Pentru prima dată, rețelele sociale și platformele video sunt utilizate mai mult pentru informare la nivel mondial comparativ cu media tradiționale, conform unui raport anual de referință publicat marți și citat de AFP.

'Anul 2026 marchează o etapă importantă: pentru prima dată, rețelele sociale și platformele video depășesc celelalte surse de informare și devin principalul mijloc de informare la nivel mondial', a scris Jim Egan, autorul principal al raportului Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului.

Publicat anual de acest institut afiliat Universității Oxford din Marea Britanie, acest raport privind informația digitală este considerat o referință pentru analiza transformărilor din mass-media.

Raportul se bazează pe sondaje online realizate la începutul anului de compania YouGov pe un eșantion de aproape 100.000 de persoane din 48 de țări.

Anul acesta, 54% dintre respondenți au declarat că au utilizat rețelele sociale și platformele video pentru a se informa în săptămâna premergătoare sondajului (chiar 56% dacă sunt incluși agenții conversaționali cu inteligență artificială precum ChatGPT).

Procentul scade la 52% pentru televiziune, 51% pentru site-urile și aplicațiile ziarelor și la 21% pentru radio.

Această tendință nu este una nouă, întrucât, în anumite țări luate individual, rețelele și platformele se situau deja pe primul loc în anii precedenți. Însă, este pentru prima dată când acest mod de consum al informațiilor devine majoritar, în medie, pe ansamblul piețelor studiate (țările în care site-urile și aplicațiile media se mențin în frunte fiind aproape toate din Europa).

La nivel mondial, rețelele sociale și platformele video sunt principala sursă de informații pentru trei din zece respondenți, și chiar pentru mai mult de unul din doi în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.

Singurele categorii de vârstă pentru care televiziunea se află încă în frunte sunt cele cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani și cele de peste 55 de ani.

În cazul site-urilor și aplicațiilor media tradiționale, lovitura este și mai dură: nicio categorie de vârstă nu le menționează ca principal mijloc de informare.

Toate acestea 'au consecințe evidente asupra capacității mass-media de a ajunge la public și de a genera venituri', a subliniat Jim Egan, care a deținut o funcție importantă în cadrul BBC.

În cazul României, încrederea generală în știri este de 23% (în scădere cu 3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut), un nou minim istoric pentru al cincilea an consecutiv, potrivit raportului, în timp ce 47% dintre respondenți au declarat că evită știrile, uneori sau des.

Utilizarea generală a surselor online se menține la nivel ridicat în țara noastră, cu un declin pe termen lung pentru televiziune și presa scrisă.

Un procent de 32% dintre respondenți au declarat că se informează de la creatori de conținut care se concentrează pe știri.

Potrivit raportului, cele mai populare rețele sociale și platforme de mesagerie și video în țara noastră sunt: Facebook (56% pentru știri; 75% în general), YouTube (34%; 67%), WhatsApp (28%; 75%), TikTok (26%; 48%), Instagram (18%; 41%) și Facebook Messenger (12%; 45%).

'Acoperirea mediatică a stimulat interesul și participarea la alegeri, în timp ce campaniile separate împotriva unor probleme precum violența de gen au contribuit la adoptarea unei legi împotriva femicidului', a scris în raport Raluca-Nicoleta Radu de la Universitatea din București.

'Utilizarea crescută a media online și offline a stimulat cheltuielile publicitare, care au atins o cifră record de 847 de milioane de euro în 2025, excluzând publicitatea politică și campaniile exclusiv online. În 2025, partidele politice au cheltuit 22,7 milioane de euro din fondurile de stat alocate pentru 'media și propagandă', proporțional cu reprezentarea lor. Cele două partide politice majore au direcționat o parte semnificativă din subvențiile lor către unele trusturi media, cumpărând bunăvoință pentru propriii candidați, cu clauze de confidențialitate menite să obstrucționeze transparența. Cu toate acestea, o evoluție încurajatoare este faptul că persoane fizice și companii au donat aproximativ 4,5 milioane de euro pentru a sprijini media independente', a precizat ea. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Ada Vîlceanu)