Înainte de instalarea secetei, lacul Koroneia din nordul Greciei era o zonă umedă protejată, un refugiu pentru mii de păsări migratore și acvatice inclusiv flamingo, precum și un magnet pentru turiști și pentru pescari și fermierii locali, informează joi Reuters.
În prezent, după un deceniu de precipitații insuficiente și irigații excesive, lacul, care era odinioară al cincilea lac al Greciei ca mărime, s-a micșorat la mai puțin de o zecime din dimensiunea sa originală, potrivit datelor provenite de la Observatorul Național din Atena. Apa care a mai rămas a luat forma unor bălți noroiase, iar fundul lacului, acum la vedere, este o vastă câmpie de noroi, crăpată și albită de anii petrecuți în bătaia soarelui.
Zona a devenit un simbol al modului în care schimbările climatice și seceta afectează nordul Greciei, unde precipitațiile au devenit mai neregulate, iar fermierii sunt tot mai disperați să pompeze apă din lacuri pentru a-și iriga culturile. Problema a afectat o mare parte din teritoriul Europei vara aceasta, iar valurile de caniculă și precipitațiile insuficiente au redus lacurile până la niveluri nemaivăzute de decenii, cu efect asupra transportului mărfurilor și reducând producția de energie.
Foto: (c) Alexandros Avramidis / REUTERS
''Am cunoscut lacul în vremurile sale bune, când erau pescari, multă apă, un parc minunat și peisaje frumoase cu păsări. Azi, ceea ce vedem e o dezamăgire'', a spus Costas Hatzivoulgaridis, liderul comunității Agios Vassilios, situată pe malul lacului.
Precipitațiile reduse și vremea mai caldă au consecințe grave
Potrivit oamenilor de știință, resursele de apă ale lacului au început să se reducă după sezonul ploios din 2015-2016. Anii de precipitații reduse care au urmat și temperaturile peste medie au evaporat în acest răstimp nu doar apa din lac, ci și din izvoarele care îl alimentau.
Imaginile satelitare publicate de Observatorul Național din Atena arată că suprafața acestuia s-a micșorat la 2,7 kilometri pătrați de la 34,4 kilometri pătrați în 2016.
Foto: (c) EUROPEAN UNION/COPERNICUS SENTINEL-2/Handout via REUTERS
''Principalul factor care stă la baza scăderii nivelului de apă a lacului este, în mod evident, cantitatea anuală de precipitații din bazinul său, care a înregistrat în medie 400 milimetri în ultimii cel puțin cinci ani. Asta înseamnă cel puțin 150 de milimetri mai puțin decât în deceniile anterioare'', a spus Dimitris Papadimos, șeful departamentului pentru managementul resurselor de apă și a schimbărilor climatice din cadrul National Wetland Center, de la biroul său din Thessaloniki.
În plus, pe măsură ce temperaturile medii locale au crescut în ultimii ani, evaporarea a sporit cu 100 până la 150 de milimetri pe an, a spus el.
Problema este, în parte, provocată de om. Fermierii, care au o nevoie disperată de apă pentru vite și recolte folosesc de multă vreme lacul pentru a compensa precipitațiile reduse, au spus localnicii și oficialii.
Foto: (c) Alexandros Avramidis / REUTERS
Când un reporter Reuters a vizitat zona luna trecută, un fermier folosea o pompă gigantică pentru a aspira apa din ceea ce a mai rămas din lac către câmpurile sale.
Autoritățile afirmă că au luat măsuri după ce o instanță a Uniunii Europene a decis în 2013 că Grecia nu a reușit să protejeze Koroneia împotriva irigării excesive, a forajelor ilegale de apă și a poluării.
Secretarul general pentru resurse de apă din cadrul Ministerului Mediului din Grecia, Petros Varelidis, a declarat pentru Reuters că, în prezent, a fost implementată o monitorizare suplimentară pentru a reduce irigațiile. AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)