuarie va fi timp frumos, potrivit https://azm.gov.ro/.
Activitățile oamenilor sunt specifice perioadei de trecere de la toamnă la iarnă: continuarea semănăturilor de toamnă, strângerea roadelor de pe câmp, vii, livezi, grădini, deschiderea țarinelor pentru pășunatul comunitar, pornirea turmelor spre locurile de iernat, valorificarea produselor agrare, pastorale și meșteșugărești la vestitele târguri organizate la Sâmedru și Vinerea Mare (Sf. Parascheva), conform volumului 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000).
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
Peisajul spiritual al lunii octombrie este dominat de sărbătorile și obiceiurile cu semnificație pastorală: Procoavă, Vinerea Mare, Lucinul, Focul lui Sâmedru, Sâmedru etc.
Sărbătoarea religioasă a zilei de 1 octombrie este Acoperământul Maicii Domnului. În calendarul popular, ziua este numită Procoavă și este dedicată unei divinități meteorologice ce ar acoperi pământul cu un strat de zăpadă pe timpul iernii.
Sursa foto: basilica.ro
La 14 octombrie este sărbătorită Sfânta Cuvioasa Parascheva, moment de pelerinaj la moaștele Sfintei în Iași. În calendarul popular, Vinerea Mare, sărbătoare cu dată fixă (14 octombrie), este dedicată reprezentării mitice cu același nume, Sfânta Vineri, identificată în Panteonul roman cu zeița Venera, inițial protectoare a vegetației și fertilității. Cu timpul, sfânta creștină a preluat unele atribuții ale zeiței, devenind un stâlp calendaristic care indică începutul sau sfârșitul unor importante activități pastorale: deschiderea țarinelor pentru pășunat, organizarea turmelor pentru iernatul transhumant, începerea coborârii oilor în zonele de iernat, angajarea ciobanilor pentru noul sezon, valorificarea produselor turmelor de oi.
Foto: (c) Arhiva istorică Agerpres
O altă sărbătoare importantă a lunii este cea a Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, patronul păstorilor (Sâmedru) din data de 26 octombrie.
În ajun de Sfântul Dumitru se desfășura (nordul județelor Argeș, Dâmbovița și parțial, Vâlcea) un ceremonial simbolic nocturn, egal, prin spectaculozitate, numai cu noaptea de Revelion, numit 'Focul lui Sâmedru'. Tineri aprindeau un rug imens într-un loc înalt al satului, unde se adunau toți locuitorii așezării. În formele vechi, în mijlocul grămezii se așeza, pentru a fi incinerat, un brad tăiat din pădure, substitut al lui Sâmedru, zeu al Panteonului românesc, care moare și renaște anual. Se striga în cor formula consacrată 'Hai la Focu lui Sâmedru!'. Momentul cel mai așteptat era prăbușirea bradului, ce indica renașterea simbolică a zeului. Totodată, direcția în care cădea trunchiul (jarul sau tăciunii aprinși) se aprecia care dintre băieții sau fetele satului urmau să se căsătorească. Tăciunii aprinși se foloseau la fertilizarea grădinilor și a livezilor, mai notează Ion Ghinoiu, în volumul amintit.
Sâmedru împarte Anul Pastoral, împreună cu Sângiorzul, în două anotimpuri simetrice: vara între 23 aprilie și 26 octombrie, având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie), iar iarna între 26 octombrie și 23 aprilie cu miez al timpului la 16 ianuarie (Sânpetru de Iarnă). În opoziție cu Sângeorzul, care încuie iarna și înfrunzește codrul, Sâmedru încuie vara și desfrunzește codrul.
La 27 octombrie se sărbătorește Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, divinitate invocată pentru lecuirea bolilor. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)
