Hărți din donația Dimitrie N. Ciotori, expuse la Biblioteca Academiei Române

Biblioteca Academiei Române a vernisat luni, 5 octombrie 2026, expoziția 'Donația Dimitrie N. Ciotori - documente cartografice din secolele XVII-XVIII', în Sala 'Theodor Pallady' din Calea Victoriei nr. 125.

În deschiderea evenimentului, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, a subliniat contribuția lui Dimitrie N. Ciotori la dezvoltarea culturii românești:

'Academicianul Ciotori a fost una dintre marile personalități ale culturii românești. A fost diplomat și literat, iar în 1936 a fost ales membru de onoare al Academiei, ca recunoaștere a contribuțiilor sale atât în diplomație, cât și în domeniul culturii. După instaurarea regimului comunist, a fost exclus din Academie, așa cum s-a întâmplat cu mulți academicieni. După al Doilea Război Mondial a rămas în Occident, s-a stabilit în Marea Britanie și a fost una dintre personalitățile exilului românesc. A donat Bibliotecii Academiei Române o bună parte din colecția sa: cărți rare, manuscrise, stampe, hărți și atlase.

Este meritul doamnei Mariana Radu și al colegelor de la Cabinetul de Stampe, care s-au gândit să scoată în evidență formidabilele hărți care se găsesc aici. Din cele 74 de documente cartografice, pentru această expoziție au selectat aproximativ 40. Este un eveniment special pe care colegii ni-l oferă.'

Conf. univ. dr. Bogdan Suditu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, a subliniat legătura dintre Academia Română, actul donației și pasiunea pentru cartografie:

'E un moment extraordinar pe care eu îl privesc din mai multe perspective: Academia, donația și hărțile. Academia a fost, până în 1948, un depozitar al memoriei și al bunurilor de patrimoniu ale multor personalități. Era un obicei, o normalitate, ca oamenii care aveau colecții extraordinare de carte, de scrisori, de documente vechi sau de hărți să le doneze Academiei Române, pentru ca acestea să nu se risipească și pentru ca valoarea lor, acumulată în timp, să devină plusvaloare.

Al doilea aspect este legat de donație. Nu știu dacă această tradiție de a primi și de a face donații mai există în prezent și cred că Academia face un lucru foarte bun atunci când aduce în atenția publicului larg o colecție donată, pentru că, în momentul în care vedem colecția, ne aducem aminte și de personalitatea celui care a făcut acest gest.

Al treilea lucru e pasiunea pentru hărți. Am privit hărțile expuse din două perspective: pe de o parte, am observat ce spațiu geografic era reprezentat și, pe de altă parte, cine și cum a făcut reprezentarea respectivă. (...) Mi-a plăcut întotdeauna să mă uit pe hărți, să înțeleg logica după care un cartograf a selectat orașele sau localitățile pe care le-a înscris.'

Dr. Mariana Radu, specialistă în cadrul Serviciului Stampe, Muzică, Hărți al Bibliotecii Academiei Române și curatoarea expoziției, a prezentat parcursul colecției Ciotori și dificultățile întâmpinate în identificarea documentelor:

'Este o donație din 1932, înregistrată ceva mai târziu, deoarece ea a fost înregistrată inițial pe fișe portabile de catalog. Identificarea materialelor donate de Ciotori a fost un proces destul de anevoios. În perioada comunistă, odată cu înregistrarea documentelor, a avut loc și cașerarea materialelor pentru a putea fi conservate. În aceste condiții, nu au putut fi identificate toate însemnările existente pe versoul hărților. Am identificat doar 70 dintre cele 74 de materiale. Sunt, în mare parte, hărți din secolele XVII-XVIII: cartografie olandeză în prima parte, cartografie franceză, germană și engleză, realizată de cartografi extrem de renumiți.'

Hărțile realizate de marii cartografi europeni reprezintă, astfel, o moștenire culturală de mare valoare, care reflectă schimbările geopolitice și culturale ale spațiului românesc prin intermediul unei arte grafice de excepție.

Expoziția este deschisă în perioada 5-16 octombrie 2026 și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00.

Intrarea este liberă.