Parlamentul României a aprobat marți guvernul condus de premierul proeuropean Luca Niculescu și a pus astfel capăt unui blocaj politic care dura de mai multe luni, relatează agențiile de presă internaționale.
Fără afiliere politică, Luca Niculescu a propus un cabinet compus din miniștri proveniți din rândul Partidului Social Democrat (PSD), principala formațiune a țării, precum și tehnocrați.
AFP: Al patrulea candidat care a solicitat votul Parlamentului
Al patrulea candidat care a solicitat învestitura legislativului de la prăbușirea coaliției anterioare, în luna mai, diplomatul Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, susținut de trei partide proeuropene, a primit 280 de voturi, mult peste cele 233 necesare pentru învestitură, remarcă France Presse.
'România are nevoie de un guvern cu puteri depline după atâtea luni de criză politică', a declarat el marți în fața Parlamentului.
Țara se afla în criză politică de la prăbușirea, cu cinci luni în urmă, a unei coaliții proeuropene formate din patru partide, condusă de premierul liberal Ilie Bolojan.
De atunci, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), calificată de AFP drept partid de extremă dreapta, conducea în sondaje cu aproape 40% din intențiile de vot și solicita alegeri anticipate.
Această perspectivă a fost respinsă de președintele Nicușor Dan, care a susținut că un nou scrutin nu ar face decât să prelungească instabilitatea politică, înrăutățind în același timp starea finanțelor publice. De asemenea, el a exclus orice participare a extremei drepte la guvernare, mai scrie AFP, care amintește că Nicușor Dan l-a desemnat la începutul lunii pe Luca Niculescu pentru a forma un guvern, pornind de la premisa că experiența sa diplomatică îi va oferi cele mai bune șanse de a obține o majoritate parlamentară.
Niculescu, până în prezent secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, unde supraveghea procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a deținut anterior mai multe funcții diplomatice, îndeosebi în Franța, amintește AFP.
Membră a Uniunii Europene (UE) și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), România, care are frontieră comună cu Ucraina, a cunoscut o instabilitate politică puternică de la anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă, notează agenția de presă franceză, care adaugă faptul că alegerile legislative desfășurate în aceeași lună au dus la un parlament fragmentat, partidele de extremă dreapta câștigând aproximativ o treime din mandate.
În mai 2026, PSD a părăsit coaliția de guvernământ în urma unor dezacorduri cu Ilie Bolojan privind politica bugetară și măsurile de austeritate, apoi s-a aliat cu extrema dreaptă pentru a trece moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului, scrie AFP.
Deși au trecut în opoziție, liberalii au votat totuși în favoarea guvernului Luca Niculescu. Pe lângă PSD și liberali, Niculescu a primit sprijinul partidului minorității maghiare, UDMR, amintește agenția de presă citată.
Rămâne de văzut cât va dura acest guvern interimar. PSD a indicat că va reevalua situația peste șase luni, în timp ce liberalii s-au angajat, deocamdată, să îl susțină până la adoptarea bugetului pe anul 2027, concluzionează France Presse.
EFE: Proeuropeanul Luca Niculescu, un jurnalist și un diplomat pentru a armoniza pozițiile în România
Agenția de presă spaniolă EFE scrie despre noul premier al României că și-a cultivat o reputație de mediator priceput și a obținut un larg sprijin parlamentar pentru învestitura sa.
EFE amintește și ea că Niculescu a ocupat funcția de secretar de stat în MAE responsabil cu coordonarea și finalizarea procesului de aderare a țării sale la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și comentează că, din această funcție și cu stilul său discret, actualul prim-ministru a trebuit să negocieze reformele cerute de ministere și instituții publice pentru a răspunde cerințelor organizației internaționale cu sediul la Paris.
Agenția de presă citată notează că, anterior, între 2016 și 2022, Niculescu a ocupat funcția de ambasador în Franța și, concomitent, funcția de reprezentant al României în Andorra și Monaco. În timpul șederii sale în capitala franceză, Niculescu a fost și reprezentantul României la Organizația Internațională a Francofoniei (OIF) și a prezidat Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța, stabilind o rețea puternică de contacte internaționale, potrivit agenției de presă citate.
EFE amintește că Niculescu a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București în 1995 și ulterior a finalizat un master în Jurnalism European la Centrul Universitar de Formare Jurnalistică al Universității din Strasbourg (Franța).
Timp de aproape un sfert de secol, a avut o carieră proeminentă în mass-media, în special ca una dintre vocile de referință ale RFI România, unde a deținut funcții de conducere, notează agenția de presă citată.
Decorat în 2023 cu Legiunea de Onoare franceză în grad de Comandor, Niculescu își asumă acum conducerea guvernului cu provocarea de a reduce deficitul bugetar, continuând în același timp să sprijine populația vulnerabilă și să consolideze apărarea țării, mai scrie EFE.
Reuters: România are un guvern minoritar după luni de impas
Independentul Luca Niculescu a fost confirmat marți în funcția de prim-ministru al României de către parlament, punând capăt șa aproape șase luni de blocaj politic care a pus presiune asupra ratingului său și a afectat încrederea investitorilor, scrie Reuters.
Însă el are acum o misiune dificilă în încercarea de a aborda problemele economice ale României, iar analiști politici sunt de părere că guvernul său ar putea avea o durată scurtă de viață.
Niculescu trebuie să încerce să reducă și mai mult unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, să sprijine totodată o economie aflată în contracție, să elimine o taxă suplimentară pe cifra de afaceri a companiilor și să majoreze pensiile care, din cauza constrângerilor fiscale, au rămas înghețate timp de doi ani.
Dacă guvernul condus de Niculescu nu reușește să obțină, în luna decembrie, aprobarea Parlamentului pentru un plan bugetar pentru 2027 care să reducă deficitul, țara riscă o retrogradare a ratingului, amintește Reuters.
România a convenit cu Bruxelles-ul să reducă deficitul bugetar sub 3% din produsul intern brut până în 2030 - de la peste 9% în 2024 și un nivel estimat la 6,2% în acest an. Luni, agenția Moody's a transmis că unda verde primită de cabinetul Niculescu ar permite adoptarea, la timp, a unui buget pentru anul 2027 care să susțină corecția fiscală.
Grupul de reflecție Eurasia Group a apreciat că un nou guvern 'ar reface stabilitatea pe termen scurt și ar debloca procesul de elaborare a politicilor'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Citeşte şi:
Guvernul Luca Niculescu a fost învestit de Parlament (oficial)










