Un muzeu al borangicului va fi realizat în comuna Stoenești, chiar în curtea atelierului singurei familii din țară care se mai ocupă în prezent de producerea mătăsii naturale în gospodărie, păstrând astfel viu acest meșteșug vechi de câteva secole în zona Olteniei de sub Munte. Foto: Ramona Dincă / AGERPRES În gospodăria familiei meșterului popular Cristina Niculescu din comuna Stroenești, procesul de obținere a mătăsii se desfășoară în totalitate ca pe vremea bunicilor - de la creșterea viermilor de mătase și până la țesutul pânzei la războaiele de lemn. Viermii sunt hrăniți cu frunze de dud din livada proprie până își formează coconii, care sunt 'deșirați' cu grijă pentru a scoate firul de borangic, tors și țesut apoi manual pentru a fi transformat în piese de port popular unice. Foto: Ramona Dincă / AGERPRES 'Nici nu știu dacă să mai spun că e greu, că poate pare că mă plâng... Nu este greu. Ne place, că dacă ar fi fost suficient de greu, renunțam până acum. Este frumos. Este în același timp un efort destul de mare, dar rezultatele ne aduc satisfacție când vedem oamenii care descoperă, își amintesc de ce făcea bunica sau mama lor, își amintesc cum duceau frunză de dud la școală. Aceste sentimente și felicitări pe care le primim ne încălzesc, ne alină greutatea efortului', a precizat Cristina Niculescu, cea care a inițiat această mică afacere de familie în urmă cu peste două decenii, pentru a duce mai departe această îndeletnicire a părinților. Foto: Ramona Dincă / AGERPRES În prezent, atelierul Cristinei Niculescu este singurul loc știut din țară unde se mai țese borangic obținut din viermi de mătase crescuți în gospodărie, sericicultura fiind pe cale de dispariție, în special din cauza costurilor ridicate și a reducerii plantărilor de dud, deși în anii '80 România se număra printre primele în lume în acest domeniu. Foto: Ramona Dincă / AGERPRES 'Nu aș putea să spun de ce oamenii nu mai cresc viermi de mătase. Adevărul este că nu este ușor și câștigul nu vine imediat. Eu pot să vă spun asta, pentru că facem asta de foarte mult timp și poate acum zicem și noi că simțim ceva recunoaștere și câștig în același timp. Nu l-am socotit niciodată, nu l-am așteptat. El a venit cât să creștem ușor, ușor de la an la an', a mai spus creatoarea de artă populară din Vâlcea.