Papucul-doamnei, una dintre cele mai rare și mai spectaculoase orhidee sălbatice din Europa, a înflorit în Harghita cu o întârziere de câteva săptămâni, planta putând fi admirată de iubitorii de natură în mai multe zone din județ.
Potrivit informațiilor furnizate AGERPRES de biologul Demeter László, de la Direcția Județeană de Mediu Harghita, specia este prezentă în mai multe masive montane, în special în Munții Ciucului, Munții Hășmaș și Munții Giurgeului, unde crește în păduri luminoase, la marginea acestora sau în poieni cu soluri bogate în calcar.
Numele popular, papucul-doamnei, face trimitere la forma florii și are rădăcini vechi în tradițiile europene, fiind asociat în diferite culturi fie cu Fecioara Maria, fie cu zeițele Venus și Afrodita, a mai arătat Demeter László.
'Denumirea ei științifică, Cypripedium calceolus, provine din greaca veche și latină. 'Kypris' este unul dintre numele zeiței Afrodita, numită astfel după insula Cipru, 'pedilon' înseamnă sandală sau papuc, iar 'calceolus' înseamnă 'pantof mic'. Astfel, numele complet poate fi tradus aproximativ ca 'micul papuc al Afroditei', o referire la forma caracteristică a florii', a explicat specialistul.
Acesta a mai spus că papucul-doamnei este cea mai mare orhidee spontană din flora României, care poate trăi zeci de ani în același loc.
Dezvoltarea sa este, însă, lentă, iar apariția unei plante mature capabile să înflorească poate dura foarte mult timp.
Biologia speciei este la fel de fascinantă precum aspectul său, floarea funcționând ca o capcană pentru insectele polenizatoare, a mai arătat Demeter László.
'Atrase de culoare și de aspectul florii, insecte mici pătrund în 'papuc', însă pereții interiori sunt alunecoși și nu le permit să iasă pe unde au intrat. Singura cale de scăpare este prin două deschideri înguste situate în partea superioară a florii. În drumul lor spre ieșire, insectele sunt obligate să treacă pe lângă antere și stigmat, realizând astfel polenizarea', a spus biologul.
O altă particularitate surprinzătoare este legată de semințe. Acestea sunt extrem de mici, asemănătoare unor particule de praf, și nu conțin suficiente rezerve nutritive pentru a germina singure.
'Pentru a se dezvolta, ele trebuie să intre în contact cu anumite ciuperci microscopice din sol, formând o relație de simbioză. Ciuperca furnizează substanțele nutritive necesare dezvoltării embrionului, iar fără această asociere semințele nu pot da naștere unor plante noi', a mai precizat Demeter László.
Conform acestuia, papucul-doamnei este o specie strict protejată la nivel european și național, iar culegerea, dezrădăcinarea, distrugerea sau comercializarea exemplarelor din flora spontană sunt interzise.
Protecția este justificată de raritatea speciei, de cerințele sale ecologice foarte stricte și de sensibilitatea sa la modificările habitatului, menționează specialistul.
De asemenea, schimbările climatice reprezintă o amenințare suplimentară pentru această planta spectaculoasă.
'Specia este adaptată la condiții răcoroase și relativ umede, caracteristice pădurilor montane bine conservate. Creșterea temperaturilor, secetele mai frecvente și modificarea regimului precipitațiilor pot afecta atât plantele mature, cât și ciupercile micorizice de care depind semințele. Chiar și schimbări aparent minore ale microclimatului pot reduce succesul reproducerii și supraviețuirea populațiilor pe termen lung', a subliniat specialistul Direcției Județene de Mediu Harghita.
Cei care au norocul să se întâlnească cu această floare rară sunt rugați să se bucure de privilegiu, să o admire și să o lase în locul unde a crescut, contribuind la protejarea ei.
'Dacă aveți norocul să întâlniți papucul-doamnei în pădurile Harghitei sau în alte zone din Carpați, bucurați-vă de acest privilegiu. Fotografiați floarea, observați-i frumusețea și lăsați-o acolo unde a crescut. O plantă smulsă din natură are șanse foarte mici de supraviețuire, iar pierderea unui singur exemplar poate afecta o populație care s-a format în decursul mai multor decenii. Cea mai bună modalitate de a proteja această orhidee extraordinară este să o admirăm în habitatul său natural și să contribuim la conservarea locurilor în care încă mai supraviețuiește', a conchis Demeter László.
Unul dintre locurile din Harghita care adăpostește una dintre cele mai importante populații de papucul-doamnei este Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș.
Directorul parcului, Hegyi Barna, a declarat, pentru AGERPRES, că într-o zonă relativ restrânsă din parc cresc aproximativ 300 de exemplare grupate, o concentrație considerată deosebit de valoroasă pentru conservarea speciei.
Și acesta a atras atenția că planta are cerințe foarte stricte de habitat, dezvoltându-se în simbioză cu anumite ciuperci și microorganisme din sol. Din acest motiv, papucul-doamnei nu poate fi transplantată cu succes în grădini sau în alte locuri, chiar dacă este mutată cu tot cu rădăcini.
De altfel, într-o postare pe pagina de Facebook, el a mulțumit localnicilor care știu unde se află plantele și le supraveghează, pentru ca nimeni cu intenții rele să nu se apropie de ele.
'Atât eu, cât și colegii mei efectuăm cu plăcere monitorizarea, le numărăm și verificăm dacă există vreun pericol care să amenințe aceste flori frumoase. Prin această cale, mulțumesc tuturor celor care știu unde se află și au grijă de ele, în special localnicilor care le supraveghează în mod regulat, pentru ca nimeni cu intenții rele să nu se apropie de aceste flori splendide', se arată în postarea menționată. AGERPRES/(AS - redactor: Gina Ștefan, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Sursa foto: Demeter László
